Original subtitles

SOÞIE ÎNCÃ... VIRGINÃ !

Traducerea ºi Adaptarea: RRZXXX

A cãzut....

E prima oarã când vãd un italian.

Dar tu ?

ªi vreau sã mã culc cu el.

Da, e dat naibii, italienii sunt niºte tipi tari.

Da, un adevãrat amant latin, dar cred cã e cu nevastã-sa.

Pãi, de asta ºi vreau sã o fac.

- Ce toante ! - Cine te-a supãrat ?

Proastele alea de acolo. Vorbesc despre tine !

- Ei ºi ? - Cum, ei ºi ?

Dacã ar ºti cã îþi lipseºte tocmai calitatea de amant latin.

Ce înseamnã vorbele astea, Valentina ? Prefã-te cã nu auzi.

Ce uºor ! Încã nu l-ai vãzut pe alea de acolo.

Sunt aici, Valentina !

- Bunã, mamã ! - Bunã !

Ce obositã pari, draga mea ! Luna e miere e ceva...

- Sunt obositã, ºtii cum e sã cãlãtoreºti... - Poþi sã-mi spui, sunt mama ta.

Vino aici ºi dã-mi un pupic.

- Ce linie ai ! Greºesc sau nu mai ai burtã ? - Sincer, nu am avut niciodatã.

Ai obosit-o pe fiica mea...

- Eu... - Sã mergem !

O continuã agitaþie, mamã... Du-te încolo, vino încoace...

- Toatã Italia... ! - Bravo Giovannino, eram sigurã !

De ce nu a venit unchiul Frederico sã ne ia, mama ?

Lucreazã mult la fabricã, clienþii... încolo, încoace, e greu ºi pentru el.

Hai Matilda, ridicã-te ºi aºeazã-te ca mai înainte !

- Pe toþi dracii... - Ce faci, înjuri ?

- Nu, sosesc copii ! E deja 4. - Despre care copii vorbeºti ?

Cum care ?! Nepotul meu, Giovannino ºi Valentina. Se întorc din luna de miere.

Le-am promis cã mã duc sã-i iau de la debarcader, vaporul soseºte la 3.

- Ciao scumpo, sã fii cuminte. - Ciao !

În sfârºit, am ajuns. Ce aer curat, te învigoreazã.

- Ce drãguþ ! - E de Murano, îþi place ?

Mie îmi ajunge puþin aer de aici sã-mi refac... plãmânii.

Sã-þi refaci plãmânii...

E adevãrat, Roma ºi Napoli sunt frumoase, dar lacul nostru e altceva.

Pentru fiecare pasãre cuibul ei pare cel mai frumos.

Sã sperãm, mama ! Dna Lucia a vrut sã înlocuiascã toatã lenjeria de pat.

- Ai vãzut, Valentina ? - Pãtura e minunatã. Mulþumesc, mamã !

O soacrã nemaipomenitã !

- Priveºte ! E poza mamei mele. - Da ?

A fost ideea dlui Frederico. Priveºte ce ramã frumoasã, e de argint.

Unde sunt plimbãreþi ? Comorile noastre...

- Salut, unchiule ! - Vino la unchiul, Valentina...

Giovannino ! Dna Lucia... !

Mama Lucia mi-a spus cã ai tras ca un nebun.

Ce vrei sã fac ? N-am avut altceva de fãcut, dar tu te-ai agitat mai mult decât mine.

- Povesteºte ! Totul a fost bine ? - Aproape...

- Aºa ºi aºa, unchiule. - Ce s-a întâmplat ?

Hei... vã vãd puþin cam abãtuþi...

Nu, sunt obosiþi, Frederico... Sus, jos... Ai prins ideea ?

Am înþeles ! Sus jos, aºa e cel mai frumos...

Deci totul e în regulã. Gabriela, adu o sticlã de þuicã de 60.

- Ca sã vezi... - Ce þuicã, unchiule... ?!

Asta e o modã veche, unchiule.

În curând, se vor folosi narcotice, iar tu mai crezi în chestiile astea ?

Ascultã la unchiul ! Tragi un pahar de þuicã ºi ai sã vezi cum îþi revine...

Eºti sigur ?

- Ce cãmaºã frumoasã... ! - E prea transparentã ?

Ceva iese în evidenþã...

- E frumoasã. Unde ai gãsit-o ? - E un cadou de la mama.

A fãcut-o cu mâinile ei. E material natural.

Simte ce alunecoasã e !

Da, e mãtãsoasã ºi alunecoasã...

Ce alunecã... e minunatã... A fãcut-o mama ?

Da, ce e înãuntru ºi ce e afarã. Ce mai aºtepþi sã iei ce e înãuntru ?

- Intrã înãuntru ºi ia-le pe amândouã. - Da.

- Valentina ! Ele mã atrag... - Ia-mã toatã, dar stinge lumina.

- De ce te intereseazã lumina ? - Te rog, stinge lumina, Giovannino !

La dracu...

- Iubito... - ªi cealaltã.

Ce ai cu lumina asta ? Mã faci sã-mi pierd gândurile.

Te rog, stinge-o !

Da ! La dracu...

- Iubirea mea... - Simt cã materialul te excitã...

ªtiam eu, Valentina. Sã ne jucãm în casã e cu totul diferit.

- Trage la poartã, iubitule ! - Sã iau poziþie...

- Înscrie un gol... - Asta e ziua victoriei

- Arrighini Giovanni ! Prezent ! - Scoate-mi cãmaºa !

Nu acum, îmi strici aranjamentele. Se pare cã mã ajutã.

- Atunci nu mi-o scoate... - Nu...

Turnul Eiffel... Grãbeºte-te, Giovanni...

E bine aºa, Giovanni... Sã nu mã laºi chiar acum...

Giovanni...

Giovanni !?

- Sã fiu al naibii... - Din nou ?

Pe toþi dracii ! Nu e posibil... Nu mai înþeleg nimic.

- Nu conteazã. Mã ocup eu. - Ce vrei sã faci, Valentina ?

Eu cred cã poziþia e cea mai importantã.

Tu de unde ºtii ?

Cu toate revistele ºi ziarele care sunt în ziua de azi...

- Nu, de ce ? Îþi scoþi cãmaºa ? - Da.

Trebuie doar sã o ridicãm...

Am cãzut din pat. Te ridic eu.

Sã vezi ce fac...

- Nu e prea bine aºa... - Te simþi incomod ?

- Au ! - Te-am lovit ?

Ce e ?

Un papuc.

Nu te supãra. Vrei sã schimbãm poziþia ?

Dacã ar fi fost dupã mine, aº fi stat cu fundul afarã pe fereastrã.

Aici nu e problema de poziþie, e nevoie de un miracol, îþi spun eu...

- Atunci, nimic chiar ºi la noi acasã ? - Scuzã-mã, Valentina !

Cred cã greºesc începutul, poate sunt obosit din cauza cãlãtoriei.

Ai sã vezi, dupã un somn bun mâine va merge mai bine.

- Eu plec, am treabã. - Cum doriþi, doamnã.

Ascultã Valentina, înainte sã te confrunþi cu situaþia asta, vreau sã fii sigurã.

