Original subtitles

PRĂDĂTORUL MĂRII CARAIBILOR

Pe 4 Septembrie 1648, nava comercială spaniolă "Conception"

a fost prinsă de un uragan,

scufundându-se în Marea Caraibilor împreună încărcătura de sclavi

destinați avanposturilor Esperanzei, din Indiile Occidentale.

Dar câțiva prizonieri au reușit să supraviețuiască

înotând până la țărmul din apropiere...

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Sincronizare, rearanjare, corecție: okid

Apă !

Deci am ajuns pe țărm.

Nu mai contează.

Nu vă mai plângeți. Vom face rost de mâncare în scurt timp.

Știu unde suntem. Suntem pe insula Esperanza.

Dacă ne văd cu aceste lanțuri, ne vor preda spaniolilor.

O să trebuiască să te descurci cu ele, momentan.

Priviți acolo ! Dincolo de stâncile alea este fortul. Haideți, urmați-mă !

- S-a întâmplat ceva ? - Nimic, e liniște.

Încă 3 luni și am plecat de aici.

Nu fi atât de sigur de asta, prietene.

Până nu sosește alt transport de prizonieri nu plecăm de aici.

Suntem și așa puțini.

Mai întâi au fost indienii, apoi febra.

Acum e febra și prizonierii.

E exact la fel. Dacă nu ne trimit prizonierii să curățăm insula,

nu o să plecăm niciodată de aici.

Pedro !

Mișcați-vă ! Mai repede !

Pedro !

Juan !

Bun băiat.

Să mergem !

M-am săturat să tot folosesc același mod de exprimare.

E mereu Lolita, dacă vrei să te căsătorești vreodată.

Desigur, soția regimentală a tuturor soldaților.

Ce fel de fată crezi că o să găsești în văgăuna asta ?

Liniște !

Mai întâi, scăpați de lanțuri.

Pedrito, folosește asta.

Sunt liber. Sunt liber.

- Ce ne facem ? - Sigur ne vor ucide pe toți.

S-ar putea, dar nu fără o luptă.

Să mergem !

Îmbrăcați uniformele !

Juan, privește !

Sunt frumoase, dar sunt haine de femeie.

Am fost croitor mai demult.

Le pot transforma ușor în haine bune.

Bine.

Lasă bietul măgar în pace.

Cu ce vrei să ducem "marfa de la piață" ?

Ascultați.

Ce-ți pasă ție ?

Visez la pâine de mai mult de trei luni.

Pâinea o să fie împărțită. Pune-o acolo !

O s-o mănânci pe toată, apoi o să mori de foame.

Nu tu dai ordinele aici.

Serios ?

Dă-mi tu mie ordine, dacă ai curajul.

Juan !

Juan !

Haideți !

Veniți repede încoace !

Am găsit alți prizonieri.

Sunt aici.

Ajutor ! Ajutați-ne !

Ai dreptate. Nu putem fi descoperiți aici.

Oamenii nu au fost uciși cu toții.

Au fugit în pădure și poate sunt înarmați.

Dacă-l găsesc pe cel care mi-a pus aceste

cătușe, o să i le pun încinse în jurul gâtului.

Avem nevoie de o navă bună... cu tunuri.

Oamenii ăștia sunt înfometați,

dar sunt destul de puternici, încât să lupte și să cucerească.

Există o navă în apropiere.

"Santa Madalena", la aproximativ 3 km de insulă...

așteptând s-o navigăm.

Cui îi aparține ?

E o corabie de război din flota Caraibilor.

Ești sigur că mai e acolo ?

Sunt sigur.

Aseară, când ne întorceam în sat, am văzut-o ancorată la țărm.

Și vântul încă n-a început să bată.

E vreo barcă să putem ajunge la ea ?

Câte vrei. Și mici și mari.

O să punem mâna pe corabia aia.

E o noapte propice pentru oamenii diavolului.

Să-i dăm drumul, Fred !

- Asta e clipa. - Atunci, avem o înțelegere.

Vreau să pun mâna pe cpt. Pinto și să-i dau o lecție.

A pus să fiu biciuit de trei ori când am fost secundul lui.

Veniți încoace cu toții !

Trebuie să vă spun ceva.

Adunați toate armele și mâncarea.

Luați câtă mâncare puteți căra,

dar luați toate armele pe care le găsiți, da ?

- Unde plecăm ? Spune-ne unde plecăm ? - Nu pune întrebări.

Am găsit o corabie. Să mergem !

Nu vă mai plângeți. Să mergem !

Dar avem dreptul să știm.

Normal că aveți acest drept.

O să mergem pe mare. Acolo vom fi în siguranță.

Urmați-mă cu toții !

Naiba să-i ia. Puteau să ne lase și nouă o femeie.

Ne prindea bine o femeie. Măcar una.

Așteptați puțin. Nu e adevărat.

- Nu uitați de mine. - Da, uitați-vă la ea.

Cine ești tu ? De unde ai apărut ?

Numele meu este Lolita. Dacă bieții oamenii puteau vorbi,

ar fi fost bucuroși să vă spună.

Nu pari să-ți fie teamă de noi.

Femeile luptă aproape mai mult decât bărbații.

Ascultați-mă, băieți. M-am săturat de locul ăsta.

Vin cu voi.

Nu mișcați !

Femeia vine cu mine.

Manuel, nu e bine ca o femeie să fie între atâția bărbați.

Încă nu avem un căpitan,

așa că nu-mi spune mie ce e bine și ce e rău.

Bine.

Putem discuta această problemă cu altă ocazie.

Avem o problemă mai importantă de rezolvat acum.

E vorba de "Santa Madalena". Să mergem !

- Ai vreo veste, Carlos ? - Nicio veste,

iar vântul nu și-a schimbat deloc direcția.

Du-te sub punte și adu ceva de băut.

Căpitanul se va distra pe cinste în această seară în cabina lui.

Continuăm să tot pierdem, cpt. Pinto.

Contează să câștigi finala.

Am dreptate, dona Sol ?

Și dacă partida asta e ultima pentru mine ?

Avem timp suficient, de aici până-n Havana, să ne jucăm.

Matias, bună seara.

Hai, Matias, dă-mi o mână de ajutor.

E greu să fii între două femei.

Sau tu, dona Marquita, nu ești mulțumită de un bărbat atent ?

Sau de banii lui.

Să bem în cinstea noastră, și a ultimei bătălii.

Și cine o să câștige ?

Iubirea mea, desigur, și a ta, iubirea mea.

- Încă te mai vaiți, Pablo ? - Știu ce vreau.

- Femeile nu sunt bune de nimic. - Dacă aș fi fost căpitanul corabiei,

le-aș fi aruncat în mare cu ghiulele agățate de picioare.

N-am văzut ofițeri la bord care să nu-și piardă capul după femei ieftine.

Ia-o ușurel.

Problema e că sunt toți la fel.

Căpitanul e cel mai rău.

Și vântul încă nu adie.

