Original subtitles

Doamnelor �i domnilor, tineri �i b�tr�ni,

poate vi se va p�rea cam neobi�nuit

s� ne adres�m vou� �nainte de film,

dar �i subiectul este neobi�nuit.

Povestea na�terii libert��ii. Povestea lui Moise.

Cum mul�i dintre voi �tiu deja,

Biblia nu spune nimic despre aproape 30 de ani din via�a lui Moise,

din momentul �n care el e doar un bebelu� de 3 luni,

g�sit �n tufi�uri de Bithiah, fiica faraonului,

adoptat apoi la curtea egiptean�,

p�n� c�nd afl� c� este evreu la origine

�i omoar� Egipteanul.

Pentru a povesti ace�ti ani, am apelat la istorici antici,

ca Philo �i Josephus.

Philo a scris �n epoca apari�iei lui Iisus din Nazaret pe P�m�nt,

�i Josephus cam 50 de ani mai t�rziu,

�n epoca distrugerii Ierusalimului de c�tre romani.

Ace�ti istorici aveau acces la documente distruse ast�zi

sau pierdute, ca Pergamentele de la Marea Moart�.

Acest film ridic� �ntrebarea

dac� oamenii trebuie s� tr�iasc� �n regatul lui Dumnezeu

sau sub domnia capricioas� a unui dictator ca Ramses.

Sunt oamenii proprietatea statului

sau suflete libere?

Aceast� b�t�lie �nc� se mai duce �n toat� lumea.

Inten�ia noastr� n-a fost s� invent�m o poveste

ci s� r�m�nem fideli pove�tii de inspira�ie divin�,

de acum 3000 de ani.

Cele 5 c�r�i ale lui Moise.

Aceast� poveste dureaz� 3 ore �i 39 minute.

Va exista un antract.

V� mul�umesc pentru aten�ie.

CELE 10 PORUNCI

Aceast� oper� se bazeaz� pe numeroase surse

�i con�ine extracte din urm�toarele c�r�i:

Sincronizare �i corectare text: Driv3r @ www.titr�ri.ro

Cei care urm�resc acest film, produs �i regizat de Cecil B. De Mille,

vor face un pelerinaj �n �inutul str�b�tut de Moise acum 3.000 de ani,

conform relat�rilor antice ale istoricilor Philo, Josefus,

Eusebius �nv��atul

�i Sfintele Scripturi.

�i a zis Dumnezeu: "S� fie lumin�!"

�i a fost lumin�.

�i, din aceast� lumin�, Dumnezeu a creat via�a pe P�m�nt.

Iar omului i s-a dat �n st�p�nire P�m�ntul

�i i s-a dat puterea de a alege �ntre bine �i r�u.

Dar oamenii c�utau s�-�i impun� voin�a,

pentru c� nu cuno�teau lumina legii lui Dumnezeu.

Au pus st�p�nire peste semenii lor.

Cei cuceri�i au fost obliga�i s�-�i slujeasc� st�p�nii.

Cei slabi au fost obliga�i s�-i slujeasc� pe cei puternici.

�i libertatea a fost izgonit� din lume.

A�a i-au �mpilat �i egiptenii pe fiii lui Israel.

�i le-au f�cut via�a amar� �n sclavie,

iar strigarea lor s-a suit p�n� la ceruri.

�i Dumnezeu a c�utat spre ei �i a trimis �n Egipt,

�n coliba umil� a lui Amram �i Zochabel,

s�m�n�a unui b�rbat �n mintea �i inima c�ruia

vor fi scrise legea �i poruncile Domnului.

Un om care va �nfrunta de unul singur un imperiu.

Fiu al zeilor, ieri astrologii no�tri au v�zut o stea nefast�

- intr�nd �n Casa Egiptului. - Adic� r�zboi?

Din Sinai p�n� �n Libia, �i p�n� la Cascadele Nilului,

cine s� ridice sabia asupra noastr�?

Du�manul de care trebuie s� ne temem e �n Egipt.

Sunt sclavii evrei din �inutul Goshen.

Eu �mi num�r du�manii dup� s�bii,

nu dup� lan�uri, mare preot.

S-au mai f�cut s�bii din lan�uri.

Acestor sclavi li s-a profe�it un izb�vitor

care-i va elibera din sclavie. Steaua �i anun�� na�terea.

Atunci, s� moar� to�i evreii!

Sclavii sunt bog��ie. Mai mul�i sclavi �nseamn� mai multe c�r�mizi.

Mai bine mai pu�ine c�r�mizi �i mai pu�ini evrei �n Goshen.

Este frontiera noastr� de est.

De vreme ce Izb�vitorul e printre cei nou-n�scu�i, doar ace�tia trebuie uci�i.

S� fie uci�i to�i nou-n�scu�ii de parte b�rb�teasc� ai evreilor.

A�a s� se scrie. A�a s� se �mplineasc�.

A�a porunce�te Ramses I.

Nu. Unde? O, nu!

V� rog. V� rog! Nu!

Dumnezeul lui Avraam.

Ia acest prunc �n m�inile Tale ca s� creasc� �i s� te slujeasc�.

Dar, mam�, nici nume nu i-am dat.

Dumnezeu �i va da nume.

Uit�-te dup� el, Miriam. Prive�te-l dintre trestii.

- Vezi unde-l duce Domnul. - Da, mam�.

- De ce n-ai spus nu? - Nu s-a g�ndit.

Poftim, arunc�!

- Te-ai �ngr�at. - Prea multe pr�jituri cu susan.

Prinde un lotus �i �i se va �mplini o dorin��!

Ce-�i vei dori, Tuya, aur sau un b�rbat?

Aur, desigur. Apoi pot avea ce b�rbat vreau.

- Aurul nu umple o inim� stearp�. - Lini�te, g�te zgomotoase.

Memnet, tu e�ti mul�umit� numai c�nd e�ti trist�.

Proastelor! S� vorbi�i de inimi sterpe �n fa�a fiicei lui Faraon.

Ce mai este �n inima ei

- pe l�ng� amintirea unui so� mort? - N-am vrut s-o r�nim.

- Privi�i, e ceva acolo! - Vezi s� nu fie un crocodil!

Bithiah poate face �i crocodilii s� pl�ng�.

Ce este, Bithiah? Ce ai g�sit?

Doar un co� dus de ape.

- Ai nevoie de ajutor? - Memnet, spune-le s� plece.

Vreau s� fiu singur�.

Vede�i ce-a�i f�cut? �napoi la palat.

Pleca�i. Toate. �i muzican�ii.

- N-o sup�r�m pe Bithiah. - S-a plictisit de voi �i eu la fel.

- Pleca�i! - Tu te-ai plictisit de orice.

Hai, pleca�i!

Gr�bi�i-v�! A�i sup�rat-o destul.

- Ce ai g�sit? - R�spunsul la rug�ciunile mele.

Te-ai rugat pentru un co�?

Nu.

M-am rugat pentru un fiu.

So�ul t�u este �n Casa Mor�ilor.

�i l-a rugat pe zeul Nilului s�-mi aduc� acest frumos b�iat.

Cuno�ti lucr�tura acestei p�nze?

Dac� fiul meu e acoperit cu ea... este un ve�m�nt �mp�r�tesc!

�mp�r�tesc! Este acoper�m�ntul unui sclav evreu!

Acest prunc a fost pus pe ape ca s� scape de edictul tat�lui t�u.

Eu sunt fiica lui Faraon �i acesta este fiul meu.

Va fi crescut �n casa mea ca prin� al celor dou� regate.

Mama mea �i mama ei �naintea ei au fost sclave ale lui Faraon.

Nu te voi vedea f�c�nd un prin� din acest sclav.

Ba m� vei vedea, Memnet.

�l vei vedea acoperit de glorie.

�i �l vei sluji a�a cum m� sluje�ti pe mine.

Umple co�ul cu ap� �i scufund�-l �n uitare.

Ridic�-�i m�inile, Memnet.

Ce ai �ngropat �n Nil s� r�m�n� �ngropat �n inima ta. Jur�!

Voi t�cea.

Ziua c�nd vei �nc�lca acest jur�m�nt va fi ultima ta zi.

Tu vei fi gloria Egiptului, fiul meu.

Puternic cu vorba �i fapta.

Regii se vor �nclina �n fa�a ta.

Numele t�u va d�inui �i dup� ce piramidele se pr�bu�esc.

�i...

...pentru c� te-am scos din ap�, te vei numi Moise.

Moise. Moise.

κi anun�� sosirea de departe, nu-i a�a, fiule?

Popularitatea lui poate fi periculoas�, m�rite Seti.

Pentru cine, Ramses? Pentru mine sau pentru tine?

N-ar fi prima oar� c�nd faima a �ntors un prin� �mpotriva faraonului.

Sau c�nd invidia a �ntors un frate contra altuia.

- Invidia e pentru cei slabi. - �i frumuse�ea pentru cei puternici.

- La asta te g�ndeai? - Dac� te referi la Nefretiri, da.

E frumuse�ea prin�esei cea care te atrage,

sau faptul c� trebuie s� se m�rite cu succesorul meu?

Eu sunt fiul t�u de s�nge. Cine altcineva �i-ar putea fi succesor?

M� va urma cel care e mai capabil s� conduc� Egiptul.

Am o datorie fa�� de str�mo�ii, nu fa�� de fiii mei.

- Atunci eu ��i voi urma. - Chiar a�a?

Nu l�sa ambi�ia s� te distrug�.

L-am trimis pe Moise s� distrug� un ora�. Se �ntoarce triumf�tor.

Te-am trimis pe tine s� construie�ti unul. Unde este?

Va fi gata atunci c�nd bag frica

�n sclavii evrei care �l construiesc.

Dar sunt sigur, tat�...

...c� niciun frate �nchipuit nu-�i va primi coroana,

sau pe Nefretiri.

Chiar a�a?

Eu aleg cine �mi prime�te coroana...

...�i pe Nefretiri.

Cred c�-l v�d, Memnet.

Moise.

Da, �l v�d!

Moise!

Ascult�, Memnet. Ascult�.

Trompetele spun �ntregii lumi c� s-a �ntors la mine. Ascult�-le.

�i tot strig�tul lor este �n�bu�it de b�taia inimii mele.

Auzi, Memnet? �ntregul ora� �i strig� numele.

�i aud.

Sl�vitul Moise, prin�ul Egiptului,

fiu al surorii lui Faraon, protejatul zeului Nilului,

Comandant al Armatei de Sud.

Bine ai venit acas�!

Prin�e Moise!

Binecuv�ntarea lui Amon-Ra s� coboare asupra ta, m�rite prin�.

A �nfr�nt m�ndria Etiopiei.

Ce moar� stricat�!

Eu sunt de acord cu el.

...sl�vit pe P�m�nt, Cuceritorule, a�a cum soarele e sl�vit �n ceruri.

Bun venit fiului surorii mele.

Am auzit c-ai luat ibi�i de pe Nil

s� distrugi �erpii venino�i folosi�i contra ta

atunci c�nd ai asediat Saba.

Fie ca bra�ele mele s� r�m�n� puternice �n slujba ta, m�rite Seti.

Cine e acest t�n�r zeu sosit �n casa lui Faraon?

Nu mai e nevoie s�-�i spun c�-i �mp�rt�esc bucuria.

�ntr-adev�r, frate, nu e nevoie.

Pream�rite, ��i aduc Etiopia!

Ordon�-le s� �ngenuncheze.

S� ordoni supu�ilor t�i, frate.

L-am adus pe regele Etiopiei �i pe sora lui ca prieteni,

ca alia�i care ne ap�r� grani�a de sud.

Fiul meu a procedat �n�elept, Etiopia. V� spun bun venit, ca prieteni.

M�rite rege, ��i cer o singur� favoare.

Aceast� piatr� verde, din mun�ii no�tri,

vreau s� o d�ruiesc acestui prin� al Egiptului,

pentru c� e la fel de bun pe c�t e de �n�elept.

Zeii sunt mul�umi�i c�nd v�d c� un om este cinstit de du�mani.

�i ce du�man frumos.

Ave�i grij� s� se simt� bine.

Pream�rite, iat� �ntregul tribut al Etiopiei. Hamali!

Voi trimite pe Nil 20 de barje pline cu bog��iile pe care le vezi aici.

Butuci de abanos �i smirn� pentru noul t�u ora�.

Un tribut foarte frumos, Moise. De�i nu am un nou ora�.

�i nici n-o s� ai.

Sclavii mai degrab� mor dec�t s� te slujeasc�.

De ce?

Cred c� un izb�vitor �i va elibera din sclavie.

Izb�vitor! A fost prezis de fiecare stea c�z�toare de pe vremea tat�lui meu.

- Dai vina pe el pentru e�ecul t�u! - Eu nu �ncerc s� m� scuz.

Dac� n-ai �ncredere �n mine, s� construiasc� Moise ora�ul.

Nu. �ncearc� s�-l �ndep�rteze pe Moise de tine, Seti.

Sau de tine, poate.

Poate coco�ii no�tri ar c�nta mai �ncet pe alt acoperi�.

Veni�i �n fa�a mea.

Vrei s�-�i mul�ume�ti faraonul, Moise?

- Voin�a ta e lege pentru mine. - Atunci f�-mi tu ora�ul.

�n�eleapt� decizie. O �ns�rcinare nobil�.

Ramses, tu crezi c� Izb�vitorul este un mit?

Nu conteaz� ce cred eu. Ceea ce conteaz� e c� sclavii cred �n el.

Desigur, desigur.

Atunci vei merge �i tu la Goshen.

Afl� dac� acest Izb�vitor e real sau e mit.

Dac� e mit, adu-mi-l �ntr-o sticl�, dac� e real...

...adu-mi-l �n lan�uri.

A�a s� se scrie. A�a s� se �mplineasc�.

E�ti parfumat� ca vinul Babilonului. A� putea...

...dar e�ti prin�esa mo�tenitoare

�i dup� legea lui Faraon, te po�i m�rita doar cu un faraon.

M� voi m�rita cu un faraon.

Cu tine.

- Ramses n-ar fi de acord. - Dar Seti ar fi!

C�t ai fost plecat, i-am amintit de tine mereu.

Dar, dac� nu reu�e�ti, vei fi prin�ul unei provincii din de�ert

�i eu, so�ia lui Ramses. Moise, construie�te-i ora�ul

�i Seti nu-�i va refuza nimic.

O s�-l construiesc de dragul lui Seti, nu pentru tronul Egiptului.

Dar eu sunt Egiptul.

Acum flac�ra pe care ai aprins-o arde aproape de tron.

Pe limba ta o s� pieri, Memnet.

Un cuceritor deja cucerit?

Primul chip pe care l-am c�utat e ultimul pe care-l v�d. Mam�.

Mul�umeam zeilor pentru c� te-ai �ntors.

Dar v�d c� e�ti �n mare pericol aici.

Un pericol �mb�t�tor, mam�.

Ia-o de so�ie dac� po�i, fiule, dar nu te �ndr�gosti de ea.

N-o s�-i dau at�ta b�taie de cap ca sclavii din Goshen.

Te-ai �ndopat destul. Ridic� pietrele alea �i mi�c�!

Tu, mai sunt �i al�i porci de ad�pat.

Pune pietrele �napoi.

- Hei, nuf�rule! - M� cheam� Lilia.

Pentru mine e�ti un nuf�r �i am nevoie de ap�.

Iosua.

Credeam c� nu mai cobori.

Apa �naintea dragostei, draga mea.

Trebuie s� bei tot Nilul ca s�-�i ast�mperi setea?

Nu, �mi trebuie doar buzele tale.

Ai grij�, dragul meu. Ochii lui Dathan v�d prin piatr�.

Dathan e un vultur care m�n�nc� trupul poporului s�u.

Mi-e team� c�nd m� prive�te.

Dac� te atinge, �l sugrum cu biciul lui.

Ca s� mai moar� o mie!

E via�a �n sclavie mai bun� dec�t moartea?

Iosua, trebuie s� sper�m.

Dumnezeu ni-l va trimite pe Izb�vitor.

Speran��! Pe urmele fiec�rei speran�e vine Dathan.

Tu e�ti Dathan, supraveghetorul evreu.

Supraveghetorul �ef evreu, M�ria Ta.

Baka, arhitectul �ef, mi-a spus c� m� pot baza pe tine.

