Original subtitles

Linge-mă, haide, linge-mă...

Linge-mă la păsărică !

Aşa, aşa...

Oh, nu te opri...

Te iubesc, dragă !

"FIONA ESTE FIERBINTE"

Lasă-mă să te ling, dragă.

Este bine aşa ?

Am să ţi-o sug...

O să te strâng de ouă atât de tare...

Am să ţi-o sug acum !

E minunat, dragă !

Ai o păsărică minunată...

Haide, depărtează buzele.

Aşa, cu degetele.

Haide, linge-mă.

Te vreau...

Eşti atât de fierbinte, dragă şi eu sunt stârnit.

Arzi toată, dragă...

Am să ţi-o trag !

Am să ţi-o trag, chiar acum.

Trebuie să ţi-o trag !

Mă scoţi din minţi, dragă.

Trage-mi-o chiar acum !

Trage-mi-o, trage-mi-o...

Aşa, trage-mi-o !

Ţi-o trag chiar acum...

Asta este !

Trage-mi-o, tare...

A fost prea mult pentru tine ?

Ai douăzeci de minute să-ţi revii !

Am făcut-o în felul meu...

Data viitoare ne-o tragem cum spun eu !

- Am adus pachetele cu mâncare... - Pune-le chiar acolo.

Am o plăcintă cu mure.

Cafea obişnuită...

Unde naiba e gogoaşa mea ?

- Nu ai cerut gogoşi... - Ba da !

- Poliţia trebuie să o vadă la faţă. - Care fată ?

Am un sandvici cu albuşuri.

Doamne, ce mizerie !

- Ce naiba crezi că faci ? - Ce ţi se pare că fac ?

- Mă piş şi eu, pentru Dumnezeu ! - Ai să stropeşti toate astea !

- La naiba ! - Haide, pleacă...

Mi-aş face de cap cu una ca ea.

- Ai avut noroc, Frank ? - Prea mult...

Sunt amprente peste tot.

Vic, uită-te la asta.

Iisuse Christoase !

Vic, asta nu e drogatul pe care I-am arestat cu câteva luni în urmă ?

Da, de două ori.

- Iţi faci prea multe griji. - Verifică asta, verifica totul !

Locotenente, poţi să trimiţi nişte poliţişti aici ?

Ocupă-te tu de toate !

Ce spui de tipul ăsta ?

Te simţi bine, domnule Yanish ?

Are cineva o cheie pentru asta ?

Sânge...

Am văzut sângele venind de sus.

Locotenente, sertarele astea sunt încuiate.

Forţează-le puţin.

- Câte apartamente sunt în clădire ? - Patru...

Asta este o locuinţă comună, cu patru apartamente.

- Nici unul în plus. - Ai familie ?

O fiică, numai o fiică.

A plecat de vreo şase luni.

Soţia mi-a murit, nu mai este nimeni.

Ceea ce nu înţeleg, domnule Yanish...

O puşcă de vânătoare face al naibii de mult zgomot,

mai ales la ora unu dimineaţa.

- Cum am mai spus, eu nu eram acasă. - Dar ceilalţi locatari ?

Domnul şi doamna Rhodes de la etajul doi, sunt plecaţi în Europa.

Domnul Bihmir de la etajul trei,

este mai deosebit, nu părăseşte niciodată apartamentul.

Domnul Gordon care stă la etajul patru, nu ştiu unde este.

- Decât timp eşti administrator aici ? - De patru ani.

O cunoşteai bine pe doamna Stapton ?

Da, o cunoşteam.

O doamnă frumoasă !

Era o doamnă de treabă...

Uită de asta, Steven, nu capeţi mai mult de zece dolari la anticariat.

Eşti o ticăloasă.

Este vina ta, dacă te ţineai deoparte era încă în viaţă.

Aş putea să spun acelaşi lucru despre tine.

Nu crezi că ştiam că îţi dădea bani ?

Sume pe care nu şi le permitea şi pe care tu le aruncai pe droguri.

Eu îmi recunosc slăbiciunile, Sybil, dar tu ?

Ca agent, cât valorează pentru tine 10 % dintr-o viaţă ?

Jeleşti o săptămână, sau o lună ?

Asta este preţul pe care Fiona şi-a permis să-I plătească.

Locotenente, vino să vezi asta.

Asta a fost tot, pot să plec acum ?

Da, domnul Yanish, dar o să vrem să discutăm din nou.

- Ce ai acolo, Vic ? - Unele dintre aceste nume.

Sunt dinamita curată !

Da...

Ascultă, vreau să ai grijă de domnul Gordon de la etajul patru.

- Să fii sincer cu el. - Dar cum rămâne cu el ?

Mă ocup eu.

Când a venit la mine era un model îmbrăcată cu haine ieftine.

Un nimeni care nu ajungea nicăieri.

- Eu am creat-o ! - Ai mai spus asta...

De multe ori !

Lipitoare ce eşti, sugător de sânge,

tot ceea ce contează pentru tine este următoarea doza.

Asta este tot ce a însemnat ea pentru tine.

Domnişoara Dumont, nu cred că mai avem nevoie de dumneata în această dimineaţă.

De vreme ce Fiona nu avea familie, locotenente,

mă puteţi anunţa ca să pot face toate aranjamentele ?

A fost logodnica mea.

Dacă este nevoie de aranjamente, am să le fac eu.

Am să revin la amândoi.

Domnişoara Dumont, la ce oră aţi ajuns aici de dimineaţă ?

