Original subtitles

Fie ca Sfântul James de Compostela să te binecuvânteze.

Eşti cea mai frumoasă mireasă pe care am văzut-o.

Mulţumesc.

Fiica mea, aceasta a aparţinut bunicii tale.

Ajută-mă !

De acum încolo..., este a ta.

O tată, e foarte frumoasă.

Crezi că voi produce o învălmăşeală la Curtea Spaniei ?

O învălmăşeală ? Vor fi copleşiţi.

Nu vor crede că o asemenea frumuseţe ar putea veni din colonii.

Dar aminteşte-ţi fiica mea,

cel mai importnat lucru este ca tu să fii fericită.

O să fiu fericită Magdalena.

Dar gândeşte-te, Madrid, Curtea Spaniei...

... cu un soţ frumos de partea mea.

Toate visele mele ar putea deveni realitate.

Grăbiţi-vă.

Mirele şi mireasa pleacă imediat după ceremonie.

Domnule vă rog să mă scuzaţi.

Am fost trecut pe lista zestrelor distinsei noastre Doamne Estrella şi...

Te rog nu ne deranja cu aceste detalii.

Nu mă interesează.

Dar domnule, de când administraţi toate proprietăţile fiicei mele...

Fernández este administratorul meu, poţi să discuţi cu el.

Apropo, Fernández, nu pregăteşti o scrisoare pentru Majestatea Sa ?

O s-o semnez mai târziu.

Cu siguranţă, Mjestatea Să nu va refuza un titlu

de nobilitate pentru tatăl miresei mele.

Cum aş putea să-ţi mulţumesc.

Nu-i nevoie ! Şi spune-mi Enrique.

Dar domnule... cum s-a întâmplat asta ?

A fost o întâlnire nefericită cu... piraţii.

Scuzaţi-mă din nou, am găsit aceste obligaţiuni de credit.

Da, acelea sunt obligaţiunile de credit al Băncii din San Domingo din Zaragoza.

Am crezut cât eşti în Spania ca...

Ei bine îmi cer scuze, am vrut doar să subliniez că...

... este greu pentru noi să mergem la Zaragoza.

Toate exploatările noastre sunt în Madrid.

Touşi..., obligaţiunile ar trebui să fie în siguranţă...

nu cumva să fiţi atacaţi de piraţi.

De când i-am laungat din insula Tortuga,

am terminat pentru totdeauna cu ei.

În orice caz prezenţa mea îi va ţine la distanţă.

Le-am lăsat suveniruri mult mai urâte decât asta.

Dacă aşa stau lucrurile...

Nu-mi va fi greu să schimb acele obligaţiuni în bani.

Mă scuzaţi !

Vreţi să mă urmaţi ?

Nu mişcă nimeni !

Luaţi-l !

- Asta coastă... - O s-o iau eu.

200 de escudos.

Dar valoarea reală este de 400 de escudos.

- Cat avem ? - În jur de 50,000 de escudos.

Fără să-i punem la socoteală pe cei ai oamenilor.

Nu e rău.

Dar avem nenvoie de mai mult de atât ca să echipăm o flotă şi să recucerim Tortuga.

Este un risc prea mare.

Aproape m-am ales cu o soţie.

Nu consideri un risc asta ? Şi pentru ce ?

50,000 de escudos.

Tatăl meu obişnuia să facă de zece ori mai mult.

Acum totul s-a schimbat.

O să mai prindem acele zile bune vreodată ?

Muncim să le recâştigăm, Pedro.

Ar trebui să-mi aleg un alt nume ?

Sunt obosit să fac curte, vreau să lupt.

Şi apoi, o să rămânem fără mirese iarăşi, nu-i aşa ?.

- Rămâne Conchita del Mar, în Santa Cruz. - Este urâtă ca o vrăjitoare !

Este acoperită în aur, 100,000 în zestre şi în bijuterii.

Nu ! Prefer riscul unei îmbarcări pe un galion Spaniol.

Un galion Spaniol cu un echipaj atât de mic ?

Cu banii Conchitei, putem cumpăra o navă nouă...

şi să recrutăm un echipaj nou.

Dar, cum ar putea să se îndrăgostească cineva de ea ?

Trebuie să te sacrifici puţin...

dacă vrei ca steagul nostru să fluture din nou pe insula Tortuga.

Cum era în zilele tatălui tău. Sau nu eşti capabil ?

Foarte bine. Fixează cursul spre Santa Cruz.

- Deja am făcut-o. - Ce ?

Străinul şi Sánchez ne-au dus acolo ca să-şi continue munca.

- Deci ai avut grijă de tot. - Da.