Sunt m�gulit de aprecierea lui.

C� m� pot baza pe tine s�-�i vinzi �i mama.

�i cine sunt eu s�-l contrazic pe arhitectul �ef?

Unde e pretinsul Izb�vitor care-i va elibera pe evrei?

Cine �tie, Prin� Nemuritor? Nu-mi fac m�rturisiri mie.

- Dar po�i afla. - F�r� �ndoial�.

Ai urechile unui �obolan �i nasul unui dihor.

Pentru a v� sluji, fiu al lui Faraon.

Adaug� la ele �i ochii unei nev�stuici �i g�se�te-mi-l pe Izb�vitor.

Hai, pune�i osul! �mpinge�i!

- Hei, sus! - La st�nga!

Babo! Babo!

Mai pune unsoare sub lespedea din mijloc!

- Yochabel. - Ajut�-m�!

Opre�te piatra!

Continua�i lucrul!

- Continu� s� tragi! - Yochabel s-a ag��at. Opri�i.

Pune�i-v� spin�rile la treab�! Trage�i!

Trage�i!

- Trage�i! - O s-o omor��i. Opri�i lespedea!

Nu oprim un bloc �n mi�care pentru o bab�!

D� cu biciul! Mi�ca�i-o!

Yochabel! Opri�i lespedea! Opri�i lespedea!

Nu v� opri�i! Nu v�...

Sta�i! Opri�i, pe toate fr�nghiile!

Opri�i, st�lpii! Jos!

Ap�!

- Da�i-i drumul b�tr�nei! - R�m�ne acolo �i tu o s� fii hran� leilor.

- Iosua! - Nu! Nu pe Iosua.

- Du-te la prin� �i cere-i �ndurare. - Lui Ramses?

Nu, prin�ului Moise, acolo, la pavilion.

Dup� ea! Dup� ea!

Opri�i-o!

Opri�i-o pe fata aia!

Sacagi�a, opri�i-o!

Opri�i-o pe fata aia! Opri�i-o!

�ndurare, prin�e Moise!

- �ndurare, prin�e Moise! - Vino �ncoace.

- �ndurare? Ce ai f�cut? - Nu pentru mine, st�p�ne.

Pentru un sclav care ne-a salvat pe mine �i Yochabel de la moarte

�ntre blocurile de granit.

A�a o floare delicat� strivit� �ntre pere�i de piatr�.

- Cum? - Un cioplitor l-a lovit pe supraveghetor.

Nu poate fi dec�t o pedeaps� pentru cioplitor.

S�ngele e mortar prost. Vino.

Prin�ul Moise!

La o parte!

O �ngropa�i pe b�tr�n� �ntr-un morm�nt de piatr�?

�n�l�imea Voastr�, s-a prins. N-am putut s� m� eliberez.

Umerii t�i n-ar trebui s� mai poarte poveri, b�tr�no.

Domnul mi-a re�nnoit puterile �i mi-a u�urat poverile.

Mai bine �i le lua de tot.

B�tr�nii sunt pu�i s� ung� lespezile, st�p�ne.

Dac� mor, nu-i nicio pierdere.

E�ti arhitect �ef sau m�celar �ef?

Dac� am opri lespezile pentru fiecare femeie care cade,

ora�ul n-ar fi gata niciodat�.

Dac� nu-s obliga�i, sclavii nu muncesc.

N-au randament pentru c� nu-s hr�ni�i.

- Tu pari destul de puternic. - Sunt cioplitor.

- Faraonii vor imagini s�pate ad�nc. - Las� biciul!

�tii c� mori dac� love�ti un egiptean?

�tiu.

- Dar l-ai lovit. De ce? - S-o scap pe b�tr�n�.

- Ce este ea pentru tine? - O b�tr�n�.

- St�p�ne, trimite-l la moarte. - Omul �sta are curaj.

- Nu vorbe�ti ca un sclav. - Dumnezeu i-a f�cut pe oameni liberi.

- Care Dumnezeu? - Dumnezeul lui Avraam. Atotputernicul.

Dac� Dumnezeul vostru e atotputernic, de ce sunte�i sclavi?

El va alege ceasul libert��ii noastre �i pe Izb�vitorul nostru!

- St�p�ne, omul �sta e tr�d�tor. - Nu e tr�dare s�-�i dore�ti libertatea.

Da�i-i drumul.

Ai probleme cu sclavii, frate?

Niciuna care s� nu poat� fi rezolvat� cu o ra�ie de gr�u �i o zi de odihn�.

O zi de odihn�?

C�nd caii t�i obosesc, se odihnesc. C�nd fl�m�nzesc, �i hr�ne�ti.

Sclavii trag lespezi �i c�r�mizi, caii mei �l trag pe viitorul faraon.

Este gr�u �n hambarele din Goshen?

Nu vei �ndr�zni s�-l iei, frate.

Gr�narele templului sunt pline!

Ia c��iva �mping�tori �i femei cu co�uri.

A�a voi face... m�rite prin�.

Fii atent, Moise. Gr�nele din templu sunt ale zeilor.

Ce pot digera zeii nu se va strica �n burta sclavilor.

- �mping�tori! - �napoi la locul t�u!

- Am ordine de la prin�. - Ridica�i st�lpii!

- Aduce�i 100 de femei cu co�uri. - Elisheba, ia cu tine femeile.

Voi cu st�lpii, dup� mine!

La o parte! Sparge�i poarta hambarului!

�napoi!

Acum pruncul meu va avea m�ncare!

Umple�i-v� �alurile.

- Iosua a f�cut asta! - �i prin�ul Moise!

Mai aduce�i co�uri!

Bine, bine.

Fiu al zeilor...

Poftim! �acalii mei i-au �ncol�it pe c�inii t�i.

C�inii �ncol�i�i sunt periculo�i.

C�nd merg vertical �i se hr�nesc cu gr�nele templului.

�mi aduci pl�ngeri contra lui Moise de luni �ntregi.

Ora�ul se construie�te, iar eu c�tig jocul.

- Nu ne-ntrerupe cu nimicuri. - P�n� s� fie terminat ora�ul,

aceste nimicuri te vor surprinde.

Via�a e plin� de surprize.

�i ast�zi am una pentru tine, pisicu�a mea.

Moise!

�i Ramses.

Crocodilule.

Poftim, o tripl�. Ai pierdut. Nu te mai las s� c�tigi.

Ai crezut c�, dac� pierzi �n fa�a mea, c�tigi pentru Moise.

�tii, coroanele se pierd uneori cu z�mbete �i gropi�e.

- La fel �i r�bdarea. - A ta?

Sunt gata planurile pentru jubileul meu?

�n afar� de proclamarea c�s�toriei dintre Ramses �i Nefretiri.

- Nu! - E�ti sigur c� va fi Ramses?

Cine altcineva �i-ar putea urma?

Moise, desigur.

Moise a golit de gr�u gr�narele templelor.

Nu pari mai slab. Am�ndoi sunte�i genero�i cu sfaturile.

- �ii seama de al meu? - Nu, �mi aleg singur urma�ul!

�i-ai pierdut capul, drag�?

Te-am trimis la Goshen s� aduci capul �acalului care vrea s� elibereze sclavii.

- Unde este? - Nu mai au nevoie de Izb�vitor.

- �l au pe Moise. - Asta e o ghicitoare?

Le d� gr�nele preo�ilor �i �i las� s� se odihneasc� o zi din �apte.

- Ei �i spun "ziua lui Moise". - Acest b�rbat vrea s� fie zeu.

- Eu �l prefer ca b�rbat. - Tu l-ai prefera ca faraon.

- �i-e team� de Moise? - Da.

�ine Etiopia �n st�nga �i Goshen �n dreapta,

iar tu, Faraon, e�ti �ntre ele.

Vrei s� spui c� ar putea ridica sclavii contra mea?

- I-am fost ca un tat�. - Ambi�ia nu cunoa�te tat�.

Moise nu te-ar putea tr�da mai mult dec�t a� putea eu.

- �mi poate spune asta c�nd sose�te. - Nu vine, tat�.

Cum? Am trimis dup� am�ndoi.

A trimis vorb� c� nu poate veni, pentru c� e presat de... alte probleme.

Ai auzit? Alte probleme!

Escorta mea.

Voi veni cu tine, fiule, ca s� v�d ce cre�te �n Goshen, ora�ul

sau semin�ele tr�d�rii.

Viper� mincinoas�!

Te vei �neca cu propriul venin dac� vrei s�-l �ntorci pe Seti contra lui Moise.

Tu vrei s�-l �ntorci pe Seti contra mea.

Nu uita, draga mea, c� trebuie s� te m�ri�i cu viitorul faraon,

c� vei fi a mea.

A mea, ca �oimul, sau c�inele sau calul meu. Te voi iubi mai mult

�i te voi crede mai pu�in.

Nu vei face niciodat� pentru mine ce ai face pentru Moise.

Te cunosc, draga mea.

E�ti o mic� p�uni�� �n�el�toare, cu gheare ascu�ite.

Dar e�ti hran� pentru zei �i te voi avea pe toat�.

Nu m� vei avea deloc. Credeai c� s�rutul meu ��i arat� ce vei avea?

Nu, �ng�mfatul meu, ��i arat� ce nu vei avea.

- Nu te-a� putea iubi niciodat�. - Conteaz�?

Vei fi so�ia mea.

Vei veni la mine ori de c�te ori te voi chema.

�i �mi va pl�cea foarte mult.

Dac�-�i va pl�cea �i �ie sau nu, e treaba ta.

Dar cred c�-�i va pl�cea.

Piatra va fi prea solicitat�. Ne mai trebuie nisip.

O s� risc, Baka. Mai e pu�in p�n� la jubileu.

Dac� piatra se sparge, te vei sparge �i tu.

Semnalul albastru, gata. Steagul albastru.

Steagul albastru! Scoate�i penele!

- Penele scoase. - Steagul verde.

Aten�ie, ciocanele!

- Sforile de rezisten��, aten�ie! - La o parte de l�ng� funia principal�!

Ciocanele, preg�tite.

- Nu te bucuri s� m� vezi. - Ba da, m�rite faraon.

Dar acum am lucruri importante de f�cut. Steagurile ro�ii, aten�ie.

Mi-a spus Ramses. Lucruri mai importante dec�t poruncile mele.

Mi-ai poruncit s� termin ora�ul. Tensiunile din piatr� sunt prea mari.

Steagul ro�u!

Steagul ro�u! Lovi�i!

- Se sparge piatra. - Sunt 2.000 de sclavi la funii.

Iat� obeliscul jubileului t�u.

Baka, pune 1.000 de sclavi s� scoat� nisipul p�n� se stabilizeaz� piatra.

- Faraonul este mul�umit? - De obelisc, da.

Dar nu �i de anumite acuza�ii care �i-au fost aduse.

De c�tre cine?

- Ai golit gr�narele templului? - Da.

- Le-ai dat sclavilor gr�ul? - Da.

- �i la�i s� se odihneasc� o zi din �apte. - Da.

Ai f�cut toate astea ca s� le c�tigi bun�voin�a?

Ora�ele-s f�cute din c�r�mizi. Cei puternici fac multe, fl�m�nzii pu�ine.

Mor�ii nu fac niciuna.

At�t despre acuza�ii. Acum vezi rezultatele.

Pilonii comemoreaz� victoria ta de la Kade�,

unde i-ai �nvins pe amori�i.

- Exist� mai �nalte �n Egipt? - Sunt cele mai �nalte din lume.

Cu at��ia sclavi �i-ai putea face o armat�.

Dar am f�cut un ora�.

�aisprezece lei ai lui Faraon vor str�jui por�ile sale.

�i va fi ora�ul gloriei lui Seti.

Sclavii ace�tia sunt loiali gloriei lui Seti sau �ie, Moise?

Sclavii �i venereaz� Dumnezeul lor. Iar eu te slujesc doar pe tine.

Las�-�i propria imagine s� te asigure de loialitatea mea, pentru o mie de ani.

Superb!

Ramses.

Asta nume�ti tu tr�dare?

Cine ar lua prin for�� un tron pe care l-a c�tigat prin fapte?

Pentru acest ora� �i pentru Etiopia,

numele t�u va fi s�pat al�turi de al meu pe fiecare pilon.

Al t�u, Ramses, nu va fi nic�ieri.

Pentru c�, �n opinia mea, �i-ai acuzat fratele pe nedrept.

- Vino. - Faraon, el ��i este fiu de s�nge.

N-am nevoie de ajutor, Moise, pentru a p�stra ce-i al meu.

Eu hot�r�sc ce-i al t�u. Vino cu mine, Moise.

Stai s�-�i pierzi tronul pentru c� Moise construie�te un ora�?

Ora�ul pe care-l construie�te va purta numele meu.

Femeia pe care o iube�te va avea copilul meu.

A�a s� se scrie. A�a s� se �mplineasc�.

Da, asta pentru ceremonia din templu.

Asta...

Asta...

...e pentru noaptea nun�ii mele.

N-o vei purta niciodat�.

De ce nu?

�i-am adus o p�nz� care spune mai multe.

D�-le afar�.

Pleca�i, ca s� aud ce are de spus baba asta stafidit�.

Ei, ce cronc�neli sinistre ai pentru mine ast�zi?

Te preg�te�ti pentru o c�s�torie care nu va fi.

Ai b�ut prea mult vin!

Nu voi permite ca faraonul �i Ramses s� fie tr�da�i.

Ce-i pas� unei sclave ce faraon conduce �ara?

Am t�cut treizeci de ani.

Dar acum to�i regii Egiptului �mi strig� din morminte:

"Nu l�sa un evreu s� stea pe tronul nostru".

- Ce tot spui? - Ramses are �n vene s�ngele regilor.

- �i Moise? - Este mai jos dec�t ��r�na.

Prin venele lui nu curge nicio pic�tur� de s�nge regal.

Este fiul unor sclavi evrei.

Te voi sf�ia �n at�tea buc��ele c� nici vulturii nu le vor g�si!

- Cine a n�scocit asta? Ramses? - Ramses nu �tie... �nc�.

O vei repeta �n fa�a lui Bithiah!

Care a pescuit un sclav din Nil, l-a numit fiu �i prin� al Egiptului,

oarb� fa�� de adev�r �i de durerea unui p�ntec sterp.

Erai singur� cu Bithiah?

O feti�� m-a condus la evreica Yochabel,

pentru ca pruncul s� fie al�ptat de mama sa adev�rat�.

Ai grij�, cioar� b�tr�n�!

Cronc�ne�ti prea mult contra lui Moise.

Vrei s� amesteci s�nge de sclav cu s�ngele t�u?

El va fi so�ul meu. Nu vreau altul.

Atunci �nfa��-�i primul n�scut �n p�nza asta.

Rupt� din haina unui levit. A fost scutecul lui Moise.

�i giulgiul t�u!

- Crezi c�-mi pas� al cui fiu este? - Lui Ramses �i pas�.

N-o s� tr�ie�ti destul ca s�-i spui!

Nefretiri.

Nefretiri. �i-ai �ncuiat u�a ca s� m� faci din prin� cer�etor?

Eu sunt cer�etoarea, Moise, ��i cer�esc �mbr��i�area.

S�rut�-m�, doar s�rut�-m�.

Nu e�ti cer�etoare, draga mea. E�ti o cuceritoare.

Iar eu sunt prizonierul t�u pe via��.

O via�� nu va fi nici pe jum�tate de ajuns.

Tu vei fi regele Egiptului.

Iar eu, pre� sub picioarele tale.

Un b�rbat at�t de prost �nc�t s� te foloseasc� de pre�

n-ar fi un bun rege pentru Egipt.

St�p�n�, corbul a aruncat o pan� neagr� la u�a ta!

- Cine s�...? - Nu, Moise, las� lumea afar�.

Iertare. Iertare, prin�es�.

- B�tr�na doic� Memnet... - Pleac�.

- Nu vreau s� aud nimic. - Ce-i cu Memnet?

A murit. Cred c� a c�zut de la balcon.

Nu vreau s� aud lucruri triste ast�-sear�. Pleac�!

Cred c� Memnet s-a plimbat pe balconul �la de o mie de ori.

- Conteaz� moartea unei sclave? - Te-a slujit cu credin��.

A�a bogat� �n dragoste �i a�a s�rac� �n mil�?

