All language subtitles for Alex Gibney - Taxi to the Dark Side - English with German Subs

YAKUBI, AFGANISTAN

Dilawar a fost o persoana
t�cut� �i harnic�.

Un om bun �i cinstit.

�nc� de c�nd era copil,

i-a pl�cut s� conduc� tractorul.

A c�rat lespezi de pe munte.

Toate lespezile din zidul asta,

Dilawar le-a adus pe toate aici.

Noi suntem cultivatori de arahide,
dar i-am spus:

"noi vom lucra c�mpurile
�i tu po�i conduce taxiul."

Pe 1 decembrie 2002, Dilawar,
un t�n�r �ofer de taxi afgan,

a luat trei pasageri �ntr-o curs�.

Nu s-a mai �ntors niciodat� acas�.

TAXI TO THE DARK SIDE

Afganistan 2002

Baz� Militar� Bagram, Afganistan

C�nd soarele �ncepea s� apun�,
nisipul �ncepea s� se ridice spre cer.

Era ca un mare nor de praf.

�i m-am g�ndit:
"Doamne, a�a va fi �n fiecare noapte!"

�mi amintesc c�nd am ajuns
prima dat� acolo �i mirosul...

Mirosul e primul lucru care te �nt�mpin�.

Eu sunt din Washington, dac� a�i fost
vreodat� la Gr�dina Zoologic� Na�ional�,

c�nd intri la curtea cu elefan�i...

Acesta e cel mai bun mod de a-l descrie.

Au fost c��iva dintre noi
care au locuit �n �nchisoare...

eu am fost unul dintre ei.

Au construit-o �n a�a fel �nc�t sa fie
un loc �nfior�tor pentru prizonieri.

�nchisoarea Bagram

Dup� invadarea Afganistanului,
trupele americane au ocupat Bagram,

o veche baz� aerian� sovietic�.

E locul �n care sunt adu�i �i interoga�i
sute de de�inu�i,

captura�i pe teritoriul
Afganistanului �i al Pakistanului.

Ace�tia erau presupu�i talibani.

Erau prin�i de c�tre for�ele speciale
pe tot �ntinsul ��rii,

adu�i la Bagram, erau �ncarcera�i,

interoga�i pentru a se determina
dac� erau prizonieri importan�i...

Ace�tia nu erau deloc oameni cumsecade.

Erau oameni foarte r�i care,
cu siguran��, aveau inten�ii criminale.

Pe 5 decembrie 2002, Dilawar,
�oferul de taxi, a fost adus la Bagram.

A fost catalogat drept PSC,
persoan� sub control, num�rul 421.

Avea leg�tur�
cu un atacator cu rachete �i...

Cam asta e tot ce �tiu.

La cinci zile dup� sosirea sa, a murit.

A� spune c� era �n jur de 5:00 diminea�a,

�i, pe c�nd treceam pe l�ng� Dilawar,
cred c� acesta era numele lui...

Pe c�nd treceam pe l�ng�
celula lui Dilawar,

am observat c� at�rna acolo
cu capul aplecat.

Dar era prea �eap�n
pentru a at�rna acolo dormind.

Sergentul Curtis a deschis usa
si am intrat...

Era incon�tient...
si am �nceput procedura de resuscitare.

Reconstituirea investiga�iei militare

Eram jos la blocul de celule,
si am primit un apel.

Cammack era chemat sus.

Era medic �i...
l-am c�rat jos pe targ� �i...

Cammack era �nc� deasupra lui
c�nd �l duceam jos,

�nc� �ncerca s�-l resusciteze.

Tot timpul c�t am cobor�t sc�rile,
c�nd �l duceam spre u�a de la intrare,

am tot �ncercat, am tot �ncercat

p�n� c�nd a ajuns doctorul acolo
�i l-a declarat mort.

Nu �tiu dac� a fost vorba
de o ran� agravat� de ceva

sau era bolnav c�nd a sosit.

Erau persoane foarte pl�p�nde

�i a fost surprins c� a durat at�t de mult

p�n� c�nd unul dintre ei s� moar�
�n custodia noastr�.

Exista un sentiment de �ngrijorare
pentru c� era al doilea.

Cu doar o s�pt�m�n�
�nainte de moartea lui Dilawar,

un alt de�inut de la Bagram murise.

Te �ntrebi dac� e ceva ce am f�cut noi,
dac� eu l-am ucis s-au am provocat asta.

Dar nu �tiam.

Conform medicului legist,

primul de�inut care a murit,
Habibullah,

avea o boal� anterioar� la pl�m�ni.

Dar b�t�ile suferite la Bagram

au determinat cauza mor�ii sale,

un cheag de s�nge
care i-a ajuns �n pl�m�ni.

C�nd al doilea a murit
o s�pt�m�n� mai t�rziu,

atunci a fost o problem�.

"Ceva se va �nt�mpla acum."

Da, doi prizonieri au murit
�ntr-un interval de o s�pt�m�n�.

Asta nu e bine.

O investiga�ie preliminar�
�n cazul mor�ii lui Dilawar a dezv�luit

existen�a unor v�n�t�i
evidente pe tot corpul

dar nu a concluzionat c� de vin� ar fi
tratamentul la care a fost supus la Bagram.

Ziua urm�toare, asta a fost desenat�
pentru a ar�ta cum era �nc�tu�at aici.

�i am f�cut acest mic desen rapid.

Tavanul acestor camere de izolare
era doar un simplu gr�tar de metal.

�i se scotea pentru a se prinde
c�tu�e de vergelele sale,

�i �l legai �ntr-o astfel de pozi�ie.

Cam �n acesta pozi�ie.

Faptul c� a fost for�at s� stea �n picioare
pentru o perioad� �ndelungat�

a inflamat r�nile provenite din lovituri
de la picioarele lui Dilawar.

Dar declara�ia ini�ial�
pentru pres� de la Bagram

nu a men�ionat �nc�tu��rile
cu m�inile ridicate sau b�t�ile.

Men�iona c� ambii de�inu�i
au murit din cauze naturale.

Opinia mea e c� armata a vrut

s� termine repede cu asta,

�nainte de a atrage aten�ia.

La pu�in timp dup� moartea lui Dilawar,

ofi�erului responsabil cu interogatoriile
de la Bagram,

c�pitanului Carolin Wood, i-a fost acordat�
Steaua de bronz pentru vitejie.

Dup� invadarea Irakului, lui Wood
�i echipei sale de agen�i secre�i

le-a fost repartizat� o nou� sarcin�,
Abu Ghraib.

C�TEVA MERE STRICATE

Singurul lucru pe care pot s� mi-l amintesc
despre Abu Ghraib e c�ldur�.

Erau �n jur de 64 de grade celsius
sau mai mult, totul era din beton.

La Abu Ghraib existau de asemenea

�i camerele de tortur� r�u famate
�i toate cele r�mase din era Saddam.

�mi amintesc cum treceam prin ele �i vedeam
urme de unghii pe pere�i �i pete de s�nge,

ghilotine, �i astfel de chestii
destinate oprim�rii sentimentelor reale.

Cred c� am sosit la Abu Ghraib �n iulie,

�n iulie-august 2003
c�nd s-a deschis acea �nchisoare.

Dac�-i pui pe oameni
�n situa�ii neobi�nuite,

ace�tia vor reac�iona ca atare.

Abu Ghraib era lovit� de
mortiere �n fiecare noapte.

Erau obuze de 120 de mm
care omorau prizonieri.

C�nd s-a �nt�mplat prima dat�,
prizonierii trebuiau muta�i �n alt� parte.

Prizonierii nu erau �n siguran��.

�i se spunea s�-i torturezi
pe irakienii care nu colaborau.

De asemenea �i �ineam
�nchi�i ca pe ni�te c�ini.

�i dintr-o dat�, �ncepi s�-i prive�ti
pe ace�ti oameni ca fiind mai pu�in umani

�i �ncepi s� le faci lucruri
la care nu ai visat niciodat�.

�i atunci devine �nfrico��tor.

E vorba doar de schimbul de noapte.

�ntotdeauna exist� c�teva mere stricate.

A fost o lovitur� teribil� pentru noi to�i.

Acesta este, cu siguran��,
un incident izolat.

Comportamentul unui num�r foarte redus
de lideri �i solda�i de-ai no�tri.

La semnalul dat de c�tre
importan�a media acordat� Abu Ghraib-ului,

armata a �nceput o serie de investiga�ii.

Cei care sunt implica�i �n abuzuri
vor fi adu�i �n fa�a justi�iei.

Lumea va vedea cum un sistem liber,
un sistem democratic

func�ioneaz� �i opereaz� transparent,
f�r� a acoperi urmele.

Secretarul de stat �i al�ii au spus,
"Ei bine, am efectuat 12 investiga�ii."

Fiecare dintre ele a fost direc�ionat�
c�tre cei neimportan�i,

c�tre Lynndie England �i Graner,
�i nu c�tre cei importan�i.

Solda�ii din fotografie
sunt de la Poli�ia Militar�,

iar slujba lor era s�-i p�zeasc�
�i s�-i apere pe de�inu�i.

�n declara�iile lor,

cei de la Poli�ia Militar� au pretins
c� Serviciul de Informa�ii al Armatei

le-a ordonat s�-i sl�beasc�, s�-i umileasc�
�i s�-i fac� s� cedeze pe prizonieri

pentru a u�ura interogatoriile.

Evident c� cea ce este prezentat
�n acele poze

nu se afla sub inciden�a
normelor de interogatoriu.

�i nu erau anchetatori.

Deci, da, cred c� erau doar cazuri izolate.

Totu�i cred �i c� primeau sugestii
de la serviciile de informa�ii.

Citeam rapoarte
c� se petrece �n Afganistan.

M� refer la faptul c� umilin�a,
�ncercare de a-i face s� cedeze

a provenit de undeva.

Cei de la Poli�ia Militar�
nu s-au g�ndit la asta,

n-au fost niciodat� antrena�i
pentru a�a ceva.

N-ar fi trebuit s� maltrat�m
niciodat� pe cineva.

Pot s� v� spun c� e aceia�i politic�
care a fost din totdeauna, acelea�i unelte.

Acela�i lucru continua...

�i se �ntrebau de ce s-a �nt�mplat asta.

�n depozi�ia s� sub jur�m�nt
�n leg�tur� cu Abu Ghraib,

c�pitanul Wood a spus c� s-a sim�it
constr�ns� s� ob�in� informa�ii utile.

A�a c� a adus tehnici neautorizate,

c�ini, nuditate, lipsirea de somn
�i pozi�ii stresante

la Abu Ghraib din Afganistan.

Wood a men�ionat c� modelul de la Bagram

a fost trimis spre aprobare
superiorilor s�i

dar centrul de comand� al Statelor Unite

nu a r�spuns niciodat�
solicit�rii ei pentru autorizare.

A�a c� misterul persist�.

A fost Abu Ghraib rezultatul
c�torva mere stricate

sau dovada unui nou sistem larg r�sp�ndit
de deten�ie �i interogatoriu?

Sunt sigur c� anchetatorii
le spuneau gardienilor

s�-i dezbrace, s�-i lege de pat
�ntr-o pozi�ie incomod�,

s� fac� tot ce este nevoie.

�i apoi ace�tia s-au g�ndit
s� mearg� mai departe,

s� se distreze f�c�nd poze.

�ntotdeauna vor exista oameni �n armat�
care vor ac�iona dup� cum bate v�ntul.

Acesta e unul dintre motivele
pentru care vrei reguli.

�i un cod de conduit� pentru a te ajuta
s� conduci infanteria marin�

este s� folose�ti aceste unelte

pentru a restric�iona aceste
tendin�e la solda�ii t�i.

C�nd prietenii t�i mor chiar l�ng� tine
c�teodat� po�i s� dep�e�ti limitele.

A�a c� un locotenent sau un c�pitan,

sau cel care conduce echipa
are nevoie de aceste unelte.

�i are nevoie s� poat� s� pedepseasc�
pe cei care dep�esc limita.

Colonelul Lawrence Wilkerson
Combatant �n Vietnam

�eful de cabinet al lui Colin Powell,
2002-2005

C�nd secretarul de stat
a intrat pe u�a biroului meu,

cam �n momentul �n care fotografiile
de la Abu Ghraib urmau s� ias� la iveal�

�i aflasem zvonuri c� vor fi publicate,
mi-a spus,

"Trebuie s� �tiu ce s-a �nt�mplat
�i de ce."

Atunci am �nceput s�
apelez la toate sursele,

at�t externe c�t �i din guvern,
documente secrete sau publice,

�i am �nceput s� v�d argumentele legale
pentru care pre�edintele

poate s� fac� tot ceea ce vrea
�n numele siguran�ei na�ionale

�i c� secretarul ap�r�rii �i
ceilal�i ierarhic inferiori

c�utau de fapt metode pe care
s� le aplice asupra oamenilor.

E vorba de aceea presiune
de a produce informa�ii utile

�i faptul c� spuneau c�
vor renun�a la menajamente.

Acestea au creat mediul propice pe teren

pentru ceea ce am v�zut mai t�rziu
relevat �n fotografiile de la Abu Ghraib

�i, din punctul meu de vedere,

lucruri mult mai grave dec�t
cele prezentate �n fotografii.

98 de mor�i prin�e de�inu�i,

*de la acest interviu, num�rul
victimelor a crescut la 105*

dintre care, din c�te am �n�eles
de la colegi din armat�,

25 sunt declarate oficial de
c�tre armat� drept omucideri.

*de la acest interviu,
37 au fost declarate drept "omucideri"*

Oamenii spun c� �n aceste
fotografii de la Abu Ghraib

nu e vorba de tortur� real�,

le r�spund acelor persoane
c� e vorba de tortur� prin crim�.

Crima e metoda suprem� de tortur�.

