Original subtitles

YAKUBI, AFGANISTAN

Dilawar a fost o persoana t�cut� �i harnic�.

Un om bun �i cinstit.

�nc� de c�nd era copil,

i-a pl�cut s� conduc� tractorul.

A c�rat lespezi de pe munte.

Toate lespezile din zidul asta,

Dilawar le-a adus pe toate aici.

Noi suntem cultivatori de arahide, dar i-am spus:

"noi vom lucra c�mpurile �i tu po�i conduce taxiul."

Pe 1 decembrie 2002, Dilawar, un t�n�r �ofer de taxi afgan,

a luat trei pasageri �ntr-o curs�.

Nu s-a mai �ntors niciodat� acas�.

TAXI TO THE DARK SIDE

Afganistan 2002

Baz� Militar� Bagram, Afganistan

C�nd soarele �ncepea s� apun�, nisipul �ncepea s� se ridice spre cer.

Era ca un mare nor de praf.

�i m-am g�ndit: "Doamne, a�a va fi �n fiecare noapte!"

�mi amintesc c�nd am ajuns prima dat� acolo �i mirosul...

Mirosul e primul lucru care te �nt�mpin�.

Eu sunt din Washington, dac� a�i fost vreodat� la Gr�dina Zoologic� Na�ional�,

c�nd intri la curtea cu elefan�i...

Acesta e cel mai bun mod de a-l descrie.

Au fost c��iva dintre noi care au locuit �n �nchisoare...

eu am fost unul dintre ei.

Au construit-o �n a�a fel �nc�t sa fie un loc �nfior�tor pentru prizonieri.

�nchisoarea Bagram

Dup� invadarea Afganistanului, trupele americane au ocupat Bagram,

o veche baz� aerian� sovietic�.

E locul �n care sunt adu�i �i interoga�i sute de de�inu�i,

captura�i pe teritoriul Afganistanului �i al Pakistanului.

Ace�tia erau presupu�i talibani.

Erau prin�i de c�tre for�ele speciale pe tot �ntinsul ��rii,

adu�i la Bagram, erau �ncarcera�i,

interoga�i pentru a se determina dac� erau prizonieri importan�i...

Ace�tia nu erau deloc oameni cumsecade.

Erau oameni foarte r�i care, cu siguran��, aveau inten�ii criminale.

Pe 5 decembrie 2002, Dilawar, �oferul de taxi, a fost adus la Bagram.

A fost catalogat drept PSC, persoan� sub control, num�rul 421.

Avea leg�tur� cu un atacator cu rachete �i...

Cam asta e tot ce �tiu.

La cinci zile dup� sosirea sa, a murit.

A� spune c� era �n jur de 5:00 diminea�a,

�i, pe c�nd treceam pe l�ng� Dilawar, cred c� acesta era numele lui...

Pe c�nd treceam pe l�ng� celula lui Dilawar,

am observat c� at�rna acolo cu capul aplecat.

Dar era prea �eap�n pentru a at�rna acolo dormind.

Sergentul Curtis a deschis usa si am intrat...

Era incon�tient... si am �nceput procedura de resuscitare.

Reconstituirea investiga�iei militare

Eram jos la blocul de celule, si am primit un apel.

Cammack era chemat sus.

Era medic �i... l-am c�rat jos pe targ� �i...

Cammack era �nc� deasupra lui c�nd �l duceam jos,

�nc� �ncerca s�-l resusciteze.

Tot timpul c�t am cobor�t sc�rile, c�nd �l duceam spre u�a de la intrare,

am tot �ncercat, am tot �ncercat

p�n� c�nd a ajuns doctorul acolo �i l-a declarat mort.

Nu �tiu dac� a fost vorba de o ran� agravat� de ceva

sau era bolnav c�nd a sosit.

Erau persoane foarte pl�p�nde

�i a fost surprins c� a durat at�t de mult

p�n� c�nd unul dintre ei s� moar� �n custodia noastr�.

Exista un sentiment de �ngrijorare pentru c� era al doilea.

Cu doar o s�pt�m�n� �nainte de moartea lui Dilawar,

un alt de�inut de la Bagram murise.

Te �ntrebi dac� e ceva ce am f�cut noi, dac� eu l-am ucis s-au am provocat asta.

Dar nu �tiam.

Conform medicului legist,

primul de�inut care a murit, Habibullah,

avea o boal� anterioar� la pl�m�ni.

Dar b�t�ile suferite la Bagram

au determinat cauza mor�ii sale,

un cheag de s�nge care i-a ajuns �n pl�m�ni.

C�nd al doilea a murit o s�pt�m�n� mai t�rziu,

atunci a fost o problem�.

"Ceva se va �nt�mpla acum."

Da, doi prizonieri au murit �ntr-un interval de o s�pt�m�n�.

Asta nu e bine.

O investiga�ie preliminar� �n cazul mor�ii lui Dilawar a dezv�luit

existen�a unor v�n�t�i evidente pe tot corpul

dar nu a concluzionat c� de vin� ar fi tratamentul la care a fost supus la Bagram.

Ziua urm�toare, asta a fost desenat� pentru a ar�ta cum era �nc�tu�at aici.

�i am f�cut acest mic desen rapid.

Tavanul acestor camere de izolare era doar un simplu gr�tar de metal.

�i se scotea pentru a se prinde c�tu�e de vergelele sale,

�i �l legai �ntr-o astfel de pozi�ie.

Cam �n acesta pozi�ie.

Faptul c� a fost for�at s� stea �n picioare pentru o perioad� �ndelungat�

a inflamat r�nile provenite din lovituri de la picioarele lui Dilawar.

Dar declara�ia ini�ial� pentru pres� de la Bagram

nu a men�ionat �nc�tu��rile cu m�inile ridicate sau b�t�ile.

Men�iona c� ambii de�inu�i au murit din cauze naturale.

Opinia mea e c� armata a vrut

s� termine repede cu asta,

�nainte de a atrage aten�ia.

La pu�in timp dup� moartea lui Dilawar,

ofi�erului responsabil cu interogatoriile de la Bagram,

c�pitanului Carolin Wood, i-a fost acordat� Steaua de bronz pentru vitejie.

Dup� invadarea Irakului, lui Wood �i echipei sale de agen�i secre�i

le-a fost repartizat� o nou� sarcin�, Abu Ghraib.

C�TEVA MERE STRICATE

Singurul lucru pe care pot s� mi-l amintesc despre Abu Ghraib e c�ldur�.

Erau �n jur de 64 de grade celsius sau mai mult, totul era din beton.

La Abu Ghraib existau de asemenea

�i camerele de tortur� r�u famate �i toate cele r�mase din era Saddam.

�mi amintesc cum treceam prin ele �i vedeam urme de unghii pe pere�i �i pete de s�nge,

ghilotine, �i astfel de chestii destinate oprim�rii sentimentelor reale.

Cred c� am sosit la Abu Ghraib �n iulie,

�n iulie-august 2003 c�nd s-a deschis acea �nchisoare.

Dac�-i pui pe oameni �n situa�ii neobi�nuite,

ace�tia vor reac�iona ca atare.

Abu Ghraib era lovit� de mortiere �n fiecare noapte.

Erau obuze de 120 de mm care omorau prizonieri.

C�nd s-a �nt�mplat prima dat�, prizonierii trebuiau muta�i �n alt� parte.

Prizonierii nu erau �n siguran��.

�i se spunea s�-i torturezi pe irakienii care nu colaborau.

De asemenea �i �ineam �nchi�i ca pe ni�te c�ini.

�i dintr-o dat�, �ncepi s�-i prive�ti pe ace�ti oameni ca fiind mai pu�in umani

�i �ncepi s� le faci lucruri la care nu ai visat niciodat�.

�i atunci devine �nfrico��tor.

E vorba doar de schimbul de noapte.

�ntotdeauna exist� c�teva mere stricate.

A fost o lovitur� teribil� pentru noi to�i.

Acesta este, cu siguran��, un incident izolat.

Comportamentul unui num�r foarte redus de lideri �i solda�i de-ai no�tri.

La semnalul dat de c�tre importan�a media acordat� Abu Ghraib-ului,

armata a �nceput o serie de investiga�ii.

Cei care sunt implica�i �n abuzuri vor fi adu�i �n fa�a justi�iei.

Lumea va vedea cum un sistem liber, un sistem democratic

func�ioneaz� �i opereaz� transparent, f�r� a acoperi urmele.

Secretarul de stat �i al�ii au spus, "Ei bine, am efectuat 12 investiga�ii."

Fiecare dintre ele a fost direc�ionat� c�tre cei neimportan�i,

c�tre Lynndie England �i Graner, �i nu c�tre cei importan�i.

Solda�ii din fotografie sunt de la Poli�ia Militar�,

iar slujba lor era s�-i p�zeasc� �i s�-i apere pe de�inu�i.

�n declara�iile lor,

cei de la Poli�ia Militar� au pretins c� Serviciul de Informa�ii al Armatei

le-a ordonat s�-i sl�beasc�, s�-i umileasc� �i s�-i fac� s� cedeze pe prizonieri

pentru a u�ura interogatoriile.

Evident c� cea ce este prezentat �n acele poze

nu se afla sub inciden�a normelor de interogatoriu.

�i nu erau anchetatori.

Deci, da, cred c� erau doar cazuri izolate.

Totu�i cred �i c� primeau sugestii de la serviciile de informa�ii.

Citeam rapoarte c� se petrece �n Afganistan.

M� refer la faptul c� umilin�a, �ncercare de a-i face s� cedeze

a provenit de undeva.

Cei de la Poli�ia Militar� nu s-au g�ndit la asta,

n-au fost niciodat� antrena�i pentru a�a ceva.

N-ar fi trebuit s� maltrat�m niciodat� pe cineva.

Pot s� v� spun c� e aceia�i politic� care a fost din totdeauna, acelea�i unelte.

Acela�i lucru continua...

�i se �ntrebau de ce s-a �nt�mplat asta.

�n depozi�ia s� sub jur�m�nt �n leg�tur� cu Abu Ghraib,

c�pitanul Wood a spus c� s-a sim�it constr�ns� s� ob�in� informa�ii utile.

A�a c� a adus tehnici neautorizate,

c�ini, nuditate, lipsirea de somn �i pozi�ii stresante

la Abu Ghraib din Afganistan.

Wood a men�ionat c� modelul de la Bagram

a fost trimis spre aprobare superiorilor s�i

dar centrul de comand� al Statelor Unite

nu a r�spuns niciodat� solicit�rii ei pentru autorizare.

A�a c� misterul persist�.

A fost Abu Ghraib rezultatul c�torva mere stricate

sau dovada unui nou sistem larg r�sp�ndit de deten�ie �i interogatoriu?

Sunt sigur c� anchetatorii le spuneau gardienilor

s�-i dezbrace, s�-i lege de pat �ntr-o pozi�ie incomod�,

s� fac� tot ce este nevoie.

�i apoi ace�tia s-au g�ndit s� mearg� mai departe,

s� se distreze f�c�nd poze.

�ntotdeauna vor exista oameni �n armat� care vor ac�iona dup� cum bate v�ntul.

Acesta e unul dintre motivele pentru care vrei reguli.

�i un cod de conduit� pentru a te ajuta s� conduci infanteria marin�

este s� folose�ti aceste unelte

pentru a restric�iona aceste tendin�e la solda�ii t�i.

C�nd prietenii t�i mor chiar l�ng� tine c�teodat� po�i s� dep�e�ti limitele.

A�a c� un locotenent sau un c�pitan,

sau cel care conduce echipa are nevoie de aceste unelte.

�i are nevoie s� poat� s� pedepseasc� pe cei care dep�esc limita.

Colonelul Lawrence Wilkerson Combatant �n Vietnam

�eful de cabinet al lui Colin Powell, 2002-2005

C�nd secretarul de stat a intrat pe u�a biroului meu,

cam �n momentul �n care fotografiile de la Abu Ghraib urmau s� ias� la iveal�

�i aflasem zvonuri c� vor fi publicate, mi-a spus,

"Trebuie s� �tiu ce s-a �nt�mplat �i de ce."

Atunci am �nceput s� apelez la toate sursele,

at�t externe c�t �i din guvern, documente secrete sau publice,

�i am �nceput s� v�d argumentele legale pentru care pre�edintele

poate s� fac� tot ceea ce vrea �n numele siguran�ei na�ionale

�i c� secretarul ap�r�rii �i ceilal�i ierarhic inferiori

c�utau de fapt metode pe care s� le aplice asupra oamenilor.

E vorba de aceea presiune de a produce informa�ii utile

�i faptul c� spuneau c� vor renun�a la menajamente.

Acestea au creat mediul propice pe teren

pentru ceea ce am v�zut mai t�rziu relevat �n fotografiile de la Abu Ghraib

�i, din punctul meu de vedere,

lucruri mult mai grave dec�t cele prezentate �n fotografii.

98 de mor�i prin�e de�inu�i,

*de la acest interviu, num�rul victimelor a crescut la 105*

dintre care, din c�te am �n�eles de la colegi din armat�,

25 sunt declarate oficial de c�tre armat� drept omucideri.

*de la acest interviu, 37 au fost declarate drept "omucideri"*

Oamenii spun c� �n aceste fotografii de la Abu Ghraib

nu e vorba de tortur� real�,

le r�spund acelor persoane c� e vorba de tortur� prin crim�.

Crima e metoda suprem� de tortur�.