Dacă o ține tot așa,

corabia va fi la fel ca o tavernă ieftină din Barcelona.

Nu mi-au plăcut niciodată apele liniștite.

Ha ! Poate ți-ar plăcea mai mult o furtună

ca cea care a scufundat nava aia comercială franceză.

Aș prefera să ridicăm pânzele sus și să plecăm de aici.

Marea Caraibilor e prea periculoasă.

Acum, mergeți la culcare și așteptați-l pe moș.

Să mergem singure în pat.

Ce zici de vânt, căpitane ?

- Dacă ar fi fost după mine... - Eu vreau s-o mai țin așa încă 20 de zile.

Douăzeci de zile nu sunt de ajuns pentru tine, dona Sol.

Nu ai deloc milă de noi, căpitane.

Liniștea asta este foarte periculoasă pentru noi.

Imposibilitatea de a ne mișca ne face să fim o momeală excelentă pentru pirați.

Pirați ?! Ce tot vorbești ?

Toți cei care cunosc aceste ape știu la ce mă refer.

- Sfinții să ne protejeze ! - Pirați !? Hm !

- Sunt doar basme. - Și vasele scufundate ?

Echipaje proaste și oficiali nepricepuți și corupți.

Sunt doar niște escroci.

Se ascund la Curtea din Madrid în spatele...

unui guvern corupt.

Dar sunt o mulțime de dovezi, căpitane.

- Pe care mulți aventurieri... - Să ne ferească Sfântul !

Bine.

Dacă pirații ăștia chiar există, mă rog la Dumnezeu

să-mi dea voie să dau ochii cu ei,

să vă arăt că vârful săbiei mele o să-i...

Arica, capul sus.

Vrei să-ți pun piper în ochi să-i ții deschiși ?

Ce e cu schimbarea asta bruscă de atitudine ?

Mă plictisesc discuțiile despre pirați.

Ne-ați stricat seara cu discuțiile voastre serioase.

Este vina mea. Dați-mi voie să mă retrag.

Vrei să jucăm zaruri, cpt. Pinto ?

Desigur.

Ai pierdut deja 20 de dubloni jucând cu mine, dona Sol.

Ai dreptate. Dona Sol are mare noroc în jocul dragostei.

Și eu nu, asta vrei să spui ?

- Și ce pariezi ? - De ce nu o noapte de dragoste ?

Mai bine zis o zi de iubire, e aproape dimineața.

Dublez cei 20 dubloni pe care i-ai pierdut.

- Te rog. - Credeți că pierde sau câștigă ?

Cred că cineva o să trebuiască să-l suporte pe căpitan

când va coborî în Havana.

Opt.

Este rândul tău, dona Sol.

Te rog.

- Șapte. - Am câștigat.

- Dona Sol, am câștigat, și acum... - Și acum, dona Sol ?

Ați auzit, nu ?

O noapte de dragoste.

- Doar o noapte de dragoste. - Desigur.

Arica, ridică-te !

M-a costat 50 de coroane de aur.

Poftim ! Cu ea o să-ți petreci "noaptea de dragoste", cpt. Pinto.

Ești inteligentă, dona Sol.

Pe mare, chiar și o sclavă...

Vino încoace.

Te prind eu.

Dă-mi un...

Vino încoace.

Vino încoace, pisicuțo. Nu ai unde să fugi.

Te-am câștigat în mod echitabil, și acum ești a mea.

Nu, vă rog.

O să plătești pentru asta. Douăzeci de lovituri de bice pentru femeiușcă.

Vreau să fie biciuită după cum merită.

O să comand o gustare și spectacolul o să fie complet.

Matias, ia numără tu loviturile.

Îmi cer iertare, dar nu-mi place acest spectacol.

Dă-i drumul ! Ce mai aștepți ?

- Nu, vă rog. - Aplică-i loviturile. Haide !

Vă rog, nu.

Căpitane Pinto !

Nu mă mai ții minte, cpt. Pinto ?

Am fost secundul tău, împreună cu Garcia.

Nu-mi pomeni de șobolani.

Nu te mișca. Așteaptă-mă aici.

Câine, o să te încătușez din nou.

Predă-te ! N-are rost să opui rezistență, cpt.

Cred că trebuia să plec de pe corabie acum o săptămână.

Dacă le dăm bijuteriile credeți că o să ne elibereze, dona Sol ?

Cred că o să trebuiască să le dăm mai mult de atât.

Domnul să ne protejeze !

Vă ordon să părăsiți acum această corabie,

și să predați armele oamenilor mei.

Dacă nu o faceți, Majestatea sa...

Trimite-l pe Majestatea sa încoace, și o să-i oferim același tratament ca ție.

Oamenii tăi vor fi spânzurați pentru asta. Vă cunosc bine.

Și eu te cunosc bine.

Uită-te la spatele meu.

Încă mai am semnele de la bici.

Hai să aducem marfa pe punte.

- Trebuie s-o împărțim. - Cine verifică marfa ?

Mă ocup eu de asta.

Și eu mă ocup de prietenul nostru de aici.

- Te rezolv eu, dle căpitan. - Porcule.

Pedrito, prizonierii în cală, în afară de cei care vor să ni se alăture. Să mergem !

Acum să ne reglăm conturile.

Întreaga încărcătură valorează cam 35.000 dubloni.

Mai bine nu se putea. E o pradă bună, nu crezi ?

Nu sunt atât de sigur. O să aflăm după ce o vindem.

Câte butoaie de rom putem cumpăra cu 35.000 dubloni.

Să mergem să aruncăm o privire la "Santa Barbara".

Tunurile și muniția mă interesează mai mult.

Haide !

Ești un câine.

Tu o să fii în curând câinele

și o să-ți aud schelălăitul când o să folosesc asta pe pielea ta.

O să fiți spânzurați de catarg, nebunilor.

Dar tu n-o să fii acolo să mă vezi.

Repede, aruncați răniții și morții peste bord.

Puntea trebuie să fie curată.

Ascultă, vreau să vorbim între patru ochi.

Vreau să-ți spun ceva care o să te facă să te răzgândești complet.

Ascultă-mă.

Îți amintești când ai ordonat prima dată să fiu biciuit ?

Îți amintești ?

Nu ! Nu !

Îmi amintesc bine cât de mult ți-am detestat fața aia zâmbitoare.

Mereu curată,

în timp ce eu gemeam din cauza loviturilor de bice.

Acum fața ta o să fie schimbată, căpitane.

N-am terminat, "căpitane câine".

Acum chiar o să te fac să schelălăi.

Nu ! Nu, te rog, nu !

Aici păstrăm proviziile de sare, carne și de apă.

- Cât ne ajung ? - Cinsprezece zile.

- Avem nevoie de mai multe provizii. - Cel mai sigur loc e Curacao.

Ce se întâmplă ?

Asculți, căpitane ?

Până când trupul o să-ți fie acoperit cu sânge

și o să ai dureri cumplite, o să exersez cu cuțitul astfel.