Înceteazã, mamã !

I-ai fãcut tot ce trebuia lui Giovannino ? Tot ce þi-am spus, de la A la Z ?

Totul mamã, totul ! Am fãcut posibilul ºi imposibilul.

Sfântã Fecioarã, uite ce se poate întâmpla unora.

Ce prost ! Nu face chiar nimic ? Nu spune niciun cuvânt ?

Spune noapte bunã !

Nu, e prea uºor. Mã duc sã vorbesc cu unchiul sãu, Frederico.

Nu, mamã ! Ce legãturã are unchiul Frederico ? Mi-e ruºine !

Eºti nebunã ? Lor trebuie sã le fie ruºine !

Au fãcut bani, dar sunt niºte neciopliþi.

Aranjeazã-le bine.

O fi sensibilitatea, dar eu cum vãd un fund, mi se face rãu.

Liniºtiþi-vã, dle Frederico, trebuie sã aranjãm toate lãzile.

Vino jos, Camilla ! Ce lãzi ? Dã-mi mâna ! Vino !

Eu plãtesc orele suplimentare...

Þi-am spus cã am sã-þi cumpãr o garderobã întreagã...

- Mi-e fricã, dle Frederico, sunt prea tânãrã. - Eu te aºtept ! Cinci minute e bine ?

- Eºti aproape goalã pe dedesubt. - Bineînþeles ! Nu vedeþi ce cald e !?

Mie-mi spui, simt cã sunt în flãcãri... Flacãra olimpicã...

Ce faceþi cu mâinile, dle Frederico... !

- Cine e, tatãl tãu ? - Nu dle Frederico, e dna Lucia.

- Dle Frederico ! - Proasta asta...

- Mi se pare puþin cam supãratã. - Asta mai lipsea.

Ce faci dezbrãcatã ? Acoperã-te !

Ce vrei, dna Lucia ?

O pereche de boaºe, de alea de care nu are nepotul tãu. ªtiai cã Valentina e încã intactã ?

ªtii de ce ? Pentru cã Giovannino e impotent.

Gabriela ! Vreau adevãrul.

Ce fãcea Giovannino când venea aici în camera ta înainte de a se cãsãtori ?

- Ce aþi fi vrut sã facã ? Fãcea... - Da, dar o fãcea normal ?

- Ce vreþi sã spuneþi ? - Ai înþeles bine, trãgea tare ?

În sensul de a fi violent ?

Vreau sã spun, pistolul era... ?

Da, aproape ca dvs, dle Frederico.

Ce legãturã are cu mine ? Eu sunt un caz particular... E suficient sã...

Ce s-o fi întâmplat ? De mic era un copil model, bun de dus la concurs...

De ce, ce s-a întâmplat ?

S-a întâmplat, încã nu a reuºit sã foloseascã pistolul cu nevastã-sa.

Ce nenorocire ! Si acum ?

În loc sã stea pe banca de rezerve, trebuie sã intre pe teren, adicã pe terenul tãu.

- Ce trebuie sã fac eu ? - Trebuie sã-l ajuþi sã ridice steagul.

Trebuie sã-l faci sã fie tare ca un jet...

Si dacã dna Valentina înþelege miºcarea, ce o sã spunã ?

Asta mai lipsea, ce-o sã spunã dna Valentina... ?

Ce facem, strigãm în piaþã ? Giovannino are între picioare o gumã în loc de pistol !

Dna Valentina sã-ºi þinã gura, Giovannino trebuie sã treacã peste aceastã situaþie.

În seara asta, când dna Valentina intra în baie, îl iei pe Giovannino

îi faci un fel de inventar...

Când vezi cã termometrul trece de 40 de grade, îl trimiþi în camera nevestei.

Înainte de cinã sã faci un antidoping cu piperul din Calabria.

Piperul nu e margarinã elveþianã...

Gabriela, ai uitat sã pui puþinã supã în piper...

De ce, e prea iute ?

Nu, e la fel ca în "Infernul de Cristal" cu Paul Newman.

Scuze, e un piper nou ºi nu am ºtiut sã-l prepar...

iar dlui Frederico îi place picant.

Ãla era mai mult un aruncãtor de flãcãri decât un piper.

Nu-mi place programul ãsta. Mã duc în pat sã citesc "Amantul doamnei Chatterley".

- Termin þigara ºi vin imediat. - Bine, Giovannino !

- Noapte bunã, unchiule Frederico ! - Noapte bunã, Valentina !

Nici mie nu-mi prea place programul ãsta, mã duc sã fac câþiva paºi.

- Noapte bunã, Giovannino ! - Noapte bunã, unchiule !

- Noapte bunã, dle Frederico ! - Noapte bunã, Gabriela !

Scuzaþi-mã !

Din cer, forþele atacatoare declanºeazã ofensiva.

Se aruncã precum carenele de oþel asupra dealurilor albe.

Împrejurimile se înroºesc de la primele lovituri. Inamicul miroase pericolul...

în timp ce de jos mijloacele de atac au început sã se unduiascã sub lovituri.

Inamicul încearcã inutil respingerea atacului care rãvãºeºte primele linii.

Artileria deschide focul violent. Forþele preponderente par sã renunþe.

Nu e o strategie prestabilitã. Acoperitã de aviaþie, infanteria se miºcã în siguranþã.

Se infiltreazã pe ascuns ºi avanseazã.

În timp se inamicul pare distras, se înainteazã spre obiectivul prestabilit.

Infiltrarea se produce pe furiº ºi e de neoprit.

Inamicul e ascuns ºi încearcã sã reziste în poziþia de apãrare,

poate în tentativa de organizare a contraofensivei.

În sfârºit, infanteria pãrãseºte poziþia de apãrare ºi trece la atac...

Ce faceþi, dle Giovannino, mã atingeþi ? Ce vã trece prin minte... ?

- Îþi smulg slipul... - Da, dle Giovannino, ca pe vremuri...

Ce violent... dacã vine nevasta ta...

Vino încoace... au început sã sune clopotele...

Înceteazã !

- Gabriela ! - Dl Frederico !

La naiba, ãla nu a fost piper, a fost o bombã cu napalm.

Am un început de incendiu în stomac. Fã-mi o limonadã, Gabriella.

Imediat, dle Frederico.

Eu mã duc la culcare, unchiule. Noapte bunã !

Bravo ! E o idee bunã. Aºa, repede, grãbeºte-te.

Valentina ! Unde eºti ?

- Sunt în baie, un moment ! - Deschide !

Sfinte Ambrozie, pune ºi tu o mânã ! Cu tot respectul, aºa se spune !

Vino afarã Valentina, am un chef... Deschide !

Îþi vine cheful chiar când sunt în baie ?

Niciodatã nu am mai fost aºa. Îþi jur cã voi reuºi.

Eºti un mincinos, nu te mai cred.

Nu trebuie sã vorbeºti aºa, te rog !

Valentina, aici jos am ceva...

- Ce e ? - Dacã nu reuºesc, poþi sã mã împuºti.

Sã ne grãbim !

- Vino sã îþi fac o consultaþie... - Aici e periculos, sã mergem în pat.