�n cazul lui Dilawar, a fost supus
unei pedepse crude �i neobi�nuite

�i, �ntr-un final, a fost supus torturii,
pentru c� a murit.

Nu este inten�ia noastr�
c� oamenii s� moar�,

mai ales c�nd c�ut�m s� ob�inem
informa�ii de la ei.

Generalul Dan McNeill

Comandantul For�elor Coali�iei
din Afganistan �n perioada 2002-2003

Tratamentul primit �n acele camere
a cauzat moartea acelor doi oameni?

�n primul r�nd, nu leg�m
oamenii cu lan�urile de tavan.

Cred c� m-ai �ntrebat asta �nainte...

"�n primul r�nd, nu leg�m
oamenii cu lan�urile de tavan."

Asta spune.

Carlotta Gall este ziarist�
la The New York Times relocat� la Kabul.

Nesatisf�cut� de explica�iile armatei
cu privire la cele dou� mor�i de la Bagram,

a �nceput s� investigheze.

A durat mult timp ca s� g�sim familia
pentru c� armata nu ne-a spus cine erau,

a�a c� am �nceput s� apel�m
la guvernatori...

Sunt o familie simpl� de fermieri,
nu vorbesc engleza

dar mi-au ar�tat un document
care le-a fost dat �mpreun� cu cadavrul.

Atunci l-am deschis
�i l-am citit,

era �n limba englez� �i era un certificat
de deces, eliberat de armata american�.

Era semnat de un maior din armata
Statelor Unite care era patolog.

�i erau patru c�su�e
cu posibila cauz� a decesului

�i era bifat� c�su�� cu omucidere.

Am spus, "Dumnezeule, l-au ucis!".

Apoi a trebuit s� spunem familiei,
ca s� �tie ce anume este scris aici,

�i ei au spus c� e �ntr-o englez�
pe care nu o �n�eleg.

Cred c� cei de la Crucea Ro�ie
care au ajutat la �napoierea cadavrului

le-au explicat,
dar nu i-au luat �n seama.

�i patologul ar spune c�
de vin� sunt r�nile de la picioare.

Au suferit ceva traumatisme?

Ceva r�ni �nchise, a�a cum le numim?

�n prezent nu �tiu nimic despre a�a ceva

dar vom cerceta pe m�sur�
ce aceast� anchet�

�i continu� cursul normal...

"�n prezent nu �tiu nimic
despre a�a ceva..."

Exist� un certificat de deces
semnat de oamenii lui �i el spune

c� deocamdat� nu �tie nimic
despre existen�a unor r�ni �nchise.

�i asta e scris pe certificatul de deces,
certificat pe care l-am v�zut.

Incidentul probabil
c� ar fi fost dat uit�rii

dac� n-ar fi fost colega mea,
Carlotta Gall,

care a descoperit familia lui Dilawar
�i a g�sit dovada compromi��toare

care a spus tuturor c� se petrecuse
altceva dec�t prezentase armata.

Tim Golden a urmat cursul incidentului

�i a ob�inut un document secret
al investiga�iei armatei

care includea sute de pagini
de m�rturii ale solda�ilor implica�i.

Cea ce mi-a atras
aten�ia la acest incident

e c� aveam ace�ti tineri solda�i,
pu�in preg�ti�i �i antrena�i,

arunca�i �n lupt� dup�
evenimentele de la 11 septembrie,

tocmai c�nd se schimbau regulile.

�i nu li s-a spus care erau noile reguli.

�i mai aveam ace�ti tineri afgani

care au intrat �n sistem la momentul
nepotrivit �i �ntr-un mod nepl�cut.

Iar asta e ceea ce li s-a �nt�mplat.

I-am v�zut poza �ntr-un articol
din New York Times.

�nainte de acest articol
nu mi-a� fi amintit fa�a asta.

Mi-l aminteam �nc�tu�at
cu gluga pe cap, nedormind.

Ca urmare a evenimentelor
descrise de New York Times

�i examin�nd atent
scandalul de la Abu Ghraib,

armata a �nceput ancheta �n cazul Dilawar.

A �nceput s� pun� sub acuzare solda�ii
de maltratare, mutilare �i omucidere.

C�nd lucrezi cu o organizate
asemenea armatei,

cineva trebuie f�cut responsabil.

Po�i mu�amaliza anumite lucruri

dar aici nu era vorba
de o singur� victim�, erau dou�.

�i vor acuza pe cineva de asta.

Se pare c� armata, acum,

dup� ce a fost ar�tat� cu degetul
�n urma incidentelor de la Abu Ghraib,

a vrut s� arate opiniei publice
c� �i pedepse�te solda�ii.

A�a c� ei...

Avem acest incident de acum c��iva ani,
am putea s� acuz�m c��iva dintre ei.

Nu am avut nimic de-a face
cu armata timp de doi ani

�i, dintr-o dat�, primesc
un apel �n care mi se spune

c� sunt trimis la curtea mar�ial�.

Adic�, a fost o surpriz� uria��
pentru mine.

Din punctul de vedere al ap�r�rii,

imediat am spus c� e vorba
de un proces politic.

Willie Brand e un soldat bun,

solda�ii buni au tendin�a
de a urma ordinele,

solda�ii buni au tendin�a de a face
ceea ce sunt antrena�i s� fac�.

Anchetatorii din teren,

cea mai mare perioad� a timpului,
nu au �tiut care sunt regulile.

N-au mai fost anchetatori �nainte.

Antrenamentul meu de anchetator
a constat �n...

�n mare ne-au spus cum s�-i facem
pe oameni s� vorbeasc�.

�i apoi mergi s�-i vezi pe tipii �tia
cum conduc interogatoriul.

I-am privit pe cei
pe care i-am �nlocuit

timp de 5-6 ore,
�nainte de primul meu interogatoriu.

Damien a fost ales pentru
aceast� slujb� pentru c� e mare,

are o voce zgomotoas� �i e �nfrico��tor.

Acestea au fost competen�ele lui.

"Solda�ii mor, ob�ine�i informa�iile!"

Asta e tot ce �i se spune,
"ob�ine informa�iile".

Solda�ii spun c� atunci c�nd
prizonieri asemenea lui Dilawar

au sosit la Bagram,
erau imediat molesta�i.

�OCUL CAPTUR�RII

Li se punea muzic� la volum foarte mare,
adesea puneau c�inii s� latre la ei

�i se foloseau
de cei mai fioro�i anchetatori

pentru a le induce sentimentul de team�.

Unul dintre ace�ti anchetatori
era Damien Corsetti.

Prin �ipete �ncerci s� instaurezi
ceea ce se nume�te "�ocul captur�rii".

C�nd cineva sose�te prima dat�,
atunci e cel mai predispus

s�-�i ofere informa�ii pentru
c� nu �tie ce se �nt�mpl�.

Nu e doar o procedur� de dezorientare,
e de fapt o procedur� de terorizare.

E destinat� s� te �nsp�im�nte
ca s� spui totul, asta era.

Ai moralul sc�zut,
c�inii latr� �n jurul t�u,

bli�urile ��i sclipesc �n fa��...

G�ndi�i-v� la cultura lor,

acei c�ini sunt un afront mai mare
pentru ei dec�t pentru noi.

E ca �i cum o femeie
le-ar spune ce s� fac�.

E o chestie ce �ine de cultura lor.

Deci ai mai multe �anse cu c�inele acolo.

Apoi e�ti re�nc�tu�at gol pu�c�

�i fac ceea ce se nume�te controlul
corporal, controlul cavit��ilor.

�i e�ti interogat gol pu�c�, tremur�nd.

Dup� ce le citesc regulile,
sunt du�i �n celulele lor

unde vor fi lipsi�i de somn
timp de 24 de ore.

Aceasta e o m�sur� standard,
valabil� pentru toat� lumea.

De acolo,
�eful poli�iei militare poate decide

dac� vor fi muta�i �n blocul de celule
sau vor r�m�ne la izolare.

Daca vor r�m�ne la izolare,
nu li se va permite s� doarm�.

�i dac� li se va permite
se va stabili c�nd.

Pentru a sl�bi ap�rarea de�inu�ilor,
anchetatorii au ordonat poli�iei militare

s� g�seasc� metode
pentru a-i �ine nedormi�i.

�tii, e�ti �n camera aia, nu spune nimic
�i te g�nde�ti c� poate �tie ceva mai mult.

A�a c� te g�nde�ti
s�-l faci s� piard� ceva somn.

Asta e ideea pentru care sunt �inu�i a�a,
ca s� nu doarm�.

Vei sta �n picioare pentru c�,
de �ndat� ce a�ipe�ti,

toat� presiunea aia asupra
�ncheieturilor de la m�ini,

vei sim�i asta cu c�tu�ele puse.

Singura dat� c�nd poli�ia militar�
ne ajuta cu ceva

era c�nd le f�cea
un program strict de somn.

Dac� le oferi prea mult somn,

dac� acel somn e lini�tit,
dac� e ne�ntrerupt...

15 minute aici, 15 minute acolo,

a�a ne-a fost propus.

C�nd intri �n camer�
vezi o plan�� pe perete,

pe ea po�i vedea o s�geat�
cu v�rful �n sus �i un unu.

Asta �nseamn� o or� ridicat,
trebuie s� stea treaz timp de o or�.

Apoi poate s� fie un doi cu o
s�geat� care �ndreptat� �n jos,

asta �nseamn� c� poate
s� stea jos timp de dou� ore.

De�inu�ii erau �inu�i
�n aceste grilaje imense la subsol,

�i numerele lor erau trecute
pe u�a pasajului de trecere

prin care erau sco�i
c�nd erau du�i la izolare sus.

De�inu�ii sunt �nc�tu�a�i
cu m�inile deasupra capului.

�n aceste pasaje de trecere,
num�rul lui, 401,

a fost ceva ce am putut s� v�d des
pentru c� era cu spatele la mine.

�n pasajele de trecere numerele
erau trecute pe spatele de�inu�ilor

cu o carioc� neagra.

Cu to�ii aveam aceste numere,
at�t pe spate c�t �i �n fa��.

Care era num�rul t�u?

Num�rul meu la Bagram era 180
dar ulterior a devenit 558.

Mul�umesc, m� bucur c� sunt aici cu voi,
m� bucur c� sunt aici �n Bagram.

Sunt sigur c� fiecare ofi�er cu grad �nalt
care a f�cut turul �nchisorii

a v�zut c�tu�ele cu lan�uri.

Pentru c� faci turul pentru a vedea,
e�ti curios ca oricine altcineva.

�ntotdeauna erau ofi�eri
care se perindau prin incint�.

Nu putem glumi �n leg�tur� cu asta.

E evident faptul c� to�i vroiau
s� vin� s� se uite la terori�ti.

Cei de la biroul domnului Rumsfeld
sunau la noi frecvent.

Comandan�i cu func�ii importante
vroiau s� fie �inu�i la curent

�n leg�tur� cu anumi�i
prizonieri de acolo.

�efii �tiau, l-au v�zut �nc�tu�at,
l-au v�zut cu glug� pe fa��.

�i spuneau, "continua�i,
face�i o treab� excelent�."

C�nd Crucea Ro�ie a f�cut
turul �nchisorii de la Bagram,

programul cu turele a fost �ters
�i prizonuerii au fost desc�tu�a�i.

Procedurile militare standard
nu-�i permiteau

s� �nc�tu�ezi pe cineva
de un obiect fix,

cu siguran�� nu-�i permiteau
s� le imobilizezi m�inile deasupra capului.

Ini�ial le puneau c�tu�ele
�n pasajele de trecere ale celulelor,

drept pedeaps�.

�i asta era pe timp limitat,
15 minute, o jum�tate de or�.

Dar cur�nd a evoluat.

�i c�nd intrai acolo,

aveau o pereche de c�tu�e cu lan�uri

at�rn�nd de tavanul din plas� al celulei,

preg�tite pentru oricine intra.

CAUZA MOR�II

Cauza mor�ii: Omucidere

Medicul legist al armatei
care l-a examinat pe Dilawar

a descoperit r�ni puternice
asupra �esuturilor de la picioare.

Mai t�rziu a m�rturisit c� avea
musculatura la picioare distrus�.

Dar ce-ar fi putut cauza asemenea r�ni?

�sta nu este un hotel.

�sta nu este un loc pentru ei
�n care s� se �ngra�e,

s� tr�nd�veasc� sau s� fie ferici�i.

�ntr-o �nregistrare video
care a ie�it la iveal�

�n investiga�ia de omucidere,
colonelul David Hayden,

un avocat important al for�elor
americane din Afganistan,

a descris o politic� de �nc�tu�are
�i lovire a de�inu�ilor.

Era o tehnic� aprobat�
pentru poli�ia militar�

atunci c�nd era vorba
de un de�inut dificil

care preciz� c� acesta
poate fi lovit la picioare.

Se presupunea a fi considerat�
o lovitur� neletal�.

N-am auzit un ofi�er
cu grad �nalt spun�nd:

"Du-te �i love�te-l peste picioare.
F� asta, f� asta."

Comandan�ii spuneau c� dac�
ai nevoie de asta pentru a-i controla,

e o op�iune pe care o po�i folosi.

E vorba doar de genunchiul t�u care
love�te pe partea din spate a piciorului,

cam la jum�tate.

Se presupune a fi un punct
de presiune acolo �i...

�i controlezi foarte u�or.

Dac�, timp de dou� zile,
toat� lumea te love�te la picioare,

pot ap�rea probleme serioase.

Pe parcursul investiga�iei
�i chiar �i la procese,

majoritatea g�rzilor �i a investigatorilor
l-au descris pe Dilawar

drept un de�inut foarte combatant,
ca un personaj dur.

�i asta nu se potrivea

cu toate celelalte dovezi
despre acest tip.