Manuel, destul !

Parcă ți-am zis să pui toți prizonierii în cală.

Dar eu, "senor", cred că am uitat.

Nu uita că trebuie să înveți să-mi respecți ordinele, Manuel.

Și cine ți-a dat ție dreptul să-mi dai mie ordine ?

Până nu e ales un căpitan suntem egali cu toții.

Și eu însemn la fel de mult ca tine.

Tu, du-l de aici !

Și acum, cei care doresc ca eu să fiu căpitanul acestei corăbii

să treacă în partea asta.

Și în partea asta cei care mă aleg pe mine.

Bine, din această clipă eu o să fiu căpitanul.

Oamenii au ales, Manuel. Poți fi secundul meu, dacă vrei.

Prada noastră o să fie destul de mare, astfel

încât să fiți bogați cu toții. Ce zici ?

Spre capătul lumii.

Manuel, Pedrito, la posturile voastre !

Toate pânzele sus ! Repede, Manuel !

Arborează steagul !

- Ce vrei ? - Nimic, stăpâne. Sunt sclava ta acum.

Comorile mării să fie cu noi !

Crezi că e sigur să acostăm în Curacao ?

Da, garantez eu asta.

Și în afară de asta, cunosc niște persoane care ne-ar putea oferi mulți bani pe marfă.

De ce nu scăpăm de prizonierii din cală ?

Nu vreau să-i ucid.

O să încerce să fugă în primul port și ne vor raporta.

O să fie martori împotriva tuturor.

Am spus că nu vreau să-i ucid.

Iar în ceea ce privește dovezile împotriva noastră, pot vedea steagul acela.

Și atunci ?

O să lăsăm prizonierii într-o mică barcă cu apă și mâncare,

dar numai după ce o să fim în larg. Ia asta.

Și femeile ?

Am încredere în tine, așa că tu o să răspunzi

de aceste chei de la camera de aprovizionare.

- Nu da nimănui nimic fără să-l întrebi. - Am înțeles, căpitane.

A, și în cală sunt niște prizonieri răniți. Dă-le niște rom să-și revină.

De ce nu ești cu celelalte femei ?

Pentru că-mi aștept stăpânul.

Nu mai ai stăpân acum.

- Căpitanul te-a eliberat. - Este stăpânul meu.

Am fost aruncate echipajului ca niște prostituate.

O să plătești pentru această obrăznicie.

Legea Majestății sale pedepsește unele infracțiuni cu moartea.

Doamnelor...

noi respectăm o lege diferită de a voastră.

Nu-mi puteam lăsa echipajul... să piardă o astfel de ocazie.

- Vrem să ne duceți imediat la țărm. - Vă rog, nu ne puteți ține aici.

Liniște !

Eu sunt căpitanul aici, și voi o să-mi urmați ordinele.

Sunt un domn, indiferent că vă place sau nu.

- Suntem deja în larg. - Sfântă Fecioară.

Și acum ?

V-aș putea abandona pe o barcă...

cu apă și mâncare.

Sau, dacă preferați, puteți rămâne aici...

să înfruntați pericolele cu noi

și roadele victoriei.

Cu toți pirații ăia ?

V-aș putea lăsa pe mâna echipajului, dar știți ce-ar însemna acest lucru.

O, nu, vă rog, aveți milă de noi, dacă aveți surori.

Am avut două...

Soldații Majestății sale le-au ucis.

Dar eu sunt mai generos.

O să vă las să vă alegeți bărbatul preferat.

Oamenii mei nu sunt cu nimic mai prejos decât unii din domnii de la Madrid.

Vă rog, să mă ajute cineva !

Scoateți-mă de aici ! Ajutor !

De două zile sunt închisă aici.

Singură... fără aer.

Te rog, bea asta.

O să-ți facă bine. Așa te vreau.

Cum te numești ?

Flora.

- Cine te-a închis aici, Flora ? - Căpitanul.

În San Domingo, stăpâna mea m-a oferit căpitanului,

iar mama a fost sfâșiată de durere,

așa că au biciuit-o pentru că a protestat.

Închide repede ușa.

Dacă ne descoperă, ne biciuiesc pe amândoi.

Căpitanul e nebun.

Cpt. Pinto a fost aruncat la rechini.

Acum, noi am preluat controlul.

Nu o să te mai rănească nimeni.

Atunci pot pleca ? Îmi dai jos lanțurile ?

Da, haide !

Ajută-mă, sunt extenuată !

- Tu cum te numești ? - Pedrito.

De ce te-a pedepsit astfel stăpânul tău ?

Pentru că am sărit în apă. Am vrut să mor.

Pentru numele lui Dumnezeu, am uitat de ea.

Dacă nu aș fi auzit-o, ar fi murit închisă acolo.

Du-o pe punte.

Scoate-o repede la aer.

Am pregătit niște cafea pentru tine.

Este acolo, stăpâne.

Nu-mi mai spune "stăpâne".

Nu ești nici sclava mea, nici a altcuiva.

- Și dacă aș vrea asta ? - Aici doar eu dau ordinele.

Acum, pleacă.

- Unde o să dormi ? - În cambuză.

E un pat gol.

Să știți că e mai moale decât credeți.

Nu o s-o faci. Nu cu oamenii ăia la bord.

- O să dormi aici. - Dar...

Trebuie să vă odihniți dvs. Sunteți extenuat.

Am spus c-o să dormi aici.

Sunt stăpânul tău, nu ? Chiar tu ai spus asta.

Apoi mai vreau o rochie elegantă din dantelă de Flandra,

și o haină luxoasă din mătase de Florența, garnisită cu blană, și mai vreau...

Iar apoi, dacă nu faci ce-ți spun eu, te spânzur de catarg

ca să te ajut să scapi de ideile alea.

Ce te-ai face fără mine !?

În curând ajungem în Curacao.

Vom putea să ne vindem marfa și să cumpărăm mâncare și muniție.

Bună treabă, Pablo.

Curacao ! Este Curacao !

Manuel. Manuel.

Nu observi că orice idiot

poate pună mâna pe corabie la cât de beți suntem ?

Trebuie să plecăm.

Să ne mișcăm.

La posturile voastre !

Ți-am spus să dormi aici.

- Asta e insula despre ți-am spus. - Nu vreau să fiu singură. Mi-e frică.

O să mă întorc repede și o să-ți aduc o grămadă de diamante.

Manuel, ți-am ordonat s-o trimiți pe Lolita pe insulă împreună cu celelalte femei.

Voi rămâne aici.

Pot să văd ce intenții ai.

Nu o să-mi primesc partea de pradă dacă merg acolo.

Nu te enerva, căpitane.

Și eu am dreptul la...

Ce drept ? Hai, vorbește !

Am ajuns. Pe insulă o să vă simțiți bine.

Ne era mai bine la bord. Unde o să stăm ?

Aveți iarbă uscată și pături. O să fiți bine.

Mișcați-vă ! Mai repede !

Trebuie să stocați marfa.