Ce fel de femeie m� �ine prizonier?

Una care te iube�te �i care nu vrea s� te piard�.

Una care va fi so�ia ta. Nimic nu va schimba asta.

Nici comploturile lui Ramses, nici minciunile lui Memnet!

Ai ascultat-o bomb�nind toat� via�a. De ce te-ar deranja acum?

A bomb�nit contra ta.

Fie ca amenin��rile ei s� fie �ngropate odat� cu ea!

Prive�te! Noaptea e o coroan� de stele

�i �ntunericul, un ve�m�nt al uit�rii.

Vino, iubitule, s� le �mp�r�im. Luna ne va fi sceptru.

- O bucat� de p�nz� evreiasc�! - O fi sc�pat-o Memnet.

Memnet nu a fost evreic�. De ce ar aduce-o aici?

- Nu �tiu. - Ba �tii. Spune-mi.

I-o ducea lui Ramses... ca s� te distrug� pe tine!

Cum s� m� distrug� Ramses cu o p�nz�?

Moise, de ce te-ndoie�ti de mine, de ce-�i pas�?

Da! Am omor�t-o. �i ce dac�?

�n fiecare zi mor o sut� de sclavi. S� uit�m.

S� nu uit�m! Ce-are a face p�nza asta cu mine? Spune-mi.

- N-o s� schimbe lucrurile �ntre noi. - Cum ar putea s� le schimbe?

- A fost scutecul unui copil. - Care copil?

Bithiah l-a luat de pe r�u. Memnet era cu ea.

- Cine era copilul? - Memnet a murit.

Nimeni nu va �ti cine e�ti. Te iubesc, am ucis pentru tine.

Voi ucide pe oricine se bag� �ntre noi.

De ce ai ucis pentru mine? Dac� m� iube�ti, nu min�i.

Cine era copilul?

Ia-m� �n bra�e. Str�nge-m� l�ng� tine.

Nu te-ai n�scut prin�, Moise,

e�ti fiul unor sclavi evrei.

Crezi asta?

Cred orice vrei tu s� cred.

Spune-mi c� nu e�ti �i o s� cred.

Dragostea nu poate ucide adev�rul, Nefretiri.

Crezi, altfel n-ai fi ucis-o pe Memnet.

Te iubesc. �sta e singurul adev�r pe care-l cunosc.

Acest copil al Nilului avea �i o mam�?

Memnet i-a spus Yochabel.

O s-o �ntreb pe Bithiah.

Cum te-ai putut �ndoi de mine?

Nu te-ai �ndoit de mine atunci c�nd ai f�cut primii pa�i.

E o minciun� sfruntat� tesut� de Ramses.

Mam�, tot Ramses a �esut �i asta?

O crezi pe mama ta, sau o bucat� de p�nz� g�sit� de Memnet?

De unde �tii c� a fost Memnet?

Cine s� fie? Memnet l-a crescut pe Ramses.

Va pl�ti pentru c� �mpr�tie minciunile lui.

- A pl�tit deja. - E moart�?

A omor�t-o Nefretiri.

Alung� orice team� sau b�nuial� pe care le mai ai, fiule.

Voin�a ta va fi lege �n Egipt

atunci c�nd e�ti �ncoronat ca rege al s�u.

Memnet povestea despre o femeie numit� Yochabel.

Ai cunoscut-o?

Nu.

A ta a fost fa�a pe care am v�zut-o deasupra leag�nului.

Tu e�ti singura mam� pe care am cunoscut-o.

Oriunde m� duce via�a, sau orice va trebui s� fac,

te voi iubi �ntotdeauna.

Careta mea! Plec la Goshen!

O caret�, aici, �n Goshen?

- �tii cine sunt? - Au trecut mul�i ani, �n�l�imea Ta.

- Cine sunt ei? - Copiii care mi-au r�mas.

Vreau s� vorbesc cu tine singur�.

De ce ai...?

- De ce ai venit aici? - Pentru c� Moise va veni aici!

- Fiul meu? - Nu! Fiul meu.

Asta e tot ce trebuie s� �tie.

Buzele mele o vor nega, dar ochii mei nu vor putea niciodat�.

Vei pleca din Goshen cu familia ta, �n seara asta!

Suntem levi�i, p�stori ai neamului lui Israel. Nu putem pleca.

Vrei s�-i iei lui Moise tot ce i-am d�ruit eu?

Vrei s� desfaci tot ce am f�cut pentru el?

I-am pus tronul Egiptului la �ndem�n�.

- Ce-i po�i da tu �n loc? - Eu i-am dat via��.

Eu i-am dat dragoste. Tu i-ai �ters lacrimile?

- Tu ai suferit pentru el? - Da!

Am suferit pentru el.

�i bra�ele mele t�njeau s�-l str�ng�.

Dar nu �ndr�zneam nici s�-i ating marginea hainei.

L�ng� mine n-ar fi avut dec�t nefericire,

s�r�cie �i lovituri de bici.

Nu, nu-i voi lua gloria �i bog��iile pe care i le-ai dat.

Pentru asta voi avea grij� de tine.

Tu �i familia ta ve�i p�r�si Goshen ast�-sear�.

Nu conteaz� unde m� trimi�i...

...dac� Dumnezeul lui Avraam are o misiune pentru fiul meu,

el o va cunoa�te �i o va �ndeplini.

Haide�i! Str�nge�i-v� lucrurile, repede. N-o s� v� lipseasc� nimic.

Tu �i copiii t�i ve�i fi elibera�i!

A uitat oare mama mea? Doar faraonul poate elibera sclavi.

Moise, nu intra. Aici e numai durere.

�i tu o alini, mam�?

Te-am urm�rit aici s-o g�sesc pe Yochabel...

Tu e�ti femeia care a fost prins� �ntre lespezi.

- P�n� ai venit tu. - Fiule, dac� m� iube�ti...

Te iubesc, mama mea. Dar sunt oare fiul t�u?

Sau sunt al t�u?

Nu, nu e�ti fiul meu.

Dac� tu crezi c� oamenii sunt vite care trebuie m�nate cu biciul,

dac� te po�i �nchina �n fa�a unor idoli de piatr� �i a unor dobitoace din aur,

nu e�ti fiul meu.

Fiul meu... ar fi sclav.

M�inile sale ar fi noduroase �i cr�pate de la f�cutul c�r�mizilor.

Spatele s�u ar fi r�nit de biciul supraveghetorului.

Dar �n inima sa ar arde spiritul Dumnezeului cel viu.

Pentru a c�rui bun�voin�� e nevoie de un spate r�nit �i m�ini cr�pate?

Acest zeu al de�ertului e speran�a celor dispera�i.

Locul t�u este la palat.

Ai urcat p�n� la soare pe aripi de aur.

E�ti al meu, al lui Nefretiri, al lui Seti, al celor care te iubesc!

�i cei dispera�i iubesc mai pu�in?

Juri �n numele acestui Dumnezeu c� nu e�ti mama mea?

Nu �tim care este numele S�u.

Atunci prive�te-m� �n ochi �i zi-mi c� nu e�ti mama mea.

Moise, Moise. Nu pot, nu pot.

Eu sunt fratele t�u, Aaron.

Eu sunt sora ta, Miriam.

- Eu sunt fratele vostru, Moise. - Nu! G�ti�i-v� de plecare! Repede!

Vor pleca. Secretul pleac� cu ei.

- Nimeni nu trebuie s� �tie ru�inea... - Ru�inea?

�n ce fel m-am schimbat?

Egiptean sau evreu, sunt tot Moise.

Acelea�i palme sunt acestea, acelea�i bra�e,

aceea�i fa��, pe care le aveam acum o clip�.

Acum o clip� erai fiul ei, m�ndria Egiptului.

Acum e�ti al meu, un sclav al Egiptului. Nu �i-e ru�ine de asta?

Dac� nu mi-e ru�ine de mine, cum s�-mi fie ru�ine de femeia care m-a n�scut,

- de neamul din care am ie�it? - Dumnezeul p�rin�ilor mei!

Moise, ce vei face?

Aceasta este leg�tura.

�i voi r�m�ne aici pentru a afla cine sunt

�i de ce evreii sau al�i oameni trebuie s� fie sclavi.

Pune�i-v� lucrurile �napoi. Nu pleca�i.

Moise.

A f�cut ea pentru tine mai mult dec�t am f�cut eu?

Oare via�a pe care �i-a dat-o va fi de mai mult folos �n pu�urile sclaviei?

Nu ar fi mai bine slujite dreptatea �i adev�rul de pe un tron...

...de unde to�i oamenii s� se bucure de bun�tatea �i puterea ta?

Nu �tiu care putere mi-a creat destinul.

Dar pa�ii mei sunt �ndrepta�i pe un drum pe care trebuie s�-l urmez.

Iart�-m�, Bithiah.

Dumnezeul str�mo�ilor mei,

ai adus sf�r�itul sclaviei pentru neamul lui Israel.

Binecuv�ntat� sunt eu �ntre toate mamele din �inut,

pentru c� ochii mei l-au v�zut pe Izb�vitor!

Nu ve�i �nh�ma bivolul care calc� porumbul,

f�c�nd paie pentru c�r�mizile Egiptului.

Nici nu ve�i odihni bra�ele care v�ntur� gr�nele �n v�nt, la nesf�r�it,

pentru a separa gr�ul de neghin�.

Gr�u purtat cu greu pe spin�rile a nenum�ra�i sclavi.

De pe Nil, din b�rcile �nc�rcate, c�tre ��rmul forfotind de oameni,

trudesc din greu sub snopii de gr�u

�i se �ntorc, la nesf�r�it, s� ia al�ii.

O recolt� de aur pentru cei care o folosesc.

Gr�ne care �i vor hr�ni pe st�p�ni. Am�r�ciune care-i va hr�ni pe sclavi.

�i pentru a hr�ni pu�urile de c�r�mizi, paie...

... duse pe spin�rile �ncovoiate ale femeilor,

jos, �n valea nesf�r�it� a chinului �i suferin�ei,

ce se �ntinde c�t vezi cu ochii.

Un iad de trupuri murdare de noroi,

unde picioarele fr�m�nt�torilor amestec� lutul cu paiele

pentru a face c�r�mizile lui Faraon.

�i, peste tot, biciurile supraveghetorilor aten�i,

gata s� loveasc� spin�rile celor osteni�i.

Topoare care m�run�esc paiele.

S�p�ligi care scot lutul,

un ciclu ne�ncetat de corvezi nesf�r�ite.

De la picioarele fr�m�nt�torilor,

p�n� la m�inile modelatorilor de c�r�mizi

se mi�c� permanent �uvoiul de noroi, umila s�m�n�� a m�ndrelor ora�e,

zi dup� zi, an dup� an, secol dup� secol.

Sclavie f�r� odihn�, chin f�r� r�splat�.

Ace�tia sunt copiii suferin�ei,

cei chinui�i, cei dispera�i, cei oprima�i.

�i el a cobor�t �n mijlocul lor �i a c�utat la povara lor.

Ap�, fato.

Poftim. Poftim ap�.

Greu dans dansezi, b�tr�ne.

�l dans�m de 400 de ani... pe o muzic� sinistr�.

Singurul izb�vitor care ne-a vizitat e �ngerul mor�ii.

�napoi la treab�, cat�rilor.

N-ai mai muncit la c�r�mizi. N-ai cicatrici pe spate.

Aduci un z�mbet cald al�turi de apa ta rece.

Z�mbetul meu este pentru un cioplitor. Apa e pentru tine.

- Mul�umesc. - ��i cunosc vocea de undeva.

- Cine e�ti? - Unul dintre cei �nseta�i.

Tu, de acolo! Vino �ncoace.

- E Baka, arhitectul �ef. - Te strig� pe tine sau pe mine?

Tu, sacagi�o, mi-e sete.

Nu de ap� i-e sete.

Frumuse�ea e un blestem pentru femeile noastre.

- Ap�, preanobile? - Nu, vin.

Vinul frumuse�ii.

Ce frumuse�e vede st�p�nul meu �n aceste noroaie?

�i lotusul �nflore�te �n noroiul cenu�iu al Nilului.

Dathan, e bun� ca sclav� de cas�.

Nu m� lua�i de l�ng� ai mei!

Ar fi periculos.

Pericol din a�a m�ini frumoase?

Sunt �i alte m�ini, destul de puternice ca s� ucid�.

Floarea noastr� de noroi are un spin.

Te rog, st�p�ne Baka, te implor!

Lacrimi? C�nd te vei �mb�ia �n ape parfumate,

c�nd trupul t�u va fi dezmierdat de uleiuri dulci,

�i vei fi piept�nat� cu pieptene din santal,

nu vei mai avea vreme de lacrimi.

Nu e demn� de m�re�ia ta. Las� ochii mei...

Ochii t�i ar trebui s�-l caute pe Izb�vitor, Dathan, sau �i-i scot. Lua�i fata.

Fie ca m�na Domnului s�-l loveasc�.

Dansa�i, broa�te de noroi. Dansa�i!

Ne distruge�i trupurile, ne r�pi�i speran�a din suflete!

Mai trebuie s� ne p�ng�ri�i �i femeile?

Danseaz�, capr� schel�l�itoare!

Nu suntem animale, suntem oameni, f�cu�i dup� �nf��i�area Domnului.

Asta o s�-�i schimbe �nf��i�area!

Tu, danseaz�.

Lua�i-l pe t�ietorul de paie.

Las�-l, sau vei fi ucis al�turi de el.

Nu pot s� las un om s� moar� �n noroi.

��i mul�umesc, fiule.

Dar moartea e mai bun� ca sclavia,

pentru c� zilele mele se sf�r�esc, iar rug�ciunile nu mi-au fost ascultate.

Ce rug�ciuni, b�tr�ne?

M-am rugat ca, �nainte ca moartea s�-mi �nchid� ochii,

s�-l pot vedea pe Izb�vitorul

care va elibera to�i oamenii.

Ce izb�vitor ar putea �nvinge puterea lui Faraon?

Hamalilor, arunca�i hoitul �sta la vulturi.

Tu, treci �n locul lui.

�i amesteca�i paiele astea cu noroiul, c�inilor.

Face�i loc. Face�i loc! La o parte!

Face�i loc! Face�i loc! Da�i-v� �napoi!

- La o parte! - Privirea �n p�m�nt.

Poftim, evreule.

Mai am nevoie de un v�sla�, un sclav puternic.

- Cuv�ntul t�u e lege, nobil� doamn�. - Cel �nalt de acolo.

- Tu, vino �ncoace. - Nu, nu acela. Cel foarte murdar.

Da, acela.

- El e bun pentru mine. - Tu.

Tu! Afar� din groap�!

- La o parte, gunoaielor! - �napoi la munc�!

Face�i loc acolo! Face�i loc! La o parte!

- �napoi la treab�! - Face�i loc!

Prietenul de �ncredere al faraonului, p�str�torul Sigiliului Regal,

prin�ul Onului, prin�ul Memfisului, prin�ul Tebei,

protejatul zeului Nilului, cuceritorul Etiopiei,

generalul suprem, comandantul armatei Egiptului.

Un om al noroiului.

Asta ��i dore�ti? S� fii sclav?

Atunci de ce nu �ngenunchezi la picioarele unei prin�ese?

Mi-e team� c� pu�urile de lut mi-au �n�epenit genunchii.

- S� chem �napoi g�rzile? - Crezi c� mi i-ar putea �ndoi?

Moise, nebun �nc�p���nat, splendid, adorabil.

Nu �ngenunchez �n fa�a unei prin�ese.

Nu, �ngenunchezi �n fa�a unei femei

care �i-a f�cut griji zi �i noapte de c�nd ai disp�rut.

Ce e �n noroiul pu�urilor care te �ine departe de bra�ele mele?

Semenii mei.

Poate c� sunt, dar trebuie s� te b�l�ce�ti cu ei, s� miro�i ca ei?

Dac� sunt murdari, sunt murdari de noroiul sclaviei.

Dac� put, este putoarea nedrept��ii.

Dac� vrei s�-�i aju�i semenii, �ntoarce-te la palat.

�i s�-i ascund lui Seti faptul c� sunt evreu �i sclav?

Adev�rul i-ar fr�nge inima �i ar trimite-o pe Bithiah �n exil sau la moarte.