C�ntarea 55 de kilograme c�nd a murit.

Oamenii care au fast
pasageri �n taxiul lui Dilawar

ne-au spus mai t�rziu ca acesta
era �ngrozit de Bagram.

L-au auzit prin zidurile carcerei
�ip�nd dup� mama �i dup� tat�l s�u.

Era �ntr-o pozi�ie foarte inconfortabil�,
�ncerc�nd s� �n�eleag� lucrurile,

uneori rug�ndu-se,
alteori cer�nd ajutor

sau p�r�nd c� cere ajutor pentru
c� n-am putut s�-i �n�eleg limba.

C��iva martori �i-au amintit noaptea
dinainte ca Dilawar s� moar�.

�n acea noapte a fost lovit la picioare
de aproximativ zece ori.

Unii dintre solda�i au spus c� au apelat
la loviturile peste picioare

pentru a-l face s� tac�,
pentru c� se v�ita �i tipa.

Leziunile provocate
au fost cauzate de lovituri multiple.

Multe dintre acestea puteau fi evitate

dac� �tiai c� cel dinaintea ta
folosise aceia�i tehnica.

C�nd, �ntr-un final, au venit
s�-l duc� �ntr-o camer� de izolare,

cred c� trupul lui a r�mas f�r� vlag�.

Unul dintre motivele pentru care l-au lovit
a fost c� au sim�it c� se preface.

Era �n cu�c�, st�tea acolo cu glug� pe cap.

Avea m�inile legate deasupra capului
�i se v�ic�rea.

A �nceput s� se zbat�,
chiar acolo �n cu�c�,

�i acesta are u�a at�t
�n fa�� c�t �i �n spate

dar �n laterale e prev�zut�
cu s�rm� ghimpat�.

Niciunul dintre noi, ofi�erii,
nu vroia s� ajung� �n s�rm� ghimpat�,

a�a c� l-am scos din cu�ca,
l-am pus pe podea �i l-am imobilizat.

Ce tip de for�� s-a folosit
pentru a-l imobiliza?

For�a fizic�. A fost lovit.

Erau cam patru solda�i
de la poli�ia militar� pe tipul �sta.

Unul dintre solda�i �l lovea la rinichi,

al�i doi l-au tr�ntit la p�m�nt,

iar al patrulea �i s�rea �n spate.

S-a ales cu o ran� puternic� la nas.

Nu exista niciun motiv
pentru a fi lovit, era �nc�tu�at.

Controlul era o problem� esen�iala,
a devenit

"voi face asta pentru
a ob�ine rezultate."

�i atunci au intrat la belele

pentru c� nu po�i justifica
lovirea unui b�rbat a�a mult

at�ta timp c�t e legat.

Dilawar a fost dus �ntr-o carcer�,
unde loviturile de genunchi au continuat.

�n m�rturia sa la proces,
medicul legist al armatei a spus

c� membrele inferioare ar�tau de parc�
ar fi trecut un autobuz peste ele.

�i c�, dac� ar fi tr�it, ar fi fost
necesar s� i se amputeze picioarele.

Se punea problema dac�
noi i-am f�cut asta.

Nu e ceea ce i-am f�cut eu sau
ce i-a f�cut unul dintre colegii mei.

E doar ceea ce am f�cut noi.

E foarte greu s� le g�sim
o explica�ie acum.

Avem solda�i precum Willie Brand,
care pare un tip bl�nd �i amabil,

dar care a m�rturisit c� l-a lovit
pe Dilawar de at�tea ori �n picior

�nc�t i-a obosit genunchiul
�i a trebuit s�-l loveasc� cu cel�lalt.

C�teodat� am sentimentul c� trebuia

s� fac ceea ce-mi dicta con�tiin��

mai mult dec�t ceea ce f�ceau ceilal�i.

Unul dintre solda�ii
de la poli�ia militar� a m�rturisit

c� loviturile au devenit amuzament.

I-au fost aplicate lui Dilawar
doar pentru a-l auzi �ip�nd.

Cineva a spus c� trebuia s�-i �mpiedici,
s� �mpiedici asta.

C�nd ai v�zut c� e r�nit sau lovit,
de ce nu ai f�cut ceva?

Ar fi o �ntrebare bun�.

�i r�spunsul meu ar fi, eram noi
�mpotriva lor, eu eram acolo.

Nu am vrut s� par c� sunt
�mpotriva colegilor mei solda�i.

Ceea ce e chiar at�t de gre�it?

Po�i sta aici �i s� spui c� e total gre�it.
Du-te acolo �i spune asta.

Nimeni nu a investigat niciodat�
cine a stabilit regulile la Bagram.

Investigatorii n-au �ntrebat-o
niciodat� pe c�pitanul Wood,

ce ofi�er superior i-a dat ordinele
s� trateze de�inu�ii

�n moduri interzise
conform manualelor militare.

C�pitanul Beiring de la Poli�ia Militar�
a fost singurul ofi�er acuzat �n acest caz.

Acuza�iile de ne�ndeplinire �ndatoririlor
de serviciu au fost retrase

c�nd judec�torul a stabilit c� nimeni
nu �tia care sunt aceste �ndatoriri.

�n ciuda cererilor repetate
de preg�tire adecvat�

�i regulii de ac�iune pentru solda�ii s�i,

superiorii s�i nu i-au oferit nimic.

Eram �ngrijora�i c� nu aveam
regulament de ac�iune strict

dar ne-au tot asigurat c�-l vom primi.

�tiam exact de ce nu primim
regulamentul de ac�iune,

�n caz c� a�a ceva s-ar fi �nt�mplat.

Dac� ar trebui s-o fac din nou,
probabil a� refuza.

N-a� mai face nimic
p�n� nu v�d ceva scris.

C�nd te g�nde�ti la ce s-a �nt�mplat,
crezi c� ai fost �n�elat.

Cred c� to�i am fost �n�ela�i.

SCHIMBAREA REGULILOR

La o s�pt�m�n� dup� 11 septembrie,

vicepre�edintele Dick Chaney
a ap�rut �n fa�a presei

pentru a descrie cum c� metodele
de interogatoriu urmeaz� s� se schimbe.

A trebuit s� lucr�m,
cum s-ar spune, de partea �ntunecat�,

s� petrecem timp �n lumea umbrelor,
�n lumea spionajului.

Mare parte din munca
care trebuia f�cut� aici,

trebuia f�cut� �n lini�te,
f�r� comentarii, folosind surse �i metode

care nu erau disponibile
agen�iilor noastre de infirma�ii,

dac� vroiam s� aveam succes.

Aceasta e lumea
�n care opereaz� ace�ti oameni.

�i va fi vital pentru noi s� folosim
toate mijloacele la dispozi�ia noastr�

pentru a ne atinge �elul.

E foarte clar c� totul a �nceput
�n biroul vicepre�edintelui Chaney.

Avea o impresie puternic�
c� nu suntem at�t de agresivi

pe c�t ar trebui sau am putea s� fim
atunci c�nd facem interogatoriile.

S� renun��m la m�nu�i,
s� fim duri cu de�inu�ii.

Dac� Dick Chaney a fost
principalul arhitect al noii politici,

John Yoo a fost proiectantul �ef.

Acesta a scris opinii c�l�uzitoare
care pledau pentru o abordare flexibil�

�n ce prive�te tratamentul
pentru presupu�ii terori�ti.

Statele Unite obi�nuia
s� trateze terorismul

ca pe o problem� a justi�iei criminale.

Atacurile de la 11 septembrie au ar�tat
c� zbaterea f�r� a avea mijloacele necesare

se poate transpune
�ntr-un conflict la nivel mondial.

�i dac� pl�nuie�te, o entitate str�in�
poate, �n scopuri politice,

s� omoare mii de americani �i s� provoace
pagube de miliarde de dolari.

�i �ncercarea guvernului american
de eliminare a liderilor lor,

pentru cei mai mul�i oameni,
a p�rut a fi un r�zboi nu o crim�.

Pre�edintele Bush
a declarat r�zboi terorii,

dar a pus sub semnul �ntreb�rii

dac� presupu�ii terori�ti ar trebui
proteja�i de legile r�zboiului,

Conven�ia de la Geneva.

Atrocit��ile care au �ocat omenirea
au dat na�tere Conven�iei de la Geneva,

un tratat interna�ional menit s� ofere
protec�ia drepturilor fundamentale

pentru orice prizonier de r�zboi.

Ca urmare, timp de peste 50 de ani,

Conven�ia de la Geneva
a oferit protec�ie legal�

�i le-a interzis anchetatorilor
s� foloseasc� tortura, crima

�i chiar tratamentul
umilitor �i degradant.

Dup� 11 septembrie, John Yoo
a colaborat cu biroul lui Dick Chaney

�i Alberto Gonzales,
consilierul pre�edintelui.

Au scris un num�r important
de memorandumuri argument�nd

c� nu se aplic� Conven�ia de la Geneva
presupu�ilor terori�ti.

�i au oferit acoperire legal�
CIA-ului �i for�elor speciale

pentru a �ncepe un program secret

de tehnici de interogatoriu
anterior interzise.

Mai mult de 3000 de presupu�i terori�ti
au fost aresta�i �n multe ��ri,

mul�i al�ii au avut o soart� diferit�.

S� punem a�a problema,
nu mai sunt o problem�

pentru Statele Unite
�i pentru prietenii �i alia�ii no�tri.

Gonzales a avertizat
ca problema pentru pre�edinte

a fost ca unele din metodele
de interogatoriu erau interzise

de legea Statelor Unite
�i de cea interna�ional�.

Una din ideile afirmate de el
e c� nu vrem

ca prevederile Conven�iei de la Geneva
s� se aplice.

Pentru c� dac� s-ar aplic� aceste lucruri
ar fi considerate crime de r�zboi.

E bine cunoscut principiul
responsabilit��ii celor superior ierarhic.

Acestea au fost stabilite
�n procesele de la Nurnberg,

dup� al doilea r�zboi mondial,

�i stabile�te principiile
legisla�iei criminale interna�ionale.

Aceste principii spun c� indivizii
care ordona tratamente interzise

vor fi f�cu�i responsabili
pentru aceste ordine

chiar dac� acestea
nu sunt aplicate imediat,

dar sunt tratamente abuzive.

Pentru a fi sigur c� americanii
care interogheaz� prizonieri

nu vor fi acuza�i de tortur�,

John Yoo a fost coautorul unui memorandum
pentru a clarifica �n�elesul termenilor.

Singurele ac�iuni interzise
vor fi cele extreme,

care sunt echivalente
unei r�ni fizice serioase

care vor produce �ncetarea
activit��ii unor organe

�mpiedicarea func�iilor organismului
sau chiar moartea.

Acesta e un memorandum ilegal,
e un a�a zis memorandum al torturii.

A fost o interpretare
discutabila a legii,

sunt sigur c� au existat
discu�ii pe tema asta,

�i, �ntr-un final, a fost acceptat

pentru c� aceasta era decizia final� �i
pozi�ia Biroului de Consultan�� Juridic�.

Memorandumul Biroului de Consultan��
Juridic� nu avea nicio limita,

ceea ce �nseamn� c� nu men�iona nic�ieri

c� aplicarea cruzimii asupra oamenilor
�i tratamentul degradant erau interzise.

La un moment dat, l-am �ntrebat pe John Yoo
dac� pre�edintele poate autoriza tortura?

R�spunsul lui a fost afirmativ.

Cred c� slujba avoca�ilor e s� spun�
oamenilor ce legi se aplic� sau nu

pentru a �tii dac� pot lua anumite decizii.

Dac� pre�edintele socote�te
c� trebuie s� tortureze pe cineva,

inclusiv prin zdrobirea testiculelor
copilului acelei persoane,

nu exist� nicio lege
care s� �mpiedice asta?

Asta ai scris �n memorandumul
din august 2002.

Cred c� depinde de ce crede pre�edintele
c� are nevoie s� fac� asta.

Avoca�ii militari au fost ofensa�i

de implica�iile memorandumului
lui John Yoo.

Prima mea implicare a avut loc

c�nd am fost vizitat de un grup
de avoca�i militari respectabili

cu mai mult de un an �nainte

ca primul scandal �n leg�tur�
cu Abu Ghraib s� izbucneasc�.

Ace�tia erau foarte tulbura�i
de ceea ce se �nt�mpl�

�i preocuparea lor principal� era e�uarea
�n �ndeplinirea responsabilit��ilor

pe care le aveau liderii militari
asupra solda�ilor din teren.

Aceasta era responsabilitatea
de a-i ghida corect

despre cum s� se comporte
�n aceste circumstan�e dificile.

�i ceea ce au v�zut ei a fost
o decizie inten�ionat�

luat� la nivelul �nalt al Pentagonului

pentru a lansa o perdea de ambiguitate

�nso�it� de o mare presiune
pentru a ob�ine rezultate,

pentru a fi preg�ti�i
s� fie violen�i cu de�inu�ii.

Dar aceast� violen�� asupra de�inu�ilor
e un act criminal.

Pot fi din Al-Qaeda, pot fi talibani,
pot fi cei mai r�i oameni de pe p�m�nt...

�i sunt sigur c� unii din ei sunt.

Dar sunt unele reguli de baz�
�i acorduri interna�ionale

pentru care Statele Unite
�i-a dat acordul c� le va respecta.

V� rog s� r�spunde�i.

Voi fi foarte succint, voi l�muri situa�ia.

Politica pre�edintelui...

�n ce prive�te politica,
for�ele armate ale Statelor Unite

vor continua s� trateze
de�inu�ii �n mod uman,

p�n� c�nd se vor ob�ine
rezultatele militare scontate,

�ntr-o manier� conforma
cu principiile de la Geneva.

Asta este o declara�ie �n conformitate
cu litera legii, una scris� la rece.

