Original subtitles

FIUL LUI ZORRO

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

Domnul este păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic.

El mă paște în pășuni verzi și mă duce la ape de odihnă;

îmi înviorează sufletul și mă povățuiește pe cărări drepte din pricina Numelui Său.

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău,

căci Tu ești cu mine; Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.

Tu îmi întinzi masa în fața potrivnicilor mei,

îmi ungi capul cu untdelemn; și paharul meu este plin de dă peste el.

Da, fericirea și îndurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele

și voi locui în Casa Domnului până la sfârșitul zilelor mele.

Tatăl nostru care ești în ceruri, Sfințească-se numele Tău.

Vie împărăția Ta. Facă-se voia Ta.

Precum în cer așa și pe pământ.

Pâinea noastră cea de toate zilele, Dă-ne-o nouă astăzi

Și ne iartă nouă greșelile noastre...

În numele Tatălui, al Fiului, și al Sfântului Duh. Amin.

"În numele Majestății sale Maximilian, împăratul Mexicului,

"și din ordinul reprezentantului său, guvernatorul interimar col. Leblanche,

"prizonierul a recunoscut vina sub tortură și a fost condamnat pentru trădare

"și alte infracțiuni asupra guvernului Mexicului.

"Din acest motiv, Sebastian Ruiz, a fost condamnat la moarte prin spânzurare.

"Sentința va fi dusă la îndeplinire acum.

"Toate proprietățile și pământurile vor fi confiscate."

TRĂIASCĂ MEXICUL REVOLUȚIA LUI JUAREZ

Opriți-vă !

Omorâți-l, idioților !

Ce mai așteptați ?

Gărzi, puneți mâna pe el !

Te omor, sau numele meu nu e Francois Bardeau !

Veniți încoace !

Nu o să scapi cu asta !

Maică Precistă !

Soțul meu !

Mi-ai luat soția ! Te omor !

Îmi pare rău, amice, dar va trebui să te obișnuiești s-o împarți.

Te ascult.

Excelența Voastră, nu știu ce să fac,

nu-mi înțeleg soția.

Mariajul meu a fost aproape perfect.

Soția mea a fost simbolul viu al virtuții.

Și ce-i cu asta ?

Din prima clipă în care l-a văzut pe don Ricardo Villaverde,

s-a schimbat total.

Era iubitoare și afectivă, iar acum pare altă femeie.

S-a schimbat până în punctul...

Cel mai supărător lucru este...

nu-mi place s-o spun, dar nu-și mai îndeplinește sarcinile conjugale.

- E neplăcut. - E tragic, Excelență.

Poftim, ia ăștia !

Aveți nevoie de o vacanță.

Ia-ți soția și mergeți în Matamoros.

Asigură-te că se distrează.

Fă-o să-și dea seama că pentru tine e singura femeie din întreaga lume.

Poate îi place să fie răsfățată.

De altfel, e responsabilitatea ta. Mă ocup eu de Villaverde.

Mulțumesc, Excelență. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Pe zi ce trece ești tot mai frumoasă, Lola.

Guvernatorul vă așteaptă.

Aveți trandafiri foarte frumoși în seră, de ce nu vă plac ?

Ne plac, domnule, dar unii au spini.

Uitați-vă la asta.

Iată-mă, Michel.

Ce era atât de urgent de a trebuit să mă dau jos din pat la 11:00 dimineața ?

Îmi datorezi încă 10 escudo.

Pot să știu cum de am ajuns la această datorie ?

Motivul e același, e vorba de încă o escapadă de-a ta.

Sper că, măcar a fost o ducesă.

Nu, e soția unui fermier numit Manolo.

Nu e o aristocrată, dar să-i fi văzut trupul, era angelic.

Totuși, cred că ai fost prea generos.

- Dacă aș fi fost în locul tău... - Pentru infidelitate se plătește mult.

- Îndeosebi în ziua de azi. - Așa e,

dar necazul e că, atunci când văd o femeie frumoasă mă face mereu să acționez,

îndeosebi când îmi dau seama câte pot face să fac o femeie cu adevărat fericită.

În esență, trebuie să mărturisesc că sunt foarte generos,

vreau doar să răspândesc bucurie în lume.

Va trebui să fii mai discret și mai diplomat.

Încearcă să dai dovadă de puțin tact.

Stai liniștit, Michel, de azi încolo o să fiu foarte discret.

Știam că pot să contez pe cooperarea ta.

Vezi tu, dată fiind situația actuală cu peonii pe cale de a se răscula

și cu acel individ Zorro provocând probleme peste tot,

nu trebuie să le oferim concetățenilor noștri motive de nemulțumire.

Don Ricardo, intenționez să fac treaba care am fost trimis s-o fac.

- Dar sper s-o pot face pașnic. - Îți promit asta.

- O să încerc să fiu mai atent. - Ți-aș fi foarte recunoscător.

Vezi tu, prietenia ta cu Franța,

și loialitatea ta față de Majestatea Sa Regală Maximilian,

sunt foarte importante pentru guvern, stimate Villaverde,

și apreciez un om pe care pot conta.

Michel, un lucru m-a intrigat mereu.

Dacă nu te deranjează o să-ți pun o întrebare personală.

Cum a devenit un om ca tine soldat ?

O întrebare perspicace.

Vezi tu, ambiția mea inițială era să studiez la școala de popi,

dar curând am aflat că nu sunt potrivit pentru o viață de abnegație.

Deci, când am fost la comisie printr-un unchi bogat, am acceptat.

Și în loc de părintele Michel Leblanche,

îl ai în față pe colonelul Michel Leblanche.

Ne vedem diseară.

Cred că vei vedea că recepția e demnă de prezența ta

și de frumusețea doamnei Leblanche.