G�nde�te-te la noi, nu mai asculta strig�tul alor t�i.

Dumnezeul lor nu le aude strig�tul.

�l va auzi oare Ramses c�nd va ajunge faraon?

Nu. �i va �ngropa �n noroiul pe care �l amestec�, le va dubla sarcinile.

�i cu mine cum r�m�ne? �nchipuie-�i c� a� fi so�ia lui.

Vrei s� m� vezi �n bra�ele lui Ramses?

- Nu. - Atunci vino �napoi la mine.

O, Moise, zeii �i-au sortit un destin m�re�.

Gloria numelui t�u va d�inui c�nd piramidele nu vor mai fi.

Ca faraon, ��i po�i elibera semenii, po�i venera orice zeu vrei.

At�ta timp c�t eu te pot venera pe tine.

Voi veni la palat �n ziua jubileului lui Seti.

Nu, vino acum.

Nu, dragostea mea.

Mai �nt�i, trebuie s�-l vizitez pe arhitectul �ef.

Nu, nu, nu, nu.

F�r� ro�u pentru rochia din Sumer.

Ochii mei sunt de folos �n alt� parte.

�nainte de a pleca, las�-i s� priveasc� ce ai considerat nedemn.

Ai fi l�sat a�a o frumuse�e s� treac� neobservat�.

Ai fi l�sat neculeas� a�a o floare.

Dathan, tu nu vezi dec�t noroi,

a�a c� ia-i hainele murdare �i pleac�.

Pleca�i, cu to�ii!

�tii c� aceast� p�nz� aurie a fost �esut� din must��i de crustacee?

- Te rog, las�-m� s� m� duc acas�. - E�ti acas�.

Poftim, gust�.

S�ngele strugurilor din Tracia, vinul iubirii.

Niciun vin nu poate schimba iubirea mea.

Atunci iubirea ta va fi vinul meu.

Foc �n �opron!

La �opron. G�rzi! Femeilor, duce�i ap� pe acoperi�!

Dathan, ocup�-te. G�rzi, dup� el.

Scoate�i-o din �opron!

Duce�i-o departe de cas�!

Nu, aripile tale nu trebuie arse, porumbi�a mea. Cel pu�in nu de focul �la.

- Iosua! - Fugi, Lilia, drumul e liber.

Arhitectul �ef nu te va urm�ri.

Nici tu n-o vei face, cioplitorule.

Lega�i-l �ntre coloane.

S� aib� bra�ele bine �ntinse.

O s� mori �n picioare, cioplitorule.

O s�-l taie �n buc��i.

Acum, merge�i dup� fata aia! S� nu v� �ntoarce�i f�r� ea!

Prost �i nebun ce e�ti.

N-a� fi �inut-o mult.

Apoi s-ar fi �ntors la tine, mai merituoas�, s� zicem.

Acum, cui o s-o dau �napoi pe Lilia? Tu nu vei fi acolo, Iosua.

M-ai v�zut cum �mi conduc careta.

Pot alunga o musc� de pe urechea calului meu

f�r� s�-i schimb ritmul pa�ilor.

M-ai v�zut folosindu-mi biciul.

Nu strigi de durere, Iosua,

dar vei striga.

Vei striga, rug�ndu-m� s� te omor.

�ntr-o zi vei asculta �i tu strig�tul sclavilor.

Ziua aceea nu a venit, Iosua.

��i �ii gura aproape la fel de bine cum �mi �in eu firea.

E p�cat s� ucizi un cioplitor at�t de puternic!

- Moartea aduce moarte, Baka. - Cine e�ti tu?

Cineva care �ntreab� cu ce drept omori un sclav.

Cu dreptul st�p�nului asupra vie�ii tale sau a oric�rui sclav.

- Atunci ucide-m� pe mine, m�celar �ef! - Moise!

De ce ai f�cut asta?

- Unde e fata, Lilia? - A fugit.

De ce e�ti �mbr�cat ca un sclav?

De ce �l ucide prin�ul Egiptului pe arhitectul �ef, s� salveze un evreu?

�i eu sunt evreu.

Dumnezeul lui Avraam, am a�teptat 400 de ani.

Solda�ii lui Faraon nu vor a�tepta at�t.

Atotputernicul ne-a auzit strig�tele din sclavie.

Tu e�ti cel ales.

- Nu-l cunosc pe Dumnezeul t�u. - El te cunoa�te.

Te-a adus �napoi la noi. Nu ne po�i �ntoarce spatele.

Tu ne vei izb�vi. Degetul lui Dumnezeu arat� c�tre tine.

- Unde i-a fost g�sit trupul? - �ngropat �n nisip, st�p�ne.

�sta e cu�itul lui Baka.

Dar pe trup nu avea nicio ran�.

Baka era puternic. A fost nevoie de mult� for�� pentru a-l ucide.

Sclavul Iosua este cioplitor.

G�si�i-mi-l pe acest Iosua.

Nu m�na lui Iosua l-a ucis pe arhitectul �ef.

Vorbe�te �obolanul care trebuia s� fie urechile mele.

Prea multe urechi leag� limba unui �obolan.

Pleca�i, cu to�ii.

Ei bine... cine l-a ucis?

Sunt un om s�rac, m�rinimia ta. ��i aduc ve�ti de mare valoare.

Te-am pl�tit mult. Nu mi-ai adus nimic.

Acum ��i aduc �ntreaga lume, fiu adev�rat al lui Faraon.

�mi oferi lumea �i nu po�i nici m�car s� mi-l dai pe Izb�vitor.

- Cine l-a omor�t pe Baka? - Izb�vitorul.

- Faci jocuri de cuvinte cu mine? - Nu, st�p�ne.

Atunci acest uciga� a fugit departe.

Nu, st�p�ne.

Spune-mi cine e.

Cineva care s-a f�cut prin� �i judec�tor peste noi.

Dac� ar �ti c�-s aici, m-ar ucide, cum l-a ucis pe egiptean.

Te sp�nzur eu dac� m� mai obose�ti.

Al�ii ar pl�ti mult pentru ceea ce au v�zut ochii mei.

Te t�rguie�ti cu mine ca un v�nz�tor de pepeni?

Nu, nu m� t�rguiesc. Poftim banii t�i.

Dar pentru zece talan�i de aur fin, ��i voi da toat� bog��ia Egiptului.

Elibereaz�-m� �i ��i voi da coroana.

D�-mi-o pe Lilia �i �i-o voi da pe prin�esa viselor tale.

D�-mi aceast� cas� a lui Baka �i eu ��i voi da tronul Egiptului.

D�-mi ceea ce-�i cer... sau d�-mi voie s� plec.

O s�-�i dau mai mult dec�t voie s� pleci!

O s� te trimit acolo unde meri�i s� fii!

Merit s� te slujesc pe tine, m�rite.

Foarte bine.

Voi �ncheia un t�rg cu tine.

Dac� ceea ce-mi spui m� va mul�umi, ��i voi da to�i banii pe care-i ceri.

Dac� nu, vei sim�i acest pumnal t�ind g�tul t�u mincinos.

- De acord? - De acord.

Izb�vitorul este Moise.

Spune-mi de ce Moise, sau orice alt egiptean,

i-ar elibera pe evrei din sclavie.

Moise nu este egiptean, este evreu.

Fiu de sclavi.

��i dau tot ce mi-ai cerut.

Biata Nefretiri, nu �tie �n al cui pat va dormi!

- Unde este prin�ul Moise? - F�r� Moise nu-i niciun jubileu.

Mi s-a spus, crinul meu, c� se pariaz� contra mea.

Doi debeni de aur la unul.

Da, eu am pariat cinci.

Vei pierde dac� Moise m� mai las� s� a�tept.

Dublez suma. M� uit eu dup� Moise, tu prive�te dansul.

�n timp ce tu a�tep�i s�-l cinste�ti pe Moise, eu voi cinsti jubileul lui Seti...

...cu un dar.

Ciudat dar.

Mi-ai spus c�, dac� Izb�vitorul e un mit, s� �i-l aduc �ntr-o sticl�.

- Sticla e goal�. - Pentru c� Izb�vitorul nu e un mit.

- L-ai g�sit? - Da, tat�.

L-am g�sit �n mijlocul p�nzei de �n�el�torii �i tr�dare,

cu m�inile �ntinate de s�ngele arhitectului t�u �ef.

S�-l aduc la judecata ta?

Adu-l!

- Aduce�i evreul. - Aduce�i evreul!

Moise?

Mare faraon,

m� pun la ad�postul judec��ii tale.

A cui lucr�tur� e asta?

- Te-am avertizat despre tr�darea lui. - Tr�dare?

Judec� acum dac� spuneam adev�rul.

Steaua nefast� i-a prezis venirea ca distrug�tor al Egiptului

�i eliberator al sclavilor.

Nu se poate! Un prin� al Egiptului?

Nu e prin� al Egiptului. Nu e fiul surorii tale.

Este fiul unor sclavi evrei.

- Incredibil! - Nu se poate!

Vorbe�te...

...fiul meu.

Sunt fiul lui Amram �i Yochabel, sclavi evrei.

Frate, eu te-am �n�elat, nu Moise.

- El era un copil. - Pleac� de l�ng� mine.

Nu vreau s�-�i mai v�d fa�a.

Moise.

Vino la mine.

Nu-mi pas� cine e�ti, ce e�ti sau ce se spune despre tine.

Dar...

...vreau s� aud din gura ta c� nu e�ti tr�d�tor.

C� nu vei conduce revolta acestor oameni �mpotriva mea.

Spune-mi, Moise. Te voi crede.

Nu sunt eu Izb�vitorul de care te temi.

Un om n-ar putea s�-i elibereze pe ace�ti sclavi din robie.

Ar trebui un zeu.

Dar, dac� i-a� putea elibera, a� face-o.

Ce te-a �ntors �mpotriva mea?

De c�nd ai venit la palat, te-am iubit �i crescut, te-am pus �naintea fiului meu

pentru c� am v�zut �n tine o valoare

�i o m�re�ie cum �n al�ii nu se g�sesc.

Niciun fiu nu te putea iubi mai mult ca mine.

Atunci de ce m� obligi s� te distrug?

Ce spirit r�u �i-a f�cut asta?

Cel care �i face pe oameni s�-�i transforme semenii �n vite de povar�,

s� slujeasc� �i s� sufere �n t�cere,

v�duvi�i de dorin�a de a tr�i, de speran�� �i de credin��,

doar pentru c� sunt o alt� ras� �i au o alt� credin��.

Dac� exist� un Dumnezeu, nu asta a fost voia Sa.

Ceea ce am f�cut, am fost obligat s� fac.

A�a s� fie.

Ce fac acum, sunt obligat s� fac.

Nu. Nu.

Ramses, Egiptul va fi al t�u.

Ascult� ce spun, Ramses.

C�nd voi trece �n �inutul mor�ilor, tu vei fi faraon al Egiptului.

S� fii dur cu supu�ii t�i.

S� n-ai �ncredere �n fra�ii t�i.

S� nu ai prieteni.

�i s� nu te �ncrezi femei.

L-am protejat pe cel neajutorat, l-am hr�nit pe orfan.

M�ria Ta.

Dar cel care mi-a m�ncat p�inea �i m-a numit tat�...

...vrea s� se r�zvr�teasc� �mpotriva mea.

Cum hot�r�ti s� moar�?

Nu pot s� m� g�ndesc.

S� fie dup� voia ta.

Eu nu vreau s� tr�iesc dac� mori tu.

Picioarele unui sclav evreu nu sunt un loc potrivit pentru regina Egiptului.

Lua�i-l.

- Nu-l privi�i. - L-a tr�dat pe faraon.

Fie ca numele lui Moise

s� fie �ters de pe fiecare papirus �i t�bli��...

...s� fie �ters de pe fiecare pilon �i obelisc,

de pe fiecare monument din Egipt.

Fie ca numele lui... Moise...

...s� nu mai fie rostit �i s� nu mai fie auzit...

...s� fie �ters din amintire...

...pentru totdeauna.

Nu, Moise.

Eu o voi avea �ntreag�.

Crezi c� atunci c�nd vei fi l�ng� mine, vei vedea doar chipul lui?

Da, numai chipul lui.

Te-am �nvins �n via��. Nu m� vei �nfr�nge prin moartea ta.

Mor�ii nu sunt p�rjoli�i �n de�ertul dorin�ei.

Ei nu sufer� de setea pasiunii

�i nu se-ndreapt� cl�tin�ndu-se c�tre mirajul unei iubiri pierdute.

Dar tu, evreule, vei suferi toate acestea...

...tr�ind. - �l la�i �n via��!

Nu voi face din el un martir.

Nicio n�luc� nu se va pune noaptea �ntre noi.

Da, draga mea, �l voi l�sa �n via��.

Mort, ar fi numai al t�u.

De unde �l trimit eu, nu se poate �ntoarce.

�i nu vei �ti niciodat�

dac� a g�sit consolare �n bra�ele altei femei.

Acum, privi�i-v� unul pe altul pentru ultima oar�.

Prive�te-l pentru prima oar�, Abiram, pe guvernatorul �inutului Goshen.

Dathan, frate, e�ti iubit de Dumnezeu.

Prefer gratitudinea prin�ului.

Mai aproape.

Da, foarte frumos.

Nu floarea aia violet.

Puritatea albului va r�cori ro�ea�a obrazului t�u.

L�sa�i-ne, to�i. Da, �i tu, frate.

Continua�i s� c�nta�i, dar �n cas�.

Da, a�a e mai bine.

O floare �n spatele unei flori.

Dathan, dac� te temi de Domnul, las�-m� s� plec.

Am ajuns aici pentru c� nu cred �n Dumnezeul de�ertului �i-n profetul lui.

Am prosperat pentru c� m-am ploconit �n fa�a egiptenilor.

Acum egiptenii se ploconesc �n fa�a mea.

Iosua te-a vrut.

Baka te-a vrut.

Dar e�ti a mea.

Un dar de la Ramses pentru Excelen�a Sa.

M� voi supune �ie, Dathan.

�mi voi munci m�inile p�n� la os pentru tine.

Dar, te rog, nu m� ru�ina �n fa�a Domnului.

- Domnul t�u e guvernatorul din Goshen. - Ru�inea mea va fi aceea�i.

Nu conteaz� pentru tine, porumbi�a mea din Canaan,

dar pentru un sclav condamnat ca Iosua

poate �nsemna diferen�a dintre moartea �n �eap�

�i via�a �n minele de cupru din Sinai.

Ce ai face ca s� ob�ii clemen�a Excelen�ei Sale?

Orice, Dathan.

Orice.

Iosua ��i va fi recunosc�tor.

Floarea mea din noroi.

�l a�teapt� o soart� mai bun� dec�t cea a lui Moise.

Sclavul care a vrut s� fie rege.

C�pitane, ve�m�ntul regal.

Mama sa evreic� l-a adus la temnit� �nainte de a muri.

A� prefera ca asta s� fie o armur�.

Vei avea nevoie de un sceptru.

D�-mi toiagul �sta.

Iat� sceptrul t�u regal. �i iat� regatul t�u.

Scorpionii, cobrele �i �op�rlele ��i vor fi supu�i.

Elibereaz�-i pe ei dac� vrei. Las�-mi-i mie pe evrei.

Da�i-i acestui prin� al lui Israel ra�ia de p�ine �i ap� pentru o zi.

Dar �i vor trebui multe zile ca s� traverseze de�ertul, dac� va reu�i.

Te �ncredin�ez Dumnezeului evreilor t�i, care nu are nume.

Dac� mori, de m�na Sa vei muri, nu de a mea.

Adio, fost frate al meu.

�n s�lb�ticia aspr� a �inutului Shur,

omul care p�ea al�turi de regi acum p�e�te singur.

Smuls de pe culmile puterii regale,

v�duvit de orice rang �i avere p�m�nteasc�.

Un om p�r�sit de to�i, f�r� �ar�, f�r� speran��.

Cu sufletul zbuciumat precum v�ntul fierbinte �i nisipul furios

care-l lovesc ca biciul unui supraveghetor egiptean.

Este �mpins �nainte, �ntotdeauna �nainte,

de c�tre un Dumnezeu necunoscut, c�tre o tar� nev�zut�.

�n s�lb�ticia p�rjolit� a p�catului,

unde santinele de granit stau ca ni�te turnuri ale mor�ii �n calea sa.