�i este clar pentru mine
c� anchetatorii nu au �n�eles

acest a�a zis "tratament uman"

poate fi analizat din punctul
de vedere al spectatorilor.

Pe c�mpul de b�t�lie, �n Afganistan,

era o confuzie total�
�n ce prive�te regulile.

Ne-au spus c� atunci c�nd avem de-a face
cu persoane �n custodia Statelor Unite,

acesta nu se supun
Conven�iei de la Geneva.

�n mare, singurul lucru pe care
nu aveam voie s�-l facem era s�-i batem.

Persoana sud control,
persoana �n custodie,

ceva de genul �sta...

Le spuneau �n multe moduri
pentru a-i dezumaniza,

ca s� nu-i prive�ti drept oameni.

Nu-mi amintesc s� fi auzit ceva
despre Conven�ia de la Geneva...

Desigur �mi este cunoscut�,

dar nu ne-au prezentat-o �n detaliu.

Nu cuno�team manualul de opera�iuni
pentru interogatoriu.

Nu cuno�team nomenclatura
de specialitate.

Am v�zut-o, era o copie pe undeva,
sunt sigur.

Dar am ales s� n-o citesc.

Dar lucram 16 ore pe zi,
a�a c� sa m� apuc s� citesc manualul

nu era una din priorit��ile
mele c�t am fost acolo.

Este o treab� ur�t� �i periculoas� acolo

�i trebuie s� lucr�m �n acest mediu.

Sunt convins c� o putem face
�i o putem face cu succes,

dar trebuie s� ne asigur�m

c� nu �ngr�dim ac�iunile
comunit��ii noastre de informa�ii

�n ce prive�te �ndeplinirea misiunii.

Dac� ace�ti terori�ti joac�
dup� cu totul alte reguli,

ne vor for�a s� devenim "rai �i periculo�i"
pentru a-i �nl�tura?

A�a este.

LABORATORUL

Ghidat� de opinia legal� a lui John Yoo,
administra�ia Bush a �nceput

s� transporte anumi�i de�inu�i valoro�i

la baza naval� a Statelor Unite
din Guant�namo Bay, Cuba.

Ini�ial am crezut c� salv�m spa�iu,

�i punem acolo, �i �ncercuim
cu s�rm� ghimpat�...

Apoi a devenit evident
c� motivul pentru care facem asta

era pentru c� vom argumenta
c� nu exist� nicio lege.

Legea cubanez� nu se aplic�,
legea american� nu se aplic�.

Acesta a fost un pas uria� c�tre pr�pastie.

Cred c� ceea ce au
�ncercat guvernan�ii s� fac�

a fost s� g�seasc� un loc
�n apropierea Statelor Unite,

care s� poat� fi bine protejat,

dar unde s� se aplice regulile
armatei americane

pentru a se putea controla
prizonierii str�ini

care sunt �ncarcera�i �n afara ��rii.

Unul c�te unul, terori�tii �nva��
ce �nseamn� justi�ia american�.

�n decembrie 2001, un b�rbat
pe nume Mohamed al-Qahtani

a fost prins �n Afganistan
�i trimis la Guant�namo.

Dup� opt luni de deten�ie,
armata a descoperit

c� e posibil ca acesta s� fi fost antrenat
pentru a deveni al 20-lea terorist.

Dintr-o dat�, al-Qahtani a devenit
cel mai important de�inut de la Guant�namo.

Aveam aici un b�rbat
despre care se presupune

c� ar fi trebuit s� fie �n avionul
care s-a pr�bu�it �n Pennsylvania.

Cred c� era o urgen�� s� afl�m
ce anume �tia acest tip

pentru a preveni posibile viitoare atacuri.

A rezistat cu succes la metodele
standard de interogatoriu

de la Guant�namo timp de opt luni.

El este motivul solicit�rii f�cute
de for�ele militare comune de la Guant�namo

a mai multe tehnici care
ar putea s� aib� succes

�n fata antrenamentului
s�u la rezisten��.

�n septembrie 2002,

John Yoo �i Alberto Gonzales
au mers la Guant�namo.

La pu�in timp dup� vizita lor, �i pu�in
�nainte de sosirea lui Dilawar la Bagram,

Donald Rumsfeld a aprobat personal

un nou manual de tehnici
de interogatoriu psihologice

pentru a fi folosite
pe Mohamed al-Qahtani.

Modul cum vor fi aplicate
exact aceste tehnici

a fost l�sat adesea la �ndem�na
imagina�iei anchetatorilor.

"Era stilul liber avocado de California...
Adic� era la alegerea fiec�ruia."

General Locotenent Schmidt, vorbind
despre interogatoriul lui al-Qahtani

Interogatoriile lui sunt bine documentate
�i �nregistrate �n jurnale.

�i din noiembrie 2002 p�n� la
�nceputul lui ianuarie 2003,

a fost supus acestui regim.

Acesta regim implica o reducere
sever� a orelor de somn.

De�inutului i s-a spus
s� stea �n picioare

�i i s-a pus muzic� la volum ridicat
pentru a-l �ine treaz.

I se permitea s� doarm� doar 4 ore pe zi,
de la 7 la 11 diminea�a,

�i asta a durat timp de 15 zile,
f�r� nicio excep�ie.

Folosirea a 20 de ore de interogatoriu

A fost �inut la o izolare sever�
�i i-au fost redu�i to�i stimulii.

Lipsirea de lumin� �i de stimuli auditivi.

Inducerea stresului prin folosirea
fricii de�inutului (ex: c�inii).

Sunt multe pasaje �n jurnal
unde se poate vedea fraza:

"invadarea spa�iului personal
de c�tre o femeie".

Aceasta era de fapt
o tehnic� de interogatoriu

destinat� s�-i pun� la �ndoial� credin�a.

Anchetatorul femeie folosea
invadarea spa�iului personal

�i de�inutul url� c�tre Allah.

Anchetatorii no�tri abordau de�inutul
din spate, �n frecau pe spate,

�i �opteau �n ureche
�i �i treceau m�inile prin p�rul lui.

Acest lucru a fost autorizat
�n baza tehnici de fertilitate.

MAMA TA E O T�RF�

Era supus, a ceea ce a� numi eu,

agresiune sexual�
de c�tre anchetatorii femei.

Era �ntins pe jos a�a c� l-am �nc�lecat.

A fost for�at s� poarte lenjerie de dam�,
multiple elemente de homosexualitate,

�i l-au f�cut s� con�tientizeze asta.

A fost for�at s� danseze
cu un anchetator b�rbat,

a fost subiectul
controlului la pielea goal�,

nu din motive de securitate.

�i a fost for�at s� imite
trucurile unui c�ine.

Trucurile specifice c�inelui au continuat

Toate acestea pentru a-i reduce
sentimentul de demnitate.

I se spunea de�inutului
ca un c�ine e �inut

�n condi�ii mai respectabile dec�t el

Au �ncercat s�
caracterizeze aceast� tehnic�

drept ducerea p�n� la extreme din partea
anchetatorilor sau drept inventiv�.

O m�nu�� de latex este umflat�
�i periodic atinge cu fata de�inutului.

De�inutului i s-a f�cut o clism�.

Oficialii �ncepeau
"petrecerea de aniversare"

�i a�ezau o p�l�rioara de petrecere
pe capul de�inutului.

Anchetatorii �i g�rzile c�ntau
"Dumnezeu s� binecuv�nteze America".

De�inutului i se f�ceau
trei perfuzii �i jum�tate intravenos.

E dispus s� vorbeasc� pentru a putea urina.

I s-a spus c� nu va fi dezlegat.

De�inutul a urinat �n pantaloni.

Anchetatorii au luat p�tura
�i au pornit aerul condi�ionat.

Combina�ia dintre ra�iile
insuficiente �i hidratarea for�at�

au dus o dat� la sc�derea
pulsului acestuia la 35 bpm.

A fost dus la spital
pentru a fi resuscitat.

De�inutul a fost dus la spital
pentru a-i face o tomografie.

Acel interogatoriu singular
al lui Mohamed al-Qahtani a inclus �n el

�ntreaga genealogie, �ntreaga istorie
a torturilor CIA-ului din ultimii 50 de ani

Profesorul Alfred McCoy
Autorul lucr�rii "O problem� de tortur�"

CIA a lansat un proiect
de control al min�ii,

un adev�rat proiect Manhattan,
�n anii '50 ai secolului trecut.

Pe plan local CIA-ul a lucrat
cu tehnici exotice.

La �nceput au folosit hipnoza,
apoi fenetol de sodiu,

apoi electro�ocuri �i �n final
au descoperit LSD-ul.

Toate aceste metode folosite
nu au dus la niciun rezultat,

doar la procese.

Dar au dat rezultate finan��rile CIA

pentru cercetarea comportamentului uman,

realizate de cei mai buni
cercet�tori din domeniu

de la universit��i de marc�
din Statele Unite �i Canada.

La Universitatea McGill,

experimentele realizate
de faimosul psiholog Donald O. Hebb

au atras aten�ia
cercet�torilor CIA-ului.

Doctorul Hebb a descoperit

c� poate induce o stare similar�
unei psihoze acute in 48 de ore.

Acesta a pus voluntarii s� stea
�ntr-o �nc�pere cubic� cu aer condi�ionat

av�nd ochelari de protec�ie,
m�nu�i si c�ti pentru urechi.

De fapt ace�tia ar�tau exact
ca de�inu�ii de la Guant�namo.

Costumele pe care le purtau
de�inu�ii de la Guant�namo,

cu ochelarii, c�tile
�i m�nu�ile de protec�ie,

se spunea c� sunt folosite
din motive de securitate

dar de fapt sunt pentru
atenuarea stimulilor.

�ntr-o zi, r�m�n f�r� stimuli,
�n dou�, cedeaz� psihic.

C�nd f�ceam experimentele
am �nceput s� cred c� e posibil

ca ceva ce implic� disconfortul fizic
�i chiar durerea

s-ar putea s� fie mai tolerabil

dec�t condi�iile de lipsire de sim�uri
pe care le-am studiat.

CIA-ul a fost fascinat de asta,
au adoptat metoda imediat.

N-aveam idee ce arm� puternic�
poate s� fie asta.

Au identificat dou� tehnici esen�iale,
dezorientarea senzorial�

�i nivelul suportat
de durere auto-provocat�.

Zile �ntregi fluidele
�i curg c�tre picioare.

Toate acestea le-au pus laolalt�
�n manualul de interogatoriu Kubark.

�i l-au propagat �n toat� lumea

prin intermediul comunit��ii
de informa�ii a Statelor Unite.

G�ndi�i-v� la ce a fost supus al-Qahtani.

E expus la �ntuneric, la lumin�,
la frig, la cald.

�i ataca receptorii senzoriali.

De asemenea �i altereaz� no�iunea timpului.

Aceasta este prima etap�.

Guant�namo, �n timpul conducerii
Generalului Miller, s-a transformat

�ntr-un veritabil laborator �tiin�ific
de cercetare a comportamentului,

iar Donald Rumsfeld a aprobat
tehnici care nu erau prezente �n manual.

Aceste tehnici au fost filtrate
�ntr-un mod ambiguu

care le-a permis s� fac�
ce cred de cuviin��.

�i au explorat sensibilitatea
b�rba�ilor arabi

fa�� de identitatea sexual�.

De aici chestia cu homosexualitatea,

lenjeria pe cap,
toate cele de genul asta.

Oamenii spun c� arabii sunt sensibili
fa�� de umilin�a sexual�,

dar cine nu e afectat de a�a ceva.

Nimeni nu vrea s� fie dezbr�cat la piele

�i obligat s� se masturbeze
cu o glug� pe cap.

E ridicol.

Apoi au creat echipe
de cercetare a comportamentului,

formate din psihologi militari
care luau parte la interogatorii

pentru a descoperii
temerile �i fobiile individului.

Toate acestea au fost aplicate
pe al-Qahtani.

�ti�i despre discu�iile dintre
generalul Miller �i secretarul Rumsfeld

exclusiv �n leg�tur� cu acest prizonier?

Din c�te �tim,

au existat astfel de comunica�ii
de-a lungul lan�ului ierarhic.

Dup� cum �ti�i din raportul
generalului Schmidt,

acesta a concluzionat c� aceste tehnici
folosite individual

nu au reprezentat o metod� de tortur�.

Dar a spus c� un cumul
al acestor tehnici...

Efectul aplic�rii simultane
a unui cumul din aceste tehnici autorizate

a reprezentat un act abuziv �i degradant
asupra de�inutului.

�i a recomandat ca generalul Miller
s� suporte m�suri disciplinare.

* Armata Statelor Unite a refuzat s� aplice
m�suri disciplinare generalului Miller.

Dar a spus c� nu a reprezentat
un act de tortur�.

Am f�cut distinc�ia �ntre ce reprezint�
tortura �i tratamentul inuman

conform regulamentelor.

�i ce poate fi abuziv �i degradant.

Ceva poate fi degradant,

dar s� nu reprezinte neap�rat
un act de tortur�.

�i poate s� nu fie tratament inuman,
poate umilitor, dar nu neap�rat tortur�.

Nu exist� tortur� �i r�ni fizice,
a existat un mediu sigur tot timpul.

Acesta este geniul
torturii psihologice a CIA.

Tortura psihologic�
depinde cum este definit�,

iar definirea este destul de evaziv�.

Pare destul de similar
cu ceea ce s-a petrecut la Abu Ghraib.

Oamenii umblau �n lan�uri,
au fost for�a�i s� poarte lenjerie de dam�.

Poate este o coinciden��, poate nu.

Privind fotografiile de la Abu Ghraib,
observi �ntotdeauna sunt acelea�i tehnici.