Vor fi la cârciuma lui Perico.

De această dată trebuie să împrăştie veştile prin oraş ca ilustrul Lord...

Don Almedo de Alcázar, Duce de Navarra, Mare a Spaniei...

prieten intim al majestăţii...

Prieten intim al majestăţi... !?

Porc beţiv !, vorbeşte !

Ce cauţi aici ! De ce te furişezi prim-prejur !?

Lasă-mă să mă ocup eu de el, Perico.

Ăsta o să-l facă şi pe diavol să vorbească !

Nu... Doar vinul va scoate adevărul din el.

Ascultă, suntem oameni cinstiţi, nu vrem să-ţi facem rău.

Dar suntem curioşi să ştim cum un om nobil de la curtea guvernatorului, aşa ca tine...

- ... vine la o cârciumă rătăcită. - Ţi-am spus, îmi place vinul tău.

Bine ! Mai ia atunci.

Ţi-l dăm pe gratis. Este din partea casei !

Ştii cum le spunem oamenilor ca ţine de unde vin... ?

- ... spioni ! - Nu, nu sunt unul din aceia, te înşeli.

- Ce cauţi aici ? Vorbeşte ! - Aştept pe cineva... O femeie.

- Cine este această femeie ? - Face o călătorie lungă.

- Pentru tine ? - Nu... Ea este interesată...

- Este interesată de cineva de sus. - De cine ?

- De guvernator. - Eşti sigur ?.

Perico, vin gărzile !

Ascundeţi-l, repede !... Repede !

Băgaţi-l în butoi !

Vise plăcute.

- Deschideţi ! - Da, da, da ! Cine e ?

- Cârciuma e închisă ! - Deschideţi, sau spargem uşa !

E târziu pentru a chefui ! Mergeţi şi vă culcaţi !

Deschideţi în numele guvernatorului !

În regulă, un moment... un moment !

- Unde e ? - Cine ?

- Nobilul care a venit aici. Unde e ? - Aici ? Nu e nici un nobil aici.

A, ofiţere. Te-ar deranja un pahar de vin ?

Tu să taci !... Căutaţi peste tot.

Aceasta este o cârciumă respectabilă ! Avem o clientelă decentă.

Trebuie să fie vreo greşeală.

Spuneai că e închis.

O, doar prietenii ofiţerului meu, trebuie să termine partida.

- Vinul este nou, acuma fermentează. - Taci !

Vinul fermentează, nu ? Deschide-l !

Ce se întâmplă aici ? Este imposibil să dormi.

Îţi imaginezi aceşti beţivi ! Ei dorm chiar şi în butoaie deacum !

Eşti arestat !.

Eu ?... Dar n-am făcut nimic.

Doar pentru că ai găsit un beţiv sărman aici, vrei să mă arestezi ?

- Pentru ce ? - Luaţi-l !

Hei tu... Adu-mi te rog, altă sticlă de vin.

O luptă ? Suntem şi noi aici !

Veniţi ! Cine e următorul ?!

Daţi-le o lecţie ! Foarte bine, Perico !

Să plecăm de aici ! Urmaţi-mă !

Afară cu toţii ! Şi repejor !

Sánchez, dă-le o mână de ajutor !

Să nu rămână niciunul !

- Crezi că va supravieţui ? - Da, va supravieţui !

Ai grijă ! Ce crezi că sunt ? Un cal ?

Taci ! Întotdeauna eşti morocănos. Ce ai. O mică lovitură la cap ?

Ia priviţi ! Ce fată frumoasă !

Ce caută într-un loc ca ăsta ?

Stai jos sau o să-ţi dau încă o lovitură în cap !

Predă-te, Perico !

Vă rog intraţi doamnă, vă asigur că e destul de sigur.

Sunteţi un pirat ?

- Un pirat ? - Aşa au spus soldaţii aceia.

Chiar crezi că douăzeci dintre soldaţii regelui,

nu pot face faţă unui singur pirat ?

Nu mi se pare normal că douăzeci de piraţi...

deghizaţi ca soldaţi, pot face faţă unui nobil în slujba regelui sau ?

Don Almedo de Alcázar, duce de Navara...

un reprezentant al Majestăţii sale graţioase,

care-şi pune serviciile sale umile...

- La picioarele dumneavoastră. - Numele meu este Soledad Quintero.

Soledad ! Ce nume încântător.

- Nu eşti Spanioloaica nu ?. - Sunt fiica unui colonist din interior.

Nu există nici o prinţesă în lume care să nu-ţi invidieze...

Ochii tăi...

Paquita, te rog ajut-o pe această domnişoară încântătoare.

Aveţi vreo cameră liberă peste noapte ?