De obicei o iau pe Fiona pe la ora opt de la agenţie.

Mulţumesc.

Ştiu că este greu pentru dumneata, domnule Forneau.

Încă nu-mi vine să cred.

Puteţi identifica astea ?

Este ceasul lui Fiona.

Asta este inelul de logodnă pe care i I-am dăruit.

- Pot să-I iau ? - Nu, nu încă.

Când intenţionaţi să vă căsătoriţi cu domnişoara Fiona ?

Data nu a fost stabilită.

Dar vorbeam de cândva la primăvară.

Fiona nu avea familie, iar eu am doar o asistentă, aşa că...

În principiu eram doar eu şi Fiona.

Locotenente...

- Aveţi vreo idee de ce... - Nu !

Spuneaţi că aţi luat cina împreună cu sora dumitale.

Da, domnule şi nu am părăsit-o.

Am locuit împreună cu ea de când am venit la New York.

Numele ei este Camille Forneau.

Southern Place, numărul 120.

Nu plănuiţi să plecaţi din oraş, nu-i aşa domnule Forneau ?

Nu, domnule.

Dacă aş putea să ajut cu ceva, vă rog să mă anunţaţi.

Vom ţine legătura.

Dă-mi un singur motiv bun, de ce ar trebui să mint pentru tine ?

Pentru că dacă nu mă ajuţi,

sunt implicat într-un caz de crimă cu care nu am nimic de-a face.

Dar unde ai fost ?

Dacă nu erai cu ea, atunci unde ai fost ?

Nu pot să-ţi spun !

Poate că tu ai ucis-o, de unde să ştiu eu ?

Am iubit-o pe Fiona.

Cine ar putea să ştie asta mai bine decât tine ?

Dragoste...

Tu murdăreşti acest cuvânt.

Ai fost îndrăgostit de o târfă ?

Ajută-mă, ajută-mă...

Steven, mereu am vrut un singur lucru, ştii asta.

Dragul meu frate, vino înapoi.

Acum !

Lasă-mă pe mine să am grijă de tine.

Asta este preţul ?

Steven, noi suntem făcuţi să fim împreună.

De când eram nişte copii.

Totul are să fie la fel cum a fost.

Fără griji...

Orice ai nevoie.

Ai o sculă atât de frumoasă.

Oh, cât am venerat scula asta !

Dă-mi-o mie !

A trecut atât de mult timp.

Ai fost departe, dar nu ai să o mai părăseşti pe mama niciodată.

Vino acasă, dragule, vino acasă...

Te rog, Camille, o vreau acum...

Steven, unde eşti ?

Vino la mine !

Da, stăpâna.

În genunchi !

În genunchi, am spus !

Cine eşti tu ?

Câinele tău supus.

Şi pe cine slujeşti ?

- Numai pe tine, stăpâna. - De ce ?

De ce ?

- Ca să-ţi ofer plăcere. - Şi care este plăcerea mea ?

Ei bine, care este plăcerea mea ?

- Să te ling... - Ce să-mi lingi ?

Să îţi ling păsărică, stăpâna.

Atunci, slujeşte-mă !

Slujeşte-mă !

Aşa este bine, Steven.

Este bine, Steven.

Nu te aud !

Vreau să te aud, Steven !

Mai tare, mai tare !

Vreau să te aud !

Mai tare, Steven, mai tare !

Mai repede, Steven, mai repede !

Linge-mă... Linge-mă, câine blestemat !

Linge-mă !

Stai, stai...

Stai...

Acum, dragule, acum !

Este în regulă.

Vino să i-o tragi lui mama !

Vreau să mi-o tragi, Steven, vreau să mi-o tragi.

Vreau să o simt, Steven...

Vreau să o simt, Steven !

Trage-mi-o, Steven, trage-mi-o, Steven...

Trage-mi-o tare, Steven, trage-mi-o, tare !

Mai tare, Steven !

Trage-mi-o !

Steven, Steven...

Eşti un câine, Steven, eşti un câine !

Vreau să mi-o tragi ca un câine.

Ca un câine...

Vreau să mi-o tragi ca un câine, trage-mi-o ca un câine...

Eşti un câine, Steven, vreau să mi-o tragi ca un câine, Steven !

Trage-mi-o ca un câine...

Am să termin, Steven !

Am să termin...

Vreau să termini, Steven !

Vreau să termini în gura mea.

Vreau să te gust.

Steven, termina în gura mea !

Steven, frate...

Termină pentru mine, termina pentru mama.

Termină în gura mea, Steven.

Vreau să te gust, Steven, vreau să te gust.

Termină pentru mine, câine, termină !

Termină, câine afurisit, termina !

Iubesc scula ta.

Nu mă pot stăpâni, sunt controlat de forţe extraterestre.

Au venit din spaţiu, de ce nu mă credeţi ?

Cine este tipul ăsta, este un prefăcut...

Haide, arestaţi-mă, ce faceţi ?

Nu îţi invidiez muncă, prietene.

- Cine eşti tu ? - Jesus...

Juan Martines.

Ce pot face pentru tine, domnule Martinez.

Martines...

Am înţeles că eşti însărcinat cu investigarea acestui incident nefericit.

- Da. - Cred că te pot ajuta.

Cum aşa ?

Vreţi să-I prindeţi pe ucigaş, nu-i aşa ?

- Ştii cine a făcut asta ? - Sigur că nu, dar am văzut cine a plecat.

- Cine ? - Eu, bineînţeles.

- Eşti Ronald Rodricks ? - Da.