Pe diseară, don Ricardo.

Individul e un idiot, se dă mare.

E un nebun, e dus cu pluta.

Dar e un nebun,

pe care Benito Juarez se bazează să mențină vie insurecția.

Da, foarte adevărat, dar asta nu e o problemă prea mare,

pentru că în curând acest clovn numit Zorro, va primi ceea ce merită.

Căpitane, numai să nu întorci și celălalt obraz.

Soțul meu mi-a spus despre mica ta escapadă cu soția fermierului.

Crede-mă, n-am avut de ales, am făcut-o ca nimeni să nu ne bănuiască pe noi.

- M-a costat scump. - Știu.

- Te-a costat 10 escudo. - Te rog, nu te mânia.

Îți jur, femeia aia a fost o oarecare.

A fost respingătoare, am trecut printr-un chin.

Dragul de tine, cât ai suferit tu din iubire.

Îl prinsesem și voiam să-i aplic lovitura mortală,

când brusc am fost atacat din spate și atunci a profitat de mine.

- Ce laș. - Dar nu va scăpa cu asta,

sau numele meu nu e Francois Bardeau.

Michel, scumpule.

Ca întotdeauna, Villaverde, ești o gazdă excelentă.

Dacă nu mă înșel ăla e Jose Herrera, primarul din San Ramon.

Se pare că amicii lui Juarez sunt și ai tăi.

Nu, nu e amicul meu, Michel, însă are o fiică frumoasă.

În acest caz ai aprobarea și binecuvântarea mea,

dar te sfătuiesc să n-o faci să aștepte.

- Mathilda, îți place petrecerea ? - Firește, scumpule.

Bine, mă bucur.

Bun venit în casa mea, don Jose Herrera.

Dragă Conchita, splendoarea prezenței tale a întunecat această cameră.

Sunt uimit, Villaverde.

Dacă știam că-l întâlnesc pe col. Leblanche aici, n-aș fi plecat din San Ramon.

Eu n-aș fi venit, oricum, dar tata nu mi-a dat de ales.

Atunci sunt foarte recunoscător pentru fermitatea tatălui tău,

care mi-a dat încă o șansă să-ți admir frumusețea radiantă.

Rămâi aici ! Rămâi aici ! Stai ! Stai !

Fă liniște ! Șșt !

Da ?

Controlează-te !

Pentru Maximilian, împăratul Mexicului !

- Trăiască... - Trăiască...

S-a întâmplat ceva, scumpule ?

Pentru Benito Juarez, pentru revoluție, și pentru libertatea Mexicului.

Eu n-aș face asta, căpitane !

Lasă-l în pace !

Leblanche, dacă nu vrei să mori, spune-le oamenilor tăi să nu miște.

- Ar fi ridicol să-mi risc viața degeaba. - Nu chiar degeaba.

Vedeți dvs., domnilor, am venit să colectez niște donații voluntare

pentru a ajuta la finanțarea micii noastre "insurecții".

Frumoasele doamne prezente aici vor trebui să-și sacrifice niște bijuterii,

dar sunt sigur că vor fi generoase

când vor lua în calcul că sunt pentru o cauză nobilă.

Și acum, tu, Bardeau, o să le aduni.

Fă ce ți-a spus.

Folosește-mi mantia pentru donații.

Grăbește-te !

Domnilor, sper să aveți o seară frumoasă.

Du-te după el, Bardeau ! Du-te, ce-i cu tine ?

Haideți ! Gărzi !

Așteptați !

Țintiți inima, aici.

Nu mișcați niciunul !

Uite-l, căpitane, prinde-l !

Oprește-te, în numele împăratului !

Cu ce hrănește calul ăla ?

De data asta te prind, sau numele meu nu e Francois Bardeau !

De ce ai încetinit ?

Ai dispepsie.

Villaverde...

Încotro a luat-o ?

- Am zis, încotro a luat-o ! - Nu știu.

Căpitane !

Ar trebui să-ți cauți un bărbier mai bun.

Când îl voi găsi pe "bărbierul" care mi-a făcut asta, o să-l spânzur de primul pom.

Arată ca un "Z".

Să nu-mi zici că a fost banditul ăla căruia toată lumea îi spune Zorro ?

El a fost.

Ce neplăcut pentru tine,

mai ales că, oamenii zic că ești cel mai bun spadasin din Franța.

Dacă ai fi fost la fel de abil cu sabia cum ești cu femeile.

- Îți puteam dovedi. - O, nu, te rog, nu. Te cred.

Dar nu am participat niciodată la vreun duel.

Vezi tu, nu suport să văd sânge.

Uită-te la asta, Mathilda.

Ticălosul ăla mi-a luat toți banii, aurul și bijuteriile.

Din păcate, nu ești singura lui victimă.

Și tu ai pățit-o ? Ca și gazdă mă simt responsabil.

Măcar lasă-mă să-ți asigur siguranța casei mele peste noapte.

Da, ar fi cumplit dacă ne-am întâlni pe drum cu el.

Dar mai întâi... va trebui să-mi conving soțul.

Voi, căutați în partea aia. Voi, în partea cealaltă.

Așadar, cpt. Bardeau ?

L-ai prins ?

Încă nu, d-le colonel, dar... Nu cred că a ajuns prea departe.

- Așa e. - Cpt., când Zorro a rătăcit pe aici,

ai repetat că, "de data asta nu mai scapă".

- Dar, totuși, încă nu ai pus mâna pe el. - Da, d-le col., realizez asta,

dar de data asta lucrurile stau diferit.

O să pun soldații să verifice fiecare casă din apropierea orașului.