Pentru dvs domnişoara avem cea mai frumoasă camera de la han.

Iar pentru el...

Tarsarios nu are nevoie de cameră, Tarsarios doarme afară domnişoară.

- Cum doreşti. - Este de încredere.

Căpitane ! Totul este în regulă. Fug ca iepurii.

Vreau să spun... este totul în ordine, Excelenţă.

Foarte bine Fernández ! Hangiule, vin pentru toată lumea !

- De ce toţi oamenii îţi spun Căpitane ? - Ei bine...

Este un costum naval vechi. Odată am servit pe unul din galioanele regelui...

şi aceşti oameni au fost membri ai echipajului meu.

Ducele nu a uitat de acei piraţi !... O seńorita...

Ducele este un maestru ! Un spadasin, asta e.

Comportă-te frumos !.

Uită-te la el. Parcă nu mai e el însuşi. Ea l-a orbit.

Trebui să-i spunem că e interesată de guvernator.

Nu ar fi nici o diferenţă.

Pentru el cu cât mai greu cucereşte, cu atât mai mult efort depune.

Vă rog, ce ar trebui să fac să vă conving să cinaţi cu mine.

Să ucid un dragon, să cuceresc un imperiu ?

- Dar nu mă ştii decât de o jumătate de oră. - Un singur moment poate schimba o viaţă.

Seńorita camera dumneavoastră este pregătită.

O decizie ?

Cred că o să cobor la timp la cină, domnule duce.

Paquita, seńorita Quintero o să cineze cu mine.

Tot ce are de oferit această casă este la dispoziţia dvs.

Pedro, hai să plecăm de aici. Fata aceea este interesată de guvernator.

Ce coincidenţă stranie ! Şi eu sunt interesat de ea.

Atâtea zile fără vreo veste, trebuia să ştim ceva până astăzi.

Dar s-a întunecat şi nu avem nici un mesaj. Nu putem aştepta pentru totdeauna.

Trebuie să fim răbdători Roşita.

Ştii că această problemă este mult mai importantă...

- S-ar putea să se amâne nunta. - O, nu.

Asta mă nemulţumeşte şi pe mine, este un mare sacrificiu.

Dar deja am trimis toate invitaţiile.

Încerc să aduc această aventură

la o concluzie satisfăcătoare pentru binele tău Roşita...

Ca să poţi trăi ca o Regina.

Intraţi.

Excelenţă, am fost daţi afară de la cârciumă.

Clifford eşti beat ! Nu pot să mai am încredere în nici unul din voi ?

Sigur, mi-a pus ceva în vin. Acea cârciumă este un cuib al piraţilor.

Nu asta este informaţia pe care ţi-am cerut-o.

- Fata a sosit ? - Era afară când am plecat.

Cum am bănuit, nu m-am înşelat...

Trebuie să plecăm către han de îndată.

Şi acum dispăreţi !

Pedro repede, guvernatorul şi oamenii lui sunt pe drum, vin încoace.

- Cam câţi sunt ? - Cel puţin treizeci, şi bine înarmaţi.

- Închide uşa ! - Pedro, prinde. Fugiţi.

- Şi tu ? - Nu-ţi fă griji. Întotdeauna mă descurc...

Paquita !...

- Paquita, avem vizitatori ! - Ar fi mai bine să deschidem uşa.

- Deschideţi ! - Un moment !

Vă ordon să deschideţi !

- Hangiul şi complicele lui. - Lasă-i pentru moment.

Prinţesa Soledad, Doamna de Darién.

Alfonso di Montélimar, guvernator de Santa Cruz

vă urează bun venit la revenirea dumneavoastră din Spania.

Dar..., de unde mă cunoşti ?

Bunicul tău defunct, mi-a fost un prieten drag.

Un aliat important pentru Spania.

Permiteţi-mi, prin urmare dacă îmi permit un reproş gentil, domnişoară.

A fost o imprudenţă din partea dvs. să veniţi la această cârciumă.

Nu am vrut să fiu recunoscută.

Şi credinciosul meu Tarsarios a ales, crezând că aici nu avem atâta concurenţă.

Nu merită din poziţia dvs. Şi în plus este foarte greu să rămâneţi incognito.

Nu uita eşti moştenitoarea unei averi imense, moştenite de defunctul tău bunic.

Ştiu.

Eşti foarte bogată acum, şi este de datoria mea să te protejez...

până când ajungi la Darién.

Aşa că prinţesă, te rog să-mi accepţi ospitalitatea şi protecţia.

Mulţumesc, dar trebuie să părăsesc Darien mâine.

Oamenii tribului meu mă aşteaptă să fiu escortată în sat.