- Ce s-a întâmplat ? - Trebuie să vii cu noi.

De ce, ce am făcut ?

L-am adus, locotenente.

Stai jos, Ronald.

Ştii de ce eşti aici, nu-i aşa ?

Ceva legat de uciderea domnişoarei Fiona.

Nu trebuie să răspunzi la nici o întrebare,

dar dacă alegi să o faci, atunci ai dreptul la un avocat.

- Ce doriţi ? - Câteva răspunsuri, asta este tot.

- Apoi pot pleca ? - Da, poţi pleca.

- Bine. - În regulă.

De cât timp o cunoşti pe domnişoara Fiona ?

Ei bine, eu îi livrez cumpărăturile acasă.

O placi ?

- Da. - Povesteşte-mi despre asta.

Era drăguţă, îţi dădea bacşişuri bune ?

Da, era foarte drăguţă.

Uite, Ronald...

Am găsit un fel de jurnal, cu numele tău.

Jur pe Dumnezeu, nu ştiu nimic.

Nu i-aş face nici un rău.

Atunci ajută-ne să-I găsim pe cel care a făcut asta.

Bine, spune-mi...

Cum aţi ajuns tu şi cu domnişoara Fiona să fiţi atât de apropiaţi ?

Eu îi livrez...

- Bună, Ronald ! - Bună...

... cumpărăturile şi poate...

Pune-le în bucătărie.

... de două luni.

Îmi pare rău, Ronald, dar am uitat să trec ceva pe listă.

- Este în regulă. - Trebuie să te mai întorci odată.

- Ce face mama ta ? - Am primit ieri o scrisoare de la ea.

Se simte bine.

Cafea, ceai...

Ronald, ce naiba crezi că faci ?

- Îmi pare rău. - Ai face bine să pleci de aici.

Da, doamnă.

Ce ţi-a venit ?

- Ţi-am făcut vreodată avansuri, Ronald ? - Nu.

Abia dacă m-ai privit.

Nu mai mult decât atunci când eram la magazin.

Nimic...

Poate ar trebui să cereţi altcuiva să vă livreze cumpărăturile.

Stai puţin, îmi pare foarte rău pentru asta.

Toată viaţa mea oamenii m-au făcut să mă simt mizerabil.

Şi nu intenţionez să fac şi eu la fel.

Aşa că îţi cer să mă ierţi pentru asta, Ronald.

- Este în regulă. - Uite, ţine asta.

Până te întorci, o să uităm totul, bine ?

Nu cred că este bine să mă mai întorc.

De ce ?

Pentru că te iubesc.

- Ştiu că tu crezi că asta este ciudat. - Nu cred asta, sincer.

Dar aşa par lucrurile.

Nu am mai iubit pe nimeni până acum, aşa cum te iubesc pe tine.

- Trebuie să ai o prietenă. - Nu...

- De ce ? - Ei bine...

Fetele nu mă prea plac, în mod special.

Adică nu pot să vorbesc cu ele şi apoi mi se face rău.

Ştii, de la stomac...

Odată mi-a fost atât de rău că am vomitat peste tot.

Oh, Doamne !

Uneori cred că nu o să pot niciodată...

Vrei să spui că nu te-ai culcat niciodată cu o fată ?

Ronald, aşteaptă chiar aici.

Ronald ! Ronald, vino aici.

Vino aici...

Va trebui să renunţăm la toată vorbăria asta fără sens.

Adică nu există nimic din ce au alţi bărbaţi să nu ai şi tu.

- Când ai făcut baie ? - Păi, ieri...

Lasă-mă să-ţi văd mâinile.

Urăsc murdăria !

Dacă simţi că îţi vine să vomiţi, poţi să o faci aici, te rog ?

Nu vreau să vomiţi în patul meu.

Pune-ţi mâinile în jurul meu, haide, nu fii timid.

Prefă-te că sunt o pungă de cumpărături.

Sărută-mă...

Am spus să mă săruţi !

Te simţi bine ?

- Nu îţi este rău ? - Nu.

Acum...

Ştii ce este asta, nu-i aşa ?

- Da, este "cocoşelul" meu. - Nu, este scula ta !

Şi astea ?

Îmi cer scuze, astea sunt boaşele tale.

Trebuie să scapi de hainele astea.

Oh, Doamne !

Scoate-ţi tricoul.

Acum o să-ţi vedem stomacul.

Ai face bine să stai pe partea asta, eşti mai aproape de găleata.

Vrei să mă săruţi, Ronald ?

- Îţi place asta ? - Mda...

De ce nu te întinzi ca să-ţi arăt ceva mult mai bun.

- Nu îmi vine să cred... - Ai face bine să crezi !

Te iubesc, Fiona !

- Acum Ronald, să ne apucăm de treabă. - Oh !

Eşti atât de frumoasă...

Oh, Fiona !

Te iubesc...

Te simţi bine, Ronald ?

În regulă, Ronald, acum este rândul tău.

Mai tare, Ronald.

Ronald, nu trebuie numai să mă tachinezi.

Acum ne-o tragem !

- Nu îmi vine să cred că se întâmplă ! - Poţi să pui rămăşag că se întâmplă !

Uite ce avem noi aici !

Şi tu credeai că nu poţi să o faci.

Fiona, te iubesc, Fiona !

Am iubit-o...

Te iubesc !

Nu i-aş face rău.

Oh, Ronald !

Am iubit-o...

Fiona, te iubesc !

Ai văzut cine a fost ?

Nu, nu te mişca !