�n cazul lui Dilawar, a fost supus unei pedepse crude �i neobi�nuite

�i, �ntr-un final, a fost supus torturii, pentru c� a murit.

Nu este inten�ia noastr� c� oamenii s� moar�,

mai ales c�nd c�ut�m s� ob�inem informa�ii de la ei.

Generalul Dan McNeill

Comandantul For�elor Coali�iei din Afganistan �n perioada 2002-2003

Tratamentul primit �n acele camere a cauzat moartea acelor doi oameni?

�n primul r�nd, nu leg�m oamenii cu lan�urile de tavan.

Cred c� m-ai �ntrebat asta �nainte...

"�n primul r�nd, nu leg�m oamenii cu lan�urile de tavan."

Asta spune.

Carlotta Gall este ziarist� la The New York Times relocat� la Kabul.

Nesatisf�cut� de explica�iile armatei cu privire la cele dou� mor�i de la Bagram,

a �nceput s� investigheze.

A durat mult timp ca s� g�sim familia pentru c� armata nu ne-a spus cine erau,

a�a c� am �nceput s� apel�m la guvernatori...

Sunt o familie simpl� de fermieri, nu vorbesc engleza

dar mi-au ar�tat un document care le-a fost dat �mpreun� cu cadavrul.

Atunci l-am deschis �i l-am citit,

era �n limba englez� �i era un certificat de deces, eliberat de armata american�.

Era semnat de un maior din armata Statelor Unite care era patolog.

�i erau patru c�su�e cu posibila cauz� a decesului

�i era bifat� c�su�� cu omucidere.

Am spus, "Dumnezeule, l-au ucis!".

Apoi a trebuit s� spunem familiei, ca s� �tie ce anume este scris aici,

�i ei au spus c� e �ntr-o englez� pe care nu o �n�eleg.

Cred c� cei de la Crucea Ro�ie care au ajutat la �napoierea cadavrului

le-au explicat, dar nu i-au luat �n seama.

�i patologul ar spune c� de vin� sunt r�nile de la picioare.

Au suferit ceva traumatisme?

Ceva r�ni �nchise, a�a cum le numim?

�n prezent nu �tiu nimic despre a�a ceva

dar vom cerceta pe m�sur� ce aceast� anchet�

�i continu� cursul normal...

"�n prezent nu �tiu nimic despre a�a ceva..."

Exist� un certificat de deces semnat de oamenii lui �i el spune

c� deocamdat� nu �tie nimic despre existen�a unor r�ni �nchise.

�i asta e scris pe certificatul de deces, certificat pe care l-am v�zut.

Incidentul probabil c� ar fi fost dat uit�rii

dac� n-ar fi fost colega mea, Carlotta Gall,

care a descoperit familia lui Dilawar �i a g�sit dovada compromi��toare

care a spus tuturor c� se petrecuse altceva dec�t prezentase armata.

Tim Golden a urmat cursul incidentului

�i a ob�inut un document secret al investiga�iei armatei

care includea sute de pagini de m�rturii ale solda�ilor implica�i.

Cea ce mi-a atras aten�ia la acest incident

e c� aveam ace�ti tineri solda�i, pu�in preg�ti�i �i antrena�i,

arunca�i �n lupt� dup� evenimentele de la 11 septembrie,

tocmai c�nd se schimbau regulile.

�i nu li s-a spus care erau noile reguli.

�i mai aveam ace�ti tineri afgani

care au intrat �n sistem la momentul nepotrivit �i �ntr-un mod nepl�cut.

Iar asta e ceea ce li s-a �nt�mplat.

I-am v�zut poza �ntr-un articol din New York Times.

�nainte de acest articol nu mi-a� fi amintit fa�a asta.

Mi-l aminteam �nc�tu�at cu gluga pe cap, nedormind.

Ca urmare a evenimentelor descrise de New York Times

�i examin�nd atent scandalul de la Abu Ghraib,

armata a �nceput ancheta �n cazul Dilawar.

A �nceput s� pun� sub acuzare solda�ii de maltratare, mutilare �i omucidere.

C�nd lucrezi cu o organizate asemenea armatei,

cineva trebuie f�cut responsabil.

Po�i mu�amaliza anumite lucruri

dar aici nu era vorba de o singur� victim�, erau dou�.

�i vor acuza pe cineva de asta.

Se pare c� armata, acum,

dup� ce a fost ar�tat� cu degetul �n urma incidentelor de la Abu Ghraib,

a vrut s� arate opiniei publice c� �i pedepse�te solda�ii.

A�a c� ei...

Avem acest incident de acum c��iva ani, am putea s� acuz�m c��iva dintre ei.

Nu am avut nimic de-a face cu armata timp de doi ani

�i, dintr-o dat�, primesc un apel �n care mi se spune

c� sunt trimis la curtea mar�ial�.

Adic�, a fost o surpriz� uria�� pentru mine.

Din punctul de vedere al ap�r�rii,

imediat am spus c� e vorba de un proces politic.

Willie Brand e un soldat bun,

solda�ii buni au tendin�a de a urma ordinele,

solda�ii buni au tendin�a de a face ceea ce sunt antrena�i s� fac�.

Anchetatorii din teren,

cea mai mare perioad� a timpului, nu au �tiut care sunt regulile.

N-au mai fost anchetatori �nainte.

Antrenamentul meu de anchetator a constat �n...

�n mare ne-au spus cum s�-i facem pe oameni s� vorbeasc�.

�i apoi mergi s�-i vezi pe tipii �tia cum conduc interogatoriul.

I-am privit pe cei pe care i-am �nlocuit

timp de 5-6 ore, �nainte de primul meu interogatoriu.

Damien a fost ales pentru aceast� slujb� pentru c� e mare,

are o voce zgomotoas� �i e �nfrico��tor.

Acestea au fost competen�ele lui.

"Solda�ii mor, ob�ine�i informa�iile!"

Asta e tot ce �i se spune, "ob�ine informa�iile".

Solda�ii spun c� atunci c�nd prizonieri asemenea lui Dilawar

au sosit la Bagram, erau imediat molesta�i.

�OCUL CAPTUR�RII

Li se punea muzic� la volum foarte mare, adesea puneau c�inii s� latre la ei

�i se foloseau de cei mai fioro�i anchetatori

pentru a le induce sentimentul de team�.

Unul dintre ace�ti anchetatori era Damien Corsetti.

Prin �ipete �ncerci s� instaurezi ceea ce se nume�te "�ocul captur�rii".

C�nd cineva sose�te prima dat�, atunci e cel mai predispus

s�-�i ofere informa�ii pentru c� nu �tie ce se �nt�mpl�.

Nu e doar o procedur� de dezorientare, e de fapt o procedur� de terorizare.

E destinat� s� te �nsp�im�nte ca s� spui totul, asta era.

Ai moralul sc�zut, c�inii latr� �n jurul t�u,

bli�urile ��i sclipesc �n fa��...

G�ndi�i-v� la cultura lor,

acei c�ini sunt un afront mai mare pentru ei dec�t pentru noi.

E ca �i cum o femeie le-ar spune ce s� fac�.

E o chestie ce �ine de cultura lor.

Deci ai mai multe �anse cu c�inele acolo.

Apoi e�ti re�nc�tu�at gol pu�c�

�i fac ceea ce se nume�te controlul corporal, controlul cavit��ilor.

�i e�ti interogat gol pu�c�, tremur�nd.

Dup� ce le citesc regulile, sunt du�i �n celulele lor

unde vor fi lipsi�i de somn timp de 24 de ore.

Aceasta e o m�sur� standard, valabil� pentru toat� lumea.

De acolo, �eful poli�iei militare poate decide

dac� vor fi muta�i �n blocul de celule sau vor r�m�ne la izolare.

Daca vor r�m�ne la izolare, nu li se va permite s� doarm�.

�i dac� li se va permite se va stabili c�nd.

Pentru a sl�bi ap�rarea de�inu�ilor, anchetatorii au ordonat poli�iei militare

s� g�seasc� metode pentru a-i �ine nedormi�i.

�tii, e�ti �n camera aia, nu spune nimic �i te g�nde�ti c� poate �tie ceva mai mult.

A�a c� te g�nde�ti s�-l faci s� piard� ceva somn.

Asta e ideea pentru care sunt �inu�i a�a, ca s� nu doarm�.

Vei sta �n picioare pentru c�, de �ndat� ce a�ipe�ti,

toat� presiunea aia asupra �ncheieturilor de la m�ini,

vei sim�i asta cu c�tu�ele puse.

Singura dat� c�nd poli�ia militar� ne ajuta cu ceva

era c�nd le f�cea un program strict de somn.

Dac� le oferi prea mult somn,

dac� acel somn e lini�tit, dac� e ne�ntrerupt...

15 minute aici, 15 minute acolo,

a�a ne-a fost propus.

C�nd intri �n camer� vezi o plan�� pe perete,

pe ea po�i vedea o s�geat� cu v�rful �n sus �i un unu.

Asta �nseamn� o or� ridicat, trebuie s� stea treaz timp de o or�.

Apoi poate s� fie un doi cu o s�geat� care �ndreptat� �n jos,

asta �nseamn� c� poate s� stea jos timp de dou� ore.

De�inu�ii erau �inu�i �n aceste grilaje imense la subsol,

�i numerele lor erau trecute pe u�a pasajului de trecere

prin care erau sco�i c�nd erau du�i la izolare sus.

De�inu�ii sunt �nc�tu�a�i cu m�inile deasupra capului.

�n aceste pasaje de trecere, num�rul lui, 401,

a fost ceva ce am putut s� v�d des pentru c� era cu spatele la mine.

�n pasajele de trecere numerele erau trecute pe spatele de�inu�ilor

cu o carioc� neagra.

Cu to�ii aveam aceste numere, at�t pe spate c�t �i �n fa��.

Care era num�rul t�u?

Num�rul meu la Bagram era 180 dar ulterior a devenit 558.

Mul�umesc, m� bucur c� sunt aici cu voi, m� bucur c� sunt aici �n Bagram.

Sunt sigur c� fiecare ofi�er cu grad �nalt care a f�cut turul �nchisorii

a v�zut c�tu�ele cu lan�uri.

Pentru c� faci turul pentru a vedea, e�ti curios ca oricine altcineva.

�ntotdeauna erau ofi�eri care se perindau prin incint�.

Nu putem glumi �n leg�tur� cu asta.

E evident faptul c� to�i vroiau s� vin� s� se uite la terori�ti.

Cei de la biroul domnului Rumsfeld sunau la noi frecvent.

Comandan�i cu func�ii importante vroiau s� fie �inu�i la curent

�n leg�tur� cu anumi�i prizonieri de acolo.

�efii �tiau, l-au v�zut �nc�tu�at, l-au v�zut cu glug� pe fa��.

�i spuneau, "continua�i, face�i o treab� excelent�."

C�nd Crucea Ro�ie a f�cut turul �nchisorii de la Bagram,

programul cu turele a fost �ters �i prizonuerii au fost desc�tu�a�i.

Procedurile militare standard nu-�i permiteau

s� �nc�tu�ezi pe cineva de un obiect fix,

cu siguran�� nu-�i permiteau s� le imobilizezi m�inile deasupra capului.

Ini�ial le puneau c�tu�ele �n pasajele de trecere ale celulelor,

drept pedeaps�.

�i asta era pe timp limitat, 15 minute, o jum�tate de or�.

Dar cur�nd a evoluat.

�i c�nd intrai acolo,

aveau o pereche de c�tu�e cu lan�uri

at�rn�nd de tavanul din plas� al celulei,

preg�tite pentru oricine intra.

CAUZA MOR�II

Cauza mor�ii: Omucidere

Medicul legist al armatei care l-a examinat pe Dilawar

a descoperit r�ni puternice asupra �esuturilor de la picioare.

Mai t�rziu a m�rturisit c� avea musculatura la picioare distrus�.

Dar ce-ar fi putut cauza asemenea r�ni?

�sta nu este un hotel.

�sta nu este un loc pentru ei �n care s� se �ngra�e,

s� tr�nd�veasc� sau s� fie ferici�i.

�ntr-o �nregistrare video care a ie�it la iveal�

�n investiga�ia de omucidere, colonelul David Hayden,

un avocat important al for�elor americane din Afganistan,

a descris o politic� de �nc�tu�are �i lovire a de�inu�ilor.

Era o tehnic� aprobat� pentru poli�ia militar�

atunci c�nd era vorba de un de�inut dificil

care preciz� c� acesta poate fi lovit la picioare.

Se presupunea a fi considerat� o lovitur� neletal�.

N-am auzit un ofi�er cu grad �nalt spun�nd:

"Du-te �i love�te-l peste picioare. F� asta, f� asta."

Comandan�ii spuneau c� dac� ai nevoie de asta pentru a-i controla,

e o op�iune pe care o po�i folosi.

E vorba doar de genunchiul t�u care love�te pe partea din spate a piciorului,

cam la jum�tate.

Se presupune a fi un punct de presiune acolo �i...

�i controlezi foarte u�or.

Dac�, timp de dou� zile, toat� lumea te love�te la picioare,

pot ap�rea probleme serioase.

Pe parcursul investiga�iei �i chiar �i la procese,

majoritatea g�rzilor �i a investigatorilor l-au descris pe Dilawar

drept un de�inut foarte combatant, ca un personaj dur.

�i asta nu se potrivea

cu toate celelalte dovezi despre acest tip.