O să aveți mâncare destulă, cremene pentru foc și arme.

Și stați liniștite, ne întoarcem repede.

O să fim bogați cu toții.

Ce mai e acum ? Nu face atâta caz.

Plecăm într-o oră.

Navă la orizont !

Un galion spaniol.

Coboară steagul nostru și arborează steagul spaniol.

Toată lumea în poziții de luptă ! Pregătiți-vă de atac !

Repede !

Raphael, tunurile pe poziții !

Pregătiți-vă să trageți !

Nu trageți până nu dau ordinul !

Este "Santa Madalena". O recunosc.

Aparține flotei din Antile.

- Vreți să aruncați o privire, dona Maria ? - Da.

Poate că unchiul a trimis-o să ne întâmpine.

Un gest foarte frumos din partea viceregelui.

Chiar meritați o escortă regală, dona Maria.

Pregătiți cârligele !

De ce nu ai coborât cu celelalte femei ?

M-am ascuns aici acum două zile.

Dacă te-aș fi părăsit, tu...

Ascunde-te... și nu ieși nici dacă pare că e sfârșitul lumii.

Ai înțeles ?

Acum arborează steagul nostru.

Pirați ?!

Pregătiți-vă să trageți ! Toată lumea în poziții de luptă !

Dona Maria, nu vă fie teamă.

E o aventură pe care o pot povesti mai târziu, nu ?

Desigur, dona Maria, și o să spânzurăm niște prizonieri de catarg.

Încuiați-vă în cabină. Și stați liniștită.

Bine, cum dorești.

Pregătiți-vă de luptă !

Pregătiți-vă de abordaj !

Atacați-i !

Pablo, atenție !

Aruncă-mi sabia ta !

Predă-te, căpitane ! Oamenii tăi sunt morți.

Sunt un ofițer spaniol.

- Nu mi-e teamă de tine, câine. - Oprește-te ! Dă-te din drum !

Deci el e un ofițer, Manuel ?

Vreau să mă ocup eu de el.

Să scăpăm de el. O lovitură, și gata !

De ce nu mă ucideți și pe mine, să ne scutiți de obrăznicia voastră ?

Sau le cerem prea mult unor animale ca voi ?

Și cine-i drăcușorul acesta curajos ?

Victima dvs., dle. Nu e nevoie să vă spun numele meu.

Cu atât mai bine pentru dvs. Ucideți-mă !

- Are dreptate. S-o ucidem. - Ce mai așteptați ? De ce nu ne ucideți ?

Căpitane ! Căpitane !

Căpitane, focul e pe cale să distrugă "Santa Barbara".

Repede, nu mai pierdeți o clipă !

Toată lumea pe "Santa Madalena".

Mai bine pier împreună cu corabia mea.

Fă ce vrei.

Tu, hai cu mine !

Mai bine o lăsam pe corabie.

În viață, o să fie o martoră împotriva noastră și dacă într-o zi...

Indiferent că sunt moartă sau vie o să continui.

Ai auzit și tu ce-a spus.

Oricine îndrăznește să atingă prizonierii fără ordin din partea mea

va fi spânzurat.

Și ce planuri mărețe aveți pentru noi ?

Încotro vă îndreptați ?

Spre Santa Cruz.

Cât de departe suntem acum de Santa Cruz ?

La 165 de km.

O să-ți punem o mică barcă la dispoziție

cu mâncare suficientă și apă cât să ajungă la doi oameni, cam 10 zile.

Mă opun.

Ne vor da în gât și vor veni după noi.

Nu ai niciun drept să mi te opui.

- Eu sunt căpitanul aici. - Ai văzut ce pantofi frumoși are ?

Sunt ultimul model de la Madrid.

Dar de ce n-o ucid ? O să ne trădeze.

O femeie frumoasă reușește întotdeauna să scape.

Nu cred că e nevoie să vă fiu recunoscătoare, căpitane,

chiar dacă o să-mi salvați viața.

Nu-ți face prea mari speranțe.

Ai doar 10 zile la dispoziție să te întâlnești cu alt vas.

Îți mai dau și două vâsle pentru mica ta călătorie, doamnă.

Dar asta e împotriva legii noastre.

Eu sunt cel care decide care sunt legile.

Mai bine ne ucideți acum, decât să ne lăsați să murim pe mare.

Intenția mea nu a fost să te las să mori de foame și de sete pe mare.

Cu puțin noroc și provizii, ai putea reuși.

Am decis și nu vreau să mai aud comentarii.

Senorita...

îți doresc succes.

Te rog, pe aici !

Îmi pare rău.

- Căpitane Olivares. - Da ?

Nu aveam de gând să-ți mulțumesc pentru că m-ai salvat, dar acum...

Pe aici, doamnă.

De ce nu ați ținut-o pentru dvs. pe femeia albă ?

Ochii îi ardeau de dorință.

Am eliberat-o, pentru că nu-mi pasă.

De ce ? Iubiți o altă femeie ?

Spuneți-mi că eu sunt aceea.

Prefer să fiu o sclavă decât să vă văd cu altcineva.

- Câți erau ? - Cred că un batalion.

Și aveau o baterie tunuri.

Și voi... Voi...

... de ce nu i-ați alungat de pe mare ?

Am încercat, Excelența voastră.

Oamenii noștri au luptat vitejește până la final.

Din păcate armele britanice au fost mai bune ca ale noastre și...

În calitate de șef al serviciului de securitate al coroanei

v-am avertizat în mod corespunzător acum mai mult timp,

că s-ar putea întâmpla un astfel de incident.

Da, e adevărat.

Regina Elisabeta I a Angliei, este o femeie inteligentă și ambițioasă.

A încercat să pătrundă pașnic în colonii.

Acum, încearcă din nou prin forță.

- Acesta-i e scopul. - Dumnezeu s-o pedepsească.

Trebuie să-i oprim, să-i distrugem.

Don Pedro, ce ne sfătuiești să facem ?

Deci vor să rămână ?

Locul ales de englezi să acosteze

este nepotrivit pentru orice contraatac.

Și atunci ?

Excelența voastră,

orice decizii de natură militară sunt în afara competenței mele.

Ați auzit ce-a spus ?

Haideți, vorbiți !

Voi ce propuneți ?

Excelența voastră, cred că ar fi înțelept

să-i atacăm pe englezi de pe mare.

Astfel îi vom împiedica să se retragă lejer.

Dlor, faceți toate pregătirile necesare.

Don Pedro,

tu o să te ocupi de apărarea orașului.

Amiralul Fernandez...

va fi comandantul operațiunii militare.

Nu, o să fie o nebunie.

Iertați-mă, Excelența voastră, dar nu o să puteți nici măcar să vă îmbarcați soldații.

Întreaga flotă britanică navighează prin Antile,

iar navele noastre nu vor ajunge aici decât peste minim 2-3 luni.

Și atunci ce ne sfătuiești să facem ?

Să facem cale întoarsă și să fugim de inamic ?