Nu, rămâi acolo.

Mamă, trebuie să plec, vorbim mai târziu.

Nu te mişca !

Acum, întoarce-te încet !

Ei bine...

- E căpitanul Marlow. - Foarte amuzant !

Nu, nu te mişca !

Crezi că am o mitralieră sub haina de ploaie ?

Uite, doamnă, nu mă bate la cap.

Despre ce este vorba ?

M-am întors ca să iau ceva ce îmi aparţine.

O sculptură foarte scumpă pe care Fiona o admira, aşa că i-am lăsat-o ei.

Trebuie să fie foarte scumpă.

Costa cam 500 de dolari, dacă poţi găsi una.

- Există legi împotriva furtului. - Statuia este a mea.

- Cum ai intrat aici ? - Am o cheie.

- Şi ucigaşul avea o cheie. - Nu trebuie să fii aşa un ticălos.

Uite, doamnă, ai probleme.

Am o cheie pentru că Fiona mi-a dat cheia.

- De ce ar face asta ? - Asta nu este treaba ta.

Ştii că Fiona ţinea un jurnal ?

- Nu îmi vine să cred. - Ai face bine să crezi !

Cheia îţi oferă oportunitatea, iar statuia îţi oferă motivul.

- Ce motiv ? - Să vedem...

Fiona şi Steven aveau de gând să se căsătorească.

- Îmi imaginez cum te-a făcut să te simţi. - Chiar aşa ?

Am auzit că voi doi nu v-aţi înţeles prea bine încă din prima zi.

Uite, Steven este un ratat de primă clasă şi un drogat.

Aceste este singurul motiv pentru care nu am vrut să se căsătorească.

- Nu şi conform jurnalului. - La naiba cu jurnalul ăla !

Uite, Fiona şi cu mine am avut o înţelegere.

Ea îmi dădea ce aveam nevoie şi eu îi dădeam ceea ce avea ea nevoie.

- Ce anume avea nevoie ? - Clasă şi impresari buni.

Şi tu ?

Te superi dacă stau jos ?

Aşa neoficial, am să-ţi spun despre ce este vorba.

Dar nu pentru că sunt obligată, ci pentru că vreau ca ucigaşul să fie prins.

Nu vreau să-ţi pierzi timpul suspectându-mă pe mine.

Prima dată când Fiona şi cu mine am făcut-o împreună, am fost chiar aici.

Nu-i aşa că este grozav, Sybil ?

Şi crede-mă era ultimul lucru pe care îI aveam în minte.

Sunt nebună după asta.

Ne uităm peste nişte fotografii pentru o revistă de modă.

- Ce este în neregulă cu ele ? - Dragă, cu siguranţă nu ţi se potriveşte.

Eu cred că sunt frumoase.

Am o duzină e fete care pot face genul ăsta de lucruri mai bine decât tine.

Oricum dragă, ceea ce văd eu este ceva complet diferit.

- Mie îmi place. - Iar mie nu îmi place !

Ridică-te în picioare.

Uită-te la tine...

Ai bustul prea mare, dinţii sunt inegali.

Şi te mişti ca un tanc.

- Trebuie să trăiesc şi eu. - Da, dragă şi eu ştiu cum.

Oricum, un model a lui Sybil se descurcă mai bine decât să-şi asigure traiul.

Eu te pot ajuta, May. Trebuie să ai încredere în mine.

- Dar am încredere în tine, Sybil, serios. - Asta este !

Asta vreau, acest chip minunat de fetiţă.

Nu îI poţi cumpăra şi nu poţi învăţa aşa ceva.

- Valorează o avere. - Sybil, am să fac orice îmi ceri.

- Ajută-mă, te rog ajută-mă ! - Este în regulă, dragă.

- Nu trebuie să mă convingi. - Nu ştiu ce vrei să spui.

Am impresia clară că sunt folosită.

Şi cumva... nu mă deranjează.

- Ai făcut vreodată dragoste cu o femeie ? - Nu, niciodată.

Eşti o mincinoasă.

Mă găseşti atractivă ?

Da.

Numele de May...

- Cu siguranţă trebuie să dispară. - Da, Sybil...

Şi zdrenţele astea...

Ai face bine să le arzi.

Trebuie să încerc marfa...

Profesional vorbind.

O să ne înţelegem una cu cealaltă, ce facem aici este o înţelegere.

Cât timp suntem împreună, vom fii amante.

- Iar când o să se termine, s-a terminat. - Da, Sybil.

Fără scene, fără resentimente.

Nu, Sybil.

Dezbracă-mă !

Oh, Sybil, oh, Sybil, linge-mă !

Oh, Sybil...

Oh, Sybil...

Sybil...

Amândouă am fost de acord cu înţelegerea.

Când s-a terminat am ştiut amândouă.

Punct, semn de exclamare...

Fiona mi-a fost o prietenă bună şi un model de top.

Am fost impresara ei.

Am avut o duzină de fete că Fiona de atunci.

Şi câţiva băieţi că Sam, Tom, Mike şi...

- Care este numele tău, locotenente ? - Wilbur.

Eşti un bărbat atrăgător, Wilbur.

Te-ai gândit să faci modelism ?

Sigur că numele trebuie să dispară.

- Mie îmi place numele meu. - Păcat !

Aş putea să-ţi sug scula dacă ai avea timp.

Doar că nu în noaptea asta.

Aşa cred...

Wilbur, ai adresa mea...

Când asta se va termina...

Poate... cine ştie ?

Suge-o, aşa, suge-o...