Mai �nt�i sunt activit��ile sexuale,

cu gardianul femeie,
masturbarea �i toate cele,

asta este sensibilitatea cultural�.

Sunt �nc�tu�a�i �n toate pozi�iile,
chiar �i cu capul �n jos.

Acestea sunt pozi�iile stresante.

Cea mai faimoas�
fotografie de la Abu Ghraib

este cea a acelui irakian cu gluga pe cap,
st�nd pe o cutie cu m�inile �ntinse.

Acestuia i s-a spus c� daca
coboar� de pe cutie sau dac� se mi�c�,

va fi electrocutat, pentru asta erau
firele electrice false.

Acesta e starea de imobilitate absolut�
a extremit��ilor.

Apoi cu bra�ele �ntinse,

a�a cum spunem telespectatorilor,
"Nu �ncerca�i asta acas�!".

Dar chiar v� rog s� �ncerca�i,
doar sta�i a�a,

timp de zece minute cu bra�ele �ntinse,
f�r� s� v� mi�ca�i.

Caroline Wood e un exemplu al modului
cum s-au r�sp�ndit noile tehnici

�i au suferit muta�ii asemenea unui virus.

Cu mult �nainte ca Wood s� preia
comanda interogatoriilor de la Abu Ghraib,

unitatea ei folosea tehnici dure la Bagram,
inclusiv pozi�ii stresante,

statul for�at �n picioare
�i reducerea orelor de somn.

Unu dintre memorandumuri arata c�,
la �nceputul lui decembrie 2002,

anchetatorii de la Bagram
au c�utat pe internet,

�ineau leg�tura cu cei de la Guant�namo,

�i au aflat c� cei de la Guant�namo

primiser� noi tehnici de interogatoriu
de la secretarul ap�r�rii.

�i au �nceput s� le foloseasc�,
chiar dac� tehnicile fuseser� aprobate

pentru a fi folosite
exclusiv la Guant�namo.

C�nd generalul Miller a mers
de la Guant�namo �n Irak, �n august 2003,

a adus cu el un CD �i un manual
cu tehnicile avansate

dezvoltate la Guant�namo

�i i le-a dat comandamentului
generalului Sanchez.

A�a c� sunt multe piste
care pot fi urm�rite,

prin care aceste tehnici de interogatoriu
au fost supuse migra�iei globale

prin Afganistan c�tre Irak,
sau de la Guant�namo direct c�tre Irak.

�i rezultatul e Abu Ghraib.

Mult �nainte ca abuzurile
de la Abu Ghraib s� devin� publice,

oficiali guvernamentali
au devenit �ngrijora�i

de tehnicile dure folosite la Guant�namo.

Soseau mail-uri la
Departamentul de Justi�ie

transmise de personalul FBI
de la Guant�namo care spuneau:

"Nu ve�i crede ceea ce se �nt�mpl� aici."

"Noi, ca membri ai FBI,
trebuie s� ne disociem

de ceea ce se �nt�mpl�
aici la Guant�namo."

Acest mail spune c� Departamentul Ap�r�rii
prime�te ordine de la secretarul ap�r�rii.

Ordine de la secretarul ap�r�rii

pentru a se implica �n practici
pe care FBI-ul le considera

foarte ofensatoare �i periculoase.

Dar mail-urile sunt "revizuite".

Ceea ce �nseamn� c� sunt
"g�uri imense" �n aceste mail-uri.

Unele dintre aceste mail-uri
sunt "revizuite" complet,

astfel �nc�t s� nu vedem
deloc despre ce e vorba.

Acesta e un exemplu pentru multe
din documentele pe care le avem aici.

Nu po�i vedea nimic pe aceste documente.

Unul dup� altul, �n care
nu se poate citi nimic.

OMUL DIN INTERIOR

La �nceputul lui decembrie 2002,

am auzit c� se petrec
abuzuri asupra de�inu�ilor.

Am sunat la juristul �ef al armatei

�i l-am �ntrebat dac� are
ceva informa�ii despre asta.

Am spus c� am primit rapoarte c�
anumi�i de�inu�i sunt abuza�i la Guant�namo

�i l-am �ntrebat dac� �tie ceva de asta.

�i r�spunsul lui a fost:

"�tiu multe despre asta,
vino la mine la birou."

Mi-au pus pe birou un set de documente,
documente importante...

Era memorandumul juristului �ef
al Departamentului Ap�r�rii

c�tre secretarul Rumsfeld.

�i era genul de memorandum
care cerea aprobarea aplic�rii

unor anumite tehnici de interogatoriu.

Acesta a primit aprobarea
din partea secretarului Rumsfeld

pentru unele din aceste tehnici.

Este un memorandum �n care
secretarul Rumsfeld a notat la sf�r�it

ca el st� �ntre 8-10 ore pe zi �n picioare.

Cum se face ca ace�ti de�inu�i
sunt obliga�i s� stea doar p�n� la 4 ore?

Am r�mas �ocat.

Prima mea reac�ie a fost
ca asta e o gre�eal�.

Cineva nu a citit documentele
cu destul� aten�ie.

Cred c� cei de la Pentagon
l-au crezut pe Alberto Mora

un republican loial,
numit pe criterii politice.

Nu ar fi fost considerat niciodat�
drept un rebel sau un liberal.

Au spus c� se a�teptau ca el
s� ridice aceste probleme

iar cei �n m�sur� s� mul�umeasc�
pentru informa�ii

�i aici s� ia sf�r�it totul.

Vreau s� v� �ntreb despre un
memorandum scris de Alberto Mora.

V� aminti�i de acest memorandum
�n care a�i f�cut o noti�� la sf�r�it

ca opta�i ca de�inu�ii s� stea
mai mult de 4 ore �n picioare?

Da, �mi amintesc.

Acest procuror argumenteaz� c� poate
fi interpretat de unii ca un punct slab,

care le va permite s� dep�easc� limitele
tehnicilor descrise �n memorandum.

Nu e niciun punct slab
�n leg�tur� cu nimic.

Era o prevedere acolo �n care se men�iona
c� trebuie s� stea �n picioare c�teva ore

�i era o remarc� semi-sarcastic�
ca o persoan� �n v�rst� de 70 de ani

sta toat� ziua �n picioare.

M-am amuzat de asta, �i, poate c�
nu trebuia s� fie dat� publicit��ii,

dar a fost dat� �i eu am scris-o �i...
via�a merge mai departe.

Ideea era c� trebuia s� fi�i sf�tuit
mai bine de consilierii dvs. juridici.

Am �n�eles �ntrebarea de la �nceput.

M-a �ngrijorat faptul c� aceste tehnici,
individual sau combinate,

pot duce la un anumit nivel de tortur�.

�n regul�, permi�i
anumite tehnici de interogatoriu

dar trebuie s� existe o limit�

care trebuie stabilit�
pentru severitatea acestor tehnici.

Lipsirea de lumin� poate �nsemna
punerea unui de�inut

�ntr-o camer� �ntunecat�
timp de 15 minute

sau pentru o lun�,
doua sau chiar trei luni,

p�n� c�nd va orbi.

Tehnicile specifice de fobie,
�erpii, liliecii, �obolanii...

S� �nchizi pe cineva �ntr-un sicriu.
Sunt limitate doar de propria imagina�ie.

Fiecare din aceste metode,
luat� individual,

poate duce la tortur�.

Cu siguran��, printr-o combina�ie de metode
se poate ajunge la asta foarte repede.

Dac� aplici unei persoane
aceast� procedur�,

�i o �ii acolo mai mult de 6 sau 8 zile,

ceea ce cred c� e toleran�a maxim�,

apoi totul devine destul de riscant.

Riscul este senilitatea cuiva?

Este posibil s� se ajung� �i aici.

Literatura medical� men�ioneaz�
un fenomen numit "alunecare for�at�",

care face absolut inevitabil
c� anchetatorii vor continua

s� aplice o for�� din ce �n ce mai mare
pentru a ob�ine rezultatele scontate.

De exemplu, s� lu�m memorandumul
secretarului Rumsfeld

care spune c�,
c�inii trebuie s� aib� botni��,

ei bine, �sta e un om care nu �n�elege
realitatea din teren.

Pentru c� acel soldat c�nd st� acolo
cu c�inele cu botni�a pus�

�i nu are niciun impact
asupra celui interogat,

va scoate botni�a aia.

Asta e realitatea.

Asta e natura uman�.

Alberto Mora a amenin�at
c� va face publice �ngrijor�rile sale,

dac� aceste tehnici nu vor fi revizuite.

Dup� ce am analizat faptele,

s-a dovedit c� sunt preocup�ri �n leg�tur�
cu asta care m� privesc pe mine.

Sunt bucuros s-o revizuiesc,
s� o analizez mai atent,

s� discut cu mai multe persoane
despre asta, s� vedem ce trebuie f�cut.

Spre meritul sau, secretarul Rumsfeld,
a revizuit tehnicile de interogatoriu.

�i, timp de un an jumate,

nu am auzit de niciun raport despre
abuzuri asupra de�inu�ilor nic�ieri.

C�nd a izbucnit scandalul de la Abu Ghraib,

primul meu g�nd a fost: "Am fost �n�elat?"

"Au existat autoriza�ii pentru
abuzurile asupra prizonierilor,

despre care n-am �tiu?"

Chiar au fost retrase ordinele?

Conform anchetatorilor,
utilizarea �nc�tu��rilor, c�inilor,

pozi�iilor stresante �i
atacurile asupra sim�urilor

au continuat s� fie larg r�sp�ndite.

Tony Lagouranas a fost un anchetator
care a ajuns �n Irak

dup� ce armata a devenit con�tient�
de abuzurile de la Abu Ghraib.

�n normele de interogatoriu
pe care ni le-au dat

se spunea c� se pot folosi c�inii
pentru a-i speria pe de�inu�i.

Pozi�iile incomode, lipsirea de somn...

Toate acele lucruri pe care le-am f�cut,

le consider metode dure sau care
violeaz� Conven�ia de la Geneva,

mi s-a spus s� le fac.

Ni s-a spus de c�tre superiorii no�tri
s� le aplic�m acestor oameni.

Coloana vertebral�
a for�elor armate ale Statelor Unite

o reprezint� ierarhia militar�.

Ce �ncepe de la v�rful ierarhiei
cade precum o roc�,

c�tre ierarhiile inferioare.

De aceea, Lynndie England
�tia ce g�ndea Donald Rumsfeld,

f�r� s� vorbeasc� cu acesta.

Drept consecin��
la ce s-a �nt�mplat la Abu Ghraib,

jurnali�tii au �nceput s� cerceteze
mai atent cazurile anterioare de abuz

pentru a �ncerca s� �n�eleag� ce anume
le-a provocat �i cine e responsabil.

Cei asemenea lui Tim Golden,
de la New York Times,

s-a concentrat pe subiect

�i au �nceput s� analizeze
cazul lui Dilawar, �oferul de taxi.

A devenit, cel pu�in, plauzibil pentru mine

ca acest om nu a fost
vinovat de nimic altceva

dec�t c� s-a aflat la locul nepotrivit
�n momentul nepotrivit.

�i el a fost cel care
a fost ucis �n deten�ie.

OMUL NEPOTRIVIT

�nc� se mai sim�eau
efectele de la 11 septembrie

�i cred c� ofi�erii
�ncercau s� le men�in� a�a.

�ncercau s� le aminteasc� acestor copii
ca oamenii �tia sunt du�mani.

Dar e greu de �n�eles cum de se a�teptau
ca ace�ti tineri solda�i

s�-�i dea seama care
sunt inamicii lor reali

dintr-un grup de solda�i din mili�ie
�i fermieri

�ntr-o societate complet
necunoscut� pentru ei.

Dac� �mi aduc bine aminte povestea,

avea leg�tur� cu un atac cu rachete
asupra unei baze militare.

�i el se presupunea a fi
�oferul ma�inii cu care sc�pau.

κi luase noua lui ma�in�,
de care era foarte �nc�ntat,

�i a mers la Khost, capitala provinciei
unde a c�utat clien�i.

�i, de fapt, a g�sit ace�ti
trei b�rba�i �n Khost, la pia��,

care mergeau la Yakubi.

Yakubi! Yakubi!

Trebuie s� v� imagina�i
c� Dilawar mergea c�tre cas�,

venind din capitala provinciei.

Cam p�n� acolo se �ntindea lumea lui.

A fost oprit la tab�ra Salerno
de un grup de solda�i din mili�ia afgana

�i se pare c� au g�sit un stabilizator
electric �n portbagajul ma�inii,

sau cel pu�in a�a au pretins.

Tab�ra Salerno fusese atacat� cu rachete
de la distan�� mai devreme �n acea zi

�i mili�ia afgan� i-a arestat
pe cei patru b�rba�i

ca presupu�i suspec�i ai acelui atac.

A fost dus la Bagram,
care e la mare distan��.

Ai un grup de oameni care sunt adu�i
la acest centru de deten�ie

�i se spune c� exist�
dovezi c� au fost implica�i

�ntr-un atac cu rachete
asupra for�elor americane.

Cred c� asta a cam declan�at totul.

E�ti �n acest mediu,
e�ti doar cu militari

�i te sim�i izolat
din punct de vedere spiritual.

�i ��i pierzi echilibrul spiritual.

E�ti frustrat pentru c�
nu ob�ii informa�ii

de la un prizonier
despre care crezi c� e vinovat

�i are informa�ii pe
care s� �i le ofere.

Astfel �ncepi s� duci totul la limit�,
s� vezi c�t de departe po�i merge.

�n mare, presiunea provenea
din faptul c�...

am avut c��iva de�inu�i valoro�i

care au oferit mult informa�ii utile.

�i c�nd am �nceput s� r�m�nem
f�r� acei de�inu�i

pentru c� au fost transfera�i
la Guant�namo Bay,

se a�teptau s� ob�inem
informa�ii �n continuare.