Sau să ne încuiem ca niște șoricei speriați în Santa Cruz ?

Mai devreme sau mai târziu, pirații ne vor ataca, și va fi la fel.

Nu sugerez să fugiți, ci doar să schimbați tactica.

O să luăm trupele britanice prin surprindere.

Și pe uscat.

Oh, căpitane, m-am gândit deja la o astfel de posibilitate

și a trebuit să renunț.

Soldații noștri nu sunt în stare să traverseze o zonă atât de sălbatică ca aia.

Nu vorbeam despre soldații noștri.

Ce vrei să spui ?

Avem nevoie de oameni care cunosc jungla aia ca pe propria palmă.

Oameni obișnuiți cu războiul de gherilă și cu ambuscadele,

capabili să se confrunte cu inamici de trei ori mai numeroși,

și fără să fie împiedicați de artileria grea.

Și unde crezi că o să găsești...

- ... astfel de super-oameni ? - Acolo... Pe mare.

Undeva în apropiere de coastă...

pregătiți de luptă împotriva oricărui inamic

de la care pot obține o pradă babană.

Te referi cumva la...

- Juan Olivares ? - Exact.

Mă refer la el și la oamenii lui.

La pirații ăia ?! Este nemaipomenit.

Vă rog, nu trageți concluzii pripite.

Olivares este un individ lacom.

Îi place doar aurul, oriunde l-ar găsi.

Sunt sigur că dacă-i ofer lui și oamenilor lui

anumite avantaje materiale

aș putea să-l conving să lupte pentru noi.

Nu pot să cred asta. Este ridicol.

Cpt., ești conștient de cât de absurdă este propunerea pe care o faci ?

Dar fiți rezonabil, Excelența voastră.

Este singura noastră șansă.

N-avem timp de pierdut.

Eu zic să-mi dați corabia, iar eu o să încerc să iau legătura cu el.

- Și vă spun eu că sigur o să reușesc. - Taci din gură, căpitane !

Nu voi permite ca coroana spaniolă

să se alieze cu o bandă de pirați.

Nici măcar un punct bun.

De ce nu zâmbești puțin ?

Ești foarte frumoasă și ești liberă. Ar trebui să fii fericită.

Libertatea mea nu contează.

Sunt o sclavă mai mare ca înainte.

Stăpânul nici nu-și dă seama că sunt vie.

- Și nu știe că inima mea... - Nu te iubește, căpitanul ?

Nu, dar îl iubesc eu pe el.

Mergeți la naiba. M-am săturat de acest joc.

Nu se vede nicio corabie.

Nu putem face nimic.

Am fost lăsați să putrezim ca peștii la soare.

Și o să continuați să putreziți.

Ce credeți, că spaniolii o să ne aștepte liniștiți cu brațele deschise,

sau că vor veni ei la noi să-i jefuim ?

Are dreptate.

Ce mai așteptăm ?

Unde ne duce corabia asta ?

Gândesc la fel ca voi, și m-am săturat.

Suntem departe de țărm, iar hrana e puțină.

Trebuie să facem ceva.

Până acum n-am câștigat nimic.

Am vrut bijuterii frumoase, dar în schimb...

- Și ce putem face ? - Nimic.

Nimic, dacă așteptați aici liniștiți că o turmă de oi.

Avem nevoie de un căpitan care știe ce face.

Ai dreptate. Bine spus, Manuel.

De un căpitan pe nume "Manuel".

Asta vrei să zici ? Sau n-am auzit eu bine ?

Există un singur căpitan pe corabia asta, ai înțeles ?

Corabie la orizont.

La tribord.

Ce au de gând ?

Du-te și spune-le oamenilor să se pregătească ! Îi vom ataca.

Dar ce se întâmplă pe corabia aia ? De ce nu trag ?

Du-te jos și spune-le oamenilor

să pregătească armele și cârligele.

Grăbește-te !

Pregătiți-vă de abordaj !

Pregătiți-vă de abordaj ! Să-i dăm drumul !

Hei, tu, de ce nu lupți ? Încotro se îndreaptă corabia ?

De ce nu-mi răspunzi ?

Oprește-te !

Lasă-l în pace !

Încetați lupta !

Ascultați-mă !

Așteptați până revin și nu faceți nimic până nu primiți ordin din partea mea.

De ce nu faceți nimic ? Ce se întâmplă aici ?

Sunteți nebuni ?

Ridicați-vă și luptați ! Haideți !

Te așteptam, Olivares.

Serios ?

De ce ?

Nu, te asigur că nu e o capcană.

Ei bine, fii atent, căpitane, pentru că dacă ăsta e un truc, o să mă asigur că...

Nu-ți face griji.

Voiam să-ți vorbesc.

Și era singura metodă de comunicare.

Ei bine, ce dorești ?

Ia loc.

Nu am încredere în tine.

La ce te gândești ?

Vreau să-ți fac o propunere.

Ar putea fi o afacere profitabilă pentru tine.

Căpitane, nu mă interesează "afacerile profitabile".

De orice am nevoie, înșfac.

Și dacă-ți pot face o ofertă ?

Mai mare decât toată prada pe care ai adunat-o în aventurile tale.

Treci la subiect.

Încep să mă enervez, iar oamenii mei mă așteaptă.

Este vorba despre englezi.

Au debarcat la nord de Santa Cruz.

Suntem nevoiți să-i atacăm din spate,

din mijlocul junglei...

înainte să încercuiască orașul, chiar și de pe mare.

Și, ce vrei de la mine ?

Doar tu și oamenii tăi puteți merge prin jungla aia deasă.

Să luptăm cu englezii ?

Poți să ne ceri cât vrei.

Viceregele are nevoie de un aliat, așa că vrea să mă cumpere.

Am dreptate ?

Păi, prețul este 10.000 de monede de argint

și câte-un butoi de rom pentru fiecare om de-al meu.

S-a făcut.

Vino după mine până la Santa Cruz.

Așteaptă puțin.

Încă n-am bătut palma.

De unde știu eu că o să te ții de cuvânt ?

Ai cuvântul viceregelui.

Și eu și oamenii mei suntem ostaticii tăi.

S-a făcut.

Dar cu o singură condiție.

Vreau să fiu întâmpinat în Santa Cruz

cu cele mai mari onoruri și respect.

Și, în plus,

vreau ca și oamenii mei să primească același respect.

Îți dau cuvântul meu.

O să las niște oameni aici, la bordul vasului,

dar, dacă e o capcană, o să plătești cu viața.

Şi înainte să plecăm în Santa Cruz o să facem o vizită pe insula noastră,

pentru că vreau să mă asigur că oamenii mei vor fi prezentabili

când își vor întâlni noul aliat.

Pe curând.

Sunteți niște idioți.

Vă îndreptați spre gura leului,

și râdeți ca niște femei bete.

Nu vă dați seama că asta e o capcană ?

Pe cuvântul meu de om care spun că fiecare are o șansă.

Spaniolii vor să ne încolțească.