Eşti aşa o escroacă !

Cum este, Blue ?

E cea mai bună partidă de sex oral de care ai avut parte ?

Nu este prea rău, dragă, câştigi puncte.

Ce spui de "vârtejul" ăsta ?

Este pervers, asta este pervers.

Anunţă-mă când vrei să termini şi am să-ţi fac "Finalul de la Las Vegas".

O să te termin eu pe tine, dragă, dacă nu te descurci.

Aş putea suge scula asta mare, neagră şi frumoasă cât e noaptea de lungă.

Uite dragă, suntem pe strada 86...

Ai face bine să ai gura plină de suc, până ajungem pe strada 45...

sau fundul tău a dispărut de aici.

Strada 64...

63...

62...

Strada 59...

Mai ai 15 străzi, dragă.

56...

Cred că o să reuşească, omule, la naiba !

Oh, da, reuşeşte...

47...

O să reuşească...

46...

La naiba, omule.

- Ţi-a spus că pot să o fac, Blue. - Şi chiar ai reuşit...

Hei, hei, hei, hei, hei, nu-mi strica costumul, dragă.

- Ei bine, sunt angajată ? - Eşti, angajată...

Dacă îmi produci o singură pagubă, atunci ai zburat de aici.

Nu furi de la mine, nu mă înşeli...

Facem totul jumi-juma !

Când eşti agăţată mă suni.

Dacă urli în gura mare nu o să vină nici un poliţist.

Sau îţi iei adio de la dinţi.

Trage pe dreapta.

Du-te să iei nişte aer.

Încă o zi încă un dolar...

Ce naiba încerci să faci ?

Eu nu te deranjez, ai chiar şi un procent din afacere.

Waldo...

Eşti un sugător de scule şi un ticălos care nu este bun de nimic.

De ce îmi spui aşa, doar ştii că urăsc numele ăsta, omule.

Spune-mi care e jocul, altfel asta o să fie sfârşitul pentru tine, la naiba.

- Vreau să-ţi văd cărţile. - Bine...

În regulă, ce vrei ?

Dacă vrei ceva, sună-mă.

Vrei să mi-o tragi pe la spate, de ce ?

Uită-te la tine, umbli cu capul în nori.

Blue, eşti regele rahatului, trebuie să recunoşti asta.

Dacă găsesc o afurisită de doză, te duci direct la închisoare.

Baţi numai din gură, dar de fapt nu îmi spui nimic.

Vorbesc de o crimă !

Vorbesc de un negru bătut în cap care a aruncat una din fetele astea la toaletă.

- Despre asta vorbesc. - O crimă ?

Eşti nebun omule ?

Nu ştiu nimic despre nici o afurisită de crimă.

Aruncă o privire la fotografie, vrei să spui că nu o cunoşti pe fata asta ?

- Ai făcut-o cu ea ? - La naiba, nu te juca cu mine Waldo !

Jur pe numele lui Dumnezeu, nu ştiam că este moartă.

Nici măcar nu-i cunosc numele.

Waldo, mă minţi, ştiu că mă minţi.

Numele fetei este pe toate panourile.

Dă-mi un răspuns cinstit, Waldo, sau îţi jur că te duc la închisoare chiar eu.

Jur pe numele lui lisus că nu-i cunosc nici numele.

Nu mi-a spus nimic, nici un nume.

- Nimic... - Fata aia lucra pentru tine !

Lucra pentru mine ?

Lucra pentru mine ?!

Crezi că aş lua o târfă nebună ca aia ?

Ascultă, nu eu am plătit-o pe ea.

Ea m-a plătit pe mine.

Şi m-a plătit din greu.

Îţi spun cinstit, omule.

Nici măcar nu-i cunosc numele.

Când vrea să aibă parte de acţiune mă sună pe mine.

Pur şi simplu nu mi-a venit să cred.

Adică, omule, fata asta este ca o bomboană.

Aşa că i-am spus, dragă, asta este din partea casei.

Şi ea a spus nu.

Voia să o facem cum voia ea.

Fără discuţii, fără întrebări, fără nimic.

- Mă asculţi ? - Te ascult.

Femeile astea sunt la fel.

La naiba, omule, târfa aia era tare rea.

Hei, Will, ştii cum stau lucrurile în cartier.

Adică mi-a făcut o scenă, omule.

Vreau să spun că a fost ciudat.

A fost complet deplasat.

Hei, blondo, asta este vărul meu, Charlie.

Hei, Johnny, ce spui să le-o tragem acestor doamne ?

Mi-ar place încă o bucată de friptură.

- Hei, arata ca Gina Lolobrigita. - Da, ce spui de asta ?

Cred că abia aşteaptă să aibă parte de ceva.

- Aşa crezi ? - Poţi să pariezi !

Nu, omule, nu cred că asta cade la vrăjelile tale.

Nu ştiu, eu aş înclina spre cea blondă.

Nu !

Unu, doi, trei...

Lasă-mă să ies !

Te rog, ajută-mă !

Lasă-mă să ies...

Ajută-mă...

Da, aşa !

Nu mă atinge !

Te rog, lasă-mă...

Aşa ca în Italia...

Aşa târfa, suge-o !

Aşa este bine...

Nu, vă rog, lăsaţi-o în pace !

Lăsaţi-o în pace !

Oh, nu !

Nu, lăsaţi-mă în pace !

Nu, lăsaţi-mă în pace...

Aşa, Johnny, trage-i-o tare !

Trage-i-o tare târfei !