�i interogam pe unii din ace�ti tipi
doar pentru a-i interoga.

�i era ridicol.

Sunt adu�i unii dintre ace�ti oameni �i
��i dai seama c� sunt oamenii nepotrivi�i.

Nu e ceea ce trebuia s� avem.

Mai ales c�nd e�ti un cititor de oameni,

��i dai seama din moment ce ajung,
c� nu trebuiau s� fie acolo.

A fost adus� o persoan�, era retardat

�i sergentul Loring continua s� spun�

c� asta e o acoperire,
e acoperirea Al-Qaeda. Asta fac ei.

M-am dus acolo s� discut cu el �i...

avea acest scutec �i...
era plin cu fecale,

dar Loring continua s� spun�
c� joac� teatru.

�i se spunea: "Ce-ar fi s� te duci
s� �ipi la tipul �sta."

A�a c� �mi iau cutia de cereale,

pe care le m�ncasem
la micul dejun �n acea zi

�i intru �n camer� �i spun:
"�n regul�, trebuie s� �ip la tine azi",

a�a c� voi fi dehidrogenat,
cu substituen�i de sare �i...

�ncep s� �ip la ei.

Se vor uita la mine ca la un nebun,
�i eu voi spune:

"Da, e vina voastr� pentru c�
�mi pun astea �n cereale acum."

Tip la ei �ntreb�ndu-i dac�
Elvis e chiar regele rockului

sau dac� a murit.

�i am notat asta undeva
�n interogatoriile mele,

asta am f�cut timp de dou� ore.

Nu po�i s�-�i dai seama de o persoan�
p�n� nu vorbe�ti cu ea de c�teva ori.

A�a c� �n primele discu�ii avute cu el,

i-am verificat povestea,
c�utam punctele slabe.

Dup� ce am vorbit cu el a treia oar�
�i m�rturia lui era �nc� consistent�,

am �nceput s� cred c� e nevinovat.

�i vroiam ca ace�ti oameni s� fie vinova�i
pentru c� ar da bine pentru unitatea lor.

Ar putea s� spun� c� au arestat 16 persoane
�n luna aceea �i to�i sunt terori�ti.

"C�nd l-ai v�zut ultima dat�
pe Osama bin Laden?"

"C�nd l-ai v�zut ultima dat�
pe Muhammad Atef?"

Astea erau �ntreb�ri standard,
erau puse tuturor de�inu�ilor.

E foarte greu s� �ncepi un interogatoriu
c�nd ai foarte pu�ine probe.

�i noi aproape c� nu aveam
nicio dovad� despre ace�ti tipi.

�i trebuie s� ob�ii o m�rturisire.

Po�i intra acolo s� ob�ii informa�ii,

dar ca s�-i ceri s� se incrimineze singur,
e foarte dificil.

A�a c� trebuie s� folosim
tehnici din ce �n ce mai dure

pentru a ob�ine acea m�rturie.

Sergentul Loring a �ipat la mine
c� am fost prea bl�nd cu el,

c� trebuie s� pun mai mult� presiune pe ei.

Dup� cum �i pl�cea lui s� spun�,
s�-l scot din zona lui de confort.

Dup� o vreme, �n special la al patrulea
�i al cincilea interogatoriu,

pe m�sur� ce lipsirea de somn
la care era supus �ncepea s�-l doboare,

interogatoriile au devenit mai intense.

Sergentul Salcedo, care e
un anchetator neexperimentat,

dar un soldat cu temperament,

avea acest b�rbat care refuza
s� se uite la ea pentru c� era femeie.

Ea a spus c� a fost foarte frustrat�
de asta �i l-a apucat de fa��

�i l-a �ntors-o c�tre ea,
s-o priveasc� �i s-o ia �n serios.

Dar, desigur, el era un b�rbat afgan

care provenea dintr-o
cultura tribala conservatoare,

ce nu-i permitea
s� se uite la femeile necunoscute.

Sergentul Salcedo �ncepuse
s� piard� controlul

a�a c� am intervenit �ntre ei,
�i atunci l-am apucat de bluz�

�i l-am dus l�ng� perete.

Au �ncercat s�-l fac� s� stea
�n picioare l�ng� perete,

acesta aluneca,
ei �l �mpingeau �napoi l�ng� perete.

Abera tot timpul.

Majoritatea din ce spunea
p�reau morm�ieli.

Interpretul �mi spunea c� so�ia lui
a venit s�-l viziteze �n celul�.

Ceea ce, desigur, nu s-a �nt�mplat.

Dac� a�i v�zut pe cineva
lipsit de somn...

�n primele dou� zile �ncep
s� par� ni�te idio�i.

�n trei zile, nu mai sunt buni de nimic.

�tiam c� ceva nu e �n regul�.

Urm�torul lucru pe care l-am auzit
a fost c� a murit.

La pu�in timp dup� ce
Dilawar a fost ucis,

am aflat c� comandantul gherilei afgane,
ai c�rui oameni �l arestaser� pe Dilawar

fusese el �nsu�i arestat
de c�tre americani.

S-a aflat c� acesta le ataca
cu rachete baza militar�

apoi prindea afgani nevinova�i
pe care �i predau americanilor

pentru a c�tiga �ncrederea
armatei Statelor Unite.

Cei trei pasageri au fost
trimi�i la Guant�namo

�i nu au fost elibera�i
p�n� �n martie 2004,

adic� la 15 luni
dup� ce fuseser� captura�i.

E greu de �n�eles ce motiv au avut
americanii s�-i re�in� pe ace�ti oameni,

c�nd s-a dovedit c� cel pu�in Dilawar

era nevinovat c�nd a fost ucis.

Te face s� te �ntrebi
dac� nu au f�cut asta

pentru a-�i acoperi gre�elile.

CEI MAI R�I DINTRE CEI R�I

Nu sunt mironosi�e
sunt printre cei mai r�i dintre cei r�i.

Sunt printre cei mai periculo�i,

criminali bine antrena�i
de pa fa�a p�m�ntului.

Sunt terori�ti, sunt creatori de bombe,

sunt cei care permit teroarea,

sunt membri ai Al-Qaeda, sunt talibani.

�i dac� ar fi liberi
ar comite crime din nou.

Singurul lucru de care sunt sigur
e c� sunt oameni r�i.

�n ciuda argumentelor lui Rumsfeld,
Cheney �i ale pre�edintelui Bush,

conform c�rora ace�ti tipi
sunt cei mai r�i din lume,

c� au fost captura�i pe c�mpul de lupt�,

studii recente ale arhivelor guvernamentale

au ar�tat c� doar 5% din ace�ti oameni
sunt captura�i de Statele Unite.

Doar 8% sunt acuza�i c� sunt
membrii ai Al-Qaeda.

Peste 90% sunt captura�i
de Alian�a Nordic�

sau de for�ele pakistaneze
�n schimbul recompenselor.

Oferim recompense uria�e.

Avem flutura�i care cad
precum fulgii de z�pad�,

�n decembrie, �n Chicago.

O analiz� a documentelor
guvernamentale declasificate

a ar�tat c� doar 7% din
de�inu�ii de la Guant�namo

au fost captura�i de c�tre for�ele
Statelor Unite �i ala Coali�iei.

Ceilal�i 93% au fost, printre
care �i Dilawar �i pasagerii s�i,

au fost preda�i de c�tre
liderii afgani �i de pakistanezi

uneori pentru mii de dolari.

Armata nu este interesat� s�
cheltuiasc� 40.000 de dolari pe an

pentru �ntre�inerea de�inu�ilor

care nu sunt membri
Al-Qaeda la Guant�namo Bay.

E la fel de interesat�,
cum e toat� lumea, s� se asigure

c� cei care sunt de�inu�i
chiar sunt membri Al-Qaeda,

�n loc s� iroseasc� resurse �i timp
cu re�inerea unor oameni nevinova�i.

�n timp de r�zboi, cred c� e
ceva normal s� re�ii oameni.

Vrei s� re�ii pe oricine despre
care crezi c� e periculos.

Ceea ce e diferit aici e c�, pentru
prima dat� �n istoria noastr�, guvernul

nu a urmat propriile reglement�ri
care cer s� aib� loc o audiere

imediat dup� capturare,
dac� exist� ceva dubii.

�n r�zboiul din Afganistan, �n 2001,

solda�ii americani erau preg�ti�i
s� aplice Conven�ia de la Geneva

�i s� organizeze acele tribunale.

Din nefericire cei
de la Departamentul Ap�r�rii

le-au spus s� se opreasc�.

De �ndat� ce cineva spunea �n Afganistan
c� o anumit� persoan� e o �int� important�,

indiferent de motivul
din care f�cea asta,

chiar dac� se bazau pe declara�ia
altor afgani care urau acea persoan�

�i-l vroiau eliminat pentru
a-i prelua recolta de opiu,

atunci �ncepea drumul c�tre Guant�namo

�i acea persoan� nu putea
contesta asta, �i �nc� nu poate.

Mozzam Begg, un cet��ean britanic
suspectat de leg�turii cu liderii Al-Qaeda,

a fost re�inut de c�tre agen�iile
secrete locale, �n Pakistan.

Eram �n casa mea din Islamabad
c�nd am fost r�pit.

Mi s-a pus o glug� pe cap,

Aveam m�inile �nc�tu�ate �i am fost b�gat
cu for�a �n spatele unei ma�ini.

Nu mi-am mai v�zut familia de atunci.

Am fost trimis la Kandahar
�i apoi la Bagram.

�i c�nd am fost urcat �n avionul
de transport c�tre Guant�namo,

deja eram acoperit, din cap p�n� �n
picioare, �ntr-un fel de �nvelitoare.

Aveam masc� pe fa��, urechile astupate,
ochii acoperi�i cu ochelarii negrii.

�i �n caz c� a� fi v�zut ceva,
o glug� acoperea totul.

Pozi�ia �n avion extrem de dureroas�,

deja foloseau acum
sistemul din trei piese,

acesta era format din curelele
cu care eram imobilizat.

Era imposibil s� te mi�ti, imposibil
s� respiri normal, imposibil s� auzi ceva.

A�a c� am reu�it s� �ip �i
s� ma rog de unul din gardieni

s�-mi fac� o injec�ie ca s� m� adoarm�.

Ne-am luptat timp de doi ani jumate
doar pentru dreptul de a vedea prizonierii

�i apoi �nc� c�teva luni pentru a ob�ine
aprob�ri ca s� te lase armata s� intri.

E bizar, nu m-am g�ndit niciodat�, c�nd
am f�cut facultatea de drept �n America,

c� vom discuta despre faptul dac�
avem sau nu acces la clien�ii no�tri,

dac� clien�ii no�tri au fost tortura�i.

habeas corpus - este esen�a
sistemului juridic.

A nu le oferi oamenilor o simpl� audiere
c�nd le r�pe�ti libertatea,

e unul dintre motivele pentru
care am luptat �n revolu�ie,

pentru c� nu po�i lipsi pe cineva
de liberate f�r� o audiere.

Guant�namo Bay, Cuba

�n 2004, la doi ani �i jum�tate
de la momentul sosirii

primului de�inut la Guant�namo,

Curtea Suprem� a respins
cererile administra�iei Bush

prin care puteau re�ine
de�inu�ii pe timp nelimitat,

f�r� a le permite s� conteste
re�inerea la tribunal.

Dup� aceast� decizie,
armata a organizat noi tribunale speciale

pentru a judeca dac� de�inu�ii
trebuie s� r�m�n� la Guant�namo.

Tribunalele de Cercetare a
Statutului de Combatant

pe care guvernul le-a organizat �n grab�

la nou� zile dup� ce am c�tigat
la Curtea Suprem�

sunt o glum�.

Nu ai niciun drept,
nu ai dreptul la un avocat,

nu ai dreptul s� aduci martori,
nu �tii care sunt acuza�iile

�i nu �tii ce dovezi secrete
au �mpotriva ta.

Nu au rezolvat nimic,
dar asta nu elimin� oportunitatea

pe care o au de a construi un caz

pentru c�nd vor fi elibera�i �n viitor,
de ce nu mai reprezint� o amenin�are.

Dac� clien�ii mei sunt g�si�i nevinova�i
de c�tre acest tribunal

armata ar trebui s� renun�e la secrete.

Ar trebui s�-i numeasc�
inamici necombatan�i,

dar acum �i numesc
NLEC - nu mai sunt inamici combatan�i,

pentru c� vrem s� spunem c�
au fost vinova�i la �nceput,

dar acum s-au schimbat
�i nu mai sunt vinova�i,

dar noi am avut dreptate la �nceput.

Ace�tia nu sunt neap�rat nevinova�i,
aceasta nu este o caracterizare exact�.

Este mult mai corect titlul,
"nu mai sunt inamici combatan�i".

Ace�tia sunt �inu�i separat
de restul de�inu�ilor

p�n� c�nd guvernul Statelor Unite
va g�si o �ar� �n care s�-i repatrieze.

O parte din ei au fost ridica�i
de pe c�mpul de lupt�,

�i dac� nu ar fi aici,

probabil ar fi pe c�mpul de lupt�
ucig�nd solda�i americani.

Sunt aici dintr-un motiv

�i e datoria noastr� s� ne asigur�m
c� vor r�m�ne aici

p�n� �n momentul �n care
nu mai trebuie s� fie aici.

Guant�namo ascunde faptul c�
oamenii cu adev�rat periculo�i,

Muhammad Ayman �i Osama bin Laden,
n-au fost prin�i.

A�a c� avem la Guant�namo Bay
cu cei 700 de b�rba�i r�i ai s�i

drept mijloc de publicitate
care s� dovedeasc�

c� s-a realizat ceva �n
R�zboiul Contra Terorii.