C�ntarea 55 de kilograme c�nd a murit.

Oamenii care au fast pasageri �n taxiul lui Dilawar

ne-au spus mai t�rziu ca acesta era �ngrozit de Bagram.

L-au auzit prin zidurile carcerei �ip�nd dup� mama �i dup� tat�l s�u.

Era �ntr-o pozi�ie foarte inconfortabil�, �ncerc�nd s� �n�eleag� lucrurile,

uneori rug�ndu-se, alteori cer�nd ajutor

sau p�r�nd c� cere ajutor pentru c� n-am putut s�-i �n�eleg limba.

C��iva martori �i-au amintit noaptea dinainte ca Dilawar s� moar�.

�n acea noapte a fost lovit la picioare de aproximativ zece ori.

Unii dintre solda�i au spus c� au apelat la loviturile peste picioare

pentru a-l face s� tac�, pentru c� se v�ita �i tipa.

Leziunile provocate au fost cauzate de lovituri multiple.

Multe dintre acestea puteau fi evitate

dac� �tiai c� cel dinaintea ta folosise aceia�i tehnica.

C�nd, �ntr-un final, au venit s�-l duc� �ntr-o camer� de izolare,

cred c� trupul lui a r�mas f�r� vlag�.

Unul dintre motivele pentru care l-au lovit a fost c� au sim�it c� se preface.

Era �n cu�c�, st�tea acolo cu glug� pe cap.

Avea m�inile legate deasupra capului �i se v�ic�rea.

A �nceput s� se zbat�, chiar acolo �n cu�c�,

�i acesta are u�a at�t �n fa�� c�t �i �n spate

dar �n laterale e prev�zut� cu s�rm� ghimpat�.

Niciunul dintre noi, ofi�erii, nu vroia s� ajung� �n s�rm� ghimpat�,

a�a c� l-am scos din cu�ca, l-am pus pe podea �i l-am imobilizat.

Ce tip de for�� s-a folosit pentru a-l imobiliza?

For�a fizic�. A fost lovit.

Erau cam patru solda�i de la poli�ia militar� pe tipul �sta.

Unul dintre solda�i �l lovea la rinichi,

al�i doi l-au tr�ntit la p�m�nt,

iar al patrulea �i s�rea �n spate.

S-a ales cu o ran� puternic� la nas.

Nu exista niciun motiv pentru a fi lovit, era �nc�tu�at.

Controlul era o problem� esen�iala, a devenit

"voi face asta pentru a ob�ine rezultate."

�i atunci au intrat la belele

pentru c� nu po�i justifica lovirea unui b�rbat a�a mult

at�ta timp c�t e legat.

Dilawar a fost dus �ntr-o carcer�, unde loviturile de genunchi au continuat.

�n m�rturia sa la proces, medicul legist al armatei a spus

c� membrele inferioare ar�tau de parc� ar fi trecut un autobuz peste ele.

�i c�, dac� ar fi tr�it, ar fi fost necesar s� i se amputeze picioarele.

Se punea problema dac� noi i-am f�cut asta.

Nu e ceea ce i-am f�cut eu sau ce i-a f�cut unul dintre colegii mei.

E doar ceea ce am f�cut noi.

E foarte greu s� le g�sim o explica�ie acum.

Avem solda�i precum Willie Brand, care pare un tip bl�nd �i amabil,

dar care a m�rturisit c� l-a lovit pe Dilawar de at�tea ori �n picior

�nc�t i-a obosit genunchiul �i a trebuit s�-l loveasc� cu cel�lalt.

C�teodat� am sentimentul c� trebuia

s� fac ceea ce-mi dicta con�tiin��

mai mult dec�t ceea ce f�ceau ceilal�i.

Unul dintre solda�ii de la poli�ia militar� a m�rturisit

c� loviturile au devenit amuzament.

I-au fost aplicate lui Dilawar doar pentru a-l auzi �ip�nd.

Cineva a spus c� trebuia s�-i �mpiedici, s� �mpiedici asta.

C�nd ai v�zut c� e r�nit sau lovit, de ce nu ai f�cut ceva?

Ar fi o �ntrebare bun�.

�i r�spunsul meu ar fi, eram noi �mpotriva lor, eu eram acolo.

Nu am vrut s� par c� sunt �mpotriva colegilor mei solda�i.

Ceea ce e chiar at�t de gre�it?

Po�i sta aici �i s� spui c� e total gre�it. Du-te acolo �i spune asta.

Nimeni nu a investigat niciodat� cine a stabilit regulile la Bagram.

Investigatorii n-au �ntrebat-o niciodat� pe c�pitanul Wood,

ce ofi�er superior i-a dat ordinele s� trateze de�inu�ii

�n moduri interzise conform manualelor militare.

C�pitanul Beiring de la Poli�ia Militar� a fost singurul ofi�er acuzat �n acest caz.

Acuza�iile de ne�ndeplinire �ndatoririlor de serviciu au fost retrase

c�nd judec�torul a stabilit c� nimeni nu �tia care sunt aceste �ndatoriri.

�n ciuda cererilor repetate de preg�tire adecvat�

�i regulii de ac�iune pentru solda�ii s�i,

superiorii s�i nu i-au oferit nimic.

Eram �ngrijora�i c� nu aveam regulament de ac�iune strict

dar ne-au tot asigurat c�-l vom primi.

�tiam exact de ce nu primim regulamentul de ac�iune,

�n caz c� a�a ceva s-ar fi �nt�mplat.

Dac� ar trebui s-o fac din nou, probabil a� refuza.

N-a� mai face nimic p�n� nu v�d ceva scris.

C�nd te g�nde�ti la ce s-a �nt�mplat, crezi c� ai fost �n�elat.

Cred c� to�i am fost �n�ela�i.

SCHIMBAREA REGULILOR

La o s�pt�m�n� dup� 11 septembrie,

vicepre�edintele Dick Chaney a ap�rut �n fa�a presei

pentru a descrie cum c� metodele de interogatoriu urmeaz� s� se schimbe.

A trebuit s� lucr�m, cum s-ar spune, de partea �ntunecat�,

s� petrecem timp �n lumea umbrelor, �n lumea spionajului.

Mare parte din munca care trebuia f�cut� aici,

trebuia f�cut� �n lini�te, f�r� comentarii, folosind surse �i metode

care nu erau disponibile agen�iilor noastre de infirma�ii,

dac� vroiam s� aveam succes.

Aceasta e lumea �n care opereaz� ace�ti oameni.

�i va fi vital pentru noi s� folosim toate mijloacele la dispozi�ia noastr�

pentru a ne atinge �elul.

E foarte clar c� totul a �nceput �n biroul vicepre�edintelui Chaney.

Avea o impresie puternic� c� nu suntem at�t de agresivi

pe c�t ar trebui sau am putea s� fim atunci c�nd facem interogatoriile.

S� renun��m la m�nu�i, s� fim duri cu de�inu�ii.

Dac� Dick Chaney a fost principalul arhitect al noii politici,

John Yoo a fost proiectantul �ef.

Acesta a scris opinii c�l�uzitoare care pledau pentru o abordare flexibil�

�n ce prive�te tratamentul pentru presupu�ii terori�ti.

Statele Unite obi�nuia s� trateze terorismul

ca pe o problem� a justi�iei criminale.

Atacurile de la 11 septembrie au ar�tat c� zbaterea f�r� a avea mijloacele necesare

se poate transpune �ntr-un conflict la nivel mondial.

�i dac� pl�nuie�te, o entitate str�in� poate, �n scopuri politice,

s� omoare mii de americani �i s� provoace pagube de miliarde de dolari.

�i �ncercarea guvernului american de eliminare a liderilor lor,

pentru cei mai mul�i oameni, a p�rut a fi un r�zboi nu o crim�.

Pre�edintele Bush a declarat r�zboi terorii,

dar a pus sub semnul �ntreb�rii

dac� presupu�ii terori�ti ar trebui proteja�i de legile r�zboiului,

Conven�ia de la Geneva.

Atrocit��ile care au �ocat omenirea au dat na�tere Conven�iei de la Geneva,

un tratat interna�ional menit s� ofere protec�ia drepturilor fundamentale

pentru orice prizonier de r�zboi.

Ca urmare, timp de peste 50 de ani,

Conven�ia de la Geneva a oferit protec�ie legal�

�i le-a interzis anchetatorilor s� foloseasc� tortura, crima

�i chiar tratamentul umilitor �i degradant.

Dup� 11 septembrie, John Yoo a colaborat cu biroul lui Dick Chaney

�i Alberto Gonzales, consilierul pre�edintelui.

Au scris un num�r important de memorandumuri argument�nd

c� nu se aplic� Conven�ia de la Geneva presupu�ilor terori�ti.

�i au oferit acoperire legal� CIA-ului �i for�elor speciale

pentru a �ncepe un program secret

de tehnici de interogatoriu anterior interzise.

Mai mult de 3000 de presupu�i terori�ti au fost aresta�i �n multe ��ri,

mul�i al�ii au avut o soart� diferit�.

S� punem a�a problema, nu mai sunt o problem�

pentru Statele Unite �i pentru prietenii �i alia�ii no�tri.

Gonzales a avertizat ca problema pentru pre�edinte

a fost ca unele din metodele de interogatoriu erau interzise

de legea Statelor Unite �i de cea interna�ional�.

Una din ideile afirmate de el e c� nu vrem

ca prevederile Conven�iei de la Geneva s� se aplice.

Pentru c� dac� s-ar aplic� aceste lucruri ar fi considerate crime de r�zboi.

E bine cunoscut principiul responsabilit��ii celor superior ierarhic.

Acestea au fost stabilite �n procesele de la Nurnberg,

dup� al doilea r�zboi mondial,

�i stabile�te principiile legisla�iei criminale interna�ionale.

Aceste principii spun c� indivizii care ordona tratamente interzise

vor fi f�cu�i responsabili pentru aceste ordine

chiar dac� acestea nu sunt aplicate imediat,

dar sunt tratamente abuzive.

Pentru a fi sigur c� americanii care interogheaz� prizonieri

nu vor fi acuza�i de tortur�,

John Yoo a fost coautorul unui memorandum pentru a clarifica �n�elesul termenilor.

Singurele ac�iuni interzise vor fi cele extreme,

care sunt echivalente unei r�ni fizice serioase

care vor produce �ncetarea activit��ii unor organe

�mpiedicarea func�iilor organismului sau chiar moartea.

Acesta e un memorandum ilegal, e un a�a zis memorandum al torturii.

A fost o interpretare discutabila a legii,

sunt sigur c� au existat discu�ii pe tema asta,

�i, �ntr-un final, a fost acceptat

pentru c� aceasta era decizia final� �i pozi�ia Biroului de Consultan�� Juridic�.

Memorandumul Biroului de Consultan�� Juridic� nu avea nicio limita,

ceea ce �nseamn� c� nu men�iona nic�ieri

c� aplicarea cruzimii asupra oamenilor �i tratamentul degradant erau interzise.

La un moment dat, l-am �ntrebat pe John Yoo dac� pre�edintele poate autoriza tortura?

R�spunsul lui a fost afirmativ.

Cred c� slujba avoca�ilor e s� spun� oamenilor ce legi se aplic� sau nu

pentru a �tii dac� pot lua anumite decizii.

Dac� pre�edintele socote�te c� trebuie s� tortureze pe cineva,

inclusiv prin zdrobirea testiculelor copilului acelei persoane,

nu exist� nicio lege care s� �mpiedice asta?

Asta ai scris �n memorandumul din august 2002.

Cred c� depinde de ce crede pre�edintele c� are nevoie s� fac� asta.

Avoca�ii militari au fost ofensa�i

de implica�iile memorandumului lui John Yoo.

Prima mea implicare a avut loc

c�nd am fost vizitat de un grup de avoca�i militari respectabili

cu mai mult de un an �nainte

ca primul scandal �n leg�tur� cu Abu Ghraib s� izbucneasc�.

Ace�tia erau foarte tulbura�i de ceea ce se �nt�mpl�

�i preocuparea lor principal� era e�uarea �n �ndeplinirea responsabilit��ilor

pe care le aveau liderii militari asupra solda�ilor din teren.

Aceasta era responsabilitatea de a-i ghida corect

despre cum s� se comporte �n aceste circumstan�e dificile.

�i ceea ce au v�zut ei a fost o decizie inten�ionat�

luat� la nivelul �nalt al Pentagonului

pentru a lansa o perdea de ambiguitate

�nso�it� de o mare presiune pentru a ob�ine rezultate,

pentru a fi preg�ti�i s� fie violen�i cu de�inu�ii.

Dar aceast� violen�� asupra de�inu�ilor e un act criminal.

Pot fi din Al-Qaeda, pot fi talibani, pot fi cei mai r�i oameni de pe p�m�nt...

�i sunt sigur c� unii din ei sunt.

Dar sunt unele reguli de baz� �i acorduri interna�ionale

pentru care Statele Unite �i-a dat acordul c� le va respecta.

V� rog s� r�spunde�i.

Voi fi foarte succint, voi l�muri situa�ia.

Politica pre�edintelui...

�n ce prive�te politica, for�ele armate ale Statelor Unite

vor continua s� trateze de�inu�ii �n mod uman,

p�n� c�nd se vor ob�ine rezultatele militare scontate,

�ntr-o manier� conforma cu principiile de la Geneva.

Asta este o declara�ie �n conformitate cu litera legii, una scris� la rece.