Patul e pentru bolnavi, eu sunt sãnãtos ca un peºte,

sunt în casa unde se face sex jumãtate de zi.

Vino aici ! Eu sunt finanþatorul firmelor...

- Ce e, o întindere muscularã ? - Nu, o furculiþã în boaºele mele.

- Ce violent eºti... - Valentina ! Eu...

- Parcã ar fi sfârºitul lumii. - Mã simt mai bine.

Ce frumos ! În sfârºit s-au deschis robinetele, era nevoie de o furtunã bunã...

Devenisem o torþã umanã, iar acum...

- Iar acum flacãra s-a stins. - Nu e vina mea cã s-a rupt patul.

- Eu sunt pregãtit, iar tu stai în baie... - Eu sunt tot timpul pregãtitã.

De ce nu citeºti "Amantul Doamnei Chatterley", poate înveþi ceva.

Ce legãturã are "Amantul Doamnei Chatterley" ?

- Du-te sus, Valentina. - Cu dna Valentina care sã ne priveascã ?

Ce ai înþeles ? Du-te ºi aranjeazã patul. În seara asta avem un ghinion...

Uite ce trebuia sã mi se întâmple... ! Acum pot sã spun cã mi s-au rup boaºele.

Noi mergem la masa, dna Valentina, dacã ieºiþi ºi dvs, închidem.

- Nu Tania, vine sã mã ia soþul meu. - ªtiþi când se întoarce dna Lucia ?

- A plecat la Brescia sã termine o afacere. - Bunã ziua ºi poftã bunã !

- Mulþumesc, la fel ! - Sã mergem fetelor.

Ce onoare, dna Valentina !

- Puteþi pleca la masã, fetelor. - Mulþumim, dna Valentina !

Vreau sã vã întreb: aþi plecat din oraº, dna Valentina ?

Mama a plecat la Brescia ºi îi þin locul numai pentru jumãtate de zi.

Mã simt aºa de bine când vã spun dna Valeria, drã Vestavalerio !

Pot sã vã fiu de folos cu ceva ?

Aþi fi putut, dar scuzaþi-mi imprudenþa, eu voi continua sã sper toatã viaþa.

- Vã rog, dle avocat ! - Nu vã temeþi !

Veneraþia mea pentru dvs e plinã de respect ºi discreþie.

Despre ce vorbiþi ?

Am venit sã iau câteva documente despre falimentul clientului vostru

În birou trebuie sã fie o mapã pentru mine.

- Uite-o aici. - Ce pãr frumos aveþi, dna Valentina...

- ... moale ºi senzual... - Lãsaþi-mã, dle avocat.

- Nu e nimic rãu, dna Valentina. - Eu sunt dna Arrighini.

- Nu e nimic rãu, dna Arrighini. - Jos mâinile !

Ce faceþi, mã dezbrãcaþi ?

- Te-aº iubi toatã viaþa. - Mã faceþi sã þip.

Nu mai fi aºa de încordatã... E ceva obiºnuit...

Valentina !

Sunt aici Giovannino, a venit ºi avocatul Caldura sã ia documentele.

Bunã ziua, dle Arrighini. Ce mai face unchiul dvs ?

Unchiul meu e bine, întrebarea e ce mai faceþi dvs, dle avocat ?

Destul de bine, mulþumesc !

Iau aceste documente, pe celelalte le voi lua de la mama dvs.

- Sãrut mâinile... ! - La revedere !

Am sã-i sparg faþa avocatului ãluia pitic, îi rup nasul.

- De ce, ce þi-a fãcut ? - Nimic, dar oricum îl bat.

Aºa, ca sã mã distrez.

Avocatul e un domn, el nu ar rupe nimic nimãnui, Giovannino.

Aº vrea sã-l vãd, are o fatã de broascã râioasã.

Ascultã, Valentina ! Exagerezi puþin cu povestea asta.

Nu e normal ce faci, mai ales nu e normal.

Lasã-mã un moment ! Vezi cum am ajuns...

Am ajuns aºa de distrus...

ªtiu, câteodatã mã comport cu tine ca unul care are douã bile în loc de boaºe,

dar îþi jur, mã simt de parcã aº fi blestemat.

Nu ºtiu, o fi vreun complex, o spune ºi Freud, poate...

E nevoie de un tehnician, un medic, un instalator.

- Dar eu te iubesc... - ªtiu cã mã iubeºti.

ªtiu iubitule.

ªi eu te iubesc. Te ador !

Dar prostovanul ãsta face niºte glume care stricã totul.

Ce spui, dacã mã implic... Vino aici !

Am sã te fac sã-l uiþi pe avocatul ãla de nimic.

- Care avocat ? Pe tine te vreau. - ??????????????????????

Ai spus cã te vei implica, Giovannino.

Giovannino ! Iubitule !

M-am dezumflat din nou.

Cine m-a blestemat ? Ce fel de viaþã e asta ?

- Asta e o boalã cronicã cu efect maxim. - Unde te duci, Giovannino ?

Unde sã mã duc ? Pe terasã, în grãdinã. Mã duc în iad.

Adevãrul e cã azi nu se mai fac procese.

Ce cãldurã ! Ce spuneþi, luãm ceva rece ?

Sã mergem la bar.

Se vede... Bunã ziua !

Dna Lucia, dna Valentina ! Putem avea onoarea ?

- Mulþumesc, dar nu mi-e sete ! - Giovannino... !

Dacã voi douã vreþi sã rãmâneþi aici...

- Scuzaþi-ne, dle avocat ! - Vã rog, dna Lucia !

Mi-au ajuns la ureche niºte vorbe despre tinerii cãsãtoriþi.

Sunteþi prea diplomat când spuneþi "vorbe", eu le-aº spune lucruri groaznice.

Iar dvs credeþi ?

Nu e nici o diferenþã dacã eu cred sau nu, important e cã s-au auzit.

Eu ºtiu adevãrul. Giovannino are un duºman, aici în sat.

Adevãrat ?

Nevasta lui, Valentina... are mulþi... M-ai înþeles, dle avocat Caldura ?

Uite cum a ajuns viaþa în oraºele din sud.

Vreau sã spun cã bârfele nu sunt o glumã.

Chiar de ar fi adevãrat, nimeni n-ar putea s-o condamne pe dna Valentina dacã mâine...

poimâine... va pleca sã-ºi caute fericirea... în altã parte.

Ce menuet...

Bravo, unchiule !

- Dimineaþa e nevoie de puþinã gimnasticã. - Da, da !

Mai ales nevastã-ta care ridicã moralul...

Eu mã duc la fabricã, ne vedem mai târziu.

- Da, unchiule. - Ciao ! Sã fii cuminte.

- Cine e ? - Alain Delon !

Aº vrea eu, Frederico ! Ai venit la ora asta ?!

- Ce s-a întâmplat ? - Vreau sã-þi fac o pieptãnãturã.

- Uite ce-i aici ! Marfã de Moulin Rouge. - Ce e asta ?

- Moara Rosie, Paris ! - Am înþeles.

Dar e zece dimineaþa ºi moara e închisã.