O să-i facem pe peonii ăia să vorbească, chiar dacă va trebui să-i batem până mor.

Și o să înăbușim orice inițiere de revoluție, orice-ar fi, d-le col.

Fă ce trebuie făcut, căpitane, pentru că toată treaba asta cu Zorro,

scapă de sub control și nu-mi place.

- Trebuie neapărat să se termine ! - Se va termina, d-le, fără îndoială.

Pe cuvântul meu de căpitan, d-le.

Îl vom strivi și distruge, sau numele meu nu e Francois Bardeau.

Intră !

- Nu te-a văzut nimeni ? - Nu.

Scumpa mea !

Mathilda, scumpo !

Șșt !

Mathilda !

- Da, scumpule, ce e ? - Deschide ușa, scumpo !

Șșt !

Nu, scumpule, nu în seara asta.

Cred că toată agitația de la petrecere mi-a dat o mare durere de cap.

- Dar am multe să-ți spun. - Poți să mi le spui mâine, scumpule.

Noapte bună.

Mathilda.

Da ?

A fost frumos din partea lui Villaverde să ne lase să rămânem peste noapte.

Ar trebui să fii mai de treabă cu el.

Bine, scumpule, o să fac tot posibilul.

Sunt convins că Jose Herrera e un complice de-al lui Zorro.

Știi cum e cu mexicanii ăștia.

Sunt în stare să încerce orice.

Încerc să găsesc o cale să scap de el, fără să fac prea multă agitație.

Sunt multe căi să distrugi un bărbat.

A sosit momentul,

nu doar în San Ramon, ci în toată regiunea.

De asta, Benito Juarez, a cerut ajutor de la prietenul nostru comun din Washington

și aici...

- E răspunsul lui. - De la Mathias Boyd, cumva ?

Da, de la vechiul meu prieten Boyd.

A scris că ne-a trimis un transport de arme

și că revoluția poate conta pe sprijinul guvernului Statelor Unite.

În curând vom avea destule arme să distrugem invadatorii,

să ne răzbunăm morții și să ne luăm revanșa pentru toate nedreptățile suferite.

Ziua socotelii se apropie.

Aceste arme vor deschide calea spre libertate.

Ne vor trimite un nou model de pușcă.

- E o armă cu repetiție. - Scuzați-mă că vă întrerup, don Jose.

Cum va trece marfa granița ?

Și cine va fi intermediarul nostru ?

Îmi pare rău, dar nu pot să vă spun asta.

La momentul potrivit, vi se va spune tuturor.

Dar acum, vreau o listă cu toți oamenii care știu să tragă cu arma

și de a căror loialitate putem fi siguri.

Domnilor, știți ce aveți de făcut.

Ne revedem mâine.

Noapte bună, don Jose.

Cred că ai tras cu urechea la ușă.

Firește, știi că sunt fascinată de întrunirile tale.

Nu am discutat lucruri despre femei, ca să-ți faci griji.

Dacă aș fi fost o fată oarecare, dar, vezi tu, nu sunt.

- Sunt o excepție. - Serios ?

Da, sunt...

Fiica primarului din San Ramon ?

Aceea e scrisoarea primită de la Mathias Boyd.

După cum vezi, lotul de arme deja a trecut granița.

Acum trebuie doar să mai așteptăm ca intermediarul să ia legătura cu mine.

Dacă așa stau lucrurile, este doar o chestiune de zile.

Întocmai.

Cu ajutorul acestor arme, ne vom recâștiga independența și libertatea.

Cât despre Maximilian și trădătorii ăia care îl sprijină,

au zilele numărate.

Am vrut ca tu,

să știi ce a scris Mathias Boyd în scrisoare.

Pentru că ești singura persoană în care am încredere.

Bună ziua.

Bună ziua.

Veniți de departe, domnule ?

Da, din Louisiana, unde e casa mea.

Din Louisiana ? Și acum mergeți în San Ramon ?

Pentru că primul loc pe drum încolo e San Ramon.

La aproximativ 16 km de aici.

Sper să găsesc o cameră în orașul ăla, sunt obosit.

E o posadă unde găsiți orice vă poftește inima,

vin, femei și firește un pat confortabil.

- Sper că e un oraș liniștit ? - Liniștit ?!

E un paradis, domnule.

Nu veți regreta că-l vizitați.

SAN RAMON

Ucideți-i dacă opun rezistență !

Văd că e un oraș foarte liniștit.

Dii !

Hei, vrei să ții calul ?

Da, domnule.

- Grăbește-te, tată ! - Trebuie distruse toate scrisorile,

mai ales, cea de la Mathias Boyd.

Și astea.

Poftim.

Bună ziua.

Cum îndrăznești să intri în casa mea ?

Îmi pare rău, don Jose, dar am venit să te ucid.

Cine e în spate la toate astea ?

Cine te-a plătit să-i faci treaba murdară ?

Nu pot să-ți spun numele celui care m-a plătit.

Nu ! Ajutor !

Nu !

O, nu !

Dă-mi drumul !

Nu așa se tratează o doamnă.

- Nu, nu, nu, nu, nu ! - Pentru...

Tată !

O, tată !

- Trebuie să pleci de aici ! Haide ! - Nu ! Nu !

Tata a fost ucis !

O să rămân aici !

Nu mai poate face nimeni nimic pentru el. Trebuie să pleci.

Haideți încoace !

Este fata !

Ucideți-l pe străinul ăla !

Ucideți-l acum !

Este Zorro !

Nu ne-am mai întâlnit, nu ?

Sunt american. Mă cheamă Joe Warren.

Mai bine ai pleca de aici. Ia fata cu tine ! Grăbește-te !

Nu te putem lăsa aici singur.

Nu ar fi politicos.