�i este clar pentru mine c� anchetatorii nu au �n�eles

acest a�a zis "tratament uman"

poate fi analizat din punctul de vedere al spectatorilor.

Pe c�mpul de b�t�lie, �n Afganistan,

era o confuzie total� �n ce prive�te regulile.

Ne-au spus c� atunci c�nd avem de-a face cu persoane �n custodia Statelor Unite,

acesta nu se supun Conven�iei de la Geneva.

�n mare, singurul lucru pe care nu aveam voie s�-l facem era s�-i batem.

Persoana sud control, persoana �n custodie,

ceva de genul �sta...

Le spuneau �n multe moduri pentru a-i dezumaniza,

ca s� nu-i prive�ti drept oameni.

Nu-mi amintesc s� fi auzit ceva despre Conven�ia de la Geneva...

Desigur �mi este cunoscut�,

dar nu ne-au prezentat-o �n detaliu.

Nu cuno�team manualul de opera�iuni pentru interogatoriu.

Nu cuno�team nomenclatura de specialitate.

Am v�zut-o, era o copie pe undeva, sunt sigur.

Dar am ales s� n-o citesc.

Dar lucram 16 ore pe zi, a�a c� sa m� apuc s� citesc manualul

nu era una din priorit��ile mele c�t am fost acolo.

Este o treab� ur�t� �i periculoas� acolo

�i trebuie s� lucr�m �n acest mediu.

Sunt convins c� o putem face �i o putem face cu succes,

dar trebuie s� ne asigur�m

c� nu �ngr�dim ac�iunile comunit��ii noastre de informa�ii

�n ce prive�te �ndeplinirea misiunii.

Dac� ace�ti terori�ti joac� dup� cu totul alte reguli,

ne vor for�a s� devenim "rai �i periculo�i" pentru a-i �nl�tura?

A�a este.

LABORATORUL

Ghidat� de opinia legal� a lui John Yoo, administra�ia Bush a �nceput

s� transporte anumi�i de�inu�i valoro�i

la baza naval� a Statelor Unite din Guant�namo Bay, Cuba.

Ini�ial am crezut c� salv�m spa�iu,

�i punem acolo, �i �ncercuim cu s�rm� ghimpat�...

Apoi a devenit evident c� motivul pentru care facem asta

era pentru c� vom argumenta c� nu exist� nicio lege.

Legea cubanez� nu se aplic�, legea american� nu se aplic�.

Acesta a fost un pas uria� c�tre pr�pastie.

Cred c� ceea ce au �ncercat guvernan�ii s� fac�

a fost s� g�seasc� un loc �n apropierea Statelor Unite,

care s� poat� fi bine protejat,

dar unde s� se aplice regulile armatei americane

pentru a se putea controla prizonierii str�ini

care sunt �ncarcera�i �n afara ��rii.

Unul c�te unul, terori�tii �nva�� ce �nseamn� justi�ia american�.

�n decembrie 2001, un b�rbat pe nume Mohamed al-Qahtani

a fost prins �n Afganistan �i trimis la Guant�namo.

Dup� opt luni de deten�ie, armata a descoperit

c� e posibil ca acesta s� fi fost antrenat pentru a deveni al 20-lea terorist.

Dintr-o dat�, al-Qahtani a devenit cel mai important de�inut de la Guant�namo.

Aveam aici un b�rbat despre care se presupune

c� ar fi trebuit s� fie �n avionul care s-a pr�bu�it �n Pennsylvania.

Cred c� era o urgen�� s� afl�m ce anume �tia acest tip

pentru a preveni posibile viitoare atacuri.

A rezistat cu succes la metodele standard de interogatoriu

de la Guant�namo timp de opt luni.

El este motivul solicit�rii f�cute de for�ele militare comune de la Guant�namo

a mai multe tehnici care ar putea s� aib� succes

�n fata antrenamentului s�u la rezisten��.

�n septembrie 2002,

John Yoo �i Alberto Gonzales au mers la Guant�namo.

La pu�in timp dup� vizita lor, �i pu�in �nainte de sosirea lui Dilawar la Bagram,

Donald Rumsfeld a aprobat personal

un nou manual de tehnici de interogatoriu psihologice

pentru a fi folosite pe Mohamed al-Qahtani.

Modul cum vor fi aplicate exact aceste tehnici

a fost l�sat adesea la �ndem�na imagina�iei anchetatorilor.

"Era stilul liber avocado de California... Adic� era la alegerea fiec�ruia."

General Locotenent Schmidt, vorbind despre interogatoriul lui al-Qahtani

Interogatoriile lui sunt bine documentate �i �nregistrate �n jurnale.

�i din noiembrie 2002 p�n� la �nceputul lui ianuarie 2003,

a fost supus acestui regim.

Acesta regim implica o reducere sever� a orelor de somn.

De�inutului i s-a spus s� stea �n picioare

�i i s-a pus muzic� la volum ridicat pentru a-l �ine treaz.

I se permitea s� doarm� doar 4 ore pe zi, de la 7 la 11 diminea�a,

�i asta a durat timp de 15 zile, f�r� nicio excep�ie.

Folosirea a 20 de ore de interogatoriu

A fost �inut la o izolare sever� �i i-au fost redu�i to�i stimulii.

Lipsirea de lumin� �i de stimuli auditivi.

Inducerea stresului prin folosirea fricii de�inutului (ex: c�inii).

Sunt multe pasaje �n jurnal unde se poate vedea fraza:

"invadarea spa�iului personal de c�tre o femeie".

Aceasta era de fapt o tehnic� de interogatoriu

destinat� s�-i pun� la �ndoial� credin�a.

Anchetatorul femeie folosea invadarea spa�iului personal

�i de�inutul url� c�tre Allah.

Anchetatorii no�tri abordau de�inutul din spate, �n frecau pe spate,

�i �opteau �n ureche �i �i treceau m�inile prin p�rul lui.

Acest lucru a fost autorizat �n baza tehnici de fertilitate.

MAMA TA E O T�RF�

Era supus, a ceea ce a� numi eu,

agresiune sexual� de c�tre anchetatorii femei.

Era �ntins pe jos a�a c� l-am �nc�lecat.

A fost for�at s� poarte lenjerie de dam�, multiple elemente de homosexualitate,

�i l-au f�cut s� con�tientizeze asta.

A fost for�at s� danseze cu un anchetator b�rbat,

a fost subiectul controlului la pielea goal�,

nu din motive de securitate.

�i a fost for�at s� imite trucurile unui c�ine.

Trucurile specifice c�inelui au continuat

Toate acestea pentru a-i reduce sentimentul de demnitate.

I se spunea de�inutului ca un c�ine e �inut

�n condi�ii mai respectabile dec�t el

Au �ncercat s� caracterizeze aceast� tehnic�

drept ducerea p�n� la extreme din partea anchetatorilor sau drept inventiv�.

O m�nu�� de latex este umflat� �i periodic atinge cu fata de�inutului.

De�inutului i s-a f�cut o clism�.

Oficialii �ncepeau "petrecerea de aniversare"

�i a�ezau o p�l�rioara de petrecere pe capul de�inutului.

Anchetatorii �i g�rzile c�ntau "Dumnezeu s� binecuv�nteze America".

De�inutului i se f�ceau trei perfuzii �i jum�tate intravenos.

E dispus s� vorbeasc� pentru a putea urina.

I s-a spus c� nu va fi dezlegat.

De�inutul a urinat �n pantaloni.

Anchetatorii au luat p�tura �i au pornit aerul condi�ionat.

Combina�ia dintre ra�iile insuficiente �i hidratarea for�at�

au dus o dat� la sc�derea pulsului acestuia la 35 bpm.

A fost dus la spital pentru a fi resuscitat.

De�inutul a fost dus la spital pentru a-i face o tomografie.

Acel interogatoriu singular al lui Mohamed al-Qahtani a inclus �n el

�ntreaga genealogie, �ntreaga istorie a torturilor CIA-ului din ultimii 50 de ani

Profesorul Alfred McCoy Autorul lucr�rii "O problem� de tortur�"

CIA a lansat un proiect de control al min�ii,

un adev�rat proiect Manhattan, �n anii '50 ai secolului trecut.

Pe plan local CIA-ul a lucrat cu tehnici exotice.

La �nceput au folosit hipnoza, apoi fenetol de sodiu,

apoi electro�ocuri �i �n final au descoperit LSD-ul.

Toate aceste metode folosite nu au dus la niciun rezultat,

doar la procese.

Dar au dat rezultate finan��rile CIA

pentru cercetarea comportamentului uman,

realizate de cei mai buni cercet�tori din domeniu

de la universit��i de marc� din Statele Unite �i Canada.

La Universitatea McGill,

experimentele realizate de faimosul psiholog Donald O. Hebb

au atras aten�ia cercet�torilor CIA-ului.

Doctorul Hebb a descoperit

c� poate induce o stare similar� unei psihoze acute in 48 de ore.

Acesta a pus voluntarii s� stea �ntr-o �nc�pere cubic� cu aer condi�ionat

av�nd ochelari de protec�ie, m�nu�i si c�ti pentru urechi.

De fapt ace�tia ar�tau exact ca de�inu�ii de la Guant�namo.

Costumele pe care le purtau de�inu�ii de la Guant�namo,

cu ochelarii, c�tile �i m�nu�ile de protec�ie,

se spunea c� sunt folosite din motive de securitate

dar de fapt sunt pentru atenuarea stimulilor.

�ntr-o zi, r�m�n f�r� stimuli, �n dou�, cedeaz� psihic.

C�nd f�ceam experimentele am �nceput s� cred c� e posibil

ca ceva ce implic� disconfortul fizic �i chiar durerea

s-ar putea s� fie mai tolerabil

dec�t condi�iile de lipsire de sim�uri pe care le-am studiat.

CIA-ul a fost fascinat de asta, au adoptat metoda imediat.

N-aveam idee ce arm� puternic� poate s� fie asta.

Au identificat dou� tehnici esen�iale, dezorientarea senzorial�

�i nivelul suportat de durere auto-provocat�.

Zile �ntregi fluidele �i curg c�tre picioare.

Toate acestea le-au pus laolalt� �n manualul de interogatoriu Kubark.

�i l-au propagat �n toat� lumea

prin intermediul comunit��ii de informa�ii a Statelor Unite.

G�ndi�i-v� la ce a fost supus al-Qahtani.

E expus la �ntuneric, la lumin�, la frig, la cald.

�i ataca receptorii senzoriali.

De asemenea �i altereaz� no�iunea timpului.

Aceasta este prima etap�.

Guant�namo, �n timpul conducerii Generalului Miller, s-a transformat

�ntr-un veritabil laborator �tiin�ific de cercetare a comportamentului,

iar Donald Rumsfeld a aprobat tehnici care nu erau prezente �n manual.

Aceste tehnici au fost filtrate �ntr-un mod ambiguu

care le-a permis s� fac� ce cred de cuviin��.

�i au explorat sensibilitatea b�rba�ilor arabi

fa�� de identitatea sexual�.

De aici chestia cu homosexualitatea,

lenjeria pe cap, toate cele de genul asta.

Oamenii spun c� arabii sunt sensibili fa�� de umilin�a sexual�,

dar cine nu e afectat de a�a ceva.

Nimeni nu vrea s� fie dezbr�cat la piele

�i obligat s� se masturbeze cu o glug� pe cap.

E ridicol.

Apoi au creat echipe de cercetare a comportamentului,

formate din psihologi militari care luau parte la interogatorii

pentru a descoperii temerile �i fobiile individului.

Toate acestea au fost aplicate pe al-Qahtani.

�ti�i despre discu�iile dintre generalul Miller �i secretarul Rumsfeld

exclusiv �n leg�tur� cu acest prizonier?

Din c�te �tim,

au existat astfel de comunica�ii de-a lungul lan�ului ierarhic.

Dup� cum �ti�i din raportul generalului Schmidt,

acesta a concluzionat c� aceste tehnici folosite individual

nu au reprezentat o metod� de tortur�.

Dar a spus c� un cumul al acestor tehnici...

Efectul aplic�rii simultane a unui cumul din aceste tehnici autorizate

a reprezentat un act abuziv �i degradant asupra de�inutului.

�i a recomandat ca generalul Miller s� suporte m�suri disciplinare.

* Armata Statelor Unite a refuzat s� aplice m�suri disciplinare generalului Miller.

Dar a spus c� nu a reprezentat un act de tortur�.

Am f�cut distinc�ia �ntre ce reprezint� tortura �i tratamentul inuman

conform regulamentelor.

�i ce poate fi abuziv �i degradant.

Ceva poate fi degradant,

dar s� nu reprezinte neap�rat un act de tortur�.

�i poate s� nu fie tratament inuman, poate umilitor, dar nu neap�rat tortur�.

Nu exist� tortur� �i r�ni fizice, a existat un mediu sigur tot timpul.

Acesta este geniul torturii psihologice a CIA.

Tortura psihologic� depinde cum este definit�,

iar definirea este destul de evaziv�.

Pare destul de similar cu ceea ce s-a petrecut la Abu Ghraib.

Oamenii umblau �n lan�uri, au fost for�a�i s� poarte lenjerie de dam�.

Poate este o coinciden��, poate nu.

Privind fotografiile de la Abu Ghraib, observi �ntotdeauna sunt acelea�i tehnici.

Mai �nt�i sunt activit��ile sexuale,

cu gardianul femeie, masturbarea �i toate cele,

asta este sensibilitatea cultural�.