Mai uşor cu dinţii, târfă !

Opreşte-te, ticălosule !

Doamne, opreşte-te !

Opreşte-te !

Opreşte-te...

Nu, te rog, nu face asta !

Acum este rândul meu, stai să vezi ce fac cu asta.

Nu, nu...

Opreşte-te !

Oh, Doamne !

Nu !

Doamne, nu-I lăsa să o facă !

Te rog...

Este atât de bine !

Îmi place...

Nu, nu...

Nu, te rog...

Doamne, de ce îmi faci una ca asta ?

Doamne !

Opreşte-te, opreşte-te...

Nu, nu...

Doamne, de ce îi laşi să-mi facă asta ?

De ce ?

Opreşte-te !

Opreşte-te...

Taci din gura !

A meritat fiecare picătură !

Este atât de bine.

Nu, nu, opreşte-te !

Ce este, dragă, nu a fost destul de bine pentru tine ?

Îţi spun, Will...

Mi-am meritat banii ăia.

Adică a fost ceva rău...

Vreau să spun că fata asta nu a discutat niciodată, nu a râs...

Nimic, voia doar să i-o tragem.

Omule, mă auzi ?

Haide, Will, era doar o altă târfă.

Taci din gură !

Opreşte la următoarea intersecţie.

Hei, Will, cum se simte mama ?

Sunt surprins că îi pomeneşti numele.

Are nevoie de ceva, bani sau altceva ?

Vrea doar un singur lucru, Waldo, şi tu ştii ce anume.

Hei, Will, ştii că nu mă pot abţine.

Spune-i că am întrebat, bine ?

Spune-i că am întrebat.

Haide, Will, era doar o altă târfă.

Uite, Fiona şi cu mine am avut o înţelegere.

Ea îmi dădea ce aveam nevoie şi eu îi dădeam ceea ce avea ea nevoie.

Data nu a fost stabilită.

Dar vorbeam de cândva la primăvară.

Jur pe numele lui Dumnezeu, nu ştiam că este moartă.

Nici măcar nu-i cunosc numele.

Jur pe Dumnezeu, nu ştiu nimic.

Nu i-aş face nici un rău.

Astea sunt prostii !

Vreau să spun că fata asta nu a discutat niciodată, nu a râs...

Nimic, voia doar să i-o tragem.

Ea m-a plătit pe mine.

Nu i-aş face nici un rău.

Haide, Will, era doar o altă târfă, alta târfa, alta târfă...

Nu te mişca !

- Cine eşti tu ? - Fiona, domnişoara Stapton ?

- Ce cauţi în apartamentul meu ? - Sunt de la poliţie, locotenentul Davis.

- Ce cauţi în apartamentul meu ? - Nu ştii ?

- Tu unde ai fost ? - Am fost plecată, ce s-a întâmplat ?

Iisuse, doamnă, nu puteai să pleci atât de departe, tu nu citeşti ziarele ?

Nu înţeleg...

Ce este asta ?

De la o coastă la alta, se ştie că ţi-a fost zburat capul de pe umeri.

Am fost în Vermont, la ţâţâI meu.

- Nu am mai văzut un ziar de o săptămână. - Dar la televizor sau la radio ?

Nu am avut nici măcar un telefon.

Am plecat acolo ca să scap de toată lumea.

Nu crezi că mă întorceam dacă vedeam asta ?

Locotenent Davis, aici, fă-mi legătura la omucideri, imediat

Ai văzut sau ai discutat cu cineva ?

L-am sunat pe Steven Forneau, dar sora lui a spus că nu este acasă.

Este singurul telefon pe care I-am dat.

Vic, aici este Davis, vreau să laşi baltă totul.

Am nevoie de o identificare al cadavrului lui Fiona.

Da...

Nu este ea, omule, ea nu este moartă.

Anunţă-i pe toţi...

La naiba, spune-le să se întoarcă.

Ascultă, Vic, să lăsăm prostiile şi să aflăm cine a fost omorât aici.

În regulă ?

Iisuse Christoase, doi oameni au identificat corpul ăla.

Cine ?

Administratorul şi logodnicul tău, domnul Forneau.

Dar asta este imposibil, Steve ştia unde sunt.

Ne-am certat şi i-am înapoiat inelul, de asta am plecat.

Steven ştia asta ?

- Eşti sigură ? - Era în apartament când am plecat.

Şi nu a plecat cu tine ?

Nu, eram supărată şi am vrut doar să plec de acolo.

Cred că ai probleme.

Cineva a încercat să te ucidă odată

şi probabil că o să încerce din nou când are să afle că eşti în viaţă.

Du-te la omul de jos şi dă-i numărul acesta.

Sună-mă, dacă eşti speriată, sună-mă !

Dar nu deschide uşa asta nimănui.

Ai înţeles ?

Chiar dacă jumătate din New York cade de pe hartă.

Ce naiba înseamnă asta ?

Înseamnă să nu ai încredere în nimeni, la naiba.

Domnişoara Forneau.

Domnişoara Forneau, vă simţiţi bine ?

Putem chema un doctor.

- A plecat... - Ştiţi unde anume ?

A spus că sunt dezgustătoare.

Vă rog, domnişoara Forneau, trebuie să ne ajutaţi.

Oh, Doamne !

Vă rog, domnişoara Forneau, unde este fratele dumitale ?

Nu poate ajunge departe.

Avem poliţişti la fiecare aeroport,

la fiecare staţie de autobuz şi la gară.

L-am iubit...

Şi el a plecat...