Fiecare noapte �l �nv�luie �n �mbr��i�area �ntunecat� a singur�t��ii.

�n �oapta batjocoritoare a v�ntului,

el aude ecoul vocilor �ntunericului.

Mintea sa chinuit� se �ntreab� dac� �i amintesc de victoriile trecute

sau se t�nguiesc prevestind nenorociri viitoare

sau dac� nu cumva r�suflarea fierbinte a de�ertului i-a luat min�ile.

Nu poate r�cori s�rutul arz�tor al setei de pe buzele sale

�i nu se poate ad�posti de ar�i�a soarelui.

Totul �n jur e pustiu.

Nu poate binecuv�nta, nici blestema puterea care-l duce mai departe,

pentru c� nu �tie care este sursa ei.

Afl�nd c� poate fi mai groaznic s� tr�ie�ti dec�t s� mori,

el merge �nainte prin cuptorul �ncins al de�ertului,

�n care sunt cur��a�i �i purifica�i sfin�ii �i profe�ii,

pentru a putea face voia Domnului.

P�n� c�nd, la cap�tul puterilor,

c�zut �n praful din care a ie�it,

metalul este gata pentru m�na Creatorului.

�i a c�p�tat puteri m�nc�nd dintr-un curmal �nc�rcat de fructe

�i b�nd din apa d�t�toare de via�� din f�nt�na �inutului Madian.

- M�car dac� oile ar fi b�rba�i. - Burlaci.

- Nu te po�i g�ndi la altceva? - N-am �ncercat.

De s-ar ad�pa oile singure!

Degeaba �i-ai vopsit unghiile, nu sunt b�rba�i aici.

- Ce vezi acolo, Sefora? - La ce te ui�i?

- La un b�rbat. - Cum? Un b�rbat?

- Vreau s� v�d! - E frumos?

- Ce sandale are. - Egiptene.

- Haina nu e egiptean�. - Conteaz�? E b�rbat.

- Da! - A m�ncat o ramur� de curmale!

- Oare e periculos? - E viu?

- E �nsurat? - Privi�i! Probleme adev�rate.

Amaleci�i!

- Vorbesc eu cu ei. - Mai bine ia ni�te pietre!

- Altfel ne-mpr�tie turmele! - Ho�ii de�ertului!

- Noi am scos apa asta! - D�-l la o parte, fato.

E f�nt�na lui Ietro, tat�l nostru. N-ave�i ce c�uta aici!

- Caprele noastre nu v� cunosc tat�l. - F�nt�na e marcat� de Ietro.

- Nu �tiu nici s� citeasc�. - Nici noi!

Tata este �eicul din Madian!

Atunci s� fac� fii care s� p�zeasc� f�nt�na, nu fete!

- Goni�i-le! - Hiene mizerabile!

Au �nt�ietate cele ale c�ror m�ini au scos apa.

Str�inul e �n�elept �i puternic.

M�na�i-v� caprele deoparte p�n� sunt ad�pate oile!

Bine, bine.

Ar trebui s� scoatem ap� pentru tine, s�-�i sp�l�m picioarele.

- Iat� ap� proasp�t�. - Eu am s�puni��.

S�-i scot �nt�i sandalele!

Nicio oaie pierdut� n-a avut a�a mul�i p�stori.

- N-avem �tergare. - V�lul meu e bun.

Poftim, torn eu ap�.

- M� �mb�ia�i sau m� �neca�i? - �l �in eu.

E adev�rat c� egiptencele �i picteaz� ochii?

Da, dar pu�ine au ochi a�a frumo�i ca ai t�i.

�i cine... e curajoasa care i-a �nfruntat pe Amaleci�i?

E Sefora, cea mai mare dintre noi.

De vreme ce l-a�i �mp�r�it deja �ntre voi,

voi cere s� fie primit �n cortul tat�lui nostru.

- Tat�l nostru este Ietro. - E �eicul din Madian.

S� fii s�n�tos, str�inule.

Sunt Moise, fiul lui Amram �i Yochabel.

S�n�tate, prosperitate �i via�� lung� ��i doresc, Ietro din Madian.

Sefora mi-a povestit despre bun�tatea ta.

S� �mp�r�im ni�te p�ine p�n� aduce fiica mea carne.

Vii de departe.

Din Egipt.

Prin de�ert? Pe jos?

Cel nenumit �i-a c�l�uzit pa�ii, cu siguran��.

Nenumit. Voi, beduinii, �l cunoa�te�i pe Dumnezeul lui Avraam?

Avraam este p�rintele multor popoare.

Noi ne tragem din primul s�u n�scut, Ismael.

�l ascult�m pe Domnul.

Poporul meu caut� spre El ca s�-i elibereze.

Dar sunt tot sclavi.

M�ine plec�m spre p�unile de pe muntele sf�nt al Domnului.

Vom fi onora�i dac� vii cu noi.

Sunt str�in �ntr-o tar� str�in�.

Nu am avere �i nu �tiu s� fiu p�stor.

Iar dac� ad�poste�ti un sclav fugar, pedeapsa este moartea.

- Sclav! - Moartea!

La noi nu este a�a.

Dac� ai �n�elepciune, nu-�i trebuie altceva.

�i ai �apte profesori care te pot �nv��a sarcinile unui p�stor.

Sefora e cea mai mare. Cel mai bine �nve�i de la ea.

Voi locui pe p�m�ntul acesta.

- Ast�zi El doarme. - Cine doarme?

Cel nenumit.

Dumnezeul vostru locuie�te pe muntele �sta?

Sinai este �n�l�imea Sa, templul S�u.

Dac� este Dumnezeu, atunci locuie�te pe orice munte, �n orice vale.

Nu e doar Dumnezeul lui Israel sau al lui Ismael, ci al tuturor oamenilor.

Se spune c� to�i oamenii sunt crea�i dup� chipul s�u.

Atunci El tr�ie�te �n orice inim�, �n orice minte, �n orice suflet.

Nu �tiu lucrurile astea.

Dar �tiu c� muntele murmur� atunci c�nd Dumnezeu e acolo

�i p�m�ntul tremur�.

�i norii sunt ro�ii ca focul.

�n clipe ca acelea, s-a dus cineva s�-L vad�, fa�� �n fa��?

Nimeni n-a pus piciorul pe c�r�rile interzise ale muntelui Sinai.

- De ce vrei s�-L vezi, Moise? - Ca s� �tiu c� exist�.

�i dac� exist�, s� aflu de ce nu a auzit strig�tele sclavilor.

Moise, cine �l prive�te moare.

C��i dintre semenii mei au murit pentru c� El nu a privit spre ei?

Poate un om s�-L judece pe Dumnezeu? Nu, Moise.

Noi nu �n�elegem planurile Sale.

Nici chiar Ismael n-a �tiut c� Domnul l-a dus �n de�ert

ca s� fie p�rintele unei na�iuni.

Nu e destul s� �tii c� El te-a salvat de m�nia lui Faraon?

De unde �tii?

Mergi ca un prin� �i lup�i ca un r�zboinic.

Caravanele vorbesc despre un nobil

care a fost alungat din Egipt.

Acesta nu e sceptrul unui prin�, ci toiagul unui pribeag.

Atunci odihne�te-te, nu mai pribegi.

Tata are multe turme �i nu are fii s� aib� grij� de ele.

Sufletul t�u ar fi �mp�cat, Moise, �n corturile noastre,

la poalele muntelui sf�nt.

Credin�a ta �n Dumnezeu e mare, Sefora.

Dar eu nu voi avea lini�te p�n� c�nd aud cuv�ntul Domnului...

...de la El �nsu�i.

Nu mai avem timp!

- Cum ar�t? - E�ti frumoas�.

A� vrea s� fie s�rb�toare �n fiecare zi.

�i to�i b�rba�ii s� se �in� dup� tine ca oile la tuns.

- Unul mi-ar fi de ajuns. - Dac� ar fi Moise.

Niciodat� l�na noastr� nu ne-a adus a�a r�splat�.

Asta pentru c� Moise a v�ndut l�na tuturor triburilor

laolalt�, lui Lugal, aici de fa��.

Cuvintele sale sunt adev�rate, nego�ul s�u e cinstit. Pacea fie cu voi.

De ce e�ti �mbr�cat� a�a? Nu vrei s� dansezi cu noi?

Nu, nu voi dansa �n fa�a �eicilor. Poftim.

�i nu m� voi etala ca m�rfurile unei caravane

�n fa�a lui Moise sau a oric�rui alt b�rbat.

Ast�-sear� voi avea grij� de oi.

Nu r�de! S-ar putea ca Moise s� nu te vrea nici pe tine!

Moise nu va mai fi str�in printre noi.

- �i vom da din turmele noastre. - S�-�i aleag�.

Eu �i dau s� aleag� dintre cele �apte fiice ale mele.

- �apte op�iuni. - S� fi�i ferici�i.

M-a p�r�sit �i ultima urm� de �n�elepciune.

Poate cineva s� aleag� dintre stelele cerului?

Prive�te-le c�nd danseaz�. Cohath, love�te-�i arcul.

O oaz� de frumuse�e!

- Lipse�te una dintre flori! - Sunt destule.

- Ce sarcin� pl�cut�! - A�a e.

O mireas�, un �al. Alege unul, nu pe toate.

Un �al, o so�ie, o alegere pe via��!

Perle de mare pre�.

Care s� fie, Moise?

- Alege, Moise. - E o gr�din� cu multe flori.

A� vrea ca tu s� ai anii mei �i eu s� fiu �n locul t�u.

�n cortul lui Ietro am g�sit demnitate, onoare, libertate �i frumuse�e.

De mai mult nu am nevoie.

Dar inima mea e �nc� prizonier� a trecutului. Nu pot alege acum.

- S�n�tate vou�, �eici din Sinai. - Domnul s�-�i c�l�uzeasc� inima.

Ast�-sear� este acolo.

Pe care dintre surorile mele ai ales-o?

Nu am ales, Sefora.

Era foarte frumoas�, nu-i a�a?

Femeia din Egipt care �i-a r�nit inima.

Pielea ei era alb� ca laptele?

Ochii ei, verzi ca cedrii Libanului?

Buzele ei, dulci ca mierea?

Bra�ele moi ca pieptul unei porumbi�e?

�i vinul dorin�ei �i curgea prin vene?

Da, era frumoas�...

...ca un giuvaer.

Giuvaerele str�lucesc frumos, dar nu dau c�ldur�.

M�inile noastre nu sunt a�a de moi, dar te pot sluji.

Trupurile noastre nu sunt a�a albe, dar sunt puternice.

Buzele noastre nu sunt parfumate...

...dar spun adev�rul.

Pentru noi, dragostea nu e o art�. Este via�a �ns�i.

Noi nu ne �nve�m�nt�m �n aur �i �es�turi fine.

Puterea �i cinstea sunt ve�mintele noastre.

Corturile noastre nu sunt palatele Egiptului.

Dar copiii no�tri se joac� ferici�i pe l�ng� ele.

Nu-�i putem oferi mult.

Dar ��i oferim tot ce avem.

Eu nu am pu�in, Sefora. Nu am nimic.

Nimicul unora valoreaz� mai mult dec�t aurul altora.

Tu ai putea s� umpli golul din inima mea.

N-a� putea s�-l umplu pe tot, Moise.

Dar nu voi fi geloas� pe o amintire.

Zeii s� te binecuv�nteze

acum, c�nd te duci al�turi de ei,

�n lumea de dincolo.

Moar� stricat�!

C�t caz face�i!

De fapt, moartea e doar o parte a vie�ii.

N-o s� mori, crocodil b�tr�n.

Vei tri�a cu moartea a�a cum tri�ezi c�nd joci C�ini �i �acali cu mine.

Mi-e team� c� moartea n-o s� m� lase s� tri�ez, cum faci tu.

Vei fi faraon �nainte de apusul soarelui, Ramses.

Sper c� e�ti mul�umit... �n sf�r�it.

Sunt mul�umit c� sunt fiul t�u.

Ai adus Egiptul �napoi la m�re�ia de alt� dat�.

Eu voi face ca de m�re�ia sa s� se team� toate popoarele.

F�r� �ndoial� c� po�i �nvinge orice... �n afar� de propria-�i arogan��.

Nu te obosi, m�rite. Dragul meu faraon.

De ce nu, pisicu�o?

Doar pe tine regret c� te las �n urm�.

Tu ai fost bucuria mea.

- �i tu, singura mea iubire. - Ei...

Acum tri�ezi.

- A mai fost cineva. - Da.

�tiu.

�i pe el �l iubesc.

Cu ultima suflare �mi voi �nc�lca propria lege

�i voi rosti numele lui...

...Moise.

�oimul regal a zburat c�tre soare.

�i b�ie�elul a murit �n de�ert, tat�?

Nu, Domnul i-a dus pe Ismael �i pe mama sa, Agar, �ntr-un �inut bun.

Dumnezeu care locuie�te pe munte?

- Se poate, fiule. - Moise!

M� cheam� mama ta.

Sunt aici!

Moise, e un b�rbat printre oi!

Tu stai...

A�a, d� alarma, Gher�on, dar stai aici p�n� vine mama.

�n cr�p�tur�, �n spatele st�ncii.

Ochii t�i sunt pe c�t de frumo�i, pe at�t de ageri.

Turfa!

Khataf, �napoi!

Khataf, �napoi.

Khataf, �napoi. Coboar�!

Moise.

Jos, Turfa!

L�udat fie Domnul, te-am g�sit.

Iosua? Credeam c� ai murit.

�n minele de cupru din Geba, cei vii sunt ca �i mor�i.

Sefora! Adu ap�!

Cum m-ai g�sit?

Un negustor care cump�ra cupru te-a v�zut �n cortul lui Ietro.

�i tu ��i vei g�si lini�tea aici.

Lini�te?

Cum ��i po�i g�si lini�tea, cum o po�i dori,

c�nd Ramses construie�te ora�e cu s�ngele alor no�tri?

Trebuie s�-i sco�i din Egipt.

Domnul a f�cut leg�m�nt cu Avraam c� El se va �ngriji de poporul S�u.

Sunt eu m�na lui Dumnezeu?

- Sefora, d�-i ap�. - Ap�. Fii binecuv�ntat�.

Soarele de�ertului i-a p�rjolit mintea. Numele s�u este Iosua.

Odat�, am ucis ca el s� poat� tr�i.

Am aflat c� ai fost condamnat.

Dar �tiam c� tu ai fost ales s� iei �n m�n� sabia Domnului.

Nu sunt eu Izb�vitorul!

Eu sunt un simplu p�stor...

Lumina aceea de pe munte.

- Vede�i focul acela ciudat? - Un tufi� �n fl�c�ri?

E �n fl�c�ri, dar nu se mistuie�te.

Sefora, ia-l. D�-i de m�ncare �n cortul nostru.

Eu m� duc s� v�d aceast� ar�tare minunat�.

Moise.

Moise.

Iat�-m�.

Scoate-�i �nc�lt�rile din picioare,

c� locul pe care calci este p�m�nt sf�nt.

Eu sunt Dumnezeul tat�lui t�u.

Dumnezeul lui Avraam �i Dumnezeul lui Isaac �i Dumnezeul lui Iacov.

Doamne...

Doamne, de ce nu auzi strigarea fiilor acestora care sunt robi �n Egipt?

Am v�zut necazul poporului Meu �n Egipt

�i strigarea lui de sub asupritori am auzit

�i durerea lui o �tiu.

Vino dar, Moise, s� te trimit la Faraon

ca s� sco�i pe fiii lui Israel, poporul meu, din �ara Egiptului.

Cine sunt eu, Doamne, ca s� m� trimi�i pe mine?

Cum pot eu s�-i scot din robie?

Ce vorbe s� le spun ca s� m� urmeze?

Eu voi deschide gura ta �i te voi �nv��a ce s� gr�ie�ti.

C�nd vei scoate poporul Meu din �ara Egiptului,

v� ve�i �nchina Mie �n muntele acesta.

Eu �mi voi s�pa legile �n inimile lor

�i �n min�ile lor le voi scrie.

Acum du-te, �i eu voi fi cu tine.

Dar dac� m� duc la fiii T�i �i le spun: "Dumnezeul p�rin�ilor vo�tri m-a trimis"

�i m� �ntreab�: "Care e numele S�u?", ce s� le spun?