Sunt �nc�tu�a�i �n toate pozi�iile, chiar �i cu capul �n jos.

Acestea sunt pozi�iile stresante.

Cea mai faimoas� fotografie de la Abu Ghraib

este cea a acelui irakian cu gluga pe cap, st�nd pe o cutie cu m�inile �ntinse.

Acestuia i s-a spus c� daca coboar� de pe cutie sau dac� se mi�c�,

va fi electrocutat, pentru asta erau firele electrice false.

Acesta e starea de imobilitate absolut� a extremit��ilor.

Apoi cu bra�ele �ntinse,

a�a cum spunem telespectatorilor, "Nu �ncerca�i asta acas�!".

Dar chiar v� rog s� �ncerca�i, doar sta�i a�a,

timp de zece minute cu bra�ele �ntinse, f�r� s� v� mi�ca�i.

Caroline Wood e un exemplu al modului cum s-au r�sp�ndit noile tehnici

�i au suferit muta�ii asemenea unui virus.

Cu mult �nainte ca Wood s� preia comanda interogatoriilor de la Abu Ghraib,

unitatea ei folosea tehnici dure la Bagram, inclusiv pozi�ii stresante,

statul for�at �n picioare �i reducerea orelor de somn.

Unu dintre memorandumuri arata c�, la �nceputul lui decembrie 2002,

anchetatorii de la Bagram au c�utat pe internet,

�ineau leg�tura cu cei de la Guant�namo,

�i au aflat c� cei de la Guant�namo

primiser� noi tehnici de interogatoriu de la secretarul ap�r�rii.

�i au �nceput s� le foloseasc�, chiar dac� tehnicile fuseser� aprobate

pentru a fi folosite exclusiv la Guant�namo.

C�nd generalul Miller a mers de la Guant�namo �n Irak, �n august 2003,

a adus cu el un CD �i un manual cu tehnicile avansate

dezvoltate la Guant�namo

�i i le-a dat comandamentului generalului Sanchez.

A�a c� sunt multe piste care pot fi urm�rite,

prin care aceste tehnici de interogatoriu au fost supuse migra�iei globale

prin Afganistan c�tre Irak, sau de la Guant�namo direct c�tre Irak.

�i rezultatul e Abu Ghraib.

Mult �nainte ca abuzurile de la Abu Ghraib s� devin� publice,

oficiali guvernamentali au devenit �ngrijora�i

de tehnicile dure folosite la Guant�namo.

Soseau mail-uri la Departamentul de Justi�ie

transmise de personalul FBI de la Guant�namo care spuneau:

"Nu ve�i crede ceea ce se �nt�mpl� aici."

"Noi, ca membri ai FBI, trebuie s� ne disociem

de ceea ce se �nt�mpl� aici la Guant�namo."

Acest mail spune c� Departamentul Ap�r�rii prime�te ordine de la secretarul ap�r�rii.

Ordine de la secretarul ap�r�rii

pentru a se implica �n practici pe care FBI-ul le considera

foarte ofensatoare �i periculoase.

Dar mail-urile sunt "revizuite".

Ceea ce �nseamn� c� sunt "g�uri imense" �n aceste mail-uri.

Unele dintre aceste mail-uri sunt "revizuite" complet,

astfel �nc�t s� nu vedem deloc despre ce e vorba.

Acesta e un exemplu pentru multe din documentele pe care le avem aici.

Nu po�i vedea nimic pe aceste documente.

Unul dup� altul, �n care nu se poate citi nimic.

OMUL DIN INTERIOR

La �nceputul lui decembrie 2002,

am auzit c� se petrec abuzuri asupra de�inu�ilor.

Am sunat la juristul �ef al armatei

�i l-am �ntrebat dac� are ceva informa�ii despre asta.

Am spus c� am primit rapoarte c� anumi�i de�inu�i sunt abuza�i la Guant�namo

�i l-am �ntrebat dac� �tie ceva de asta.

�i r�spunsul lui a fost:

"�tiu multe despre asta, vino la mine la birou."

Mi-au pus pe birou un set de documente, documente importante...

Era memorandumul juristului �ef al Departamentului Ap�r�rii

c�tre secretarul Rumsfeld.

�i era genul de memorandum care cerea aprobarea aplic�rii

unor anumite tehnici de interogatoriu.

Acesta a primit aprobarea din partea secretarului Rumsfeld

pentru unele din aceste tehnici.

Este un memorandum �n care secretarul Rumsfeld a notat la sf�r�it

ca el st� �ntre 8-10 ore pe zi �n picioare.

Cum se face ca ace�ti de�inu�i sunt obliga�i s� stea doar p�n� la 4 ore?

Am r�mas �ocat.

Prima mea reac�ie a fost ca asta e o gre�eal�.

Cineva nu a citit documentele cu destul� aten�ie.

Cred c� cei de la Pentagon l-au crezut pe Alberto Mora

un republican loial, numit pe criterii politice.

Nu ar fi fost considerat niciodat� drept un rebel sau un liberal.

Au spus c� se a�teptau ca el s� ridice aceste probleme

iar cei �n m�sur� s� mul�umeasc� pentru informa�ii

�i aici s� ia sf�r�it totul.

Vreau s� v� �ntreb despre un memorandum scris de Alberto Mora.

V� aminti�i de acest memorandum �n care a�i f�cut o noti�� la sf�r�it

ca opta�i ca de�inu�ii s� stea mai mult de 4 ore �n picioare?

Da, �mi amintesc.

Acest procuror argumenteaz� c� poate fi interpretat de unii ca un punct slab,

care le va permite s� dep�easc� limitele tehnicilor descrise �n memorandum.

Nu e niciun punct slab �n leg�tur� cu nimic.

Era o prevedere acolo �n care se men�iona c� trebuie s� stea �n picioare c�teva ore

�i era o remarc� semi-sarcastic� ca o persoan� �n v�rst� de 70 de ani

sta toat� ziua �n picioare.

M-am amuzat de asta, �i, poate c� nu trebuia s� fie dat� publicit��ii,

dar a fost dat� �i eu am scris-o �i... via�a merge mai departe.

Ideea era c� trebuia s� fi�i sf�tuit mai bine de consilierii dvs. juridici.

Am �n�eles �ntrebarea de la �nceput.

M-a �ngrijorat faptul c� aceste tehnici, individual sau combinate,

pot duce la un anumit nivel de tortur�.

�n regul�, permi�i anumite tehnici de interogatoriu

dar trebuie s� existe o limit�

care trebuie stabilit� pentru severitatea acestor tehnici.

Lipsirea de lumin� poate �nsemna punerea unui de�inut

�ntr-o camer� �ntunecat� timp de 15 minute

sau pentru o lun�, doua sau chiar trei luni,

p�n� c�nd va orbi.

Tehnicile specifice de fobie, �erpii, liliecii, �obolanii...

S� �nchizi pe cineva �ntr-un sicriu. Sunt limitate doar de propria imagina�ie.

Fiecare din aceste metode, luat� individual,

poate duce la tortur�.

Cu siguran��, printr-o combina�ie de metode se poate ajunge la asta foarte repede.

Dac� aplici unei persoane aceast� procedur�,

�i o �ii acolo mai mult de 6 sau 8 zile,

ceea ce cred c� e toleran�a maxim�,

apoi totul devine destul de riscant.

Riscul este senilitatea cuiva?

Este posibil s� se ajung� �i aici.

Literatura medical� men�ioneaz� un fenomen numit "alunecare for�at�",

care face absolut inevitabil c� anchetatorii vor continua

s� aplice o for�� din ce �n ce mai mare pentru a ob�ine rezultatele scontate.

De exemplu, s� lu�m memorandumul secretarului Rumsfeld

care spune c�, c�inii trebuie s� aib� botni��,

ei bine, �sta e un om care nu �n�elege realitatea din teren.

Pentru c� acel soldat c�nd st� acolo cu c�inele cu botni�a pus�

�i nu are niciun impact asupra celui interogat,

va scoate botni�a aia.

Asta e realitatea.

Asta e natura uman�.

Alberto Mora a amenin�at c� va face publice �ngrijor�rile sale,

dac� aceste tehnici nu vor fi revizuite.

Dup� ce am analizat faptele,

s-a dovedit c� sunt preocup�ri �n leg�tur� cu asta care m� privesc pe mine.

Sunt bucuros s-o revizuiesc, s� o analizez mai atent,

s� discut cu mai multe persoane despre asta, s� vedem ce trebuie f�cut.

Spre meritul sau, secretarul Rumsfeld, a revizuit tehnicile de interogatoriu.

�i, timp de un an jumate,

nu am auzit de niciun raport despre abuzuri asupra de�inu�ilor nic�ieri.

C�nd a izbucnit scandalul de la Abu Ghraib,

primul meu g�nd a fost: "Am fost �n�elat?"

"Au existat autoriza�ii pentru abuzurile asupra prizonierilor,

despre care n-am �tiu?"

Chiar au fost retrase ordinele?

Conform anchetatorilor, utilizarea �nc�tu��rilor, c�inilor,

pozi�iilor stresante �i atacurile asupra sim�urilor

au continuat s� fie larg r�sp�ndite.

Tony Lagouranas a fost un anchetator care a ajuns �n Irak

dup� ce armata a devenit con�tient� de abuzurile de la Abu Ghraib.

�n normele de interogatoriu pe care ni le-au dat

se spunea c� se pot folosi c�inii pentru a-i speria pe de�inu�i.

Pozi�iile incomode, lipsirea de somn...

Toate acele lucruri pe care le-am f�cut,

le consider metode dure sau care violeaz� Conven�ia de la Geneva,

mi s-a spus s� le fac.

Ni s-a spus de c�tre superiorii no�tri s� le aplic�m acestor oameni.

Coloana vertebral� a for�elor armate ale Statelor Unite

o reprezint� ierarhia militar�.

Ce �ncepe de la v�rful ierarhiei cade precum o roc�,

c�tre ierarhiile inferioare.

De aceea, Lynndie England �tia ce g�ndea Donald Rumsfeld,

f�r� s� vorbeasc� cu acesta.

Drept consecin�� la ce s-a �nt�mplat la Abu Ghraib,

jurnali�tii au �nceput s� cerceteze mai atent cazurile anterioare de abuz

pentru a �ncerca s� �n�eleag� ce anume le-a provocat �i cine e responsabil.

Cei asemenea lui Tim Golden, de la New York Times,

s-a concentrat pe subiect

�i au �nceput s� analizeze cazul lui Dilawar, �oferul de taxi.

A devenit, cel pu�in, plauzibil pentru mine

ca acest om nu a fost vinovat de nimic altceva

dec�t c� s-a aflat la locul nepotrivit �n momentul nepotrivit.

�i el a fost cel care a fost ucis �n deten�ie.

OMUL NEPOTRIVIT

�nc� se mai sim�eau efectele de la 11 septembrie

�i cred c� ofi�erii �ncercau s� le men�in� a�a.

�ncercau s� le aminteasc� acestor copii ca oamenii �tia sunt du�mani.

Dar e greu de �n�eles cum de se a�teptau ca ace�ti tineri solda�i

s�-�i dea seama care sunt inamicii lor reali

dintr-un grup de solda�i din mili�ie �i fermieri

�ntr-o societate complet necunoscut� pentru ei.

Dac� �mi aduc bine aminte povestea,

avea leg�tur� cu un atac cu rachete asupra unei baze militare.

�i el se presupunea a fi �oferul ma�inii cu care sc�pau.

κi luase noua lui ma�in�, de care era foarte �nc�ntat,

�i a mers la Khost, capitala provinciei unde a c�utat clien�i.

�i, de fapt, a g�sit ace�ti trei b�rba�i �n Khost, la pia��,

care mergeau la Yakubi.

Yakubi! Yakubi!

Trebuie s� v� imagina�i c� Dilawar mergea c�tre cas�,

venind din capitala provinciei.

Cam p�n� acolo se �ntindea lumea lui.

A fost oprit la tab�ra Salerno de un grup de solda�i din mili�ia afgana

�i se pare c� au g�sit un stabilizator electric �n portbagajul ma�inii,

sau cel pu�in a�a au pretins.

Tab�ra Salerno fusese atacat� cu rachete de la distan�� mai devreme �n acea zi

�i mili�ia afgan� i-a arestat pe cei patru b�rba�i

ca presupu�i suspec�i ai acelui atac.

A fost dus la Bagram, care e la mare distan��.

Ai un grup de oameni care sunt adu�i la acest centru de deten�ie

�i se spune c� exist� dovezi c� au fost implica�i

�ntr-un atac cu rachete asupra for�elor americane.

Cred c� asta a cam declan�at totul.

E�ti �n acest mediu, e�ti doar cu militari

�i te sim�i izolat din punct de vedere spiritual.

�i ��i pierzi echilibrul spiritual.

E�ti frustrat pentru c� nu ob�ii informa�ii

de la un prizonier despre care crezi c� e vinovat

�i are informa�ii pe care s� �i le ofere.

Astfel �ncepi s� duci totul la limit�, s� vezi c�t de departe po�i merge.

�n mare, presiunea provenea din faptul c�...

am avut c��iva de�inu�i valoro�i

care au oferit mult informa�ii utile.

�i c�nd am �nceput s� r�m�nem f�r� acei de�inu�i

pentru c� au fost transfera�i la Guant�namo Bay,

se a�teptau s� ob�inem informa�ii �n continuare.