Stai liniștit. Am eu grijă de ăștia. Salvați-vă !

Dar tocmai începea să-mi placă asta.

Nu mi-ar plăcea să mă opresc.

Repede ! O să blocăm ușa cu cufărul ăsta.

Dacă urmezi râul în aval câțiva kilometri, o să dai de o cabană.

Marchează un "Z" pe podea, vei fi tratat ca un prieten.

- Repede ! Grăbiți-vă ! - Să mergem !

Veniți ! Repede !

Acolo sunt caii. Mișcați-vă !

Faceți ce v-am spus și rămâneți ascunși o perioadă.

Dar va trebui să vă grăbiți.

Dacă își dau seama că ați scăpat, vor veni imediat după voi.

Dii...

Mamă ! Mamă ! Avem oaspeți !

Pedrito, Pedrito, sunt prieteni, poți ieși acum.

E în regulă, nu e niciun pericol.

Bună ziua, prietene.

Bună ziua, prietene.

Nu vreți să intrați ? Puteți să vă simțiți ca acasă.

Lăsați-mă să vă iau eu caii. Carmencita, du-o pe d-ra în casă.

Urmați-mă, domnișoară.

- Pedrito ! - Da ?

- Cred că știi de unde venim ? - Veniți din Louisiana.

Nu, din San Ramon.

Ce paradis, domnule !

Copii cuminți.

Mâncați-vă mâncarea, cu toții.

Am un medicament aici care o va ajuta pe d-ra să doarmă bine.

Carmencita e o vrăjitoare și m-a prins sub vraja ei, d-le.

Nu vorbi prostii.

Nu aș irosi o vrajă bună, pe un câine atât de leneș.

Leneș, dar dornic, poți să-ți dai seama după rezultate.

Iată-le !

Mâncați asta, este foarte gustoasă.

Și eu am un medicament excelent și te asigur că este foarte eficient.

- Vrei un strop ? - Da.

Prieteni ! Băieți !

Mâncați și beți cât vreți, totul e gratis în seara asta.

Dă-mi niște vin.

În cinstea fetei ! Suntem cu toții aici și suntem pregătiți pentru ei.

Descălecați !

Firpo, cpt. Bardeau e afară.

Salutare !

Cpt. Bardeau, am vești bune pentru tine.

Don Jose Herrera, primarul din San Ramon,

nu o să-ți mai facă probleme.

Mi-e teamă că nu mai e printre noi.

A mers să se întâlnească cu strămoșii lui.

Ce ai făcut cu cadavrul ?

L-am lăsat acolo, cum ai ordonat.

- Și fata ? - A dispărut imediat după aceea.

Am căutat-o peste tot, dar nu am găsit-o.

Uite recompensa promisă.

Ai făcut o treabă bună, prietene.

Acum sper să facem și noi.

Căpitane, sunt aproape morți cu toții.

Ce facem cu supraviețuitorii ?

- Cu puținii care au rămas ? - Îi vreau.

Merită o execuție dreaptă... la garnizoană.

Căpitane, nu e acolo.

Ești sigur că scrisoarea asta chiar există ?

Am văzut-o cu ochii mei,

altfel nu v-aș fi făcut să pierdeți atâta timp prețios.

Nu e decât un răspuns, cred că fata a luat-o cu ea.

Probabil.

De fapt, înainte să vă trimit mesajul, am văzut-o citind scrisoarea.

Trebuie s-o găsim pe Conchita Herrera cu orice preț.

Fără îndoială, în scrisoare, Boyd dezvăluia ruta și numele intermediarului.

Da ?

Cpt. Bardeau ?

- Ce e ? - Au sosit membrii consiliului.

- Adu-i încoace. - Și prizonierii ?

Executați-i !

- Dă-mi un foc. - Acum.

A trebuit să vă convoc aici pentru a vă explica ce s-a întâmplat.

Deși, Jose Herrera nu a fost chiar un prieten,

nu am ezitat să-i sar în ajutor.

Soarta a hotărât să ajung prea târziu să-l salvez,

dar nu destul de târziu să-i pedepsesc pe cei responsabili de moartea lui.

Priviți !

Priviți acolo !

Atențiune !

Țintiți !

Foc !

Și acum,

prin puterea cu care am fost investit de guvernator, col. Leblanche,

îl numesc guvernator în San Ramon

pe cel prezent aici, Pedro Garcia.

Până când l-am văzut cu ochii mei, mereu mi-am închipuit că acest individ Zorro

e doar un mit.

Cat vor mai continua aceste crime ?

Mi-e foarte teamă că într-o zi vor...

Stai liniștită, un astfel de om nu e ușor de învins.

Dar e singur !

Un om nu va fi niciodată singur, când reprezintă încrederea

și dorința de libertate pentru popor.

O să văd dacă-i pot trimite un mesaj.

Este singura persoană căreia îi pot spune liniștit

unde am ascuns armele care am fost trimis să vi le aduc.

De data asta comportă-te frumos, altfel îi vei trezi pe toți.

- Vreți vin, domnule ? - Da, te rog. Mulțumesc.

- Paco ! Mai adu vin ! - Bine.

Hei, Paco ! Mai adu-le oamenilor de băut.

Trăiască don Ricardo !

Mulțumesc.

Maria, trebuie să bei în cinstea mea.

Și tu trebuie să bei în a mea.

- Paco, camera noastră e pregătită sus ? - Totul e pregătit, domnule.

- Și vinul ? - Cel mai bun.

Grozav.

Să mergem !

Dolores.

Dolores !

Hei !

Ce faceți aici la ora asta ?

Nu știți că e ora de culcare ?

- Plecați ! - Da, domnule.

Toată lumea acasă ! Mișcați-vă !