E nevoie de program cu foc continuu la fel ca în industria grea.

Vreau sã intru în cuptor...

- În ce formã eºti în dimineaþa asta... - Nici nu mai pot sã gândesc.

- Cretinul ãla de nepotã-miu, Giovannino... - Apropo, se spune cã el...

ªtiu ce se spune ! Are o nevastã care în loc de sânge are kerosen.

O femeie care poate sã dea foc oraºului Brianza, iar cretinul stã

cu puþulicã în mânã, în loc sã...

Greºesc, sau ºi tu i-ai face câteva lucrãturi nepoþelei...

Nu degeaba mi se spune Sfredelul !

Hormonii taurini sunt infailibili. Problema ta se va rezolva în mai puþin de 48 de ore.

- Numai dacã... - Numai dacã, ce ?

Numai dacã nu e vorba de altceva. Aºeazã-te !

- Ce ai avut când erai mic ? - Nu-mi mai amintesc.

Acum se vede. Deci...

La ºapte ani þi-ai rupt un picior, la 12 ani ai cãzut dintr-un copac.

La 15 ani ai primit o piatrã în cap...

ªtiu doctore, dar trebuie sã recunoaºtem, de mic eu n-am prea avut noroc.

Putea fi mai rãu, nu ? Sã vedem puþin cutia.

Întinde-te ! De obicei, inamicul e aici înãuntru.

Ridicã-te puþin !

Respirã puþin. Ce simþi ?

- Simt o senzaþie de cãldurã. - Imposibil ! Ce cãldurã ?

E o simt, chiar puternic.

Sugestie ! Vrei sã pariem cã acum nu o mai simþi ?!

- Adevãrat ! Nu o mai simt. - Eºti sãnãtos precum un peºte.

Aºa e ! Numai cã un peºte nu e sãnãtos ca mine.

Lasã sã treacã puþin timp, doar ce am început.

- Giovannino Arrighini ! - Prezent.

Vino puþin ! Spune-mi ceva !

Pozele astea cu muºchi lucioºi ºi... ce efect au asupra ta ?

- Îmi provoacã scârbã, doctore. - Eºti salvat !

Hai Camilla, nu poþi sã îþi baþi joc de mine.

L-am ajutat pe tatãl tãu, am ajutat democraþia creºtinã... de ce þi-e teamã ?

Dacã se întorc comuniºtii o sã fiu jumulitã ºi de muncitori, aºa mi-a spus don Emilio.

Ce ai cu muncitorii ? Nu au scula înveninatã, eu am fost matriþer.

- Eºti frumoasã ºi proaspãtã... - Domnule Frederico !

Ce e asta, o alarmã ?

Nu poþi vorbi puþin de politicã pentru cã imediat...

- Unde sunteþi, dle Frederico ? - La rahat.

- Scuze ! - Aºa se spune bleago, ce e ?

O telegramã de la dl Gianfranco.

Ce bine, dacã era un cutremur ce mai strigai ? Vin imediat.

- Ce spune ? - Vine dimineaþã cu nemþoaica lui.

- Frau Cartofen... - A deschis-o dna Valentina.

Perfect ! Pregãteºte un prânz regesc ºi dormitorul de oaspeþi.

- Bine ! - De ce nu o iei ºi pe Camilla în casã ?

Vor fi multe persoane ºi îþi va trebui puþin ajutor.

Dvs aveþi nevoie de ajutorul ei mai mult decât mine.

Mie îmi place sã lucrez, nu sã fiu lucrat.

Mai repede, ajunge cu platoul ãsta.

Brigitte, asta e o specialitate italianã din Sicilia. Ceva afro-italian.

- Sunt un cadou din partea avocatului Caldura. - Mulþumim, unchiule Frederico !

- Vrei sã guºti ? - Nu.

- Sunt prãjituri afrodisiace. - Ce înseamnã afrodisiace ?

Afrodisiace înseamnã, pofta de jumulealã o sãptãmânã, sau stai la oalã douã luni.

- Gianfranco mãnâncã multe când vine aici. - Întotdeauna sunt sceptic, dar...

- Fii cuminte. - Poftim !

- O bananã... ! - Brigitte e sãnãtoasã ºi îi place banana groasã.

Mâncaþi cu încredere, mai am ºi o þuicã de 60 de grade...

Una ºi pentru Giovannino.

- Sunteþi un meseriaº, dle Frederico. - Bravo !

Îþi arãt eu meserie mai târziu...

Asta e o þuicã ce trezeºte ºi morþii.

Gianfranco nu are nevoie, el e întotdeauna treaz.

Unchiul ºi nepotul au aceiaºi boalã.

Apropo Giovannino, trebuie sã bei ºi tu, chiar dacã nu ai mâncat prãjitura.

- Pentru voi, copii. - Mulþumim, unchiule !

O sã-þi facã bine, Giovannino.

E ºi un proverb: þuica ºi prãjiturile ridicã toate fustele.

Eu am probat-o cu Gianfranco al meu.

Ce vã spuneam eu, þuica are un efect exploziv.

Gianfranco, vrei sã-i explici soþiei tale cã prãjitura nu se mãnâncã aºa ?

ªtiu cum se mãnâncã, dar mie îmi place sã mã distrez înainte sã termin. Nu-i aºa ?

- Nu-i aºa, Gianfranco ? - Da, totul e adevãrat.

ªi lui îi place sã inventeze jocuri, e specialist în pat.

De asta m-am mãritat cu el.

Cum se numeºte în italianã maimuþa aceea care face dragoste în continuu ?

- Mi se pare cam... - Goriloi !

Bravo ! Aºa e, goriloi.

Gianfranco e un adevãrat goriloi...

Nu ºtiu þie, dar mie... aia nu prea mi se pare nemþoaicã.

Scuzaþi-mã, am nevoie de puþin aer. Þuica asta m-a înfierbântat.

Giovannino, ia sticla asta în camerã.

- Valentina ! - Sunt aici, Giovannino.

Cred cã unchiul avea dreptate, prãjiturile ºi þuica îºi fac efectul.

Adevãrat !?

Ce intenþii ai, Gianfranco... ?! Minunat... !

N-au venit ei din Germania sã ne înveþe pe noi cum se face.

Iubitul meu... eºti sfârºitul lumii... ! Eºti sfârºitul globului...

Mein Kama Sutra...

Nu e rea lucrarea cu banana din camera cealaltã...

Bineînþeles, nu e o bananã de prãjiturã...

A fost o interferenþã cu Eurovision... Parcã sunt la Jocuri fãrã frontiere...

Sã reîncepem transmisia. Unde rãmãsesem ? Da, la bananã !

Doamna mea... !

Ce puternic eºti, goriloiul meu... ! Mai puternic...

- ªtiu cã-þi plac marginile prãjiturii... - Da, îmi place, tu eºti tãuraºul meu...

- Ai auzit ce i-a spus ? - ... e nemaipomenit...

Am auzit, dar nu înþeleg, cei doi tipã de parcã ar fi la supermarket.

Giovannino, de ce nu facem ºi noi câteva cumpãrãturi ?

- Bine, Bine (gut)... - Aºa, vorbeºte germana, Chiquitita mea...