Ce tot spui ? Am făcut o înțelegere.

Și aveți încredere în înțelegerile cu spanioli ? E un truc.

O să vedeți asta când ajungem pe uscat.

Juan nu s-ar lăsa păcălit de un spaniol. Știe exact ce vrea.

Cred că ești la fel de idiot ca ceilalți.

Omul ăla ne conduce la moarte.

Știe ce face.

- Încetează să faci probleme. - O să te fac să regreți ce-ai spus.

Manuel !

Ai grijă ce vorbești.

Lasă oamenii în pace.

Asta e ultima dată când îți spun.

Este Santa Cruz.

Pământ la orizont.

La posturile voastre !

Senores...

cpt. Juan Rodrigo Olivares.

Căpitane,

Excelența sa, viceregele din Santa Cruz,

dona Maria de la Rey Sandoval, nepoata lui,

și don Pedro de Alicante, șeful serviciului de securitate al coroanei.

Aceștia sunt oamenii mei... și femeile lor.

Senor Olivares...

căpitanul Esteban m-a informat despre condițiile impuse

în schimbul ajutorului acordat, ca aliat al nostru, împotriva englezilor.

Dacă stau și mă gândesc, Excelența voastră,

cred că condițiile mele sunt destul de rezonabile.

Căpitanul Olivares trebuie să fie conştient că, în situația noastră,

n-am avut altă alternativă, decât să-i acceptăm condițiile revoltătoare.

Cu permisiunea, Excelenței voastre...

nu cred că ar trebui să mai pierdem timpul

discutând despre conștientizarea căpitanului.

Căpitanul Esteban are dreptate.

Senor Olivares, îți accept condițiile.

- Eram sigur c-o veți face. - Bine.

Poți discuta despre planul de acțiune, cu cpt. Esteban.

Frumoși pantofi ai în picioare !

I-ai cumpărat din Spania ?

Pactul este încheiat.

Vreau să sărbătorim alianța noastră.

În această seară, o să fii oaspetele meu.

O să fiu acolo.

Mai adu-ne niște vin. Grăbește-te !

Dă-l încoace.

Ce faci ?

Căpitane Olivares...

e prima dată când ești în Santa Cruz ?

E prima dată...

dar nu și ultima.

E un oraș foarte bogat.

Scuzați-mă, senor Olivares.

- Sunteți cumva spaniol ? - Poate.

Dar părinții d-tale ?

Nu știu.

Domnilor...

vreau să vă anunț că, în curând,

vom fi vizitați de niște actori italieni.

Dar nu țin minte cum îi cheamă.

Sunt minunați.

Am auzit multe despre ei.

Au prestat la Curtea din Madrid și chiar și la Paris.

Au fost în toată lumea.

Am auzit că sunt foarte talentați și că au interpretat bine

mai ales personajele comice.

Și am mai auzit și că...

Hei, vino încoace cu mâncarea aia. Grăbește-te !

Hei, fii atent. Vrei să murim de foame ?

Adu-ne ceva de mâncare.

De ce nu mănânci ceva, Manuel ?

Ai băut deja prea mult.

Nu mi-e foame.

- Dar... - Și în afară de asta nu e corect.

De ce el trebuie să fie înăuntru, printre nobilime,

iar noi aici afară ca niște animale ?

Ce-ți pasă ?

Ce ai putea face printre idioții ăia ?

Ești un bărbat adevărat.

Nu te mai gândi la asta și mănâncă ceva.

Am vrut mereu să am o casă mică cu grădină.

Am vrut să-ți spun ceva...

dar câteodată îmi este greu să spun anumite lucruri.

Te rog, spune-mi. Sunt curioasă ce vrei să-mi spui.

Îți mai amintești de ziua în care am pus mâna pe corabia ta ?

Cred că poate am fost... prea violent.

Acum nu mai contează.

- Ce zici de... ? - Este grozav.

Ce ți-a șoptit piratul ăla ?

Ești gelos, don Pedro ?

Unchiul tău nu trebuia să permită așa ceva.

Poate preferai să mă vezi dansând cu un ofițer englez.

Este adevărat că le tăiați urechile prizonierilor ?

Da, facem coliere din ele pentru a le oferi dnelor frumoase ca dvs.

De fapt, am unul chiar aici.

De ce ai plecat ?

La ce te așteptai ?

Toată lumea se uita la mine de parcă aș fi fost un bufon.

Și ce-ți pasă ție ?

Sunt cu toții niște marionete.

Da, dar nu suport să mă simt ridicol.

Sincer să fiu, ăsta nu e genul meu de lume.

Căpitane, te rog...

Eu...

- Iartă-mă, dar trebuie să plec. - Nu, te rog, nu.

Juan...

Eu n-o să te iau niciodată peste picior.

Ce cauți aici ?

Mai bine ai intra în casă.

Ai putea răci.

Uitați-l pe căpitanul nostru curajos.

Ești prea bun pentru oamenii de rând, eh ?

- Am dreptate ? - Taci din gură !

Încetați cu sărbătoarea asta.

Toată lumea înapoi pe corabie !

Ce te deranjează ?

Gata, am spus, Manuel !

V-am ordonat să vă întoarceți. N-ați auzit ce v-am spus ?

Repede ! Mișcați-vă !

N-ați auzit ce-a spus ? Toată lumea înapoi pe corabie.

Și grăbiți-vă !

- Să mergem, Arica ! - Ce s-a întâmplat ?

Credeam că libertatea înseamnă fericire.

Ce s-a întâmplat ?

- Nu pot s-o fac. - Nu te mai plânge.

Ați auzit ce-a spus căpitanul. Începând de azi,

igienă personală pentru tot echipajul.

Haideți, bărbieriți-vă !

Și spălați-vă bine, chiar și în spatele urechilor.

Ce v-am zis eu ?

Ați mai auzit de așa ceva ?

- Căpitanul a luat-o razna. - Taci din gură, și spală-te !

- Asta e valabil și pentru voi, da ? - Bine.

Te bărbierești pentru femeia aia, nu ?

Hai, răspunde-mi !

Este o doamnă adevărată și vrea un domn elegant.

- Nu mai vorbi așa despre ea. - De ce ?

Nu e mai bună decât mine.

Nu e bună de nimic. E un nimic, un nimic.

Gata, am spus, Arica !

Așa stă treaba. Ne-a vândut spaniolilor.

Asta a făcut. Să ne revoltăm.

Să luptăm pentru drepturile noastre.

- Are dreptate. - Trebuie să facem ceva.

Ce se întâmplă aici ?

Oamenii refuză să lupte pentru spanioli.

Oamenii sau tu ?

Manuel...

am îndurat cât ar îndura oricine din partea ta.

M-am săturat.

Vreau să pleci acum de pe această corabie.

Lolita, alege. Ori el, ori noi.

Asta e harta zonei. Care e planul de acțiune, Juan ?

O să facem ceea ce se așteaptă armata engleză să facem.

O să traversăm jungla pe aici.