�i interogam pe unii din ace�ti tipi doar pentru a-i interoga.

�i era ridicol.

Sunt adu�i unii dintre ace�ti oameni �i ��i dai seama c� sunt oamenii nepotrivi�i.

Nu e ceea ce trebuia s� avem.

Mai ales c�nd e�ti un cititor de oameni,

��i dai seama din moment ce ajung, c� nu trebuiau s� fie acolo.

A fost adus� o persoan�, era retardat

�i sergentul Loring continua s� spun�

c� asta e o acoperire, e acoperirea Al-Qaeda. Asta fac ei.

M-am dus acolo s� discut cu el �i...

avea acest scutec �i... era plin cu fecale,

dar Loring continua s� spun� c� joac� teatru.

�i se spunea: "Ce-ar fi s� te duci s� �ipi la tipul �sta."

A�a c� �mi iau cutia de cereale,

pe care le m�ncasem la micul dejun �n acea zi

�i intru �n camer� �i spun: "�n regul�, trebuie s� �ip la tine azi",

a�a c� voi fi dehidrogenat, cu substituen�i de sare �i...

�ncep s� �ip la ei.

Se vor uita la mine ca la un nebun, �i eu voi spune:

"Da, e vina voastr� pentru c� �mi pun astea �n cereale acum."

Tip la ei �ntreb�ndu-i dac� Elvis e chiar regele rockului

sau dac� a murit.

�i am notat asta undeva �n interogatoriile mele,

asta am f�cut timp de dou� ore.

Nu po�i s�-�i dai seama de o persoan� p�n� nu vorbe�ti cu ea de c�teva ori.

A�a c� �n primele discu�ii avute cu el,

i-am verificat povestea, c�utam punctele slabe.

Dup� ce am vorbit cu el a treia oar� �i m�rturia lui era �nc� consistent�,

am �nceput s� cred c� e nevinovat.

�i vroiam ca ace�ti oameni s� fie vinova�i pentru c� ar da bine pentru unitatea lor.

Ar putea s� spun� c� au arestat 16 persoane �n luna aceea �i to�i sunt terori�ti.

"C�nd l-ai v�zut ultima dat� pe Osama bin Laden?"

"C�nd l-ai v�zut ultima dat� pe Muhammad Atef?"

Astea erau �ntreb�ri standard, erau puse tuturor de�inu�ilor.

E foarte greu s� �ncepi un interogatoriu c�nd ai foarte pu�ine probe.

�i noi aproape c� nu aveam nicio dovad� despre ace�ti tipi.

�i trebuie s� ob�ii o m�rturisire.

Po�i intra acolo s� ob�ii informa�ii,

dar ca s�-i ceri s� se incrimineze singur, e foarte dificil.

A�a c� trebuie s� folosim tehnici din ce �n ce mai dure

pentru a ob�ine acea m�rturie.

Sergentul Loring a �ipat la mine c� am fost prea bl�nd cu el,

c� trebuie s� pun mai mult� presiune pe ei.

Dup� cum �i pl�cea lui s� spun�, s�-l scot din zona lui de confort.

Dup� o vreme, �n special la al patrulea �i al cincilea interogatoriu,

pe m�sur� ce lipsirea de somn la care era supus �ncepea s�-l doboare,

interogatoriile au devenit mai intense.

Sergentul Salcedo, care e un anchetator neexperimentat,

dar un soldat cu temperament,

avea acest b�rbat care refuza s� se uite la ea pentru c� era femeie.

Ea a spus c� a fost foarte frustrat� de asta �i l-a apucat de fa��

�i l-a �ntors-o c�tre ea, s-o priveasc� �i s-o ia �n serios.

Dar, desigur, el era un b�rbat afgan

care provenea dintr-o cultura tribala conservatoare,

ce nu-i permitea s� se uite la femeile necunoscute.

Sergentul Salcedo �ncepuse s� piard� controlul

a�a c� am intervenit �ntre ei, �i atunci l-am apucat de bluz�

�i l-am dus l�ng� perete.

Au �ncercat s�-l fac� s� stea �n picioare l�ng� perete,

acesta aluneca, ei �l �mpingeau �napoi l�ng� perete.

Abera tot timpul.

Majoritatea din ce spunea p�reau morm�ieli.

Interpretul �mi spunea c� so�ia lui a venit s�-l viziteze �n celul�.

Ceea ce, desigur, nu s-a �nt�mplat.

Dac� a�i v�zut pe cineva lipsit de somn...

�n primele dou� zile �ncep s� par� ni�te idio�i.

�n trei zile, nu mai sunt buni de nimic.

�tiam c� ceva nu e �n regul�.

Urm�torul lucru pe care l-am auzit a fost c� a murit.

La pu�in timp dup� ce Dilawar a fost ucis,

am aflat c� comandantul gherilei afgane, ai c�rui oameni �l arestaser� pe Dilawar

fusese el �nsu�i arestat de c�tre americani.

S-a aflat c� acesta le ataca cu rachete baza militar�

apoi prindea afgani nevinova�i pe care �i predau americanilor

pentru a c�tiga �ncrederea armatei Statelor Unite.

Cei trei pasageri au fost trimi�i la Guant�namo

�i nu au fost elibera�i p�n� �n martie 2004,

adic� la 15 luni dup� ce fuseser� captura�i.

E greu de �n�eles ce motiv au avut americanii s�-i re�in� pe ace�ti oameni,

c�nd s-a dovedit c� cel pu�in Dilawar

era nevinovat c�nd a fost ucis.

Te face s� te �ntrebi dac� nu au f�cut asta

pentru a-�i acoperi gre�elile.

CEI MAI R�I DINTRE CEI R�I

Nu sunt mironosi�e sunt printre cei mai r�i dintre cei r�i.

Sunt printre cei mai periculo�i,

criminali bine antrena�i de pa fa�a p�m�ntului.

Sunt terori�ti, sunt creatori de bombe,

sunt cei care permit teroarea,

sunt membri ai Al-Qaeda, sunt talibani.

�i dac� ar fi liberi ar comite crime din nou.

Singurul lucru de care sunt sigur e c� sunt oameni r�i.

�n ciuda argumentelor lui Rumsfeld, Cheney �i ale pre�edintelui Bush,

conform c�rora ace�ti tipi sunt cei mai r�i din lume,

c� au fost captura�i pe c�mpul de lupt�,

studii recente ale arhivelor guvernamentale

au ar�tat c� doar 5% din ace�ti oameni sunt captura�i de Statele Unite.

Doar 8% sunt acuza�i c� sunt membrii ai Al-Qaeda.

Peste 90% sunt captura�i de Alian�a Nordic�

sau de for�ele pakistaneze �n schimbul recompenselor.

Oferim recompense uria�e.

Avem flutura�i care cad precum fulgii de z�pad�,

�n decembrie, �n Chicago.

O analiz� a documentelor guvernamentale declasificate

a ar�tat c� doar 7% din de�inu�ii de la Guant�namo

au fost captura�i de c�tre for�ele Statelor Unite �i ala Coali�iei.

Ceilal�i 93% au fost, printre care �i Dilawar �i pasagerii s�i,

au fost preda�i de c�tre liderii afgani �i de pakistanezi

uneori pentru mii de dolari.

Armata nu este interesat� s� cheltuiasc� 40.000 de dolari pe an

pentru �ntre�inerea de�inu�ilor

care nu sunt membri Al-Qaeda la Guant�namo Bay.

E la fel de interesat�, cum e toat� lumea, s� se asigure

c� cei care sunt de�inu�i chiar sunt membri Al-Qaeda,

�n loc s� iroseasc� resurse �i timp cu re�inerea unor oameni nevinova�i.

�n timp de r�zboi, cred c� e ceva normal s� re�ii oameni.

Vrei s� re�ii pe oricine despre care crezi c� e periculos.

Ceea ce e diferit aici e c�, pentru prima dat� �n istoria noastr�, guvernul

nu a urmat propriile reglement�ri care cer s� aib� loc o audiere

imediat dup� capturare, dac� exist� ceva dubii.

�n r�zboiul din Afganistan, �n 2001,

solda�ii americani erau preg�ti�i s� aplice Conven�ia de la Geneva

�i s� organizeze acele tribunale.

Din nefericire cei de la Departamentul Ap�r�rii

le-au spus s� se opreasc�.

De �ndat� ce cineva spunea �n Afganistan c� o anumit� persoan� e o �int� important�,

indiferent de motivul din care f�cea asta,

chiar dac� se bazau pe declara�ia altor afgani care urau acea persoan�

�i-l vroiau eliminat pentru a-i prelua recolta de opiu,

atunci �ncepea drumul c�tre Guant�namo

�i acea persoan� nu putea contesta asta, �i �nc� nu poate.

Mozzam Begg, un cet��ean britanic suspectat de leg�turii cu liderii Al-Qaeda,

a fost re�inut de c�tre agen�iile secrete locale, �n Pakistan.

Eram �n casa mea din Islamabad c�nd am fost r�pit.

Mi s-a pus o glug� pe cap,

Aveam m�inile �nc�tu�ate �i am fost b�gat cu for�a �n spatele unei ma�ini.

Nu mi-am mai v�zut familia de atunci.

Am fost trimis la Kandahar �i apoi la Bagram.

�i c�nd am fost urcat �n avionul de transport c�tre Guant�namo,

deja eram acoperit, din cap p�n� �n picioare, �ntr-un fel de �nvelitoare.

Aveam masc� pe fa��, urechile astupate, ochii acoperi�i cu ochelarii negrii.

�i �n caz c� a� fi v�zut ceva, o glug� acoperea totul.

Pozi�ia �n avion extrem de dureroas�,

deja foloseau acum sistemul din trei piese,

acesta era format din curelele cu care eram imobilizat.

Era imposibil s� te mi�ti, imposibil s� respiri normal, imposibil s� auzi ceva.

A�a c� am reu�it s� �ip �i s� ma rog de unul din gardieni

s�-mi fac� o injec�ie ca s� m� adoarm�.

Ne-am luptat timp de doi ani jumate doar pentru dreptul de a vedea prizonierii

�i apoi �nc� c�teva luni pentru a ob�ine aprob�ri ca s� te lase armata s� intri.

E bizar, nu m-am g�ndit niciodat�, c�nd am f�cut facultatea de drept �n America,

c� vom discuta despre faptul dac� avem sau nu acces la clien�ii no�tri,

dac� clien�ii no�tri au fost tortura�i.

habeas corpus - este esen�a sistemului juridic.

A nu le oferi oamenilor o simpl� audiere c�nd le r�pe�ti libertatea,

e unul dintre motivele pentru care am luptat �n revolu�ie,

pentru c� nu po�i lipsi pe cineva de liberate f�r� o audiere.

Guant�namo Bay, Cuba

�n 2004, la doi ani �i jum�tate de la momentul sosirii

primului de�inut la Guant�namo,

Curtea Suprem� a respins cererile administra�iei Bush

prin care puteau re�ine de�inu�ii pe timp nelimitat,

f�r� a le permite s� conteste re�inerea la tribunal.

Dup� aceast� decizie, armata a organizat noi tribunale speciale

pentru a judeca dac� de�inu�ii trebuie s� r�m�n� la Guant�namo.

Tribunalele de Cercetare a Statutului de Combatant

pe care guvernul le-a organizat �n grab�

la nou� zile dup� ce am c�tigat la Curtea Suprem�

sunt o glum�.

Nu ai niciun drept, nu ai dreptul la un avocat,

nu ai dreptul s� aduci martori, nu �tii care sunt acuza�iile

�i nu �tii ce dovezi secrete au �mpotriva ta.

Nu au rezolvat nimic, dar asta nu elimin� oportunitatea

pe care o au de a construi un caz

pentru c�nd vor fi elibera�i �n viitor, de ce nu mai reprezint� o amenin�are.

Dac� clien�ii mei sunt g�si�i nevinova�i de c�tre acest tribunal

armata ar trebui s� renun�e la secrete.

Ar trebui s�-i numeasc� inamici necombatan�i,

dar acum �i numesc NLEC - nu mai sunt inamici combatan�i,

pentru c� vrem s� spunem c� au fost vinova�i la �nceput,

dar acum s-au schimbat �i nu mai sunt vinova�i,

dar noi am avut dreptate la �nceput.

Ace�tia nu sunt neap�rat nevinova�i, aceasta nu este o caracterizare exact�.

Este mult mai corect titlul, "nu mai sunt inamici combatan�i".

Ace�tia sunt �inu�i separat de restul de�inu�ilor

p�n� c�nd guvernul Statelor Unite va g�si o �ar� �n care s�-i repatrieze.

O parte din ei au fost ridica�i de pe c�mpul de lupt�,

�i dac� nu ar fi aici,

probabil ar fi pe c�mpul de lupt� ucig�nd solda�i americani.

Sunt aici dintr-un motiv

�i e datoria noastr� s� ne asigur�m c� vor r�m�ne aici

p�n� �n momentul �n care nu mai trebuie s� fie aici.

Guant�namo ascunde faptul c� oamenii cu adev�rat periculo�i,

Muhammad Ayman �i Osama bin Laden, n-au fost prin�i.

A�a c� avem la Guant�namo Bay cu cei 700 de b�rba�i r�i ai s�i

drept mijloc de publicitate care s� dovedeasc�

c� s-a realizat ceva �n R�zboiul Contra Terorii.

Guant�namo, turul pentru pres�

Aceasta este intrarea principal� �n Camp X-Ray.