- E drãguþ, nu-i aºa ? - ªtiu, dar banana e pentru desert !

- Sã începem cu aperitivul. - Te rog, sã începem cu felul doi !

... ce peºtoi, gros precum un sturion...

... fii atentã, cu ouãle nu se glumeºte, altfel va ieºi un caviar...

La dracu, parcã suntem la un magazin de peºte pe via Monza.

Numai cã aici nu avem peste.

O, dobermanul meu, tu sex machine, tu italian adevãrat !

ªtiam eu: prãjiturile ºi þuica ridicã toate rochiile. Sunt un leu !

- Sunteþi leu, dar eu sunt încã virginã... - Adãugãm ºi un Capricorn ºi o facem latã...

- Ce faceþi, dle Frederico ? - Îþi fac un horoscop...

Se spune cã voi avea noroc în viaþã.

Sãrãcuþa mea ! Ai niºte forme... aici ai doi nasturi de palton...

Nu simt nimic, încã nu sunt pregãtitã. Încã am salariul minim...

Vãd cã pentru o tãvãlealã trebuie sã facem negocieri sindicale...

Întreabã-l pe dl Lama, sã-þi caute un loc pentru munca în gospodãrie.

- Culcã-te ! Ce crezi, cã o ai de nichel... ! - Nu vã supãraþi aºa...

- Unde te duci ? - Sã fac câþiva paºi prin grãdinã.

Scuzã-mã, Valentina !

Ce mâini mari ai, Gianfranco ! Ce mult îmi plac mâinile tale...

Mângâie-mã, iubitule... !

Da, aºa... ! Ai înþeles bine periscopul meu...

Ce bine periscopezi... Încet ! Aºa...

Nu lua mâna de acolo... Nu mã atinge în grabã...

Aºa, o mângâiere lungã...

- Îþi fac tot ce vreau... - Da, da, aºa...

Aºa, Gianfranco... !

Giovannino...

Giovannino...

Giovannino...

M-ai chemat, iubirea mea ?

Ai nevoie de ceva ?

Nu ! Voiam numai sã-þi spun, noapte bunã.

Gianfranco, tu îi permiþi soþiei tale sã stea cu bijuteriile la vedere ?

Ce pot sã fac ? E nemþoaicã, ei aºa fac în Germania.

Da, dar aici nu suntem la zidul Berlinului.

Ce-þi pasã þie ? Cine aratã se bucurã, iar cine se uitã crapã.

- Vrei ºi tu putinã cremã ? - Da, mulþumesc !

Ai o piele fantasticã. Ce norocos e Cofanino !

Îmi place pilea deschisã ! Vrei sã punem cremã ºi pe sâni ?

Mã pricep destul de bine, m-a învãþat Gianfranco.

- Pot s-o fac ºi singurã. - Sã nu-mi spui cã þi-e ruºine.

- Curaj, nu fi ridicolã... - Dacã ne vãd Gianfranco ºi Giovannino...

Nu trebuie sã te gândeºti numai la ce-i mai rãu...

ªtii ceva... ?! Bãrbaþii sunt geloºi numai pe bãrbaþi...

Ai o piele fantasticã. Îmi plac sânii tãi, sunt o adevãratã capodoperã italianã.

Ce combinaþie frumoasã, prieteni ! Unul vine la lac ºi întâlneºte o faunã frumoasã...

Bunã ziua, dle Arrighini ! Ne rãcorim...

Dle Gianfranco, dle Giovannino ! ªi voi sunteþi dezbrãcaþi ?

- Distracþie plãcutã ! - Mulþumim !

- Într-o zi am sã-l iau la ºuturi pe ãla. - De ce ? E aºa amabil... !

Amabil ? E un bou !

- La revedere ! - Pe curând !

- Cum e apa, Gianfranco ? - Cãlduþã !

Dacã vreþi sã facem nudism, trebuie sã plecãm de aici, suntem prea expuºi.

Trebuie sã alegem o altã zonã. Condu tu, eu scot parâmele !

Vino !

- Salut ! - Salut ! Numele meu e Maurice ! Veniþi !

- Sunt simpatici ! - Veniþi, mai avem loc !

Veniþi, tabãra noastrã e acolo !

- Ce vrea sã spunã ãla ? - Ne-a invitat la camping !

Acum ne amestecãm cu ei ? Sã-l chemãm ºi pe avocatul Caldura.

- Sã plecãm ! - Veniþi prieteni.

- Veniþi ! - Ciao !

Întoarceþi-vã !

ªtiai cã eºti un fenomen ?

- De unde ai învãþat ? - M-a învãþat ieri Brigitte.

O face o datã pe sãptãmânã soþului ei.

Cum te-ai îmbrãcat...

- Grãbeºte-te ! - Da.

- Eºti a mea, Valentina... - ªi tu eºti al meu.

- Ne dãruim unul celuilalt. - Suntem noi, Giovannino.

- De data asta... - Ce frumos e...

- Nu... - Ba da...

- Nu, nu... - Iartã-mã !

- Ce ai azi ? Pari o reclamã la ceai. - Înceteazã ! Sunt bine !

Mã îngrijoreazã Giovannino. Pare a fi în comã, parcã nu mai e aici...

Aceiaºi problemã ? Nu se ridicã ?

Tu ºtii totul... ! Cine eºti, fiica patronului de ziar ?

Tot oraºul o ºtie, Frederico !

Dacã ar fi mãcar unul care îºi vede de treaba lui...

- Eu când pot o fac, nu-i aºa ? - ªtiu...

În momentul ãsta sunt aºa de agitat cã aº putea sã-mi iau zborul...

Draga, draga... Iubirea mea...

De fiecare datã un alt joc de dragoste...

De fiecare datã o nouã operaþie pentru pacienta ta...

- Da, iubirea mea... - Ce frumos e, iubitule...

Cartaginezul meu ! Miau, miau...

Nu mã pot opri...

Hai, o sã câºtigãm medalia de aur...

Armãsarul meu, lesbianul meu...

Revino-þi, Valentina ! E inutil sã te distrugi, sã mai aºteptãm...

Eu sunt distrusã din ziua în care ne-am cãsãtorit, unchiule.

- Ai dreptate ! - Ce fericire, unchiule Frederico...

- Iubãreþii ãia mai lipseau aici... - Ai vãzut...

Unii prea mult, iar alþii deloc.

Cum o pot face pe cãldura asta... ?!

Nici mãcar nu-i mai aud. E dragostea, tinereþea...

E ceva ce tu nu poþi sã înþelegi.

Nu, nu ! Sã ºtii cã eu înþeleg bine. Pe soþul tãu nu-l înþeleg...

Cum poate sã nu reuºeascã cu o femeie ca tine... Ai doi ochi...

O piele...

Asta spun ºi eu.

Tu ai tot ce trebuie ca sã faci fericit un bãrbat, chiar si doi.

Ce tot spun, doi !? Zece, o sutã de bãrbaþi...

- Ce bun eºti, unchiule... - Eu ? Tu eºti bunã... eºti o sfântã.

Ce sfântã ? Nu mai rezist, înnebunesc !