Tocmai închideam.

Pot să vă ofer ceva de băut ?

- Vinul ăsta poți să-l dai la porci ! - Da, domnule.

Noapte bună.

Și dumneata ? Ce mai cauți aici ?

- Ai cumva o cameră liberă ? - Am multe, dar sunt toate ocupate.

Păcat.

Cred că va trebui să plec.

Nu o să ajungi prea departe,

nimeni nu are voie să se plimbe aiurea noaptea.

Ordin de la guvernator.

Atunci, cu permisiunea ta, voi rămâne aici.

Cum vrei, nu mă deranjează.

Noapte bună.

Cine e acolo ?

Ce vrea să însemne asta ?

Ce ai de gând ?

Stai liniștit, vrem doar niște informații, apoi plecăm.

Ce fel de informații ?

Vreau un răspuns exact la o întrebare.

Francezii au trimis două nave de aprovizionare pentru armata lui Maximilian.

În ce port vor debarca ?

- Hai, spune-mi ! - Deci, știi despre asta, nu ?

- Ofițerii ăia nu pot ține un secret. - Trebuie să știu unde debarcă.

În acest caz, nu-mi ceri informații,

îmi ceri să-mi trădez țara.

Crezi că sunt trădător ?

Nu prea am timp, Leblanche, și nu mi-l pierd cu tine.

Deci, ești ocupat, eh ?

Asta înseamnă că ai probleme.

Refuz să vorbesc. Și nu te obosi să mă ameninți.

Dacă nu mă poți face să vorbesc viu, când o să fiu mort va fi și mai greu.

De ce să recurg la măsuri extreme, când am o idee mai bună.

- Nu, oprește-te ! Nu mai suport ! - Destul, Pedrito !

Cum îndrăznești să faci asta ? Pleacă de aici înainte să chem gărzile !

- Așadar ? - O să pun să fii executat.

Unde debarcă ?

- Ești un laș nenorocit și un ucigaș ! - Da, știu.

- Nu ești decât un ticălos... ! - Știu și asta, dar repet,

unde debarcă ?

Te sfătuiesc să vorbești.

Atunci ne întoarcem la "tortură"

și vom continua să te gâdilăm până vorbești. Pricepi ?

Nu, nu, destul, mor.

- Nu, nu, nu o face ! - Michel !

- Da ? - Michel ?

Ce se întâmplă ? Ce-i cu tine ?

De ce râzi așa ? Ai înnebunit ?

- Da, da ! - Poftim ?

- Michel, vrei să încetezi ? - Nu pot, nu pot, nu pot !

- Vrei să-i trezești pe toți din casă ? - Da, da.

- Bună idee, la ora asta târzie. - E Zorro, e Zorro.

Ce tot spui, Michel ? Nu are niciun sens ce spui.

E Zorro !

- Zorro ?! - Da.

Dar nu văd de ce ăsta ar fi un motiv să continui cu râsul.

Cred că ești doar mort de beat.

Nu ar trebui să mănânci atâta seara.

Nu, oprește-te ! Nu mai suport !

Nu !

În golful Seven Springs, la sud de Matamoros.

Arată-mi lista clienților !

- Și ăla cine e ? - Un străin în trecere,

a dormit aici jos, nu aveam camere libere.

- Duceți-l de aici ! - Fiți atenți ! Nu încercați nimic !

Înapoi, înapoi.

Te sfătuiesc să nu mă arestezi, sergent, sunt un cetățean american.

Cu atât mai rău pentru tine.

Împușcați-l dacă încearcă să fugă.

Și plânge-te consulatului tău, dacă vrei să te eliberăm.

Sergent !

Dânsul e un prieten de-al meu, nu e nevoie să-l închizi.

Garantez eu pentru purtarea lui bună.

Dar eu... trebuie să-mi fac datoria, am primit ordine clare.

Nu vrem să provocăm un incident internațional.

În Washington, unii oameni s-ar bucura de o asemenea șansă.

Sunt sigur că știți cât de tare îl îngrijorează asta pe col. Leblanche.

Dacă Statele Unite ar face un protest oficial către guvernul nostru,

problemele diplomatice l-ar înfuria la culme pe colonel.

Așa că, te rog, încearcă să fii rezonabil, sergent,

știu că n-ai vrea să mă obligi să vorbesc cu el personal despre asta.

Le îngrijorează ceva pe autorități ?

- O, doar nu vorbești serios ? - Conform informațiilor noastre.

- Cine oare a vorbit ? - Trebuie să plecăm acum, domnule.

Dar vă dau un avertisment.

Nu v-aș sfătui să vă bazați pe americanii ăștia.

Majoritatea se folosesc de prietenie pentru a obține profit de pe urma tuturor.

- Voi fi foarte atent, sergent. - Voiam doar să vă avertizez.

Să mergem !

Trebuie să vă mulțumesc, d-le.

- M-ați ajutat să evit multe probleme. - Asta e puțin spus.

Nu cred că ați mai fost într-o închisoare mexicană.

Dar ce-i cu fata care hoinărea pe la taverna asta ?

Cea care a fost cu mine aseară abia a stat trează un minut.

Și încă mai doarme.

Eu am fost mai norocos.

A mea a fost trează toată noaptea și...

Că veni vorba despre femei, sergentul mi-a spus

că autoritățile, în sfârșit, au aflat unde se ascunde fiica lui Jose Herrera

și că deja au mers acolo s-o aresteze.

Jose Herrera a fost primar în San Ramon.

Maică Precistă !

Acum trebuie să pregătesc o explicație

pentru dispariția de acasă pentru soția mea.

Maică Precistă...

Cred că ar trebui să plec și eu.

- Pălăria dvs., domnule. - Ah !