Era destul de dificil s� evadeze cineva de aici.

Camp X-Ray - Abandonat �n aprilie 2002

Fiecare celul� e de opt pe opt, c�te un individ �n fiecare celul�.

Dac� v� aminti�i de de�inu�ii �n costume portocalii,

erau trei sau patru cu fa�a �ncolo �i trei sau patru cu fa�a �n cealalt� parte.

Dac� f�ceai o poz� de aici, ob�ineai aceia�i imagine.

�i niciun de�inut nu a murit la Guant�namo, indiferent de cauza mor�ii.

*de la acest interviu, patru de�inu�i s-au sinucis.

Am efectuat peste 100 de opera�ii.

Deci, un lucru bun pentru ei c�t au stat aici

e c� au fost s�n�to�i �i �i-au rezolvat problemele medicale.

Se pot desf�ura noi activit��i sportive aici, �n Camp 4.

Recent am construit acest teren de baschet.

�i la st�nga pute�i vedea un teren de fotbal.

E un privilegiu s� fii �n Camp 4,

trebuie s� te supui regulilor pentru a fi �nchis aici.

Am introdus anumite lucruri precum

pr�jiturile, miercuri seara, Pepsi, luni seara,

�nghe�at�, duminic� seara.

S� intram �n�untru s� vedem paturile.

Pe pat au a�a numitele elemente de confort

ca periu�a de din�i dar �i un joc de dame.

�i i-am �ntrebat cu cine joac� dame pentru c� sunt la izolare, singuri.

Nu �n�eleg care este problema dac� presa vrea

s�-i fotografieze, s� vorbeasc� cu ei, s�-i urm�reasc�.

Dorin�a de a nu oferi o baz� de sus�inere,

de a oferii ajutor �n demascarea extremi�tilor islamici.

Extremi�ti islami�ti extrem de periculo�i.

Magazinul de Suveniruri, Guant�namo Bay

Aceasta este o tactic� a Al-Qaeda.

Fac greva foamei pentru a atrage aten�ia opiniei publice...

*81 de de�inu�i erau �n greva foamei �n timpul vizitei noastre

...�i pentru a impresiona lumea islamic�.

C�nd num�rul lor cre�te semnificativ,

voi �ncepe�i s� vorbi�i despre ei, �ntreba�i de ei.

A�a c� �n�elegem asta.

Camp 5 este incint� de maxim� securitate pentru izolare �i interogare.

Dac� e�ti �inut �n Camp 5, toat� ziua e la fel,

adic� e�ti �inut 24 de ore la izolare.

Aici �n celul� aveai un spa�iu de de 2,5 m pe 2 m

�i nu puteam face trei pa�i �n orice direc�ie.

Am crezut c�-mi voi petrece aproape toat� via�a aici

�i chiar c� voi avea parte de execu�ie, lucru care mi se spune des.

Extrem de terifiant la Guant�namo Bay,

era faptul c� nu �tiai c�nd se va sf�r�i totul sau dac� se va sf�r�i.

Motivul pentru care de�inu�ii intr� �n greva foamei, de exemplu,

�i pot face asta p�n� c�nd vor deceda,

este conform spuselor lor:

"�i a�a mor �ncet aici la Guant�namo,"

"a�a c� mai bine �mi decid singur destinul."

CAMERA DE INTEROGATORIU

Nu am inten�ia s� re�in pe cineva aici

at�ta timp c�t nu reprezint� o amenin�are pentru �ara noastr�,

sau dac� nu are informa�ii care pot fi importante pentru noi

�n r�zboiul �mpotriva terorii.

Continu�m s� str�ngem informa�ii de la cei care sunt re�inu�i �n prezent.

Unul din motivele pentru care am stat la izolare

a fost c� am asistat la acele mor�i �n Bagram.

M-au �ntrebat care solda�i au fost implica�i,

a�a c� mi-au ar�tat fotografii cu cei din unitatea respectiv�

�i i-am indicat pe cei care am crezut c� au fost implica�i.

Mi-au adresat una din cele mai ciudate cereri c�t timp am fost �ncarcerat.

M-au �ntrebat dac� sunt dispus s� depun m�rturie din partea acuz�rii

�n procesul �mpotriva acestor solda�i.

M-am g�ndit c�t de ironic� este situa�ia.

Acesta va fi singurul tribunal pe care �l voi vedea

dup� to�i anii �tia de deten�ie?

DOMNIA LEGII

Crudele ironii ale pove�tii lui Dilawar

�i-au g�sit ecou �n dezbateri interminabile pe holurile Congresului,

dar despre abuzul fa�� de de�inu�i, siguran�a na�ional� �i domnia legii.

Pentru senatorul John McCain, fost prizonier de r�zboi,

problema abuzului fa�� de de�inu�i era at�t una politic�, c�t �i personal�.

Vietnamul de Nord, 1968

A� vrea s�-i spun so�iei mele

c� o s� m� fac bine,

o iubesc

�i sper s-o rev�d �n cur�nd

�i v-a� r�m�ne recunosc�tor dac� i-a�i spune asta.

Asta e tot.

Dac� acest om, dup� �ase ani �i jum�tate, chiar 7 ani de tortur�,

spune c� nu e eficient�,

e inuman�

�i cre�te dispre�ul fa�� de Statele Unite.

El poate face un pas �n fa�� ca s� fie o voce moralizatoare.

�n aceast� problem�.

I-am trimis s� lupte pentru noi �n Afghanistan �i Irak,

am exercitat o presiune enorm� asupra lor ca s� extrag� informa�ii de la de�inu�i,

dar pe urm� am aruncat regulile pe baza c�rora s-au antrenat solda�ii no�tri

�i le-am �nlocuit cu un set de standarde confuz �i mereu �n schimbare.

�i c�nd lucrurile au mers prost, am dat vina pe ei,

�i i-am pedepsit.

Eu cred c� trebuie s� facem mai mult de at�t.

V� solicit s� face�i dreptate solda�ilor vo�tri,

scrie�i-le standarde clare de conduit�

care s� reflecte idealurile pentru care-�i risc� vie�ile.

Pe 5 octombrie, 2005,

pe m�sur� ce din ce �n ce mai multe cazuri de abuzuri de de�inu�i ajungeau la proces,

senatorul John McCain a propus Actul Tratamentului De�inu�ilor.

Legea interzicea cu des�v�r�ire tortura �n r�ndul americanilor,

precum �i tratamentele chinuitoare, inumane �i degradante,

�i a fost sc�nteia unei dezbateri la nivel na�ional,

una �n care importante erau detaliile.

E �nc� permis s� folose�ti un prosop umed �i ap� picur�nd�

pentru a induce iluzia sufoc�rii?

Folosirea prosopului umed �i apei picur�nde care poate provoca iluzia sufoc�rii

a fost una din tehnicile cerute de JTF.

�n lista lor de rufe, n-a fost o tehnic� aprobat�.

Una din tehnicile care a f�cut tranzi�ia de la regimul violen�ei la cel psihologic,

de fapt singura, era metoda prosopului cu ap�.

Pentru c� �n Evul Mediu, pe timpul Inchizi�iei,

se practica din cauza aspectelor sale fizice oribile.

Era aplicat� pentru purificarea �i pedepsirea ereticilor.

Se toarn� ap� for�at pe g�tul victimelor.

Victima crede c� se sufoc�, e groaznic!

Trupul ��i spune c� e�ti pe moarte!

Agen�i CIA ajung�nd la Bagram

Imediat dup� 9 septembrie,

CIA-ul a primit aprobarea de la Casa Alb� pentru metoda prosopului cu ap�.

Cazuri timpurii de teste implicau interogarea lui Ibn al-Shaykh al-Libi,

un b�rbat suspectat a fi emirul unei tabere de antrenament Al-Qaeda.

Ini�ial, FBI-ul s-a ocupat de interogarea acestuia,

dar administra�ia �i pierdea r�bdarea cu rezultatele �ncete alte tehnicilor FBI,

a�a c� l-au transferat pe al-Libi CIA-ului.

E securizat.

A fost fie legat cu banda adeziv�, fie acoperit,

�i urma s� fie b�gat �ntr-o cutie,

una de placaj, pentru siguran�a lui,

pentru transferul p�n� la aeroport.

L-au aruncat �ntr-un avion,

apoi l-au predat prin extr�dare special� Egiptului.

Mai t�rziu, l-au supus timp de dou� s�pt�m�ni la torturi brutale,

implic�nd toate aceste tehnici, inclusiv metoda prosopului cu ap�.

�i au scos informa�ii de la al-Libi �n care sus�inea c�

regimul lui Saddam Hussein antrenase membri ai Al-Qaeda

pentru un r�zboi cu arme chimice �i biologice.

Unul din lucrurile pe care le �tim despre tortur�

e c� cineva torturat �i va spune celui care-l interogheaz�

ceea ce crede el c� vrea s� aud�.

�n momentul �n care Al-Libi a fost torturat prin metoda prosopului cu ap�,

a �nceput s� spun� anumite lucruri.

Mai degrab� dec�t a pune la �ndoial� ce spunea,

�i a intra �n detalii pentru a proba cele spuse,

s-au oprit imediat �i au fugit s� raporteze ce spusese al-Libi,

�i au pus cap�t torturii.

Totul depinde acum de cel din cea mai �nalt� pozi�ie,

�i deodat� lui Colin Powell i se spune,

"hei, �tii, nu trebuie s�-�i mai faci griji pentru suspiciuni,

pentru c� tocmai ni s-a confirmat c� au avut �ntr-adev�r loc contacte

�ntre al-Qaeda �i Bagdad.

�n februarie 2003, secretarul de stat de atunci, Colin Powell,

s-a dus �n fa�a Na�iunilor Unite pentru a sus�ine ideea unui r�zboi �n Irak.

Pot verifica povestea unui terorist cu vechime,

�n care spunea cum furniza Irakul al-Qaedei antrenamente pentru folosirea acestor arme.

Din fericire, acest terorist este acum re�inut

�i ne-a povestit tot ce �tie.

Un an mai t�rziu,

CIA-ul l-a catalogat pe al-Libi drept un mincinos,

retr�g�nd toate rapoartele de informare cu acea declara�ie.

Deci cu alte cuvinte, ve�i primi acea informa�ie, dar va fi fals�.

Coli Powell cred c� a spus c� aceea a fost cea mai ru�inoas� zi din via�a sa.

To�i exper�ii spun c� torturarea oamenilor

nu e cea mai bun� cale de a ob�ine informa�ii.

A dobor� barierele dintre tine �i ei,

c�tigarea �ncrederii lor,

asta e cea mai bun� cale de a ob�ine informa�ii.

E nevoie de experien��, de talent, de ceva r�bdare,

�i apoi s-ar putea s�-�i spun� ceva care s� merite.

Apoi, dac� vrei s�-i judeci �i s�-i execu�i, n-ai dec�t.

Trebuie s� fii capabil s� te pui �n pielea altcuiva.

Tu e�ti salvarea lor.

Pentru c� sunt con�tien�i c� via�a lor s-a sf�r�it.

Pot face ceva pentru copiii t�i?

��i faci griji din pricina lor?

Vrei s� primeasc� educa�ie? �i voi ajuta s-o primeasc�.

Ce dore�ti? Spune-mi ce dore�ti.

Explic�-mi strategia ta de ie�ire.

Cum vei reu�i s� ie�i din aceast� situa�ie teribil�?

Situa�ie �n care te-ai pus singur.

Nu te po�i �ntoarce acas�. Nu po�i, nu-i a�a? Nu.

S� ne obi�nuim cu ideea asta.

Las�-m� s� te ajut s� g�se�ti o strategie care s�-�i acorde o nou� via��.

A�a func�ioneaz� asta.

Informa�ii pe care ni le-au oferit �nainte de 11 septembrie

pentru mine au fost extrem de valoroase.

Cine altcineva ne-ar fi spus cum te al�turi Al-Qaeda?

De unde se finan�eaz�,

cum comunica,

dac� folosesc telefoane prin satelit,

dac� folosesc dubluri.

C�nd am avut toate aceste informa�ii, am putut executa anumite opera�iuni.

Oric�t de inofensiv� ar p�rea,

pentru mine aceasta este metoda pe care trebuie s-o aplic�m.

�i nu trebuie s� ne cerem scuze nim�nui.

Nu �tiam c� r�zbunare are s� vin�.

�i dac� eu a� vrea s� incit un arab,

a� lua doar o poz� �n care prizonierul e �inut �n les�

�i i-a� ar�ta-o.

Apoi m-a� adresa fratelui mai mic �i i-a� spune

c� e datoria lui s� se r�zbune.

BOMBA CU CEAS

Avoca�ii torturii

de obicei se bazeaz� pe lucruri ipotetice.

Au un scenariu al bombei cu ceas despre care tot vorbesc.

Adic� �i imagineaz� c� este o bomb� cu ceas �n Times Square,

e pe cale s� explodeze, �l avem pe om �n custodie,

el spune c� vrea un avocat, �i respect�m oare drepturile

sau pentru a salva milioane de vie�i �i lipim ni�te electroli�i de testicule?

Serialul "24" are s�pt�m�n� de s�pt�m�n� imagini cu torturi brutale...

Spune-mi ce leg�turi ai cu terori�tii.

... concepute s� opreasc� un terorist cu o bomb� cu ceas

de la a ucide sute de mii, dac� nu milioane de americani.