Mie-mi spui ?! Soþului tãu ar trebui sã i se taie scula.

Ai dreptate.

Ce braþ puternic ai, unchiule Frederico...

Acum m-am îngrãºat puþin, dar înainte...

Iar tu ce moale eºti...

Ce muºchi de fier ai, unchiule Frederico...

- Ce spui, ne jucãm de-a Scufiþa Rosie ? - Iar tu vei fi lupul cel rãu ºi mã vei mânca ?

- Acum am sã devorez toatã... - Unchiule Frederico...

Am sã te mãnânc toatã...

Ce piele ! Pare de catifea...

Pare de catifea...

Da, e catifeaua...

- Dle Frederico ! - Da, dna Lucia !

Trebuie sã vorbesc cu dv, e ceva urgent.

- Aceiaºi poveste, nu-i aºa ? - Da, aceiaºi poveste.

Trebuie sã vorbim chiar aici la fabricã ? Un moment !

- Mergi ºi încarcã uleiul. - Bine, dle Frederico !

Sã facem câþiva paºi.

S-a rupt coarda, dle Frederico. Nu se mai poate continua aºa,

cred cã trebuie sã anulãm aceastã cãsãtorie.

Arrighini nu anuleazã nimic, nu vreau sã transformãm aceastã tragedie într-un scandal.

Scandalul e al vostru, iar tragedia e a odorului meu.

Când te gândeºti cã am renunþat la cele mai bune partide.

Fiul primarului, profesorul Multi... ªi am spus numai doi...

Ãia doi împreunã nu fac nici cât un sfert din capitalul nepotului meu.

Uitasem de avocatul Caldura, are o avere de prinþ...

Un adevãrat aristocrat...

Ascultã, dna Lucia ! Giovannino nu e print ºi nici avocat, dar e un bãiat cinstit.

La ce mai e nevoie dacã în pat e ca un mort ?!

Vorbiþi cu nepotul dvs ºi amintiþi-i cã fata e ca o floare, o femeie adevãratã.

Da ! Ca feminitate te face sã-þi pierzi capul... exact cum spuneþi dvs...

Dvs de unde ºtiþi ?

ªtiu, locuieºte în casa mea, o vãd în fiecare zi...

Nu vã faceþi griji, dna. Lucia, mã ocup eu de Giovannino chiar dacã mã costã o avere.

- Am sã-l trimit la dr. Barnard. - Ce sã-i facã ? Ala e doctor de inimã.

E un magician, dacã vrea poate trata ºi boaºe.

Sã mergem mai departe, dna Lucia.

Asta e o mânie, vã repet, mafia nu existã, are mâinile lungi, dar nu existã.

Nu trebuie sã vã faceþi griji, preºedintele tribunalului e prietenul meu.

Scuzaþi-mã, am o afacere urgentã !

- Trebuie sã vorbesc cu dvs, dna Valentina. - Ce pisãlog !

ªtiu cã sunt pisãlog, dar v-am urmãrit cu foarte multã discreþie.

- Ai fãcut foarte rãu. - Trebuie sã vã vorbesc, acordaþi-mi o orã.

- Exageraþi, avocate Caldura. - Exagerarea e determinatã de importanta cauzei.

- Vã rog, dna Valentina ! Vã implor ! - Bine, vã acord jumãtate de orã.

Jumãtate de orã ? Bine, urcaþi, dna Valentina !

Urcaþi repede !

Urcaþi pe aici !

Atenþie la portierã !

Sã plecãm...

De ce m-aþi adus aici ?

M-am gândit... contactul direct cu natura ne-ar putea ajuta, dna Valentina.

Pãdurea, lacul... pãsãrelele ºi liniºtea... ºi dvs. Ce aº putea dori mai mult ?

Cred cã nimic altceva, cel puþin aºa sper.

- Vã minþiþi gândindu-vã la minciuni. - Iar dvs. vã faceþi crezând cã puteþi insista.

Îmi fac iluzii !? Toatã viaþa e o iluzie.

- Ce faceþi ? - Aºa e mai intim...

- Vã iubesc, vã iubesc dna. Valentina... - Vã rog, dle avocat... !

- Nu pot gândi, vreau sã ajung pânã la... - Unde vreþi sã ajungeþi ?

- Ce faceþi ? Nu trebuie sã mã pipãiþi ? - Cum nu trebuie sã vã ating... ?

Pentru asta v-am adus aici !

Nu mã mai pipãiþi, strig dupã ajutor.

Ce cinicã ºi crudã sunteþi, credeam cã a venit momentul...

Aþi greºit gândind aºa, dle avocat.

- Aici nu ne vede nimeni, dna Valentina. - Eu cobor din maºinã.

Aºteptaþi !

Vã duc eu ! Avocatul Caldura e un gentilom !

Un gentilom renunþã, ºi moare disperat.

Ce soare ! Parfumul aerului de þarã, liniºtea.

Ai avut o idee bunã, de mult nu m-am mai simþit aºa detensionat ºi liniºtit.

Îmi face plãcere, m-am gândit cã contactul direct cu natura te-ar ajuta.

E adevãrat. Mã simt un altul, mã simt ca nou.

Pãsãrile câmpului, roua de pe iarbã...

- Zumzetul albinelor... - O Doamne, albine... !

Nu te speria, nu sunt albine. Mi s-a pãrut frumos sã spun...

- Tu eºti dulce ca mierea... - Sãrutã-mã, Giovannino !

Întinde-te !

De data asta...

Mã simt pãcãtosul de Adam în paradisul terestru.

Iar eu mã simt precum Eva cea virginã.

- Dã-mi mãrul, Eva ! - Da...

Dacã ne jucam de-a Adam ºi Eva, mai trebuia ºi mãrul.

- Aºa e ! - Facem acest pãcat ?

- Priveºte, Giovannino ! - Ce e ?

Un ºarpe ! Doamne !

Bineînþeles, eram Adam, Eva ºi mãrul, mai lipsea ºarpele.

Cânta frumos nemþoaica dvs. !

A luat lecþii de la Patty Braun, în special cuvintele.

Nu înþelegi nimic când vorbeºte.

- Cine, nevasta dvs. ? - Nu, Patty Braun !

Eu am terminat, dle Gianfranco.

ªtii cã ai un corp frumos !? Aº putea sã-þi fac o consultaþie oftalmologicã.

- Eu am vederea bunã. - Tu ai totul bun...

ªtiu ! Toþi spun asta, o spune chiar ºi nevasta dvs.

Da ?

- Nu ºtiaþi cã sunt virginã, dle Gianfranco ? - Acum am sã-þi rãpesc eu virginitatea.

- Si dacã coboarã nevasta dvs ? - O punem pe lista de aºteptare.

- O punem la aºteptãri internaþionale. - Nu...

- Cum, aici în debara ? - Usa... !

Unchiule Frederico ! M-aº fi grãbit, dacã ºtiam cã mã aºteptaþi.

Te rog ! Mai întâi doamnele, si mai ales doamnele frumoase.

Mulþumesc ! Eºti foarte amabil. Ce frumos te-ai îmbrãcat.

E o þinutã sport arabã. De la Arafat pentru Arafat.