- Paco, pregătește-mi câteva biftecuri. - Da, domnule.

- Carmencita, ce s-a întâmplat ? - Au arestat-o pe Conchita.

- Nu ! - Cine a venit după ea ?

Soldați, sub comanda cpt. Bardeau.

Vorbeau despre niște arme ascunse destinate revoluției.

Căutau o scrisoare.

Dar nu au găsit nimic, chiar dacă au întors casa cu susul în jos.

S-au înfuriat pe fată și au luat-o.

Nu putem să stăm aici să așteptăm.

Domnule, trebuie să facem ceva.

Nu trebuia să am încredere în tine...

Dar n-am avut de ales.

Stați liniștit, domnule.

Cred că deja știți că vă sunt loial.

Știți cât am riscat să vă țin aici, dar n-am ezitat nici măcar o dată.

Da, dar ești prieten cu acel trădător,

Ricardo Villaverde.

Prețuiesc prietenia, domnule, doar pentru banii pe care-i primesc.

Am o soție de întreținut și o familie care crește pe zi ce trece,

dar adevărații mei prieteni sunt cei asupriți.

- Sunt de partea celor năpăstuiți. - Da, știu.

Te-am văzut în San Ramon cu Zorro și asta nu pot să uit.

Cum m-ați recunoscut, am purtat mască ?

Calul tău are o "voce" neobișnuită.

Una care nu o poți uita atât de repede.

Suferă de dispepsie, bietul animal. Cred că ar trebui să scap de el.

Trebuie să-i duci lui Zorro un mesaj, Pedrito.

- Vezi tu, nu știu unde e. - Bine, domnule.

E vorba despre livrarea unor arme...

Trebuia să i le dau lui don Jose Herrera.

Dar, din păcate, am ajuns în San Ramon prea târziu.

Trebuie să-i spui lui Zorro unde sunt ascunse armele.

Deci, ai reușit să afli unde sunt ascunse armele ?

Sunt îngropate la 20 de pași la sud de fântâna din San Ignacio.

Nu a fost simplu să aflu informații de la domnul,

pentru că i-a fost teamă să-mi spună ceva.

Am făcut o treabă bună, nu ? Altul în locul meu n-ar fi reușit, nu ?

- Poftim un cadou și bea în cinstea mea. - Mulțumesc. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sper că o să-mi explici de ce am fost arestată.

Mai ales, că ai făcut-o în numele guvernului mexican.

O, domnișoară Conchita, nu ești arestată.

Te-am invitat aici doar să discutăm puțin.

În plus, nu mi s-a părut corect să las o doamnă de rangul tău în văgăuna aia.

Nu cred că-mi prea place modul tău de a mă invita,

când asta include un pluton de soldați sub comanda acelui individ,

care m-a adus aici cu forța, legată și cu căluș la gură

și care m-a aruncat în mod brutal într-o căruță cu fân.

Cpt. Bardeau, e zelos în îndatoririle sale, poate nu mi-a înțeles bine ordinul.

Nu, d-le, e punctul de vedere al unei persoane.

Mai bine am spune că, cpt. Bardeau,

crede că actul de trădare ar trebui pedepsit cum se cuvine,

chiar dacă cei vinovați sunt aristocrați mexicani.

Căpitane, vorbești neîntrebat. Dona Conchita vorbește cu mine.

Act de trădare ? Împotriva cui ?

Poți fi mai explicit ?

Împotriva Majestății Sale Regale, împăratul Maximilian.

Ceea ce încearcă să spună căpitanul, e că mergi prea departe cu patriotismul.

Dar un monarh care se impune în fața poporului, nu merită niciun respect.

- E un tiran. - Serios acum, dona Conchita,

nu se vorbește așa.

Trebuie să-ți cer să-ți măsori cuvintele.

Fac tot ce pot să îndrept lucrurile și nu ajungem nicăieri.

Poate, dar aș vrea să explici motivul pentru care m-ai adus aici,

în ciuda faptului că m-am opus, dacă poți.

Nu, nu, căpitane, lasă-mă s-o fac eu.

Încercăm să aflăm locația unei cantități mari de armament

trimise aici să ajute revoluția.

Știm că tatăl tău știa totul despre asta.

A fost aprovizionat de americani și au fost livrate de un mesager

care a fost văzut trecând granița.

În mod clar, ar trebui să vorbești cu acest mesager.

În mod clar,

dar cumva omul a reușit să dispară de pe fața pământului în neant.

Căpitane Bardeau, de obicei, ești foarte practic în astfel de situații,

poate ar trebui să te străduiești mai tare.

Nu cred că va trebui să mai ținem cont de el, din moment ce te avem pe tine.

Întocmai.

Ne-ai putea scuti de probleme.

Serios ? Crezi că v-aș spune unde sunt ascunse armele,

chiar dacă aș ști asta ?

- Așa sper. - Serios ?

Mi-e teamă că vei fi dezamăgit, atunci.

Avem metode să încurajăm prizonierii să vorbească.

Serios ? Galantul francez, barbarilor.

Nu mi-e frică de amenințări, colonele.

Dona Conchita, hai să fim serioși.

Voi mexicanii ați fost de acord să-i învățați pe francezi...

arta torturii.

Va fi o pierdere de timp să mă torturați. Nu știu despre aceste arme.

Nu o credeți !

Cum e cu scrisoarea primită de tatăl tău de la Mathias Boyd ?

Scria că, armele vor fi livrate aici în Mexic.

- Tatăl tău trebuia să ia armele. - Dacă n-ar fi fost ucis de asasinii tăi.

Femeia asta e nebună de tot.

Eu am ordonat execuția ucigașilor tatălui ei !