Eu sunt Cel ce sunt.

A�a s� spui fiilor lui Israel: "Cel ce este m-a trimis la voi".

A�a e c� oamenii n-au voie s� urce pe muntele sf�nt?

Da, �i mi-e team� pentru el.

Atunci Moise e mai mult dec�t un om. Prive�te!

Prive�te-i fa�a.

L-a v�zut pe Domnul.

Moise, p�rul t�u.

Sandalele tale.

Am stat pe p�m�nt sf�nt.

- Po�i s� ne spui, Moise? - Ochii mei nu L-au putut privi.

- �i-a vorbit? - A pus cuv�ntul S�u �n inima mea.

�i cuv�ntul era Dumnezeu.

- �i-a vorbit ca un om? - El nu este carne, ci spirit.

Lumina spiritului etern.

�i �tiu c� lumina Sa este �n fiecare om.

�i-a cerut ceva?

S� merg �n Egipt.

E�ti trimisul Domnului! El a hot�r�t ziua izb�virii noastre.

Iau ap� �i p�ine, s� putem pleca imediat!

- Dar vei muri dac� mergi �n Egipt! - Dac� este voia Sa.

Oriunde te trimite El, vin �i eu. Dumnezeul t�u este �i al meu.

Voi ataca armur�ria �i voi lua s�bii.

Nu prin sabie �i va elibera El poporul,

ci prin toiagul unui p�stor.

PAUZ�

ANTRACT

�i Domnul i-a spus lui Moise "Scoal�-te �i �ntoarce-te �n Egipt".

�i Moise �i-a luat femeia �i copilul �i s-a �ntors �n Egipt.

�i a luat Moise �n m�na sa toiagul de la Dumnezeu.

S� se apropie ambasadorul lui Priam, regele Troiei.

Mare faraon, darul Troiei

este o tes�tur� minunat� din �ara celor Cinci R�uri.

�i mul�umim lui Priam. Este �ntr-adev�r minunat�.

Str�luce�te ca Nilul. Ce este?

- Cum este f�cut�? - Nimeni nu �tie, mare faraon.

Este �esut� pe r�zboiul zeilor. I se spune m�tase.

Ambasadorul din lerihon.

- Ea este darul? - Nu! E so�ia lui.

- Ce regat te-a trimis pe tine? - Regatul Celui Prea�nalt.

Ace�tia trebuie s� fie ambasadori din Madian.

A, beduini?

- Ce daruri aduce�i? - ��i aducem cuv�ntul lui Dumnezeu.

- Care este acest cuv�nt? - A�a zice Domnul Dumnezeul lui Israel:

"D� drumul poporului Meu!"

Sclavii sunt ai mei. Vie�ile lor �mi apar�in.

Tot ceea ce au ei �mi apar�ine mine.

Nu-L cunosc pe Domnul vostru �i nu voi da drumul lui Israel.

Cu ce drept le am�r�ti vie�ile �n robie?

Oamenii vor fi guverna�i de lege, nu de voin�a altor oameni.

Cine este acel Dumnezeu ca s� dau drumul fiilor lui Israel?

Aaron.

Arunc� toiagul meu �n fa�a lui Faraon,

ca s� vad� puterea lui Dumnezeu.

Prin aceasta vei cunoa�te c� Domnul este atotputernic.

Mam�! �i-a transformat toiagul �ntr-o cobr�!

Nimic al s�u nu-�i va face r�u.

Puterea Dumnezeului t�u este o scamatorie ieftin�. Jannes!

Mam�, prive�te!

Jannes, vezi?

�arpele lui Moise �i �nghite pe ceilal�i!

Mi-ai dat acest toiag ca s� domnesc asupra �erpilor �i scorpionilor.

Dar Domnul l-a f�cut un toiag cu care voi domni asupra regilor.

Ascult�-i cuv�ntul, Ramses, �i supune-te.

S� m� supun?

Moise, Moise, a r�mas Egiptul f�r� scamatori

�i a trebuit s� te �ntorci tu s� faci �erpi din be�e

sau s� faci s� apar� iepuri?

�i dau eu toiagului t�u o minune mai mare de �ndeplinit.

Poart�-l �naintea lene�ului t�u popor �i f�-i s� fabrice c�r�mizi f�r� paie.

- Nu putem face c�r�mizi f�r� paie! - S� vi le dea toiagul lui.

Sau s�-�i str�ng� paiele singuri de pe c�mp.

Dar c�r�mizi s� fac� tot at�tea c�te f�ceau �n fiecare zi.

A�a s� se scrie. A�a s� se �mplineasc�.

- Suntem liberi! - Izb�vitorul nostru!

Fii binecuv�ntat, Moise!

Aaron, Aaron, c�nd plec�m din Egipt?

Nu plec�m din Egipt.

- Dar Moise ne-a promis. - De ce? Ai spus c� vom fi elibera�i!

Am adus �i mai multe rele asupra voastr�.

Domnul s�-mi ierte nepriceperea cu care am folosit puterea Lui.

- Nepriceperea? - Ce ne-ai f�cut?

Faraonul a poruncit s� nu vi se mai dea paiele cu care face�i c�r�mizi.

- F�r� paie! Ne-a dublat povara! - Nu putem face c�r�mizi f�r� paie!

Ve�i culege miri�tea �n timpul nop�ii. �i femeile, �i copiii.

- Acesta e Izb�vitorul? - L-ai m�niat pe faraon contra noastr�.

Le-ai pus o sabie �n m�ini ca s� ne omoare!

Omor��i-l cu pietre!

La o parte! Vino!

- �i tu! - �nainte, mar�!

Iat�, pleac� Izb�vitorul vostru.

Acum merge�i �i str�nge�i paie.

Nu uita�i, norma e aceea�i. Nicio c�r�mid� mai pu�in!

Te-am blestemat.

De fiecare dat� c�nd Ramses m� lua �n bra�e, te blestemam pe tine, nu pe el.

Pentru c� pe tine te iubesc.

Moise care te iubea pe tine era alt om.

Nu-i adev�rat.

Crezi c� te-ai schimbat, dar nu este a�a.

��i spui profet, om al lui Dumnezeu, dar eu �tiu mai bine.

Nu cred c� doar tunetul unui munte

��i tulbur� inima a�a cum o tulburi tu pe a mea.

Nefretiri, am stat �n lumina mistuitoare a lui Dumnezeu.

Nu el te-a salvat adineaori. Eu am f�cut-o.

Moise, Moise.

De ce m-am �ndr�gostit de prin�ul nebunilor?

Dar cred orice �mi spui atunci c�nd sunt �n bra�ele tale.

De ce nu vrei s� fim �mpreun�?

Pentru c� sunt al unui Dumnezeu, al unui popor �i al unei fete de p�stor.

O p�stori��. Ce-�i poate oferi ea?

Poate c� soarele de�ertului �i-a tocit sim�urile.

Spune-mi, are pielea a�a de aspr�, c� rade usturoi pe ea?

Sau e moale, ca a mea?

Buzele ei sunt uscate ca nisipul de�ertului?

Sau sunt umede �i ro�ii ca o rodie?

P�rul ei are parfum de smirn�?

Sau miros de oaie?

Exist� frumuse�e dincolo de sim�uri, Nefretiri.

O frumuse�e ca lini�tea v�ilor �nverzite �i a apelor lini�tite.

O frumuse�e a sufletului pe care tu n-o po�i �n�elege.

Poate c� nu.

Dar frumuse�ea sufletului n-o s�-�i elibereze semenii, Moise.

O s� fii al meu, altfel ei nu vor pleca niciodat� din Egipt.

Soarta Israelului nu e �n m�inile tale, Nefretiri.

A, nu?

Cine altcineva poate �nmuia inima faraonului?

Sau o poate �mpietri?

Da...

Tu po�i fi frumosul praf prin care Dumnezeu �i va face voia.

Umple�i-v� toate vasele cu ap�.

Pentru c� �apte zile nu va fi ap�.

- F�nt�na asta n-a secat niciodat�! - R�ul e �nalt. Ce �nseamn� asta?

- Cine spune asta? - Cineva care �tie.

Umple�i-v� vasele sau suferi�i de sete.

- Miriam are totdeauna dreptate. - Da, m� duc s� mai iau vase.

Da, Iosua. Vine la f�nt�n� �n fiecare zi.

A�teapt� �i o vei vedea.

Bine face Dathan c� te trimite pe tine la f�nt�n�.

Altfel �i-ar putea g�si apa otr�vit�.

Mi s-a spus c� ai murit.

Pentru to�i cei pe care-i iubesc, Iosua, sunt moart�.

- Dathan? - Da, Dathan.

- De bun� voie? - Da, de bun� voie.

Nu e�ti sclava nim�nui. A venit ceasul izb�virii.

Nu �i pentru mine, Iosua.

Slav� �ie, m�rite zeu al Nilului!

Apa ta d�t�toare de via�� este s�ngele Egiptului!

Slav� �ie, care faci orzul s� creasc�!

Care hr�ne�ti vitele �i �mpingi b�rcile! Slava tuturor zeilor!

Faraon al Egiptului! �nc� n-ai dat ascultare Domnului!

D� drumul poporului meu!

V�rful unei s�bii...

L�sa�i-l s� bolboroseasc�, s� vad� lumea c� e nebun.

Supune-te Domnului, sau �i va ridica m�na Sa asupra fluviului!

Eu am venit s� binecuv�ntez apele. Tu ai venit s� le blestemi.

Vom afla dac� Dumnezeul p�storilor e mai puternic dec�t zeii lui Faraon.

Ap� a Vie�ii, ud� de�ertul �i �nverze�te paji�tile!

Aaron.

Atinge apele cu toiagul meu.

Privi�i!

Acolo, unde a atins r�ul, e s�nge!

Apa se transform� �n s�nge!

Curge s�nge de l�ng� zeu!

Privi�i cum se r�sp�nde�te!

Chiar este s�nge!

Pentru ca tu s� cuno�ti puterea Domnului,

Egiptul va suferi de sete timp de �apte zile.

- �apte zile f�r� ap�! - Va fi molim� peste tot!

�i de-ar fi de �apte ori c�te �apte zile,

nicio scamatorie nu-�i va elibera poporul.

Ap� sacr�, purific� fluviul din care ai venit.

�i Dumnezeu a lovit Egiptul cu tot soiul de pl�gi,

dar inima lui Faraon a r�mas �mpietrit�.

M�rite faraon, ascult� pl�ngerea Egiptului.

Ar pl�nge mai tare dac� ar trebui s� fac� ei c�r�mizile.

- Gone�te-i de aici. - Au suferit de sete,

au fost lovi�i cu broa�te, p�duchi, mu�te, boli, buboaie. Nu mai pot r�bda.

De ce aduci piaza asta rea �naintea mea?

Oamenii p�r�sesc templele. Nu mai au �ncredere �n zei.

Care zei?

Voi, profe�ii �i preo�ii, a�i inventat zeii s� profita�i de temerile oamenilor.

C�nd Nilul s-a �nro�it �i mie mi-a fost team�.

P�n� am primit ve�ti despre un munte de dincolo de Cascade

care a deversat m�l ro�u �i a otr�vit apele.

Toiagul pe care �i l-am dat a f�cut asta?

E o minune a Dumnezeului t�u c� pe�tii au murit �i broa�tele au p�r�sit apa?

E o minune c� mu�tele �i p�duchii s-au �ngr�at din st�rvurile lor

�i au r�sp�ndit boli printre oameni �i animale?

Aceste lucruri s-au �nt�mplat de la sine, nu au fost f�cute de vreun zeu.

Acum pleca�i.

Ca s� cuno�ti faptul c� acestea sunt de la Domnul...

...vei vedea grindin� c�z�nd din senin �i arz�nd ca focul pe p�m�nt!

Vei vedea �ntunericul acoperind Egiptul �n crucea zilei.

Atunci vei �ti c� Domnul e atotputernic �i te vei supune voin�ei Sale.

Nimic de pe p�m�ntul �sta nu m� va face s� m� supun �ie, Moise.

Iat�, vine grindina.

Dup� ce �ntunericul va acoperi Egiptul trei zile,

mini�trii t�i vor trimite dup� mine.

�n cele trei zile de �ntuneric, a�i sc�ncit ca ni�te copii speria�i.

Moise spunea c� soarele va ie�i �n trei zile, �i a�a a fost.

M�rite, d� drumul poporului s�u,

sau va fi sterp tot Egiptul, de la Cascade p�n� la mare.

Va da tata drumul sclavilor?

Po�i lua taxe din vite moarte �i recolte stricate?

Cine conduce Egiptul, frica sau eu?

Nu ne temem de armatele p�m�nte�ti, dar po�i �nvinge pl�gile cu sabia?

- Nu-i ru�ine. - �i cel mai tare copac se apleac�.

Nu faraonul cedeaz� �n fa�a sclavului, ci consilierii s�i.

L-am chemat pe Moise la cererea voastr�.

- Poporul te va binecuv�nta, m�rite. - N-avem de ales.

Se �nclin� oare lumea �n fa�a unui tron gol?

Gol?

κi �mpietre�te faraonul inima fa�� de fiul s�u?

Dac� eliberezi evreii, cine va construi ora�ele lui?

Cine i-a spus lui Moise s� fac� c�r�mizi f�r� paie?

Acum ��i spune el �ie s� faci ora�e f�r� c�r�mizi.

Cine este sclavul �i cine faraonul?

Auzi r�sete, Ramses?

Da, r�setele regilor...

...din Babilon, din Canaan, din Troia...

...care privesc Egiptul pred�ndu-se �n fa�a Dumnezeului sclavilor.

S� intre evreul.

Du-te �n gr�din�. Nu e bine ca un fiu de faraon

s�-�i vad� tat�l umilit de un fiu de sclav.

Fiul meu... stai l�ng� mine.

Te-au f�cut cele trei zile de �ntuneric s� vezi lumina, Ramses?

Vei da drumul poporului meu?

M�rite, cere scribului s� citeasc� porunca.

D�-mi papirusul.

M�rite, nu po�i rezista puterii Dumnezeului lui.

Nu-L cunosc pe Dumnezeul lui �i nu voi da drumul poporului lui.

C�t vei mai refuza s� te supui Domnului?

Dac� mai aduci vreo plag� asupra noastr�,

nu Dumnezeul t�u, ci eu voi face Nilul ro�u de s�nge.

A�a cum tat�l tat�lui t�u a �nro�it Goshenul cu s�ngele b�ie�ilor no�tri.

De va mai veni o plag� asupra Egiptului,

din pricina vorbelor tale o va trimite Domnul.

�i va fi pl�ngere at�t de mare �n tot p�m�ntul Egiptului...

...�nc�t �mi vei elibera poporul, negre�it.

S� nu te mai ar��i �n fa�a mea, Moise!

C�ci �n ziua c�nd vei revedea fa�a mea, vei muri.

A�a s� se scrie.

Le voi da acestei odrasle de sclavi �i Dumnezeului lui un r�spuns de neuitat!

Comandant al armatei.

Cheam� carele de r�zboi din Tanis.

Va mai exista o plag�.

�i se va abate asupra sclavilor din Goshen.

Primul n�scut din fiecare cas� va muri.

�ncep�nd cu fiul lui Moise.

Tu e�ti p�stori�a cu care s-a �nsurat Moise.

Regina Egiptului este frumoas�, a�a cum mi-a spus el.

So�ul meu nu e aici.

- Acesta e fiul lui Moise? - Da, acesta e fiul nostru.

Ce dore�ti de la noi?

Nu-�i fie fric� de mine.

Mi-era fric� doar de amintirea ta.

Ai reu�it s� o �tergi?

Ne-a uitat pe am�ndou�.

Tu l-ai pierdut c�nd a plecat s�-L caute pe Domnul.

Eu, c�nd L-a g�sit.

M�car �i-a l�sat un fiu de care s� te bucuri.

- Am venit ca s�-i salvez fiul. - De ce?

Faraonul a poruncit s� fie uci�i to�i primii n�scu�i ai Israelului.

S� fie uci�i?

Dumnezeule al lui Avraam!

Nu-l l�sa s� fac� asta! Nu copiilor!

V� a�teapt� pe am�ndoi o caravan� spre Madian. Careta mea v� va duce la ea.