Ce picioare... ! Pe la noi se spune: ce forme frumoase ai... !

- L-ai vãzut pe Gianfranco ? - Gianfranco, a plecat... !

ªi Camillen ºi Gabriellen ! Toate au plecat ! Ai nevoie de ceva ?

Gianfranco îmi face întotdeauna masaj dupã baie.

Ce norocoasã eºti ! O datã mã duceam la Milano

ºi i-am fãcut o frecþie unui neamþ care apoi s-a urcat pe motoretã ºi nimeni nu l-a mai oprit.

- Vrei sã-þi fac un masaj ? - Mie ?

- Vino ! - Vin...

- Mamma mia, ce sculã... - Ce credeai, cã e scula lui Giovannino ?

- Eram cu mâna pe un salam... - Da, aºa e...

Ce escroc eºti !

Ce bucãþicã, precum Beckembauer, numai cã el nu are "der patunzen"...

altfel nu ar fi fost fotbalist.

Nu aºa de tare, unchiule Frederico ! Mai dulce, mai uºor.

- Mai dulce, mai uºor... - Da !

Acum e mai bine.

Bine...

- E bine aºa ? - Da, acum e bine !

Mânã de catifea ! ªtii cã eºti mai bunã decât Beckembauer !?

Da ?

Ce forme ! Pari o linie ondulatã.

Acu puþin mai sus ºi pe sâni, unchiule !

Asta nu e numai un masaj, unchiule, tu vrei sã mi-o tragi !

Când e glumã e glumã, dar când e vorba de sex,

unchiul Frederico sare peste linia Maginot ºi taie Cortina de Fier.

Aici am o flacãrã obstetricã...

Vino, frau ! Cum se descurcã arabii cu rochiile astea ?

Ce faceþi aici ?

Nimic ! Cãutam ingrediente pentru o omletã.

- O omletã francezã. - Ce a fost asta, un cutremur ?

Ce se întâmplã aici ?

Domnul Gianfranco voia sã o înveþe pe Camilla cum se face omletã francezã.

- Nu e prea practicã, dar... - Dar dvs, vã place omleta germanã, nu ?

- ªtii ce e frumos la tine, Gabriella ? - Ce ?

Nimic, absolut nimic. Gianfranco, o omletã, e doar o omletã...

E suficient ca la bazã sã fie ouãle !

Priveºte cum rade cartofen... !

Sunt sigur cã în trei, patru luni la filiala noastrã din Germania...

O ºedere permanentã într-o þarã strãinã poate face un miracol.

Bineînþeles cã nu e vorba de un exil pentru toatã viaþa.

Îmi doresc sã fie o perioadã scurtã.

În ce o priveºte pe Valentina, aceasta e casa ei.

Nu-i va lipsi nimic, va fi în compania lui Gianfranco ºi Brigitte.

Când sunt liberi... asistenta dvs. maternã...

Dacã îmi permiteþi, afecþiunea mea paternã...

Paternã... ! Aproape... !

Din câte am înþeles, vreþi sã mã trimiteþi în Germania într-un lagãr de concentrare

pentru cã nu colaborez cu aliaþii.

- Eºti cam nazist, unchiule Frederico. - Nu mai vorbi tâmpenii.

- ªi ce vrei, sã mã duc singur ? - Valentina va veni când te vei restabili.

ªi cum voi ºti când sunt restabilit ?

- Când... - Când, ce ? Hai, spune !

Nu ºtiu ! Eu sunt restabilit din naºtere. Am niºte hormoni de pisicã în cãlduri.

- Ai înþeles ? - Eu de aici nu mã miºc ! Clar !

Asta e o poveste care mã priveºte pe mine ºi pe nevasta mea.

Ea trebuie sã hotãrascã.

Când ea s-a destãinuit mamei sale, eu nu am avut nimic de spus.

Dar de când o ºtiu toþi chiar ºi pietrele, s-a întrecut orice limitã.

Eu am crezut cã m-am însurat cu o fatã înþelegãtoare, îndrãgostitã...

Dar când suntem în pat, singura ei problemã e sã aibe lângã ea un taur.

Unul de montã, asta înseamnã cã m-am însurat cu o vacã.

Ce tot vorbeºti, Giovannino ? Acum vrei sã ai dreptate ?

Þi-am dat iubire, fidelitate, înþelegere, afecþiune. Þi-am dat tot ce puteam.

Iar mie când îmi vin halucinaþiile erotice... am ºi dereglãri cardiace de origine sexualã.

Iar dacã soþul meu nu poate, eu ce fac ? Chem cardiologul, Giovannino ?

Confirm ! E vorba de o vacã.

Pleacã de aici, impotentule fãrã spermatozoizi.

Sã nu te mai vãd în casa asta.

Sfântã Fecioarã, comoara mea vrea sã se înece în lac. Îngeraºul meu !

Care lac, mamã ? ªtii unde se duce aia ? Aia se duce sã...

- Valentina ! - Micuþa mea...

Giovannino ! Dna Lucia ! Dumnezeule...

Voi doi staþi calmi, nu vã mai agitaþi. Nu s-a întâmplat nimic.

- Valentina ! - S-a dus la lac. O sã se sinucidã, simt !

Valentina !

- Ce momente grele... - Sã ne despãrþim.

- Eu mã duc în partea asta, iar dvs acolo. - Sfântã Fecioarã...

Poate e mai bine sã luãm ºalupa aºa putem vedea mai bine malul.

- Doamne... dacã nu o gãsim... - Sã cãutãm mai încolo. Staþi jos !

Nu putea sã ajungã aºa departe, ar fi mai bine sã anunþãm poliþia.

Ai dreptate, mama. Sã ne întoarcem.

- Ce s-a întâmplat, de ce te-ai oprit ? - S-a terminat benzina.

- Acum ce facem ? - Nu pot decât sã vâslesc.

Pune-þi asta, mama !

Sã fiu al naibii, toate mi se întâmplã numai mie.

Ce faceþi acolo, domniºoarã ?

Îmbrãcaþi asta !

Veniþi !

Curaj mamã, la o sutã de metri de aici e o cabanã de pescari.

Ne vom adãposti acolo. Curaj !

Veniþi aici.

Vã rog sã intraþi, drã !

Sã intrãm !

Am reuºit. Coboarã fenderele !

Sã te ajut.

Vino mamã, þine-te de mine. Ai grijã, e alunecos.

E numai vina mea dacã se întâmplã ceva cu Valentina.

Te rog sã nu mai vorbeºti aºa, Giovannino.

Valentina nu mai e o copilã. Hai, dezbracã-te ! Poþi face pneumonie.

- Eºti obositã ? - Da.

De ce nu te odihneºti ? Întinde-te pe pat.

- Þi-e sete ? - Da.

Poftim ! Bea puþin whisky.

Înceteazã Giovannino, nu dispera.

Sunt sigurã cã nu se va întâmpla nimic cu Valentina.

A fost doar o crizã istericã.

E o fatã foarte ordonatã, nu face prostii, am educat-o bine.

Mama ! Unde eºti, mama !? O vreau pe mama !