Crede-mă că-ţi fac această ofertă ca un prieten sincer.

Nu o să ajungi niciodată la graniţă în siguranţă singură.

Mâine se va sărbători ziua de naştere a Majestăţii Sale şi se va da o petrecere.

Păstrează-mi şi mie ceva.

Ar trebui să fi oaspetele meu de onoare.

Mai târziu când o să vrei să pleci o să te însoţesc personal la graniţa Darien.

Şi acum dragul meu Clifford, poţi să-ţi reglezi conturile cu hangiul.

Mulţumesc domnule...

- Arestaţi-l ! - Nu !

Luaţi-l !

Ceea ce vreau să subliniez este că nu îmi pasă de zestre.

Dar îmi pasă de fericirea fiicei mele.

Din păcate, cazul tău nu a fost primul raportat al unui asemenea eveniment.

Da ?

Ceea ce e straniu e, ca întotdeauna răpesc mirele !

Înţeleg că mireasa o fură pentru zestre, dar ce Dumnezeu vor să facă cu mirele ?

Spune-mi, poţi să-l descrii pe Don Enrique de Almaviva ?

Distinctiv !

Sesizabil. Înalt, negru, elegant şi dintr-un motiv ciudat

a trebuit să călătorească spre Spania.

- Da - Ai observat ceva neobişnuit la el ?

- Nu, doar o cicatrice. - La mâna dreaptă.

Între degetul mare şi degetul arătător.

De unde ştii asta.

Ei bine, s-ar putea să fie o coincidenţă.

Aceşti piraţi, pare să semene între ei.

La ce te gândeşti dragă ?

O nu te panica. Roşita are o imaginaţie foarte bogată.

Am încredere că o să rămâi la ospăţ.

O, îţi mulţumesc domnul meu, dar...

aş prefera mai degrabă să mă întorc la fiica mea.

Este singură, şi s-ar putea să facă vreo prostie.

Da, înţeleg.

Lady Roşita, umilul dvs. servitor.

- Fă ce vrei te rog. - În rest asiguraţi-vă.

Să-l lăsăm să caute mirele care lipseşte.

Atât că sunt îngrijorat că piraţii ar putea să cucerească întreaga colonie.

Ar trebui să fim foarte departe, foarte bogaţi şi foarte fericiţi.

Uită-te la mine Roşita, eşti mulţumită ?

Am înţeles că cealaltă jumate a ta este mai puţin fericită.

Eşti geloasă ?

După ce ne-am amânat nunta, din cauza acestei călătorii, pleci cu ea.

Dar trebuie să merg cu ea !

E singura care poate să mă conducă la comoară.

Şi acela va fi darul meu de nuntă pentru tine.

Iartă-mă ! Ai dreptate.

Dar sper că asta, nu ne va schimba planurile.

Am auzit că în această grădină...

este un loc unde poţi admira o panoramă foarte frumoasă.

Poţi să mă conduci acolo ?

Cu siguranţă, domnule.

- Eu sunt pictor. - Pe aici vă rog.

Ospăţul e în onoarea prinţesei, trebuie să te întorci.

Dar Tarsarios, este aşa de frumos aici.

Ştii, întotdeauna m-am simţit că o străină între ei.

Aş prefera să fiu cu oamenii noştri.

Tatăl tău a fost un om bun.

Bun prieten cu Indieni, dar era un om alb.

Aşa că a vrut ca şi fiica sa să fie albă.

- O să ne întoarcem acum. - Hai să ne mai plimbăm puţin.

- Aici este minunăţia. - A, este foarte frumos.

Acuma vine.

A, la şcoala din Spania rareori ieşim la plimbare.

Bună seara prinţesa.

Eşti o fantomă ?

Se pare că apari şi dispari fără avertizare.

Dimpotrivă ! Am carne, sânge şi o inimă care bate... repede, mult prea repede.

- Spune-mi Senorita, de ce m-ai minţit ? - Cum te-am minţit ?

De ce nu mi-ai spus că Soledad Quintero este de asemenea o prinţesă de Darien ?

Întotdeauna te ascunzi în spatele uşilor şi tragi cu urechea ?

În spatele uşilor ? Eu sunt un cavaler.

Am fost pe acoperiş.

Te-am urmărit de acolo de sus fiind îngerul tău păzitor.

Şi crede-mă că ai nevoie de unul. Te afli într-un mare pericol.

Eu ? Dimpotrivă.

Se pare că tu eşti cel care are nevoie de ajutor.

Se poate, dar am decis să te însoţesc la serbare.

Te deranjează dacă ne laşi singuri ?

Cum doriţi.