M� mir c� m-ai observat.

Azi diminea��, la palat, n-ai f�cut-o. De ce?

�i-a fost team� s� m� prive�ti?

Ce vrei, Nefretiri?

Pe tine, Moise. Ce avem noi se va sf�r�i cur�nd.

Tu vei distruge Egiptul, sau Egiptul te va distruge pe tine.

Eu sunt a ta, Moise.

- A plecat cu fiul t�u la Madian. - De ce s� plece?

�tia c� vei �ncerca s� salvezi ceilal�i copii �naintea fiului t�u.

- De ce? - Ramses �i adun� l�ncierii libieni.

Care de r�zboi, lupt�tori din Sardinia.

- De ce? Spune-mi de ce! - S�-i ucid� pe primii n�scu�i evrei.

O, Doamne! Dumnezeule!

Din chiar gura lui a ie�it judecata Ta.

- Dar �i-am salvat fiul! - Nu fiul meu va muri.

Ci primii n�scu�i ai Egiptului. Fiul t�u va muri, Nefretiri!

N-ai �ndr�zni s�-l love�ti pe fiul lui Faraon!

Cu inima sa �mpietrit�, faraonul �i-a b�tut joc de Domnul �i �i-a ucis fiul!

Dar este fiul meu, Moise! Nu i-ai face r�u fiului meu.

Singur, eu nu sunt nimic. Dumnezeu m� folose�te pentru a-�i �mplini voia.

Nu-l l�sa s�-mi fac� a�a ceva. Eu l-am salvat pe fiul t�u!

- Eu nu-l pot salva pe al t�u. - Dumnezeul t�u te ascult�, Moise!

La miezul nop�ii, �ngerul Mor�ii va veni peste Egipt

�i to�i primii n�scu�i vor muri.

De la �nt�iul n�scut al lui Faraon, p�n� la cei al servitorilor.

C�nd erai prin� al Egiptului, m� str�ngeai �n bra�e.

C�nd ai fost condamnat, m-am aruncat la picioarele tale

�n fa�a cur�ii faraonului pentru c� te iubeam, Moise.

Domnul este cel care pedepse�te, Nefretiri.

Du-te �napoi la fiul t�u.

Iubirea ta pentru mine e mai puternic� dec�t puterea oric�rui zeu.

Nu-l vei ucide pe fiul meu.

Potole�te-�i m�nia, Doamne!

Moarte, vino la mine

S� m� eliberezi

Moarte, vino la mine

Nu, Lilia. Moartea nu va veni la tine.

Iosua!

��i ri�ti via�a venind aici!

- E�ti primul n�scut din familia ta. - La fel �i tu.

Am adus s�nge de miel ca s� dau pe pragul u�ii,

pentru ca �ngerul Mor�ii s� te ocoleasc�.

Iosua, e destul c� ai venit la mine.

Sunt o paria pentru neamul meu.

Nu m� salva de moarte, Iosua, salveaz�-m� de via��.

Ziua de m�ine ne va aduce o lume nou�.

Nu va fi nicio lume nou� �i nici s�nge pe u�a mea!

Dathan, i-ar salva via�a. Domnul i-a promis lui Moise.

Moise are vorbe. Faraonul are sulite.

Nu uita, Iosua, e a mea de bun� voie.

Te va acoperi cu penele Sale

�i sub aripa sa te va ocroti

Chiar �i �n umbra mor�ii,

Domnul este Dumnezeul nostru, Domnul este Unul.

Dragostea sa va fi scutul �i pav�za ta

P�ze�te-ne �n aceast� noapte a groazei, Rege al Universului!

Nu, nu v� uita�i! Moartea vine dup� noi!

De ce e speriat� toat� lumea? De ce e noaptea asta diferit�?

Pentru c� Domnul nostru ne va elibera din robia Egiptului.

Nu te vei teme de groaza nop�ii

Toat� lumea �n picioare!

Solda�ii lui Faraon!

Sau mai r�u.

Nici de s�geata care zboar� ziua

Bithiah!

De frica Dumnezeului t�u mi-au dat drumul.

Prime�ti o str�in� �n casa ta?

Nu exist� str�ini printre cei ce caut� mila Domnului.

�i sclavii mei?

To�i cei �nseta�i de libertate pot veni cu noi.

�ntunericul mor�ii va trece peste noi ast�-sear�.

M�ine, lumina libert��ii va str�luci peste noi, la plecarea din Egipt.

Vin �i eu cu tine, Moise.

- O prin�es� a Egiptului! - Din casa lui Faraon.

- Venereaz� zeii Egiptului! - Se �nchin� la idoli!

Aceast� femeie m-a scos din apele Nilului

�i mi-a �ndrumat pa�ii pe calea cunoa�terii.

Mered, adu un scaun la masa noastr� pentru fiica lui Faraon.

Pe fa�a ta str�luce�te o lumin� mare, Moise.

Poate, �ntr-o zi, o voi �n�elege.

Este trimisul lui Dumnezeu, prin�es�.

Dac� nu e interzis s� privim suflul molimei,

privi�i-o, pentru c� este aici.

Nu te uita, Eleazar.

�nchide u�a, Iosua, �i las� moartea s� treac�.

Nici de molima care trece �n noapte

- O s� treac�, Moise? O s� treac�? - Domnul mi-a promis, Elisheba.

Binecuv�ntat e�ti tu, Doamne Dumnezeule, care ne dai p�inea.

- Uite! Intr� prin u��! - Astup� cr�p�turile. N-o l�sa s� intre!

Salva�i-v�! Fugi�i! Fugi�i!

Niciun r�u nu �i se va �nt�mpla �i nicio plag� nu se va apropia de tine.

O mie vor c�dea l�ng� Tine

De ce m�nc�m p�ine nedospit� �i ierburi amare, unchiule?

Ierburile...

Ia-o pe drumul cel�lalt! Nu, nu te �ntoarce!

Ierburile ne amintesc de am�r�ciunea sclaviei noastre, Eleazar.

Dar nu se va apropia de tine

Iar aceasta este ostia,

care s� v� aminteasc� aceast� noapte din genera�ie �n genera�ie, totdeauna.

Ridic�-mi pruncul sus! �ine-l �n via��!

- Este poporul meu. - To�i suntem ai lui Dumnezeu.

Moartea ne �nconjoar�!

Dar trece peste cei care au crezut pe Domnul.

S� nu ui�i niciodat�, Eleazar. A trecut peste casa ta.

Se tem c�pitanii Egiptului de o cea�� a nop�ii?

- Strig�tele de agonie sunt peste tot. - Ce blestem diabolic, privi�i!

Port b�t�lii de 30 de ani, st�p�ne.

Dar n-am cunoscut frica p�n� azi.

Aghiotant!

Condu-i pe c�pitani la oamenii lor.

Vom lovi �n zori.

Niciun evreu �nt�i n�scut nu va r�m�ne viu.

D� drumul evreilor, m�rite, sau vom muri cu to�ii.

Era fiul t�u?

Primul meu n�scut.

Nu exist� niciun leac magic, nicio vraj�.

Este �nt�iul n�scut al lui Faraon.

Nu avem putere �n fa�a acestei molime.

Tat�.

Fiule.

Blestemul t�u a c�zut asupra lui.

- De unde �tii asta? - De la Moise.

Nu le-am dat drumul pentru c� limba ta de �arpe mi-a �mpietrit inima.

N-ai vrut dec�t s�-l �ii pe Moise aici.

Nu �i-a p�sat de tronul meu, nici de fiul meu.

L-am rugat pe Moise s� nu �l ucid�.

- Umbra mor�ii e pe fa�a lui. - Nu.

El nu va muri.

C�pitane.

Ia cea mai iute caret�. Adu-l pe Moise la mine.

�l voi aduce, st�p�ne.

E singurul meu fiu.

Ai �nvins, Moise.

Piciorul unui sclav apas� pe grumazul Egiptului.

Ai fost salvat de pe Nil ca s� fii blestemul meu.

Umbra ta a c�zut �ntre mine �i tat�l meu, �ntre mine �i gloria mea...

...�ntre mine �i regina mea.

�i acum umbra ta mi-a umplut �ara de moarte.

Ie�i�i din p�m�ntul Egiptului, tu �i poporul t�u. V� eliberez.

Nu datorit� �ie sau mie suntem liberi, faraonule.

Puterea Domnului ne-a eliberat.

Destul cu vorbele tale!

Ia-�i cu tine oamenii, vitele, Dumnezeul �i molima.

Ia ce vrei din Egipt, dar pleac�!

Doamne, Dumnezeul meu.

Cu puterea Ta ne-ai eliberat din am�r�ciunea sclaviei.

M�ine pornim la drum ca na�iune liber�,

�n care fiecare om va culege ce a sem�nat

�i nu se va pleca �n fa�a nim�nui dec�t la rug�ciune.

Vom pleca to�i, tineri �i b�tr�ni.

Vom pleca cu fiii �i fiicele noastre.

Cu turmele �i cirezile noastre vom pleca.

Pentru c� �tiu c� Dumnezeu este mare

�i c� este deasupra tuturor zeilor.

A murit.

Sokar.

St�p�ne al �inutului mor�ii.

Eu, care am nesocotit zeii Egiptului, m� �nchin �ie.

Arat�-mi c� puterea ta e mai mare dec�t a Dumnezeului lui Moise

�i d� �napoi via�a pe care a luat-o din trupul fiului meu.

Adu-i �napoi sufletul de dincolo de Lacul Mor�ii, c�tre t�r�mul celor vii.

�i ��i voi ridica un templu mai m�re� dec�t piramidele.

Ascult�-m�, st�p�ne al �ntunericului.

Treze�te-te, Israel! A sosit ceasul libert��ii!

�i s-a �nt�mplat, dup� acea noapte a groazei

s� vin� o zi a�a cum lumea nu mai v�zuse.

De la est �i de la vest, de la nord �i de la sud, au venit cu tot ce aveau,

m�n�ndu-�i turmele �i cirezile �i c�milele �n fa�a lor.

Cu zecile, cu sutele, cu miile,

�iruri nesf�r�ite de oameni cu dobitoace �i poveri,

cu nenum�rate cirezi de vite, s-au rev�rsat pe aleea sfinc�ilor,

�ntre picioarele de piatr� ale celor patru statui ale lui Ramses,

pe care le f�cuser� cu propria sudoare �i putere, cu propriul s�nge, din granit.

S-a ridicat o na�iune �i pe lume s-a n�scut libertatea.

- Bunicule, Rebecca e la tine? - Nu, Rebecca nu e la mine.

Uite covata. Aga�-o pe um�r.

- E o zi binecuv�ntat�. - Unde e Rebecca?

- Uite-o pe Rebecca. - Ben Caleb.

- Putem lua vitele? - Se merge c�tre por�i.

- Ra�ela, ajut�-m� cu jugul �sta! - Veniamin, nu uita uleiul pentru l�mpi.

- Unde mergem, Naomi? - �ntr-un �inut unde curge lapte �i miere.

N-am m�ncat niciodat� miere. �tie cineva drumul?

Libertatea n-o s� v� �in� de sete. Umple�i-v� plo�tile.

Aceasta e casa guvernatorului, nu pute�i intra.

Afar�! Afar�, toat� lumea!

De ce vin solda�ii? N-am pus s�nge la u�a mea.

Atunci piatra s�ngereaz�.

- Scoate�i c�ru�ele! - Cioplitorul t�u mi-a f�cut asta!

Tot aurul t�u nu poate �terge semnul �sta, de pe u�� sau din inima mea.

Pentru asta o s� mergi pe jos p�n� la...

Unde mergem?

- �tii unde mergem? - �n iad, sper!

Ca �i Dathan, nu �tiau unde merg.

�i nu le p�sa mai mult dec�t turmelor �i cirezilor pe care le m�nau.

Acum foloseau jugurile de c�r�mizi pentru a c�ra cu totul altceva.

Erau printre ei cultivatori de vi�� �i pomicultori,

fiecare sper�nd s� stea la umbra viei sau smochinului s�u.

�n acest minunat haos, Iosua era cel care f�cea ordine.

Pune�i stindardul fiec�rui trib �n fa�a tuturor!

Levi�ii �n mijloc, luda la dreapta, Efraim la st�nga! Haide�i!

Uit�-te pe unde mergi! Nu c�lca pe g�tele mele!

Nu te enerva!

Mul�umesc, Doamne, suntem liberi!

Fiul s�u, Iosif

Haina sa avea multe culori

Aaron �i b�tr�nii duc pe umeri un trup �ntr-un giulgiu.

Duc oasele lui Iosif s� se odihneasc� �n �ara sa.

Nubieni, bunicule!

- Vin c�ru�ele cu comori! - Pr�zi din Egipt.

To�i cei care a�i �mp�r�it chinul, �mp�r�i�i acum aurul!

Poftim, b�iete! Pentru cel orb!

- E un mic vi�el de aur, bunicule. - Cu coarne.

Un idol pentru p�g�ni!

Purt�torii de torte!

Noaptea, s� v� pune�i tor�ele l�ng� steaguri,

- ca toat� lumea s�-�i aprind� foc! - Vor fi aprinse!

Eleazar, at�rn� asta de c�ru��. �i acum, leag�nul.

- Poftim, Miriam. - Iosua!

C�ru�ele moa�elor sunt preg�tite. Unde s� stea?

- Unde �i-e biciul, Dathan? - O s�-�i pl�tesc fiecare plesnitur�!

- E asta o zi pentru resentimente? - Dar eu �i-am sim�it biciul!

Lilia nu e sclav�, Dathan. Tu po�i s�-�i cari singur le�ul.

Las-o pe ea s� stea jos.

Deci acum, frate, avem al�i supraveghetori.

- Acum nu mai avem st�p�ni! - Da, dar nu pentru mult timp.

Aici, b�tr�no.

A�a.

Face�i-i loc guvernatorului!

- �tii cine sunt. - �tiu cine ai fost, dle guvernator.

Plec pentru a-l sluji pe faraon. Spune-i lui Ramses c� m�-ntorc acas�.

Gloata aia �l urmeaz� pe Moise �n de�ert ast�zi,

dar c�nd vor avea ochii �nro�i�i de soare,

c�nd buzele lor cr�pate vor s�ngera de sete,

c�nd foamea le va m�cina bur�ile,

�l vor blestema pe Moise �i pe Dumnezeul lui!

�i eu, Dathan, �i voi aduce �napoi la Faraon �i la pu�urile de c�r�mizi.

Sunt at�t de mul�i.

At�t de mul�i.

Cum voi g�si drumul T�u prin s�lb�ticie, Doamne?

Cum voi g�si ap� �n de�ert pentru a�a o mul�ime?

Moise. Oamenii s-au adunat.

Atunci s� pornim c�tre muntele Domnului,

pentru ca El s�-�i poat� scrie poruncile �n mintea �i inima noastr�, pe veci.

Pornim, l�ud�nd numele S�u!

- Ce facem? - Pornim!

S� sune trompetele!

Ascult�, o, Israel!

S�-�i aminte�ti aceast� zi,

c�nd puterea Domnului te-a eliberat din robie!

Domnul este Dumnezeul nostru! Domnul este Unul!

�mpinge�i, �mpinge�i!

400 de ani �n sclavie �i azi nu vrea s� se mi�te!

Domnul este Unul

Domnul fie sl�vit Domnului �l mul�umim

�l pot duce �n litiera mea.

Sunt stors ca apa,

vigoarea mea s-a risipit �n praful... mor�ii.

- ��i vom planta smochinul �n noua �ar�. - Copiii vor m�nca fructele sale.

- Ai auzit? - Ai un fiu puternic.

�i a condus Moise pe semenii s�i cu bucurie �i veselie.

I-a scos din Egipt a�a cum �i poart� vulturul puii pe aripile sale.

Dar inima lui Faraon a fost �mpietrit� iar.

C�te zile �i c�te nop�i o s� te mai rogi?

Te aude?

St�p�ne al �ntunericului, nu e�ti tu mai mare dec�t Dumnezeul lui Moise?

Am ridicat vocea mea c�tre tine, dar nu ai dat �napoi via�a fiului meu.

- Ascult�-m�! - Nu te poate auzi.

Nu e dec�t o bucat� de piatr� cu cap de pas�re.

O s� m� asculte.