Vic, cheamă un doctor.

Să vedem dacă aşa putem obţine mai multe informaţii de la ea.

Locotenente, am minţit pentru el.

Ştiu asta, domnişoara Forneau.

Mă tem că o să facă un lucru groaznic.

Oh, Doamne !

Alo, domnule Yanish, sunt eu Fiona.

Fiona Stapton.

Da, totul este în regulă domnule Yanish, nu vă faceţi griji.

Domnule Yanish, te rog, mă simt bine, totul este în regulă.

Uite, sunt moartă de oboseală, aş dori să fac un duş şi nu este apa caldă.

Da, pot să aştept douăzeci de minute, este bine.

Nu, domnule Yanish, te rog, totul este în regulă.

Nu, totul este în regulă, nu aveţi de ce să vă faceţi griji.

Bine, mulţumesc mult, la revedere.

Te simţi bine ?

Mă simt rău...

- De ce ai ucis-o pe fata aia ? - Jur că nu eu am făcut asta.

- Cine era ? - Nu ştiu.

Minţi, ai fost acolo.

Să nu te îneci cu propria voma, ticălosule.

Ajutor...

Am nevoie de o doză.

- Ai ucis-o pe fata aia ! - Nu eu am făcut asta.

Minţi !

Ai fost acolo, sora ta ne-a spus asta.

Camille...

Camille ţi-a spus asta ?

Oh, lisuse Christoase.

Am nevoie de un doctor.

De ce ai ucis-o pe fata aia ?

Cine era ?

Trebuie să mă crezi.

Nu eu am făcut asta.

- Ştiai că Fiona era în viaţă ? - Da.

Erai în apartament în acea noapte, nu-i aşa ?

Da.

Cum te simţi, suferi ?

Locotenente, doar nu o să-I interogăm într-o toaletă !

Pleacă naibii de aici.

Hei, Steve...

Nu putem să stăm aici toată noaptea.

Doar câteva răspunsuri, şi eu o să am grijă de tine.

- O să ai grijă de mine ? - Ca de un copil.

Acum...

Cine era ?

Stela...

Stela Yanish.

Yanish ?

Ascultă, eşti sigur ?

Este fiica lui.

De ce ai ucis-o ?

Eu nu am făcut asta.

Nu am putut...

Am iubit-o !

Altcineva a tras...

Am vrut să mă ascund, dar pe coridorul acela nu era nici o ascunzătoare.

Eram speriat...

Şi am chemat-o pe Stela.

Dar nu era acolo.

Era...

La baie...

Apoi am văzut...

Oh, Dumnezeule.

De ce ai identificat trupul ca fiind a lui Fiona ?

Mi-a fost teamă...

Uite cât sunt de tensionat.

Am mai fost aşa şi înainte.

În câţiva ani asta o să mă ucidă.

Mi-a fost teamă...

De italieni... italieni care te jefuiesc.

Care fură...

Au jefuit acel apartament ?

De câteva ori...

Erau doar nişte drogaţi.

Locotenente, eu...

- Yanish, ştie de fiică lui mai mică ? - Nu ştiu, poate...

Nu ştiu, te rog...

Becker !

Arestează-I !

- Citeşte-i drepturile. - Da !

Cine este acolo ?

Fiona...

Cine este ?

Cine este acolo ?

Te rog, răspunde !

Camille !

Sunt adânc şocată.

- De ce ? - De acest bărbat.

- De faptul că ai nevoie de el. - Ascultă-mă, Camille

Steven şi cu mine ne-am despărţit,

jur pe numele lui Dumnezeu, nu o să-I mai văd.

Asta este adevărul, sunt sigură de asta, Fiona.

Întreabă-I Camille, te rog, întreabă-I.

Este un mod bun să mori, curat...

Steven probabil nu ar fi de acord, el întotdeauna a urât armele, ştii asta ?

Tata îl ducea la vânătoare

şi Steven plângea mai înainte să încarce arma măcar.

Camille, te rog, nu face asta.

Te rog, nu face asta, Camille.

Te rog, nu trage, nu mă ucide.

- Haide, imploră-mă ! - Camille, te rog.

Te implor, Camille, te rog, nu mă ucide.

- Te rog, Camille, te rog. - Acum dragă...

Chiar între ochi...

Tata...

Tata, mă doare !

Nu, nu ai să mai ucizi pe nimeni.

- Bună Will... - Bună !

- Ha, ha, ha... - De ce râzi ?

Arăţi atât de diferită.

Ca o fetiţă.

- Pleci undeva ? - Da...

- Unde mergi ? - La Old Creast în West Virginia.

Este rece acolo şi eu urăsc asta, dar nu mai am nimic aici.

Oricum, mama mea este acolo, şi trebuie să mă întorc pentru o vreme.

- Will... - Da ?

Wilbur...

Este un nume care îmi place.

Trebuie să spun că îmi este foarte teamă de avioane.

Ştii care e primul film pe care I-am văzut vreodată ?

"Down în Patrool"...

Numele meu este Wilbur şi pe fratele meu îI cheamă Waldo.

- Ai o fată ? - Da...

O fostă soţie, doi copii şi eu locuiesc împreună cu mama.

Asta este frumos.

Ascultă...

Nu mai am nevoie de asta.

Mulţumesc.

Nu I-am lăsat niciodată din mână.

- Ce face Steven ? - Nu trebuie să îţi faci griji.

Şi sunt şanse nici să nu îţi faci vreodată.

Doctorul a spus asta.

Ce mai familie !