Luați asta. Nu pot merge mai departe.

Te ajutăm noi. Odihnește-te puțin !

Să mergem !

Să mergem !

Atacați !

Pedrito ! Pedrito !

Flora ! Întoarce-te !

- Întoarce-te ! - Pedrito !

Flora, am zis să te întorci.

Pedrito !

Flora...

Te iubesc.

O, tu erai.

Ia loc și bea ceva cu mine.

N-aș bea atât de mult dacă aș fi în locul tău.

Și m-aș gândi la chestii mai serioase.

De exemplu, cum să scapi de Juan.

Ești nebună.

Probabil englezii l-au ucis deja.

Crezi ? Ieși și aruncă o privire.

Îl aclamă deja ca pe un erou.

Blestemat să fie.

A făcut un pact cu diavolul ?

Poate.

Totuși, nu am de gând să mă întorc.

O să te întorci.

O să-mi fii mai utilă dacă ești acolo.

Cred că de data asta norocul o să-l părăsească...

pe Juan Rodrigo Olivares.

În numele Majestății sale,

vreau să-ți mulțumesc pentru contribuția majoră

adusă cauzei noastre împotriva englezilor.

În plus,

o să mă asigur că prețul convenit va fi plătit imediat.

Totuși, în calitate de vicerege,

vreau să te informez că imunitatea va înceta de drept mâine după ora 24:00.

Înainte de acel termen, o să te asiguri că tu și oamenii tăi

sunteți în afara apelor teritoriale spaniole.

În caz că nu sunteți,

voi fi obligat să vă iau drept cine sunteți.

- Pirați neînsemnați. - Juan...

Nu am uitat de condițiile pactului pe care l-am făcut.

De fapt, o să plec bucuros pentru totdeauna.

Oricum, acum ne înțelegem de minune.

Rămas bun, senores.

Pirat obraznic.

Tu ce-ai făcut, don Pedro ?

Ei bine, omul ăla și-a riscat viața pentru țara noastră.

Domnilor, vă rog.

A fost plătit pentru ce-a făcut.

Nu-i datorăm nimic.

Dacă-mi dați voie să-mi spun părerea,

v-aș sfătui să-i arestați pe pirații ăia acum,

înainte să plece din Santa Cruz.

Asta ar însemna să-i trădăm. Cum poți spune așa ceva ?!

Căpitane Esteban...

Se pare că ai uitat că eu sunt autoritatea supremă aici.

Mi-am dat cuvântul, și o să mi-l țin.

Olivares o să plece din Santa Cruz în liniște.

Asta e decizia mea.

Căpitane Olivares...

Se pare că nu ești prea mulțumit de victoria ta.

Dacă nu ne-ai fi ajutat...

am fi fost sub dominație britanică.

Suntem bucuroși că ți-ai dat seama de asta.

Nu e nevoie să fii sarcastic.

Trebuie să înțelegi.

Toată lumea vă consideră "pirați".

- Va trebui să mă ierți. - Juan...

- Ce dorești... de la un "pirat" ? - Nu, Juan, tu ești diferit.

Nu m-ar fi urmat dacă n-aș fi fost ca ei.

Nu, nu ai fost niciodată ca tovarășii tăi

care ucid de plăcere.

Asta e viața unui pirat.

Am ales-o și îmi place.

Dar e greșit să trăiești astfel. Termină cu ei, Juan.

Dar de ce ? De ce să mă schimb ?

Crezi că schimbarea steagurilor

poate îmbunătăți situația sau s-o facă mai dreaptă.

Spaniolii și englezii luptă pentru interesul lor, iar eu pentru al meu.

Dar de data asta ai luptat pentru noi.

Da, dar prețul a fost mare.

Și nu se va mai întâmpla dacă mă opun eu.

De ce nu ?

Mai poți deveni un om care solicită, Juan.

Depinde de tine.

Nu depinde de mine și știi asta.

Îți mai amintești de noaptea balului ?

Am fost un bufon.

Provenim din lumi diferite.

Dar apoi, după ce te-am văzut,

erai atât de frumoasă

și știi ceva...

Mi-am dat seama din prima clipă în care te-am văzut, că...

Spune-mi, Juan.

Că te iubesc...

și nu am crezut niciodată că ți-aș putea spune asta.

- Hai, căpitane, bea și tu ceva. - Dă-te din calea mea !

Juan. Juan.

Juan ! Te-am căutat peste tot.

Spune-mi, nu-i așa că sunt frumoasă cu această eșarfă ?

Haide, Juan. Zi că sunt frumoasă.

Pleacă.

O să stau aproape de tine, foarte aproape.

Lasă-mă în pace !

Tu spui că poți să-l predai pe Juan Olivares,

legat de mâini și de picioare

și fără a nesocoti ordinele viceregelui ?

- Da. - Nu, nu se poate.

Străzile orașului sunt înțesate de pirați.

În câteva momente, Santa Cruz ar fi transformat într-un câmp de luptă.

Peste câteva ore, oamenii lui Juan o să fie beți criță

și tot ce trebuie să faci e să-ți întinzi capcana.

Oare cum de te-ai gândit la toate astea ?

Nu e treaba ta.

Vorbeam despre tine.

Știu o cale sigură să găsim ascunzătoarea comorii unui anume om.

Încep să înțeleg.

- Acum e vorba despre bani. - Ascultă-mă bine.

O să mă asigur că Juan este momit.

Iar "momeala" o să-l atragă în capcana noastră

și o să ne indice drumul către comoară.

Pentru asta, vreau jumătate de comoară.

"Jumătate de comoară."

S-a făcut.

Care e planul tău ?

Arica.

Arica.

- Arica, Juan e în mare pericol. - Unde e ? Spune-mi unde e.

Pe aici ! Urmează-mă !

E acolo jos.

Juan.

Juan.

Ajutor !

Vă rog, încetați !

Ești o încăpățânată mică, dar o să vorbești.

Te fac eu să vorbești.

Vorbește. Unde-și ascunde Olivares prada ?

Nu știu. Nu știu.

Juan.

Juan, pentru numele lui Dumnezeu !

- Te-am găsit, în sfârșit. - Ce vrei ?

Este cumplit, Juan. Arica este în pericol.

Soldații lui don Pedro au luat-o prizonieră.

Unde au dus-o ? Spune-mi !

La sediul poliției. Grăbește-te !

- În numele regelui, oprește-te ! - La naiba cu regele tău !

Du-mă la fata aia sau te ucid !

Vorbește, femeie ! Vorbește !

- Arica ! - Juan !

Juan !

Juan !

Manuel ! Trădătorule !

Neno...

Gărzi, puneți mâna pe el !

Refuz să cred asta.

- Nu putea face așa ceva. - Vă rog, dona Maria.

Din păcate, asta e realitatea.

Cadavrele oamenilor mei sunt acolo pentru a dovedi că nu mint.

Ce ne sfătuiești să facem ?

Să-l executați pe Olivares în zori.

Nu puteți face asta.