Mama ! Sunt singur mama ! Mã simt foarte singur.

O vreau pe mama.

Liniºteºte-te, acum eu sunt mama ta.

Nu mai face aºa, comoara mea, îmi vine ºi mie sã plâng.

O vreau pe mama mea...

Mama mea...

Eºti caldã, mama.

În sfârºit...

- Mama... - Iubitul meu...

- Mulþumesc, mamã ! - Ce bãrbat eºti, Giovannino...

- Aia nu este ºalupa dvs, don Frederico ? - Nu ºtiu, dã-mi sã vãd.

- Da, e ºalupa mea. - Sã acostãm !

Sã mergem acolo repede.

- Giovannino ! - Din nou ?

Am auzit o ºalupã.

- Giovannino... - E unchiul Frederico.

A venit cu poliþia. Îmbracã-te repede.

Dna Lucia, Giovannino !

Unde sunteþi ? A venit unchiul Frederico.

- În sfârºit, Frederico. - Ce bine cã ai venit, unchiule.

Valentina e salvatã, Giovannino. Au salvat-o nudiºtii francezi.

Se simte foarte bine. Niciodatã n-am mai vãzut-o sã se simtã aºa de bine.

Am crezut cã tu trebuie sã fii prima care aflã mama.

Da, mã bucur pentru tine...

Cred cã va fi scandal...

- Povesteºte-mi ! A fost frumos !? - Frumos ?

Dacã a fost frumos ? Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-þi place.

Iar Giovannino, când îºi va da seama...

Când sã-ºi dea seama ? El nici nu ºtie ce înseamnã asta.

Acum ce pot sã fac ? Faptul s-a consumat...

- Dar tu mi-ai spus de anularea... - Anulare ?!

Nu ! Nu se anuleazã nimic.

- Vrei sã fie scandal, vreo tragedie ? - Tu mi-ai spus sã-l las.

Nimeni nu poate fi lãsat, acum el face parte din familie.

- Chiar ieri spuneai... - Un moment, Valentina !

Ieri a fost ieri, iar azi e azi...

De ce nu-l laºi sã mai încerce odatã, e un bãiat puternic.

Chiar ºi o plantã care stã la umbrã ºi e moale... dacã vine ploaia, îºi revine.

Mama ta nu se pricepe prea bine la plante, dar pe bãrbaþi îi cunoaºte bine.

Trebuie sã ºtii cum sã-l iei pe Giovannino.

Sunt sigurã cã dupã experienþa de ieri noapte, s-a nãscut un nou Giovannino.

De unde ºtii ? Cum poþi fi aºa de sigurã ? Cine þi-a spus ?

O mamã intuieºte. O mamã are întotdeauna dreptate.

Vreþi sã încetaþi cu piciorul ãla, dle Frederico ? Nu aºteptam vreo minune.

Înþelegeþi, dna Lucia, e doar un gest mecanic...

De ce nu mergem sã facem ºi noi "ciup-ciup", Gianfranco ?

O fac ºi ei o datã, iar noi nu, goriloiule ?

Staþi liniºtiþi, fedaykinilor ! Vã e gândul numai la...

- Fii atentã, sinistratã mental ! - Scuzaþi-mã, dle Frederico !

Pune uºor tava ºi pleacã. E ceva important.

- M-ai zgâriat cu unghia. - Scuzã-mã, nu am fãcut-o intenþionat.

- Te-am iertat ! - Brigitte !

Chiar ºi în astfel de momente, tu nu te gândeºti decât la sculã.

Mama Lucia !

Te rog sã vii puþin sus la noi, te rog !

- Ce e asta ? Toþi trei în camerã ? - Ce frumos, în trei...

Liniºte, goriloiule !

Ai 30 de secunde, zi numele ºi prenumele. Dacã nu, te omor, pe tine ºi pe el.

- Am sã fac mãcel - Înceteazã ! Nu mai urla !

Dacã nu, va ieºi scandal, ºi ajungem toþi pe prima paginã a ziarelor.

- Calmeazã-te, dragul meu ! - Cum sã mã calmez, ºtii ce a fãcut aia ?

Nenorocita asta i-a dat-o primului venit, în timp ce noi sufeream acolo.

Nu trebuia sã fiu eu primul ?

Þine-þi gura, Giovannino !

Cum ea a spus despre mine acum, trebuie sã spun ºi eu despre ea.

- Sã vadã ºi ea ce înseamnã asta. - Acum înceteazã Giovannino ! Gura !

Acum, ascultaþi-mã ! Toate tâmpeniile astea sunt inutile.

Importantã e reputaþia.

Unu ! Cine se mai mãritã virginã în ziua de azi ? Doi !

Dupã pãrerea mea, nu mai e nici o speranþã, Giovannino trebuie sã meargã în Germania.

- Biata Valentina ! - Nu ºtiu pe care trebuie sã-l plângem.

Valentina se poate consola dacã vrea, dar sãracul Giovannino...

Luaþi loc, totul e în ordine, a fost doar o micã neînþelegere, totul s-a rezolvat.

Totul e bine când se terminã cu bine !

Au fãcut ciup-ciup !

- Deci au fãcut-o ? - Totul !

E nevoie de o cafea caldã ºi tare. Gabriella !

- Douã cafele tari ! - Pune ºi þuicã. Multã þuicã...

Iar acum o noutate pentru toþi.

De mâine, Giovannino ºi Valentina vor veni sã locuiascã cu mine.

- De ce ? Nu se simt bine aici ? - Ba da, dar încearcã sã înþelegi !

Ai sã-mi dai dreptate, nu e vorba dacã se simt bine sau nu,

în casa asta, Giovannino are complexul lui Oedip.

- Uite ce se întâmplã cu el... - E puþin cam greu de explicat.

Voi încerca sã explic totul în câteva cuvinte.

Pentru a-ºi face datoria de soþ, Giovannino trebuie sã fie departe de locurile natale.

În aceastã casã, el simte lipsa mamei.

E adevãrat, Giovannino ?

Rãspunde, Giovannino !

Da, aºa e, mama ! E adevãrat ! Trebuie sã mergem la tine acasã.

Felicitãri, dna Lucia ! Cu Oedip, mi-aþi salvat nepotul.

- Dacã aþi ºti cât meritã... ! - Vã pricepeþi bine...

- Sunteþi gelos ? - Puþin...

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã vizitez din când în când.

- ªi dvs aveþi complexul lui Oedip ? - Nu am complexe, nu mã simt singur.

Sunt un bãiat care îºi gãseºte repede consolarea.

Ar fi mai bine sã nu ne vadã copii, dacã doriþi, vin eu sã vã vizitez.

Dacã pentru dvs. e bine, nu am nici o obiecþie chiar ºi fãrã complexul lui Oedip.

- Aþi auzit ultimele noutãþi ? - Întotdeauna ºtiu totul.

Ce credeþi, dle avocat ?

Nu are importanþã ce cred eu, dar oamenii spun cã Giovannino...

ªtiu ! Soacra l-a luat sub acoperiºul ei.

Nu ai înþeles bine, locotenente. Soacra l-a luat sub acoperiº sau în pat !?

În pat...

SFÂRªIT