Ai eliminat doar niște martori incomozi.

Dona Conchita, e normal să fii supărată,

dar în fața unor acuzații atât de grave insist să-mi aduci dovezi.

Sper că-ți dai seama că, atunci când acuzi un ofițer loial de crimă,

trebuie să accepți o responsabilitate.

E imposibil să fac asta.

Nu pot să aduc dovezi că e vinovat.

Doar că n-o să poți dovedi că e nevinovat.

Cine-i acolo ?

Excelență, don Ricardo Villaverde dorește să vă vadă.

- Nu-l lăsa să intre câteva minute. - Da, domnule.

Îmi cer scuze că te întrerup, Michel, dar e urgent și foarte important.

Câteva clipe s-ar putea să conteze pentru poziția ta.

Simte-te ca acasă Ricardo.

O să te rog să mă scuzi, continuăm mai târziu, dona Conchita.

Însoțește-o pe doamna, Marat.

Arată-i palatul, dar nu o scăpa din ochi.

Cred că ai rezolvat multe treburi importante în această dimineață.

Ai grijă, Michel, "doamna" Leblanche s-ar putea enerva destul de tare

dacă te-ar bănui vreodată că flirtezi.

Dacă aș fi fost cu 30 de ani mai tânăr, tu ar fi trebuit să ai grijă, don Ricardo.

- Ce femeie superbă, ce temperament. - Prea focoasă și prea temperamentală.

Și toate pentru o cauză greșită.

Mi-e teamă că da, și nu știu cum s-o fac să asculte de rațiune.

Nu prin metodele dvs., d-le colonel.

Nici prin ale tale, Bardeau.

Tocmai de asta am venit azi aici.

Vreau să mi-o dai mie.

Să ți-o dau ție ?

Asta e o idee foarte bună, ar simplifica problema.

Dar mai bine nu, e prea importantă.

Tocmai de asta ar fi în interesul tău, nu doar în al meu.

Poporul e tot mai revoltat

și faptul că fata e prizonieră la palat,

ar putea fi un pretext potrivit să înceapă o revoluție.

Și ce dacă încep ? Oamenii mei sunt gata pentru orice.

Sau numele tău nu e Francois Bardeau.

Nu-ți fă griji, sunt pregătiți pentru orice.

În schimbul fetei îți pot oferi niște informații.

Vezi tu, știu unde sunt ascunse armele. Cele pe care te străduiești să le găsești.

- Poftim ? - Și sunt dispus să-ți spun

când o să mi-o dai pe dona Conchita.

Și eu sunt pregătit să fac o înțelegere cu tine

dacă informațiile tale sunt exacte.

Sunt foarte exacte. Vezi tu, Zorro are multe ajutoare,

dar nu toți sunt dezinteresați când aud clinchetul monedelor de aur.

Armele sunt îngropate la 20 de pași la sud de fântâna din San Ignacio.

Căpitane,

aranjează ca dona Conchita Herrera să fie transferată la reședința lui Villaverde.

Folosiți trăsura mea.

Asigură-te că e tratată cu respectul cuvenit unei doamne de rangul ei.

Și trimite-l pe sgt. Marat cu o căruță la vechea fântâna din San Ignacio.

Poți pleca.

- Stop ! - Prr !

Bine, aduceți lopețile ! Pas alergător !

Să vedem. Încolo e sudul.

Unu, doi, trei,

patru, cinci, șase,

șapte, opt, nouă,

zece, unsprezece, doisprezece,

treisprezece, paisprezece...

cinsprezece, șaisprezece, șaptesprezece, optsprezece,

nouăsprezece, douăzeci.

Bine, începeți să săpați !

Aici.

Cât a trebuit să le plătești ?

Foarte mult, scumpo.

Ești nimic în comparație cu cât valorezi.

Vechea fântână din San Ignacio îți spune ceva ?

Trădătorule !

Asta e doar opinia ta, dona Conchita.

Dar prietenii împăratului nostru Maximilian al Mexicului,

mi-ar interpreta comportamentul ca fiind foarte patriotic.

Ai adus rușine numelui Villaverde.

Nu spune asta, pentru că vreau să împart acest nume cu tine.

- Adică vrei să spui că... - Am decis să mă căsătoresc cu tine acum.

Ce spui ?

Probabil crezi că mă poți face să fiu de acord să ne căsătorim,

dacă pui să fiu torturată de cpt. Bardeau.

Nu, am o metodă mult mai subtilă,

dar nu mai puțin convingătoare.

Nu te-ai gândit cum am aflat unde sunt îngropate armele ?

Am aflat mult mai multe detalii, cum ar fi, adevărata identitate a lui Zorro

și unde să fie găsit,

și să nu spun nimănui dacă nu sunt nevoit.

Totuși, viața marelui Zorro, depinde în întregime de un singur cuvânt,

din partea ta Conchita.

Haideți, haideți !

Va dura toată ziua ? Grăbiți-vă !

Puneți-o în căruță cu celelalte ! Mișcați-vă !

Și voi continuați să săpați !

Scumpo, niciodată n-ai mai fost atât de superbă.

Lasă-mă în pace !

M-ai obligat să mă căsătoresc cu tine.

Ei bine, am făcut-o.

Dar să nu te aștepți la mai multe.

Sunt răbdător, pot aștepta.

Și, într-o zi, sunt sigur că vei înțelege cât de nedreaptă ai fost cu mine.

Te rog, vrei să nu mă mai sâcâi ?

Dii ! Dii !

Ucideți-i !

Atacați-i !

Ce faceți ? Întoarceți-vă !

Unde mergeți ?

Întoarceți-vă ! Întoarceți-vă !

Întoarceți-vă, lașilor ! Întoarceți-vă !