- Eu sunt Egiptul. - Egiptul! Nu e�ti nimic.

L-ai l�sat pe Moise s�-mi omoare fiul.

Niciun zeu nu-l poate aduce �napoi.

Ce i-ai f�cut lui Moise? Cum a murit?

�i-a implorat iertarea �n timp ce �l torturai?

Adu-mi cadavrul lui. Vreau s�-l v�d, Ramses, vreau s�-l v�d!

Acesta este fiul meu.

Ar fi fost faraon.

Ar fi fost st�p�nul lumii. Cine �l pl�nge acum?

Nici m�car tu. Nu te po�i g�ndi dec�t la Moise.

Nu-i vei vedea cadavrul.

L-am gonit din Egipt.

Nu m� pot lupta cu Dumnezeul lui.

Dumnezeul lui? Preo�ii spun c� faraonul este un zeu.

Dar tu nu e�ti zeu. Nu e�ti nici m�car un b�rbat adev�rat.

Ascult�-m�, Ramses. Ai g�ndit c� sunt rea c�nd m-am dus la Moise.

�i aveai dreptate. S�-�i spun ce s-a �nt�mplat, Ramses?

M-a dispre�uit, ca pe o t�rf� de pe strad�.

Pe mine, Nefretiri, regina Egiptului.

Ceea ce tu ai luptat s� ob�ii de la mine, el n-a vrut s� ia.

Auzi r�setele, Faraon?

Nu r�setele regilor, ci r�setele sclavilor �n de�ert.

R�sete!

Fiule, ��i voi construi morm�ntul pe trupurile lor sf�iate.

Dac� �mi scap� vreunii, s�m�n�a lor va fi �mpr�tiat� �i blestemat� pe vecie.

Armura mea, coroana de r�zboi!

R�sete! Voi transforma r�setele acestor sclavi �n bocete de durere.

Nu vor uita numele lui Moise.

Nu vor uita c� a murit sub ro�ile carului meu.

Ucide-l cu m�inile tale.

S� sune trompetele. Anun�a�i turnurile de paz�.

Aduna�i toate carele la poarta ora�ului.

�nh�ma�i-i pe Nura �i Thebes la carul meu.

��i voi aduce �napoi comoara templului.

S� mi-o aduci �napoi, cu s�ngele lui pe ea.

�i-o voi aduce.

�i-l voi amesteca cu s�ngele t�u.

- G�rzi, saluta�i! - Ura!

Aminti�i-v� de primii vo�tri n�scu�i! Moarte sclavilor!

Moarte Dumnezeului lor!

- Ave, Faraon! - �nainte!

- Auzi tunetul, peste mare? - Nu, vine din de�ert.

Este sunetul copitelor cailor. Prive�te!

Carele lui Faraon!

Suntem prin�i �ntre mare �i de�ert! Caleb, avertizeaz� corturile din nord.

Iosua.

E cornul lui Iosua.

To�i b�rba�ii la trec�toare! Lua�i c�ru�e, care! Forma�i o barier�!

- De ce sun� alarma? - Carele lui Faraon. Bloca�i trec�toarea!

Femeile �i copiii, spre mare!

Aduce�i lope�i, ciocane!

Asculta�i-m�! Pot lope�ile s� opreasc� s�ge�ile?

Vor opri c�ru�ele voastre carele? Vre�i s� v� vede�i b�rba�ii mor�i?

- Moise! - Ce este, Iosua?

Carele lui Faraon. Vom bloca trec�toarea.

- Cum putem lupta cu carele? - Zi-le oamenilor s� se retrag�, Iosua.

- S� se retrag�? Unde, �n mare? - �n m�inile Domnului.

Izb�vitorul! Da, v� va izb�vi prin moarte!

Fugi�i! Fugi�i!

Privi�i! Privi�i!

Moise e de vin�! Da�i-i-l lui Faraon!

Omor��i-l cu pietre!

Dumnezeul lui Moise e un general prost, dac� i-a t�iat retragerea.

De zece ori a�i fost martorii minunilor Domnului!

�i tot nu ave�i credin��!

E un profet mincinos, v� duce la moarte!

Omor��i-l cu pietre!

Asculta�i-l pe Moise! El v� spune voia Domnului!

�nainte!

- Se vor opri pentru mine! - Carele nu cunosc rang.

Nu erau destule morminte �n Egipt, de aceea ne-ai adus s� murim aici?

Nu v� teme�i! Sta�i pe loc �i vede�i minunea Domnului!

- Un st�lp de foc! - Este r�suflarea Domnului!

Trece�i prin el!

Nu, m�rite! Nu putem str�punge focul Domnului!

Aduna�i-v� familiile �i turmele. Trebuie s� plec�m!

Unde? S� ne �nec�m �n mare? C�t o s�-l opreasc� focul pe Faraon?

Carele pe care le vede�i azi n-o s� le mai vede�i!

Nu! O s� muri�i sub ro�ile lor!

Domnul are s� lupte pentru noi!

Iat� puterea Lui!

V�ntul desparte apele!

Domnul poate desp�r�i apele cu o r�suflare.

- Trece�i prin mijlocul apelor. - Fac�-se voia Sa.

Desparte apele �n fa�a lor �i ne �ine nou� calea cu foc.

S� plec�m. Omul nu poate lupta contra zeilor.

Mai bine mori lupt�nd cu un zeu dec�t s� tr�ie�ti �n ru�ine.

L�uda�i-L pe Domnul �i cobor��i �n mare!

Dumnezeu ne-a salvat.

...iubea pe fiul s�u, Iosif

Haina sa avea multe culori

- Etan, ajut�-ne! - Las� roata.

- Trage�i! Trage�i pentru vie�ile voastre! - E via�a ta a�a valoroas�?

...fiul s�u, Iosif

Haina sa avea multe culori

Dumnezeule al lui Avraam

Isaac, Iacov...

Lega�i funii de c�ru�a moa�elor!

Salva�i p�inea, dac� pute�i!

Ben Caleb, porunce�te ca toate c�ru�ele s�...

Moise, stai sus pe piatr�, s� te vad� poporul �i s� aib� speran��!

Ajuta�i c�ru�a aia!

Focul se stinge.

Suna�i urm�rirea!

Sta�i!

Asta e o lucrare pentru un m�celar, nu un faraon.

Ucide�i-i pe to�i. Dar aduce�i-mi-l pe Moise, viu.

L�ncieri! �nainte!

- Poftim, ia-l! - A�teapt�-m�, a�teapt�-m�!

- Bunicule, vin caii! - Carele! Fugi�i c�t pute�i!

Mai bine sclav �n Egipt dec�t mort aici!

Cine se poate �mpotrivi puterii lui Dumnezeu?

Dar tu ai trimis duhul T�u

�i marea i-a �nghi�it.

Doamne, cine este asemenea �ie �ntre dumnezei?

�mp�r��i-va Domnul �n veac �i �n veacul veacului.

Domnul este Dumnezeul nostru! Domnul este Unul!

�nainte s� love�ti, arat�-mi s�ngele lui pe sabia ta.

Nici m�car nu l-ai putut ucide!

Dumnezeul lui... este Dumnezeu.

Moise a condus neamul lui Israel �n s�lb�ticia �inutului Sinai.

�i au poposit la poalele muntelui sf�nt.

V�z�nd �ns� poporul c� Moise �nt�rzie a se pogor� din munte,

s-a adunat laolalt�.

�ntreba�i-l pe Aaron. Po�i tr�i pe muntele acela 40 de zile �i 40 de nop�i?

- Da, cu voia Domnului. - Cine cunoa�te voia Domnului?

Voi? Eu? Sau tu, Sefora, so�ia lui �ndurerat�?

S-a �ntors printre noi s�-�i caute so�ul, dar e mort.

Nici m�car ea nu poate spera c� tr�ie�te.

Moise a urcat pe p�m�ntul interzis s� primeasc� legile Domnului.

Da, dar nu s-a �ntors. ��i �mp�rt�im durerea. Te comp�timim.

Dar ne va duce comp�timirea c�tre �inutul unde curge lapte �i miere?

Nu fi�i nebuni! Moise se va �ntoarce...

Oare Dumnezeul care v-a ar�tat a�a minuni

l-ar l�sa pe Moise s� moar� �nainte s�-�i �ncheie lucrarea?

Mama sa. Ce frumoas� e speran�a unei mame.

Dar printre voi sunt �i alte mame! Ce va fi cu pruncii vo�tri?

- Trebuie s� avem �ncredere! - �n ce? �n tine, Aaron?

Ne duci tu c�tre �inutul f�g�duin�ei? �tii unde este?

- De cealalt� parte a de�ertului. - Cine ne va conduce?

Tu, Dathan!

- Unde s� v� duc, dac� nu-n Egipt? - Unde vom muri?

- Nu, unde e de m�ncare. - Faraonul ne va ucide.

Nu dac� avem un zeu al Egiptului cu noi. Tu po�i face unul.

- Aaron cunoa�te arta templului! - Nu vreau s�-l fac!

Nu vrea. Mai bine ne vede pe to�i putrezind �n s�lb�ticie.

Vei face un zeu pentru noi. Unul de aur. Un vitel de aur!

Korah va fi mare preot.

Aduce�i co�uri, g�le�i, �aluri, orice ave�i!

Rupe�i-v� cerceii, br���rile, colierele!

Vom face din ele un vitel de aur!

Aurul pe care l-am luat din Egipt!

Acolo!

Aurul din Egipt!

Din tufi�ul �n fl�c�ri, Doamne

m-ai pus s� aduc poporul la acest munte sf�nt,

s� vad� slava Ta �i s� primeasc� poruncile Tale.

Ce lucru am l�sat nef�cut?

Eu sunt...

... Eu sunt Domnul Dumnezeul t�u.

S� nu ai al�i dumnezei �n afar� de Mine.

S� nu-�i faci chip cioplit.

�i au acoperit idolul cu aur curat.

�i Aaron l-a turnat �n tipar �i l-a �ndreptat cu ciocanul,

preg�tindu-l s� fie cioplit dup� �tiin�a �i arta omului.

�i l-a b�tut �n cuie, ca s� nu se mi�te.

�i au b�tut aurul pe nicoval� �i l-au f�cut foi�e sub�iri.

Pentru c�-�i adunaser� comoara �n mijlocul cuptorului

�i au pus-o �n foc ca s� se topeasc�.

�i s-au �mbr�cat �n haine scumpe �i s-au �mpodobit,

cu v�luri albastre �i purpurii �i ro�ii

�i cu �es�turi fine, f�cute �n Egipt.

Iar femeile c�lcau strugurii din Madian �i-i f�ceau vin nou.

S� nu iei numele Domnului Dumnezeului t�u �n de�ert.

Adu-�i aminte de ziua odihnei, ca s� o sfin�e�ti.

Cinste�te pe tat�l �i pe mama ta.

S� nu ucizi.

Hallel! Hallel!

�i poporul a p�c�tuit mult,

pentru c� �i-a f�cut un zeu de aur.

�i l-au purtat pe umerii lor �i se bucurau, spun�nd:

"Iat�, Israele, Dumnezeul t�u".

Voi care-l pl�nge�i pe Moise, v� e team� s� privi�i noul zeu?

Erau ca ni�te copii care-�i pierduser� credin�a.

Erau desfr�na�i �i corup�i �i r�zvr�ti�i �mpotriva Domnului.

Au m�ncat p�inea r�ut��ii �i au b�ut vinul furiei

�i au f�cut fapte rele �naintea Domnului.

�i poporul a strigat: "Chipul cioplit ne-a adus bucurie".

�i s-au �nchinat �n fa�a vi�elului de aur �i i-au adus jertfe.

- Iat� jertfa voastr�! - Face�i loc pentru Dathan!

Nu �i-e ru�ine?

S� nu fii desfr�nat.

S� nu furi.

S� nu m�rturise�ti str�mb �mpotriva aproapelui t�u.

S� nu r�vne�ti la nimic din ce este al aproapelui t�u.

Scrise de m�na Domnului.

Gr�be�te-te de te pogoar�,

pentru c� poporul t�u s-a r�zvr�tit.

�i poporul a petrecut, e b�ut �i a m�ncat.

Au fost ca nebuni �i �i-au aruncat hainele de pe ei.

Cei r�i erau ca o mare �nvolburat� ale c�rei ape arunc� noroi �i murd�rie.

S-au scufundat ad�nc �n p�cat �i erau mai r�i dec�t praful p�m�ntului.

S-au r�zvr�tit �i s-au �mb�tat, pentru c� deveniser� sclavii p�catului.

�i au f�cut tot felul de lucruri nepl�cute lui Dumnezeu,

chiar �i adulter �i desfr�nare, necur��enie, idolatrie �i r�zvr�tire,

�ng�mfare �i m�nie. �i erau plini de f�r�delegi �i de m�r��vii.

�i Aaron �tia c� �i v�r�se �n p�cat.

Abiram, Korah!

Lega�i jertfa cu sfori de coarnele altarului!

Lumina Domnului r�zbate din tine, Moise.

Nu �ngenunchea �n fa�a mea, Iosua.

- �i tablele de piatr�? - Sunt scrise de Dumnezeu �nsu�i.

Cele zece porunci ale Sale.

�n tab�r� se aud strig�te de r�zboi.

Nu sunt strig�te de r�zboi. E glas de c�ntec �i de petrecere.

Vai �ie, o, Israel!

Ai p�c�tuit mult �naintea Domnului!

Nu e�ti demn s� prime�ti aceste zece porunci.

Ne-am adunat contra ta, Moise! Te �ncrezi prea tare.

Nu vrem s� tr�im dup� poruncile tale, suntem liberi!

Nu exist� libertate f�r� lege!

A cui lege, Moise? A ta?

Ai f�cut tablele acelea ca s� te faci prin� peste noi?

Cine este pentru Domnul s� vin� la mine!

- Aaron, ne-ai blestemat! - M-au obligat!

Iosua!

El nu v-a ar�tat �ara unde curge lapte �i miere!

Eu v� ar�t un zeu de aur! Veni�i cu mine! Urma�i-m�!

Blasfemiatorilor! Idolatrilor!

Pentru aceasta, ve�i bea din cupa am�r�ciunii.

Ast�zi, Dumnezeu a pus �naintea voastr�

legile Sale despre via�� �i bine �i despre moarte �i r�u.

Cei care nu vor s� tr�iasc� prin lege...

...vor muri prin lege!

�i s-a aprins m�nia Domnului asupra lui Israel.

�i ca s� afle dac� poporul va �ine sau nu poruncile sale,

i-a purtat Domnul prin pustie patruzeci de ani,

p�n� c�nd tot neamul care f�cuse r�u

�naintea Domnului s-a stins.

Dar ochii lui Moise nu s-au �nce�o�at, nici puterile nu i-au sl�bit.

A urcat din �esurile Moabului p�n� la muntele Nebo.

�i Domnul i-a ar�tat �inutul de dincolo de r�ul Iordan.

Domnul s-a m�niat pe mine pentru c� nu L-am ascultat l�ng� Apele Dezbin�rii.

�i mi-ai spus: "Prive�te cu ochii t�i noul �inut,"

"pentru c� nu vei trece peste apa Iordanului".

Atunci voi r�m�ne �i eu.

M-a chemat Domnul, Sefora. Trebuie s� merg singur.

Prive�te, Moise. Poporul a ajuns la apa Iordanului.

�n chivot duc legile pe care li le-ai dat tu.

Tu i-ai �nv��at c� omul nu tr�ie�te doar cu p�ine.

Tu e�ti tor�a lui Dumnezeu care lumineaz� calea spre libertate.

Te iubesc.

Iosua.

Iosua, las poporul �n grija ta �i te �nt�resc.

Pentru c� tu vei trece Iordanul �i vei conduce poporul.

Eu �i casa mea vom sluji pe Domnul.

Mered, d�-mi c�r�ile.

Eleazar, pune aceste cinci c�r�i �n Chivotul Leg�m�ntului,

l�ng� tablele celor Zece Porunci,

pe care Domnul ni le-a dat �napoi.

Sincronizare �i corectare text: Driv3r @ www.titr�ri.ro

Merge�i �i vesti�i libertatea �n toate �inuturile,

c�tre to�i locuitorii lor.

A�A A FOST SCRIS A�A SE VA �MPLINI

MUZIC� DE FINAL