Guant�namo, turul pentru pres�

Aceasta este intrarea principal�
�n Camp X-Ray.

Era destul de dificil
s� evadeze cineva de aici.

Camp X-Ray - Abandonat �n aprilie 2002

Fiecare celul� e de opt pe opt,
c�te un individ �n fiecare celul�.

Dac� v� aminti�i de de�inu�ii
�n costume portocalii,

erau trei sau patru cu fa�a �ncolo �i
trei sau patru cu fa�a �n cealalt� parte.

Dac� f�ceai o poz� de aici,
ob�ineai aceia�i imagine.

�i niciun de�inut nu a murit la Guant�namo,
indiferent de cauza mor�ii.

*de la acest interviu,
patru de�inu�i s-au sinucis.

Am efectuat peste 100 de opera�ii.

Deci, un lucru bun
pentru ei c�t au stat aici

e c� au fost s�n�to�i �i
�i-au rezolvat problemele medicale.

Se pot desf�ura noi activit��i sportive
aici, �n Camp 4.

Recent am construit
acest teren de baschet.

�i la st�nga pute�i vedea
un teren de fotbal.

E un privilegiu s� fii �n Camp 4,

trebuie s� te supui regulilor
pentru a fi �nchis aici.

Am introdus anumite lucruri precum

pr�jiturile, miercuri seara,
Pepsi, luni seara,

�nghe�at�, duminic� seara.

S� intram �n�untru s� vedem paturile.

Pe pat au a�a numitele elemente de confort

ca periu�a de din�i
dar �i un joc de dame.

�i i-am �ntrebat cu cine joac� dame
pentru c� sunt la izolare, singuri.

Nu �n�eleg care este problema
dac� presa vrea

s�-i fotografieze, s� vorbeasc�
cu ei, s�-i urm�reasc�.

Dorin�a de a nu oferi
o baz� de sus�inere,

de a oferii ajutor �n demascarea
extremi�tilor islamici.

Extremi�ti islami�ti
extrem de periculo�i.

Magazinul de Suveniruri,
Guant�namo Bay

Aceasta este o tactic� a Al-Qaeda.

Fac greva foamei pentru
a atrage aten�ia opiniei publice...

*81 de de�inu�i erau �n greva foamei
�n timpul vizitei noastre

...�i pentru a impresiona lumea islamic�.

C�nd num�rul lor cre�te semnificativ,

voi �ncepe�i s� vorbi�i
despre ei, �ntreba�i de ei.

A�a c� �n�elegem asta.

Camp 5 este incint� de maxim� securitate
pentru izolare �i interogare.

Dac� e�ti �inut �n Camp 5,
toat� ziua e la fel,

adic� e�ti �inut 24 de ore la izolare.

Aici �n celul� aveai un
spa�iu de de 2,5 m pe 2 m

�i nu puteam face trei pa�i
�n orice direc�ie.

Am crezut c�-mi voi petrece
aproape toat� via�a aici

�i chiar c� voi avea parte de execu�ie,
lucru care mi se spune des.

Extrem de terifiant la Guant�namo Bay,

era faptul c� nu �tiai c�nd
se va sf�r�i totul sau dac� se va sf�r�i.

Motivul pentru care de�inu�ii
intr� �n greva foamei, de exemplu,

�i pot face asta p�n� c�nd vor deceda,

este conform spuselor lor:

"�i a�a mor �ncet aici la Guant�namo,"

"a�a c� mai bine
�mi decid singur destinul."

CAMERA DE INTEROGATORIU

Nu am inten�ia s� re�in pe cineva aici

at�ta timp c�t nu reprezint�
o amenin�are pentru �ara noastr�,

sau dac� nu are informa�ii care
pot fi importante pentru noi

�n r�zboiul �mpotriva terorii.

Continu�m s� str�ngem informa�ii
de la cei care sunt re�inu�i �n prezent.

Unul din motivele pentru
care am stat la izolare

a fost c� am asistat la
acele mor�i �n Bagram.

M-au �ntrebat care
solda�i au fost implica�i,

a�a c� mi-au ar�tat fotografii
cu cei din unitatea respectiv�

�i i-am indicat pe cei care
am crezut c� au fost implica�i.

Mi-au adresat una din cele mai ciudate
cereri c�t timp am fost �ncarcerat.

M-au �ntrebat dac� sunt dispus
s� depun m�rturie din partea acuz�rii

�n procesul �mpotriva acestor solda�i.

M-am g�ndit c�t de ironic�
este situa�ia.

Acesta va fi singurul tribunal
pe care �l voi vedea

dup� to�i anii �tia de deten�ie?

DOMNIA LEGII

Crudele ironii ale pove�tii lui Dilawar

�i-au g�sit ecou �n dezbateri
interminabile pe holurile Congresului,

dar despre abuzul fa�� de de�inu�i,
siguran�a na�ional� �i domnia legii.

Pentru senatorul John McCain,
fost prizonier de r�zboi,

problema abuzului fa�� de de�inu�i
era at�t una politic�, c�t �i personal�.

Vietnamul de Nord, 1968

A� vrea s�-i spun so�iei mele

c� o s� m� fac bine,

o iubesc

�i sper s-o rev�d �n cur�nd

�i v-a� r�m�ne recunosc�tor
dac� i-a�i spune asta.

Asta e tot.

Dac� acest om, dup� �ase ani �i jum�tate,
chiar 7 ani de tortur�,

spune c� nu e eficient�,

e inuman�

�i cre�te dispre�ul fa��
de Statele Unite.

El poate face un pas �n fa��
ca s� fie o voce moralizatoare.

�n aceast� problem�.

I-am trimis s� lupte pentru noi
�n Afghanistan �i Irak,

am exercitat o presiune enorm� asupra lor
ca s� extrag� informa�ii de la de�inu�i,

dar pe urm� am aruncat regulile pe baza
c�rora s-au antrenat solda�ii no�tri

�i le-am �nlocuit cu un set de standarde
confuz �i mereu �n schimbare.

�i c�nd lucrurile au mers prost,
am dat vina pe ei,

�i i-am pedepsit.

Eu cred c� trebuie s� facem
mai mult de at�t.

V� solicit s� face�i dreptate
solda�ilor vo�tri,

scrie�i-le standarde clare de conduit�

care s� reflecte idealurile
pentru care-�i risc� vie�ile.

Pe 5 octombrie, 2005,

pe m�sur� ce din ce �n ce mai multe cazuri
de abuzuri de de�inu�i ajungeau la proces,

senatorul John McCain a propus
Actul Tratamentului De�inu�ilor.

Legea interzicea cu des�v�r�ire
tortura �n r�ndul americanilor,

precum �i tratamentele chinuitoare,
inumane �i degradante,

�i a fost sc�nteia unei dezbateri
la nivel na�ional,

una �n care importante erau detaliile.

E �nc� permis s� folose�ti
un prosop umed �i ap� picur�nd�

pentru a induce iluzia sufoc�rii?

Folosirea prosopului umed �i apei picur�nde
care poate provoca iluzia sufoc�rii

a fost una din tehnicile cerute de JTF.

�n lista lor de rufe,
n-a fost o tehnic� aprobat�.

Una din tehnicile care a f�cut tranzi�ia
de la regimul violen�ei la cel psihologic,

de fapt singura,
era metoda prosopului cu ap�.

Pentru c� �n Evul Mediu,
pe timpul Inchizi�iei,

se practica din cauza aspectelor
sale fizice oribile.

Era aplicat� pentru purificarea
�i pedepsirea ereticilor.

Se toarn� ap� for�at
pe g�tul victimelor.

Victima crede c� se sufoc�,
e groaznic!

Trupul ��i spune c� e�ti pe moarte!

Agen�i CIA ajung�nd la Bagram

Imediat dup� 9 septembrie,

CIA-ul a primit aprobarea de la Casa Alb�
pentru metoda prosopului cu ap�.

Cazuri timpurii de teste implicau
interogarea lui Ibn al-Shaykh al-Libi,

un b�rbat suspectat a fi emirul
unei tabere de antrenament Al-Qaeda.

Ini�ial, FBI-ul s-a ocupat
de interogarea acestuia,

dar administra�ia �i pierdea r�bdarea
cu rezultatele �ncete alte tehnicilor FBI,

a�a c� l-au transferat pe al-Libi CIA-ului.

E securizat.

A fost fie legat cu banda adeziv�,
fie acoperit,

�i urma s� fie b�gat �ntr-o cutie,

una de placaj,
pentru siguran�a lui,

pentru transferul p�n� la aeroport.

L-au aruncat �ntr-un avion,

apoi l-au predat prin
extr�dare special� Egiptului.

Mai t�rziu, l-au supus timp
de dou� s�pt�m�ni la torturi brutale,

implic�nd toate aceste tehnici,
inclusiv metoda prosopului cu ap�.

�i au scos informa�ii de la al-Libi
�n care sus�inea c�

regimul lui Saddam Hussein
antrenase membri ai Al-Qaeda

pentru un r�zboi cu
arme chimice �i biologice.

Unul din lucrurile pe care
le �tim despre tortur�

e c� cineva torturat �i va spune
celui care-l interogheaz�

ceea ce crede el c� vrea s� aud�.

�n momentul �n care Al-Libi a fost
torturat prin metoda prosopului cu ap�,

a �nceput s� spun� anumite lucruri.

Mai degrab� dec�t a pune
la �ndoial� ce spunea,

�i a intra �n detalii
pentru a proba cele spuse,

s-au oprit imediat �i au fugit
s� raporteze ce spusese al-Libi,

�i au pus cap�t torturii.

Totul depinde acum de cel
din cea mai �nalt� pozi�ie,

�i deodat� lui Colin Powell i se spune,

"hei, �tii, nu trebuie s�-�i mai faci
griji pentru suspiciuni,

pentru c� tocmai ni s-a confirmat c�
au avut �ntr-adev�r loc contacte

�ntre al-Qaeda �i Bagdad.

�n februarie 2003, secretarul de stat
de atunci, Colin Powell,

s-a dus �n fa�a Na�iunilor Unite
pentru a sus�ine ideea unui r�zboi �n Irak.

Pot verifica povestea
unui terorist cu vechime,

�n care spunea cum furniza Irakul al-Qaedei
antrenamente pentru folosirea acestor arme.

Din fericire, acest terorist
este acum re�inut

�i ne-a povestit tot ce �tie.

Un an mai t�rziu,

CIA-ul l-a catalogat
pe al-Libi drept un mincinos,

retr�g�nd toate rapoartele
de informare cu acea declara�ie.

Deci cu alte cuvinte, ve�i primi
acea informa�ie, dar va fi fals�.

Coli Powell cred c� a spus c� aceea
a fost cea mai ru�inoas� zi din via�a sa.

To�i exper�ii spun c�
torturarea oamenilor

nu e cea mai bun� cale
de a ob�ine informa�ii.

A dobor� barierele dintre tine �i ei,

c�tigarea �ncrederii lor,

asta e cea mai bun� cale
de a ob�ine informa�ii.

E nevoie de experien��,
de talent, de ceva r�bdare,

�i apoi s-ar putea s�-�i spun�
ceva care s� merite.

Apoi, dac� vrei s�-i judeci
�i s�-i execu�i, n-ai dec�t.

Trebuie s� fii capabil
s� te pui �n pielea altcuiva.

Tu e�ti salvarea lor.

Pentru c� sunt con�tien�i
c� via�a lor s-a sf�r�it.

Pot face ceva pentru copiii t�i?

��i faci griji din pricina lor?

Vrei s� primeasc� educa�ie?
�i voi ajuta s-o primeasc�.

Ce dore�ti?
Spune-mi ce dore�ti.

Explic�-mi strategia ta de ie�ire.

Cum vei reu�i s� ie�i
din aceast� situa�ie teribil�?

Situa�ie �n care te-ai pus singur.

Nu te po�i �ntoarce acas�.
Nu po�i, nu-i a�a? Nu.

S� ne obi�nuim cu ideea asta.

Las�-m� s� te ajut s� g�se�ti o strategie
care s�-�i acorde o nou� via��.

A�a func�ioneaz� asta.

Informa�ii pe care ni le-au oferit
�nainte de 11 septembrie

pentru mine au fost extrem de valoroase.

Cine altcineva ne-ar fi spus
cum te al�turi Al-Qaeda?

De unde se finan�eaz�,

cum comunica,

dac� folosesc telefoane prin satelit,

dac� folosesc dubluri.

C�nd am avut toate aceste informa�ii,
am putut executa anumite opera�iuni.

Oric�t de inofensiv� ar p�rea,

pentru mine aceasta este metoda
pe care trebuie s-o aplic�m.

�i nu trebuie s� ne cerem scuze nim�nui.

Nu �tiam c� r�zbunare are s� vin�.

�i dac� eu a� vrea s� incit un arab,

a� lua doar o poz� �n care
prizonierul e �inut �n les�

�i i-a� ar�ta-o.

Apoi m-a� adresa fratelui
mai mic �i i-a� spune

c� e datoria lui s� se r�zbune.

BOMBA CU CEAS

Avoca�ii torturii

de obicei se bazeaz�
pe lucruri ipotetice.

Au un scenariu al bombei cu ceas
despre care tot vorbesc.

Adic� �i imagineaz� c�
este o bomb� cu ceas �n Times Square,

e pe cale s� explodeze,
�l avem pe om �n custodie,

el spune c� vrea un avocat,
�i respect�m oare drepturile

sau pentru a salva milioane de vie�i
�i lipim ni�te electroli�i de testicule?

Serialul "24" are s�pt�m�n� de s�pt�m�n�
imagini cu torturi brutale...

Spune-mi ce leg�turi ai cu terori�tii.

... concepute s� opreasc� un terorist
cu o bomb� cu ceas

de la a ucide sute de mii,
dac� nu milioane de americani.