Mulțumesc că ne-ai adus armele, sergent.

Atacați ! Atacați, lașilor !

Nu, nu, nu trageți ! Mă predau.

Nu trageți ! Nu ați răni un soldat lipsit de apărare și neînarmat, nu ?

Nu ar fi demn de dvs., nu-i așa ?

Nu, nu, nu te voi ucide,

dar trebuie să ajungi în vârful acelui deal în mai puțin de un minut.

Da, desigur, desigur.

Dii ! Dii !

Dii !

Dii !

Pablo !

Vezi-ți de drum acum.

Du-te la comandament după ajutor !

- Grăbește-te ! - Da, domnule.

Hai încoace !

Foarte amabil din partea ta, prietene, dar puteam face și eu asta.

- Fără să te mai deranjez pe tine. - Ce vrei ?

- Șareta aia e a mea. - Atunci, ia-o.

Ești prea amabil.

Dii !

Trebuie să luăm legătura acum cu trupele trimise în golful Seven Springs.

Măcar asta o să ne asigure rezerva de hrană

și evident asta ne va îmbunătăți poziția strategică, d-le colonel.

Ne trebuie mai mult decât mâncare să ne îmbunătățim poziția,

și contez pe tine Bardeau.

D-le col., rebelii au atacat garnizoana din San Ramon.

Am fost depășiți numeric și mă îndoiesc că oamenii noștri le vor putea face față.

Mai întâi, a fost Albornos,

apoi, Madeira...

și acum, San Ramon.

- La naiba cu ei ! - Nu, nu.

Cu trupele pe care le avem la dispoziție,

ne e imposibil să înăbușim revolta.

Și celelalte țări sunt într-o poziție și mai proastă.

N-are rost să sperăm că cineva ne va ajuta.

D-le colonel !

D-le colonel, Zorro și niște rebeli au asaltat garnizoana din Seven Springs.

Au reușit să pună mâna pe toate proviziile.

Au fost foarte puțini supraviețuitori.

Plecați !

Doar cei prezenți în această cameră știau locul de debarcare al proviziilor.

Cu alte cuvinte, cineva a vorbit.

Avem un trădător, un spion aici !

Un trădător ?! Ăsta e un cuvânt greu, căpitane.

Și în plus, n-avem timp să lansăm o anchetă.

Domnilor,

sunt vremuri când o retragere e mai valoroasă decât o victorie.

Și dacă vreți părerea mea, iat-o.

E vremea să mergem pe drumul nostru.

Nu ar trebui să rămân, nu mi se pare a fi prea sigur.

Puteți pleca !

Căpitane, pregătește-mi trăsura.

Soția mea trebuie să părăsească palatul acum.

Da, domnule.

Scumpo, trebuie să pleci de aici acum !

Oamenii s-au răzvrătit. Ești în mare pericol dacă rămâi.

Prea bine, scumpule, cum spui tu, nu te voi contrazice.

Poftim ?

Știu că nu te-aș putea convinge niciodată să vii cu mine,

știu deja care e răspunsul tău.

E clar că trebuie să rămâi aici să-mi protejezi retragerea.

Mulțumesc, scumpule.

Și retragerea mea cine o protejează ?

Căpitane, pune șaua pe calul meu și pregătește o escortă !

Mi-e teamă că nu va mai fi nevoie, rebelii au înconjurat palatul.

- Dar numele meu nu e Francois Bardeau... - Las-o baltă ! Ieși !

Da, domnule.

Lăsați jos armele, în numele libertății !

Pe aici !

Înainte !

Căpitane Bardeau,

se pare că te grăbești să pleci.

Stai liniștit, mereu îmi reglez conturile înainte să plec.

Sunt la dispoziția ta, domnule.

De data asta nu mai scapi.

Sau numele meu nu e Francois Bardeau.

- Va fi o plăcere să te ucid... - Serios ?

... Deși aș prefera să lupt cu un bărbat adevărat

căruia nu-i este rușine să-și arate fața.

Dacă asta vrei, iată.

Tu erai ?

Victorie !

Victorie !

Duceți-l pe căpitan într-un loc sigur. E prizonierul vostru.

Va fi judecat ca inamic al poporului.

Michel Leblanche !

Eu ?

Trebuia să pleci de aici când ai putut.

Găsește-i un cal și călătorie sprâncenată.

Dona Mathilda, sigur, te așteaptă.

Și nu e politicos să faci o doamnă să aștepte.

Bine, domnule.

Urmează-mă !

Mulțumesc, domnule.

- Acolo e calul. - Rămas bun, amice.

Trăiască revoluția !

Unde e trădătorul ăla laș de Villaverde ?

E soțul meu acum,

dar din respect pentru tata, vă rog, lăsați-l să trăiască.

Prea bine, cu condiția, să locuiți acum cu mine.

Nu pot.

V-am zis deja că e soțul meu.

Nu-mi cereți s-o fac.

Îl iubiți pe acest om, nu-i așa ?

Nu, îl urăsc din toată inima.

Am zis că-l iubiți.

Da.

Recunosc.

Nu mă pot abține.

Îl iubesc din toată inima.

Indiferent de ce cred oamenii despre el, nu-mi pasă.

O să-l iubesc până la moarte.

Asta mi-am dorit întotdeauna să te aud spunând, scumpo.

Stăpâne !

Stăpâne !

Stăpâne...

Dacă ai nevoie de ajutor, stăpâne, sunt aici.

Nu, cred că asta e o "situație" cu care mă pot descurca singur, Pedrito.

Ura !

Ați urmărit filmul artistic: FIUL LUI ZORRO

Traducerea, adaptarea și sincronizarea manuală: Cristian82

S F Â R Ș I T