Vrei s�-l torturezi pe acest om?

Vreau s� fac ceea ce este necesar

pentru a �mpiedica folosirea ei �mpotriva noastr�.

Sunt t�mpenii pentru ca apoi te �ntrebi...

Spune�i-mi o singur� dat� �n ultimii 500 de ani

c�nd am avut pe cineva �n custodie �i care s� fi avut o bomb� cu ceas.

�ansa ca acest lucru s� se �nt�mple vreodat� e at�t de mic�...

Chiar dac� e�ti tu �n acea situa�ie,

cine spune c� dac� �i bate�i, ve�i ob�ine acea informa�ie?

Dac� un om e at�t de convins, eu cred c� ar prefera s� moar�

�nainte s� dea acea informa�ie.

Imediat dup� pozele de la Abu Ghraib de la mijlocul lui 2004,

�ntr-un sondaj, 35% din americani

au fost de p�rere c� tortura e acceptabil� �n anumite condi�ii,

chiar �i dup� fotografiile de la Abu Ghraib.

Cred c� asta arat� modul cum aceast� cultur� popular�

a construit o permisivitate pentru tortur�

care �i permite administra�iei Bush de la Casa Alb� s� scape basma curat�

dup� modul cum jongleaz� cu legile �i tratatele

�i nu provoac� furie �n r�ndul oamenilor.

La o emisiune radio conservatoare,

vicepre�edintele Dick Cheney a ap�rat �n mod deschis

practicarea torturii cu prosopul umed.

Sunte�i de acord ca practicarea torturii cu prosopul umed dac� poate salva vie�i?

Eu sunt de acord cu asta,

dar o vreme am fost criticat ca fiind vicepre�edintele torturii.

Noi nu simpatiz�m tortura.

Noi nu tortur�m. �i acum not� de subsol.

Dup� cum definim noi tortura,

ceea ce e exact ceea ce vrem noi s� �nsemne �i nimic altceva.

La alegerile din 2006, administra�ia Bush

a f�cut campanie pentru tehnici dure de interogatoriu

pe care restul lumii le define�te drept tortura.

Bush �i Chaney au mizat pe teama aleg�torilor �i a politicienilor.

Dac� congresul nu le oferea puterea s� fac� tot ce e necesar,

cum ar putea s� fie �n siguran�� americanii?

�n afar� de terori�tii �nchi�i la Guant�namo,

un num�r mic de lideri terori�ti suspec�i prin�i �n timpul r�zboiului

au fost �nchi�i �i interoga�i �n afara Statelor Unite,

printr-un program separat derulat de CIA.

Unii �ntreab� de ce recunoa�tem acest program acum.

Unii cred c� unii membri ai armatei �i ai serviciilor secrete

implica�i �n re�inerea �i interogarea terori�tilor,

risc� acum s� fie pu�i sub acuzare pentru crime de r�zboi,

doar pentru c� �i-au f�cut treaba irepro�abil �i profesionist.

A�a ceva este inacceptabil.

Pre�edintele a fost obligat s� dezv�luie programul secret al CIA-ului

c�nd Curtea Suprem� a �ncercat s�-i limiteze puterea �n timp de r�zboi.

Printr-o decizie istoric�,

Curtea Suprem� a decis c� interogatoriile �i procesele terori�tilor

vor fi guvernate de Conven�ia de la Geneva.

Aceast� dezbatere are loc datorit� legii date de Curtea Suprem� care spune

c� trebuie s� ac�ion�m conform Articolului 3

din Conven�ia de la Geneva.

Acel Articol 3 spune c� nu se accept� �nc�lcarea demnit��ii umane.

E foarte vag.

Ce �nseamn� asta?

Crede�i c� utilizarea unei m�rturii ob�inute prin tehnici precum

prosopul cu ap�, pozi�ii incomode, folosirea c�inilor militari,

lipsirea de somn, atenuarea stimulilor, nuditatea for�at�,

este �n conformitate cu prevederile Articolului 3?

Domnule, �n primul r�nd, nu cred c� o asemenea m�rturie poate fi de �ncredere.

Domnule Procuror General,

crede�i c� declara�iile ob�inute prin tratament inuman �i ilegal

ar trebui acceptate?

Domnule, cred...

Din nou, voi spune asta...

Preocuparea pe care a� avea-o despre o astfel de interdic�ie...

E ce reprezint�, cum o defini�i?

�i cine o define�te?

Administra�ia Bush a introdus o nou� lege,

care va eluda restric�iile Cur�ii Supreme.

�n sens legal, cred c� au vrut s� renun�e la constitu�ie

�i s� scrie una nou�, dar nu po�i face asta

a�a c� ceea ce faci e s-o interpretezi diferit pe cea veche.

�i noua interpretare e liter� de lege pe timp de r�zboi

�i poate acest r�zboi va dura la nesf�r�it.

Are putere deplin�.

Congresul i-a oferit pre�edintelui aproape tot ce �i-a dorit.

A fost de acord s� se conformeze Conven�iei de la Geneva,

at�ta timp c�t el decide modul ei de interpretare �i de aplicare.

C��iva de�inu�i de la Guant�namo ar putea avea parte de proces.

Dar restul nu vor avea acces la "habeas corpus",

dreptul lor fundamental de a contesta deten�ia.

Pl�nuind s� candideze la pre�edin�ie,

chiar �i senatorul McCain a votat pentru lege,

imediat dup� ce administra�ia Bush l-am amenin�at c�-l discrediteaz�

�n r�ndul votan�ilor conservatori.

Ascuns� ad�nc �n aceast� lege, exist� o prevedere

care �l va ierta pe pre�edintele Bush �i pe membrii administra�iei sale

de orice posibil� crim� ce are leg�tur� cu tortura

�i tratamentul abuziv asupra de�inu�ilor,

�ncep�nd cu 11 septembrie 2001.

Cel pu�in pre�edintele Nixon l-a avut pe Gerald Ford

pentru a-i face treburile murdare.

Pre�edintele Bush �ncearc� s� se scuze singur.

Scuza nu s-a extins �i la solda�ii de pe linia frontului.

Procesul a fost foarte confuz pentru mine pentru c� nu am mai fost judecat �nainte,

nu �tiam exact ce se �nt�mpl�.

Am �n�eles c� a fost doar o scuz� pentru a sta timp �n �nchisoare.

Doar at�t am �n�eles.

Willie Brand, condamnat pentru: acte de violen��, mutilare �i maltratare.

Am fost trimis la �nchisoare

�ntr-un centru de corec�ie al armatei,

mi-am pierdut slujba de zi cu zi,

am fost l�sat la vatr� pentru proast� purtare,

care m-a �mpiedicat s� ob�in o nou� slujb�

�n acela�i domeniu.

Am avut...

Din punct de vedere financiar, a fost devastator pentru mine.

M� bucur c� s-a terminat. Asta e. M� bucur c�-mi pot continua via�a.

Damien Corsetti, achitat la acuza�iile de: acte de violen��, maltratare,

nerespectarea obliga�iilor de serviciu, folosirea de droguri, acte de indecen��.

A trebuit s� pledez vinovat la acuza�iile de acte de violen��,

�i la dou� capete de acuzare pentru nerespectarea obliga�iilor de serviciu.

�n schimb, au spus c� voi merge la �nchisoare pentru cel mult patru luni.

Dec�t s� cheltuiasc� banii aia pentru proces,

cred c� mai bine i-ar fi cheltuit cu medicii militari pentru a se asigura

c� al�i solda�i vor merge la lupt� bine echipa�i, bine condu�i

�i �n�eleg�nd bine care sunt noile lor responsabilit��i.

C�nd un de�inut este abuzat sau c�nd pretinde c� e abuzat,

cineva trebuie pedepsit pentru asta.

�i nu va fi cel care d� ordinele.

Niciun ofi�er nu a fost declarat vinovat �n cazul lui Dilawar.

Dup� munca depus� la Abu Ghraib, c�pitanului Carolin Wood

i s-a acordat o func�ie de conducere la �coala militar� de anchetatori,

de la Forth Huachuca, Arizona.

Ce reprezint� asta din punctul de vedere al inten�iei oamenilor importan�i din stat?

Dovede�te inten�ia de a nu eradica abuzurile,

ci de a le perpetua.

Cred c� exist� probabilitatea unor noi atacuri teroriste,

�i mai mul�i americani vor muri.

Argumentul abuz�rii de�inu�ilor

pentru a proteja vie�ile cet��enilor americani,

consider c� este �n contradic�ie cu valorile noastre morale.

�i este periculos chiar �i pentru siguran�a ��rii noastre.

Lupt�m cu ei pentru a proteja vie�i umane, lupt�m pentru a ne ap�ra principiile.

Dac� se spune c� de-a lungul timpului �n Afganistan, la Guant�namo �i �n Irak

am avut peste 50.000 de de�inu�i,

a� spune c� mai pu�in de 1% din ei pentru terorism.

*la 11 septembrie 2006, num�rul de�inu�ilor a dep�it 83.000

*niciunul dintre ei nu a fost judecat

Dac� o parte dintre ei erau insurgen�i?

Probabil.

Aproape to�i, �n special �n Irak,

vor deveni insurgen�i dup� tratamentul de care au avut parte?

Da.

Am fost r�pit, �nchis pe nedrept,

torturat �i amenin�at cu �i mai mult� tortur�,

f�r� s� fiu acuzat, f�r� proces.

Moazzam Begg

Eliberat datorit� presiunilor exercitate de Guvernului Britanic

Chiar �i mul�i solda�i mi-au spus la sf�r�it,

"Dac� nu ai fost terorist c�nd ai sosit aici,"

"p�n� c�nd vei pleca, vei deveni, din cauza modului �n care ai fost tratat."

Cred c� exist� anumit� prejudecat� conform c�reia

aceast� religie �i cei care au deturnat avioanele

pre�uiesc at�t de pu�in via�a,

�nc�t r�spundem c� dac� nu pre�uiesc via�a deloc...

�i 9 septembrie exemplific� asta.

La naiba cu ei!

Orice este acceptabil.

Noi, s�tenii, venim la morm�ntul lui Dilawar

s� ne rug�m pentru sufletul s�u.

M� rog pentru el �i pentru ceilal�i la cimitir.

Piatr� funerar�: Dilawar, martir al satului Yakubi.

Shahpoor, fratele lui Dilawar: Ce-ar trebui s� le spun americanilor?

Fratele meu a fost nevinovat.

Era aproape un copil �i l-au ucis.

De c�nd l-au ucis nici ceaiul nu pot s�-l mai beau.

Nu mai pot s� m�n�nc.

Nu mai simt gustul la nimic.

Imagineaz�-�i c� pleci de aici �i cineva te ucide pe drum.

�n ce stare vor fi copiii �i so�ia ta?

Cum se va sim�i tat�l t�u.

Nu e surprinz�tor c� dup� toate astea,

Dilawar, victima va fi uitat pentru totdeauna.

�i Dilawar a fost aproape invizibil la procese.

Nu vedeai poze cu el,

nimeni nu a men�ionat ceva de so�ia �i de copiii s�i

care au r�mas f�r� so� �i f�r� tat�.

Nu a f�cut parte din peisaj deloc.

Dilawar nu putea munci pe c�mp,

a�a c� a spus: "voi face taximetrie"

"�i voi aduce seara acas� la familie carne �i cartofi."

Sunt o gr�mad� de al�i oameni acolo care se vor confrunta cu acest sistem

dac� nu se va schimba ceva �n bine.

�i este nevoie doar de un exemplu pentru a-�i aminti de ce este capabil.

Valorile americane primeaz� �n fa�a demnit��ii umane,

�i a caracterului sacru al individului.

Pentru a permite aplicarea cruzimilor,

drept politic� oficial�,

trebuie s� spunem c� str�bunii no�tri au gre�it

�n leg�tur� cu aceste drepturi inalienabile.

Americanii vor s� cread� c� sunt mai morali dec�t restul lumii,

c� dintr-un anumit motiv avem o dorin�� acut� de a sim�i asta.

Cred c� e ceva am�gitor. Nu �tiu ce efect va avea asupra noastr�.

�i cred c� mul�i au decis...

E diferit acum, dup� 11 septembrie nu mai putem fi buni.

Trebuie sa fim duri.

Trebuie s� vedem cum ne va afecta asta.

Tu ce crezi?

Sincer, cred c� e o prostie.

Cred c� �nc� trebuie s� �ncercam

s� fim c�t de buni putem.

Traducerea �i adaptarea: alin022 @ Titr�ri.ro

Dedicat tat�lui meu Frank B. Gibney 1924-2006

Anchetator al Marinei Militare �n Al II-lea R�zboi Mondial.

Mi se pare de neconceput c�

oficiali cu rang �nalt ca Rumsfeld, Bush �i Chaney nu numai c� tolereaz� tortura

dar fac �i pledoarie pentru ea.

Mi-a distrus �ncrederea �n guvernarea Statelor Unite.

�n Al II-lea R�zboi Mondial si �n cel din Coreea,

�n care deasemenea am fost combatant,

aveam sentimentul c� suntem de partea celor buni.

�n Statele Unite �ntotdeauna ai parte de dreptate.

Ai parte de tratament decent �i legea domne�te.

Noi n-am uitat niciodat� c�...

�n spatele fa�adei r�zboiului

domnea legea.

Lege dup� care se ghidau oamenii.

Era ceva �n care credeam.

Asta a f�cut America s� fie diferit�.