Știți că v-a fost mereu loial.

Și nu uitați că, dacă n-ar fi fost cpt. Olivares,

Santa Cruz ar fi fost acum în mâinile englezilor.

Căpitane, te rog să nu te amesteci.

Problemele privind siguranța coroanei nu te privesc.

- Ascultă, ucigaș... - Căpitane !

Înțeleg ce simți,

dar conduita ta este nejustificată.

Trebuie să-ți cer să te retragi.

O să fac cum porunciți.

Don Pedro, consideră că incidentul s-a sfârșit.

Dispune arestarea piraților.

Am făcut-o deja, Excelența voastră.

În numele Majestății sale, vă arestez pe toți.

Unde crezi că mergi ?

- Asta e valabil și pentru tine, frumoaso. - Dă-mi drumul !

Sunt nevinovată. V-am ajutat. Întrebați-vă comandantul.

Du-te și spune-i ! Du-te !

Haideți ! Mișcați-vă !

Haideți !

- Ce vrei ? - Voiam să-ți spun, Juan,

că nu sunt implicat în acest complot.

Ce mai contează acum ?

Este important pentru mine.

Poate că e o prostie, dar e adevărat.

Vrei să spui că ai venit aici să spui asta ?

Nu, voiam să-ți spun că...

Că nu am renunțat la speranța de a te salva.

Să mă salvezi pe mine ?

Părăsește-ți camarazii.

O să vorbesc cu viceregele și poate reușesc să-l conving.

Nu cred că va avea nimic împotrivă să aibă un om curajos printre ofițerii lui.

Vrei ca eu, Juan Olivares, să-mi părăsesc oamenii ? Niciodată.

Dar nu poți face nimic pentru ei atâta timp cât ești închis aici.

Căpitane...

prefer să mor de o mie de ori decât să-i trădez.

Cred că nu te gândești cine ar putea suferi dacă tu mori.

Să sufere după mine ?

Juan, chiar dacă nu vrei, tot o să-ți spun.

Cu tine vor muri și oamenii tăi.

Nu cred că o s-o poți face, dar mulțumesc oricum.

Juan, trebuie să-ți mai spun ceva.

Dona Maria a solicitat să te vadă.

Am sfătuit-o să n-o facă.

Bine, bine.

Ai făcut bine.

Vrei să-i transmit ceva ?

Nu donei Maria.

- Căpitane, aș vrea să-ți cer o favoare. - Ce favoare ?

Poți să-i spui Aricăi că vreau să ne căsătorim ?

Este aproape ziuă.

O să mă ocup personal de asta.

- Aș aprecia asta. - Rămas bun, Juan.

Rămas bun, căpitane.

Eduardo.

Rămas bun, Eduardo.

Domnul să vă binecuvânteze și să vă țină împreună.

Acum îngenunchează, fata mea.

Arica Margarita,

îl iei pe Juan Rodrigo Olivares să-ți fie soț legitim ?

Da.

Și tu, Juan Rodrigo Olivares,

o iei pe Arica Margarita să-ți fie soție legitimă după legile bisericii romane ?

Da.

În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh,

vă declar soț și soție.

Nu ! Nu !

Lăsați-mă în pace ! Dați-mi drumul !

Juan !

Juan !

Juan !

Juan !

Juan !

Hai, grăbește-te !

Ce e ? Ai nevoie de ajutorul meu ?

Sunt englezii. Vin englezii.

Taie-mi repede frânghia.

Întoarceți-vă ! Lașilor !

Întoarceți-vă ! Opriți-l !

Lașilor ! Opriți-l !

Ce înseamnă asta ? Ce vrei ?

Nu vă fie teamă ! N-am de gând să vă ucid.

Nu auziți tunurile alea ? Le auziți ?

Alea sunt tunuri de la o corabie care, atunci când va acosta,

va transforma acest loc în ruine fumegânde.

Dar eu, Juan Rodrigo Olivares.

- Vă pot salva. - Să ne salvezi ?!

Asta e absurd. Cum poți să ne salvezi ?

Lăsați-l, vă rog, să spună ce are de spus.

Ce poți face ?

Pot distruge corabia aia britanică în port.

Este imposibil. Nu o poți face.

Pot să fac asta să vă demonstrez, dar o fac cu o singură condiție.

Ce condiție ?

Fiecare om de-al meu va fi absolvit de infracțiuni.

O să-i înrolați în marina dvs. și o să le dați tuturor suma aceasta de bani:

1.000 de dubloni de aur.

Astea sunt condițiile mele.

Căpitanul Esteban va fi martorul înțelegerii noastre.

Excelență... Excelența voastră.

Simt că pot avea încredere în omul acesta.

Ar trebui să-i acceptăm propunerea.

Bine, accept.

Îmi dai cuvântul tău ?

Da, îți dau cuvântul meu.

Timpul se scurge.

Trebuie să acționăm.

Mai repede cu butoaiele alea.

Sunteți surzi ?

Destupați-vă urechile alea murdare !

Străduiți-vă mai tare, ați înțeles ? Mai repede !

Haideți !

Haideți ! Sunteți lenți !

Ce vrea să facă căpitanul cu atâta praf de pușcă ?

Nu-i treaba ta.

Mișcă-te !

Și mișcați-vă și voi ! M-ați auzit doar !

Haideți ! Mai repede !

Voi de colo !

Pânzele jos !

Acum, toată lumea pe uscat.

Nu stați acolo ca niște idioți.

Și ăsta e un ordin.

Toată lumea pe uscat. Nu stați așa acolo.

Mișcați-vă !

Asta e valabil și pentru voi.

Pablo, ordinul e și pentru tine.

Așteaptă. Unde e Arica ?

Acum câteva clipe, era la docuri.

Ai grijă de ea în locul meu, bine, prietene vechi ?

Rămas bun.

Ridicați ancora !

Pleacă de aici ! M-ai auzit, pleacă !

Aruncă o privire. Pare abandonată.

Nu e nimeni la bord. Nu înțeleg.

Dacă Excelența voastră e de acord,

v-aș sfătui să tragem o salvă de tun înspre corabia aia.

Prostii, Randall. Marina britanică nu luptă împotriva fantomelor.

Și corabia aia nu se îndreaptă spre noi.

Nu sta acolo ca o statuie. Deschide focul.

Am înțeles, dle.

A doua baterie, zece grade la babord.

Foc !

Ce cauți aici ?

Juan, te rog, nu mă certa. Nu fi nervos pe mine, te implor.

Ești nebună. Asta ești... o nebună.

Ucide-mă dacă vrei, Juan, dar nu te enerva pe mine.

Distrugeți corabia aia ! Foc !

Juan ! Juan !

Reveniți la posturile voastre cât mai repede posibil.

Trageți din nou în ei ! Repede !

Trageți !

Ați urmărit filmul artistic: PRĂDĂTORUL MĂRII CARAIBILOR

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Sincronizare, rearanjare, corecție: okid

S F Â R Ș I T