Tot nu îmi vine să cred că erau împreună.

De ce aici, de ce în apartamentul meu ?

Dacă stăm să ne gândim mai bine,

dacă Steven nu o vedea pe Stela aici,

ar fi trebuit să meargă acasă.

Un cuplu fericit, doi drogaţi rupţi de ameţeală.

- Vrei ceva de băut ? - Un suc de portocale.

De ce Steven a identificat trupul lui Stela ?

Ei bine, i-a fost teamă.

I-a fost teamă că are să fie implicat.

I-a fost teamă că are să fie asociat cu jafurile.

Doi oameni care au identificat trupul ca fiind al tău,

numai că de fapt nu erai tu.

- Şi domnul Yanish ? - Da.

Ştii, de îndată ce a văzut trupul.

Semne de naştere, cicatrici, genul ăsta de lucruri.

Dar toţi s-au simţit ruşinaţi, atunci când trupul a fost găsit aşa.

Aşa că au minţit.

Yanish, şi-a imaginat că oricine a ucis-o pe fiica lui,

a încercat să te ucidă şi pe tine.

Şi şi-a imaginat că dacă ai apărut din nou, are să încerce iarăşi.

Aşa că a profitat de situaţie.

Şi tu, Will ?

Cum aş putea să-ţi mulţumesc vreodată ?

Ultimele câteva zile trebuie să fi fost groaznice pentru tine.

Sunt doar un poliţist care şi-a făcut treaba...

Nimeni altcineva nu a făcut asta.

Îţi sunt datoare.

Ce s-a întâmplat, este jurnalul, nu-i aşa ?

- Blue a fost fratele meu. - Oh, nu !

- Nu ai cărţi prea bune, dragă. - Aşa stau lucrurile.

May, May...

Te-am dorit chiar înainte de a te cunoaşte.

Ştiu că pare o nebunie,

dar până şi femeie aia moartă, a fost o parte din mine.

Aş putea să mă schimb, Will, pentru tine, aş putea să mă schimb.

Îmi frângi inima, dragă, îmi frângi inima.

Iubeşte-mă, Will, iubeşte-mă !

Oh, dragă...

- Este o nebunie ! - Da !

Da...

- Da ! - Da...

Da, haide...

Trebuie să mă convingi, dacă vrei să rămân.

Trebuie să mă rogi.

Dragă, nu te-aş putea lăsa să pleci, nici dacă aş vrea asta.

Asta este frumos, dar de ce ?

Camille nu a ucis-o pe fata aceia, tu ai făcut asta.

Nu glumi cu mine, Will !

- Vorbeşti serios, nu-i aşa ? - Te rog, dragă, te rog.

- De ce faci asta ? - May, te rog nu mai vorbi.

Ai spus că am ucis-o pe fata aceia, de ce eşti atât de supărat ?

La naiba May, ştiu că tu ai omorât-o !

Au fost hainele, hainele lui Stela.

Echipa mea le-a căutat peste tot.

Şi nu le-am putut găsi.

De aceia ai venit la mine, numai ca să-mi verifici apartamentul ?

Spune cinstit, locotenente !

Abia dacă o cunoşteam pe faţă, de ce aş fi vrut să o ucid ?

Ai aflat de un alt amant a lui Stela, poate că ea ţi-a spus, nu ştiu.

Dar ştiu că a iubit-o şi voia să se întoarcă la el.

Doamne, situaţia asta trebuie că te-a scos în minţi.

Luni de zile ai avut grijă de el, i-ai adus droguri, ai făcut dragoste cu el.

May...

Spune-mi exact cum a fost, poate te pot ajuta.

Sigur, vrei să mă ajuţi aşa cum ai făcut-o în dormitor, ticălosule.

Ne-am dat seama că ai parcat maşina şi apoi ai chemat-o pe Stela,

sub pretextul că vrei să te întâlneşti cu ea în apartamentul tău.

De ce eu ?

Camille putea şi ea să sune, sau Steven.

Camille nu o cunoştea pe Stela,

iar Steven nu putea trage nici măcar cu un pistol cu apă fără să leşine.

- Tu ai fost, dragă. - Atunci arestează-mă, sau ieşi afară.

A fost uşor să o ucizi, nu-i aşa ?

Doi drogaţi prea ameţiţi să se apere,

ai pus doar inelul pe degetul ei,

şi Steven a făcut restul.

Bine, foarte bine.

Eşti mai rău decât Blue.

El mi-a tras-o cinstit, pe bani.

Tu mi-ai tras-o că luda, ticălos murdar.

Unde este arma, May, la cabană ?

O să răscolesc tot blestematul ăla de loc până am să o găsesc.

Nu am să stau aici să-ţi ascult rahaturile.

May, nu poţi pleca !

Porc negru sugător de scule şi ticălos, ce eşti !

Să faci dragoste cu mine nu ţi-a fost de ajuns ?

Aşa dragă, enervează-te !

Fă totul mai uşor pentru mine, vreau asta.

Loveşte-mă şi pe mine aşa cum ai lovit-o pe ea.

Iisuse Christoase !

Chiar a trebuit să-i zbori capul de pe umeri ?

Porc negru, ai să arzi în iad !

Will, Will, eu te iubesc.

Te iubesc...

Şi eu te iubesc, dragă.

Te iubesc...

Nu, te rog, nu face asta.

Te rog, nu face asta...

Will, nu face asta !

- Will, te rog... - Urăsc slujba asta afurisită !

SFÂRŞIT Done by Raiser.