Vrei s�-l torturezi pe acest om?

Vreau s� fac ceea ce este necesar

pentru a �mpiedica folosirea
ei �mpotriva noastr�.

Sunt t�mpenii pentru ca apoi te �ntrebi...

Spune�i-mi o singur� dat�
�n ultimii 500 de ani

c�nd am avut pe cineva �n custodie
�i care s� fi avut o bomb� cu ceas.

�ansa ca acest lucru s� se �nt�mple
vreodat� e at�t de mic�...

Chiar dac� e�ti tu �n acea situa�ie,

cine spune c� dac� �i bate�i,
ve�i ob�ine acea informa�ie?

Dac� un om e at�t de convins,
eu cred c� ar prefera s� moar�

�nainte s� dea acea informa�ie.

Imediat dup� pozele de la Abu Ghraib
de la mijlocul lui 2004,

�ntr-un sondaj, 35% din americani

au fost de p�rere c� tortura
e acceptabil� �n anumite condi�ii,

chiar �i dup� fotografiile
de la Abu Ghraib.

Cred c� asta arat� modul cum
aceast� cultur� popular�

a construit o permisivitate
pentru tortur�

care �i permite administra�iei Bush
de la Casa Alb� s� scape basma curat�

dup� modul cum jongleaz�
cu legile �i tratatele

�i nu provoac� furie
�n r�ndul oamenilor.

La o emisiune radio conservatoare,

vicepre�edintele Dick Cheney
a ap�rat �n mod deschis

practicarea torturii
cu prosopul umed.

Sunte�i de acord ca practicarea torturii
cu prosopul umed dac� poate salva vie�i?

Eu sunt de acord cu asta,

dar o vreme am fost criticat
ca fiind vicepre�edintele torturii.

Noi nu simpatiz�m tortura.

Noi nu tortur�m.
�i acum not� de subsol.

Dup� cum definim noi tortura,

ceea ce e exact ceea ce vrem noi
s� �nsemne �i nimic altceva.

La alegerile din 2006,
administra�ia Bush

a f�cut campanie pentru
tehnici dure de interogatoriu

pe care restul lumii le define�te
drept tortura.

Bush �i Chaney au mizat pe teama
aleg�torilor �i a politicienilor.

Dac� congresul nu le oferea puterea
s� fac� tot ce e necesar,

cum ar putea s� fie
�n siguran�� americanii?

�n afar� de terori�tii
�nchi�i la Guant�namo,

un num�r mic de lideri terori�ti suspec�i
prin�i �n timpul r�zboiului

au fost �nchi�i �i interoga�i
�n afara Statelor Unite,

printr-un program separat derulat de CIA.

Unii �ntreab� de ce recunoa�tem
acest program acum.

Unii cred c� unii membri ai armatei
�i ai serviciilor secrete

implica�i �n re�inerea �i
interogarea terori�tilor,

risc� acum s� fie pu�i sub acuzare
pentru crime de r�zboi,

doar pentru c� �i-au f�cut treaba
irepro�abil �i profesionist.

A�a ceva este inacceptabil.

Pre�edintele a fost obligat s� dezv�luie
programul secret al CIA-ului

c�nd Curtea Suprem� a �ncercat
s�-i limiteze puterea �n timp de r�zboi.

Printr-o decizie istoric�,

Curtea Suprem� a decis c� interogatoriile
�i procesele terori�tilor

vor fi guvernate
de Conven�ia de la Geneva.

Aceast� dezbatere are loc datorit� legii
date de Curtea Suprem� care spune

c� trebuie s� ac�ion�m
conform Articolului 3

din Conven�ia de la Geneva.

Acel Articol 3 spune c� nu se accept�
�nc�lcarea demnit��ii umane.

E foarte vag.

Ce �nseamn� asta?

Crede�i c� utilizarea unei m�rturii
ob�inute prin tehnici precum

prosopul cu ap�, pozi�ii incomode,
folosirea c�inilor militari,

lipsirea de somn, atenuarea stimulilor,
nuditatea for�at�,

este �n conformitate
cu prevederile Articolului 3?

Domnule, �n primul r�nd, nu cred c�
o asemenea m�rturie poate fi de �ncredere.

Domnule Procuror General,

crede�i c� declara�iile ob�inute
prin tratament inuman �i ilegal

ar trebui acceptate?

Domnule, cred...

Din nou, voi spune asta...

Preocuparea pe care a� avea-o
despre o astfel de interdic�ie...

E ce reprezint�, cum o defini�i?

�i cine o define�te?

Administra�ia Bush a introdus o nou� lege,

care va eluda restric�iile Cur�ii Supreme.

�n sens legal, cred c� au vrut
s� renun�e la constitu�ie

�i s� scrie una nou�,
dar nu po�i face asta

a�a c� ceea ce faci e s-o interpretezi
diferit pe cea veche.

�i noua interpretare e liter� de lege
pe timp de r�zboi

�i poate acest r�zboi
va dura la nesf�r�it.

Are putere deplin�.

Congresul i-a oferit pre�edintelui
aproape tot ce �i-a dorit.

A fost de acord s� se conformeze
Conven�iei de la Geneva,

at�ta timp c�t el decide modul ei
de interpretare �i de aplicare.

C��iva de�inu�i de la Guant�namo
ar putea avea parte de proces.

Dar restul nu vor avea acces
la "habeas corpus",

dreptul lor fundamental
de a contesta deten�ia.

Pl�nuind s� candideze la pre�edin�ie,

chiar �i senatorul McCain
a votat pentru lege,

imediat dup� ce administra�ia Bush
l-am amenin�at c�-l discrediteaz�

�n r�ndul votan�ilor conservatori.

Ascuns� ad�nc �n aceast� lege,
exist� o prevedere

care �l va ierta pe pre�edintele Bush
�i pe membrii administra�iei sale

de orice posibil� crim�
ce are leg�tur� cu tortura

�i tratamentul abuziv asupra de�inu�ilor,

�ncep�nd cu 11 septembrie 2001.

Cel pu�in pre�edintele Nixon
l-a avut pe Gerald Ford

pentru a-i face treburile murdare.

Pre�edintele Bush �ncearc�
s� se scuze singur.

Scuza nu s-a extins
�i la solda�ii de pe linia frontului.

Procesul a fost foarte confuz pentru mine
pentru c� nu am mai fost judecat �nainte,

nu �tiam exact ce se �nt�mpl�.

Am �n�eles c� a fost doar o scuz�
pentru a sta timp �n �nchisoare.

Doar at�t am �n�eles.

Willie Brand, condamnat pentru:
acte de violen��, mutilare �i maltratare.

Am fost trimis la �nchisoare

�ntr-un centru de corec�ie al armatei,

mi-am pierdut slujba de zi cu zi,

am fost l�sat la vatr�
pentru proast� purtare,

care m-a �mpiedicat s� ob�in o nou� slujb�

�n acela�i domeniu.

Am avut...

Din punct de vedere financiar,
a fost devastator pentru mine.

M� bucur c� s-a terminat. Asta e.
M� bucur c�-mi pot continua via�a.

Damien Corsetti, achitat la acuza�iile de:
acte de violen��, maltratare,

nerespectarea obliga�iilor de serviciu,
folosirea de droguri, acte de indecen��.

A trebuit s� pledez vinovat la
acuza�iile de acte de violen��,

�i la dou� capete de acuzare pentru
nerespectarea obliga�iilor de serviciu.

�n schimb, au spus c� voi merge
la �nchisoare pentru cel mult patru luni.

Dec�t s� cheltuiasc�
banii aia pentru proces,

cred c� mai bine i-ar fi cheltuit
cu medicii militari pentru a se asigura

c� al�i solda�i vor merge la lupt�
bine echipa�i, bine condu�i

�i �n�eleg�nd bine care sunt
noile lor responsabilit��i.

C�nd un de�inut este abuzat
sau c�nd pretinde c� e abuzat,

cineva trebuie pedepsit pentru asta.

�i nu va fi cel care d� ordinele.

Niciun ofi�er nu a fost declarat
vinovat �n cazul lui Dilawar.

Dup� munca depus� la Abu Ghraib,
c�pitanului Carolin Wood

i s-a acordat o func�ie de conducere
la �coala militar� de anchetatori,

de la Forth Huachuca, Arizona.

Ce reprezint� asta din punctul de vedere al
inten�iei oamenilor importan�i din stat?

Dovede�te inten�ia
de a nu eradica abuzurile,

ci de a le perpetua.

Cred c� exist� probabilitatea
unor noi atacuri teroriste,

�i mai mul�i americani vor muri.

Argumentul abuz�rii de�inu�ilor

pentru a proteja vie�ile
cet��enilor americani,

consider c� este �n contradic�ie
cu valorile noastre morale.

�i este periculos chiar �i
pentru siguran�a ��rii noastre.

Lupt�m cu ei pentru a proteja vie�i umane,
lupt�m pentru a ne ap�ra principiile.

Dac� se spune c� de-a lungul timpului
�n Afganistan, la Guant�namo �i �n Irak

am avut peste 50.000 de de�inu�i,

a� spune c� mai pu�in
de 1% din ei pentru terorism.

*la 11 septembrie 2006,
num�rul de�inu�ilor a dep�it 83.000

*niciunul dintre ei nu a fost judecat

Dac� o parte dintre ei erau insurgen�i?

Probabil.

Aproape to�i, �n special �n Irak,

vor deveni insurgen�i dup�
tratamentul de care au avut parte?

Da.

Am fost r�pit, �nchis pe nedrept,

torturat �i amenin�at
cu �i mai mult� tortur�,

f�r� s� fiu acuzat, f�r� proces.

Moazzam Begg

Eliberat datorit� presiunilor
exercitate de Guvernului Britanic

Chiar �i mul�i solda�i
mi-au spus la sf�r�it,

"Dac� nu ai fost terorist
c�nd ai sosit aici,"

"p�n� c�nd vei pleca, vei deveni,
din cauza modului �n care ai fost tratat."

Cred c� exist� anumit� prejudecat�
conform c�reia

aceast� religie �i cei
care au deturnat avioanele

pre�uiesc at�t de pu�in via�a,

�nc�t r�spundem c� dac�
nu pre�uiesc via�a deloc...

�i 9 septembrie exemplific� asta.

La naiba cu ei!

Orice este acceptabil.

Noi, s�tenii, venim
la morm�ntul lui Dilawar

s� ne rug�m pentru sufletul s�u.

M� rog pentru el �i pentru ceilal�i
la cimitir.

Piatr� funerar�:
Dilawar, martir al satului Yakubi.

Shahpoor, fratele lui Dilawar:
Ce-ar trebui s� le spun americanilor?

Fratele meu a fost nevinovat.

Era aproape un copil �i l-au ucis.

De c�nd l-au ucis nici ceaiul
nu pot s�-l mai beau.

Nu mai pot s� m�n�nc.

Nu mai simt gustul la nimic.

Imagineaz�-�i c� pleci de aici
�i cineva te ucide pe drum.

�n ce stare vor fi copiii �i so�ia ta?

Cum se va sim�i tat�l t�u.

Nu e surprinz�tor c� dup� toate astea,

Dilawar, victima va fi uitat
pentru totdeauna.

�i Dilawar a fost
aproape invizibil la procese.

Nu vedeai poze cu el,

nimeni nu a men�ionat ceva
de so�ia �i de copiii s�i

care au r�mas f�r� so� �i f�r� tat�.

Nu a f�cut parte din peisaj deloc.

Dilawar nu putea munci pe c�mp,

a�a c� a spus: "voi face taximetrie"

"�i voi aduce seara acas� la familie
carne �i cartofi."

Sunt o gr�mad� de al�i oameni acolo
care se vor confrunta cu acest sistem

dac� nu se va schimba ceva �n bine.

�i este nevoie doar de un exemplu
pentru a-�i aminti de ce este capabil.

Valorile americane primeaz�
�n fa�a demnit��ii umane,

�i a caracterului sacru al individului.

Pentru a permite aplicarea cruzimilor,

drept politic� oficial�,

trebuie s� spunem c�
str�bunii no�tri au gre�it

�n leg�tur� cu aceste
drepturi inalienabile.

Americanii vor s� cread� c� sunt
mai morali dec�t restul lumii,

c� dintr-un anumit motiv avem
o dorin�� acut� de a sim�i asta.

Cred c� e ceva am�gitor.
Nu �tiu ce efect va avea asupra noastr�.

�i cred c� mul�i au decis...

E diferit acum, dup� 11 septembrie
nu mai putem fi buni.

Trebuie sa fim duri.

Trebuie s� vedem cum ne va afecta asta.

Tu ce crezi?

Sincer, cred c� e o prostie.

Cred c� �nc� trebuie s� �ncercam

s� fim c�t de buni putem.

Traducerea �i adaptarea:
alin022 @ Titr�ri.ro

Dedicat tat�lui meu Frank B. Gibney
1924-2006

Anchetator al Marinei Militare
�n Al II-lea R�zboi Mondial.

Mi se pare de neconceput c�

oficiali cu rang �nalt ca Rumsfeld, Bush
�i Chaney nu numai c� tolereaz� tortura

dar fac �i pledoarie pentru ea.

Mi-a distrus �ncrederea
�n guvernarea Statelor Unite.

�n Al II-lea R�zboi Mondial
si �n cel din Coreea,

�n care deasemenea am fost combatant,

aveam sentimentul c� suntem
de partea celor buni.

�n Statele Unite �ntotdeauna
ai parte de dreptate.

Ai parte de tratament decent
�i legea domne�te.

Noi n-am uitat niciodat� c�...

�n spatele fa�adei r�zboiului

domnea legea.

Lege dup� care se ghidau oamenii.

Era ceva �n care credeam.

Asta a f�cut America s� fie diferit�.