Vă rog să mă iertaţi pentru aseară, nu a fost uşor să vă las singură...

cu Don Alfonso De Montelimar.

Dar am făcut-o pentru dvs. pentru a evita un incident nefericit în prezenţa ta.

Vezi tu, familia guvernatorului şi a mea se urăsc una pe alta, de foarte mulţi ani.

Şi totuşi ai venit aici în aşa circumstanţe ?

Guvernatorul nu mă cunoaşte personal.

Pe săracul meu tată îl urăşte.

Atunci de ce ai fugit seata trecută ?

Trebuia să mă prezint sub un nume fals.

Asta e ceva ce un Alcazar, nu ar face niciodată.

Dar cum plănuieşti să eviţi aceste evenimente ?

Au fost multe evenimente noi încă de ieri.

Crezi că e posibil ca un om să vadă lumina din ochii tăi...

să-ţi audă sunetul vocii şi să uite aşa de uşor ?

Şi..., să ştii că eşti în pericol şi să nu vii să mă ajuţi oricât ar costa.

Ce pericol ?

Dacă guvernatorul s-a oferit să te însoţească la graniţa...

este doar un pretext că vrea să te păstreze pe tine şi comoara ta sub control.

O să devii prizoniera lui.

- Soledad vino cu mine. - De ce ar trebuie să am încredere în tine ?

Dacă ai fi putut să-mi citeşti în inimă... nu ai fi mai avut nici un dubiu.

În regulă, de ajuns. O să stea deoparte pentru un timp.

Hai să mergem.

- De ce m-ai părăsit ? - Dar nu mi-ai spus să rămân.

Soledad, unde ai fost ? Am fost îngrijorat pentru tine.

Te rog să mă scuzi, dar de mult nu m-am mai simţit aşa de liberă.

Trebuie să spun că sunt de acord cu tine. Arăţi încântător.

Mulţumesc.

Am onoarea ? Sper că o să te bucuri de primirea mea.

Printre alte lucruri pe care le-am aranjat pentru turnir.

De când mi-am pus sabia la dispoziţia ta,

ar fi trebuit să realizezi că este plină de valoare.

Hei camarazilor, vinul Spaniol, este cel mai bun. Este trimis de Excelenţa sa.

Dă-l încoace.

Lasă-mi şi mie.

- Şi pentru voi, de altfel. - Mulţumesc.

- Este magnific ! - Da domnule. Savurează-l.

- Sunteţi pregătit Ecelenţa Voastră ? - Da.

- Şi dumneavoastră, Cavalere ? - Când doriţi.

Don Ricardo Cortés, o să-i ceară prinţesei Soledad, să-i acorde asta câştigătorului.

Persoana care-şi dezarmează adversarul este câştigătorul.

Sunteţi gata domnnilor ? Începeţi !

Haideţi ! Repede.

- Vrea cineva să-l provoace pe câştigător ? - Eu, aş vrea să încerc.

Declar... Câştigătorul este...

Don Alfonso De Montélimar, guvernator de Santa Cruz.

Un moment !

- Cu cine am onoarea ? - Don Almedo de Alcázar.

- Eşti cumva fiul Ducelui de Navara ? - În persoană ! Tocmai am sosit din Spania.

- Tatăl tău nu m-a înştiinţat de sosirea ta. - Am venit direct să-mi exprim respectele.

Consider prietenia fiului său, o onoare.

Totuşi ar trebui să te dezarmez.

Nu-mi permit să pierd în faţa unui oaspete de onoare.

O sabie pentru Minunăţia Sa, Don Almedo de Alcázar !

La discreţia dvs domnilor.

- Perico. - În sfârşit.

Se pare că te-au tratat bine.

Douăzeci şi cinci de lovituri de bici, nenorociţilor.

Repede. O să se schimbe paznicii în curând.

Eşti bine, poţi să mergi ?

Vei vedea dacă cineva încearcă să mă oprească !

Pentru tine, ca vechi prieten al tatălui meu, o să-ţi acord o altă încercare.

Eşti foarte încrezător în tine Don Almedo de Alcázar.

Pedro, prinde !

Sunt câştigătorul, şi am dreptul la asta.

- Prinţesă... - Ai grijă !... apără-te !

Să mergem.

După el, imbecililor !...

Îl vreau viu sau mort !

Sub noul tratat cu Spaniolii, nu puteţi pătrunde în teritoriul Darien.

Întâlnirea dintre Soledad şi Indienii trebuie să fi avut loc aici.

Nu mai e nici un loc.

Corabia o să acosteze pe coastă cu câţiva oameni şi de acolo încolo va fi treaba mea.

Tu Fernández, o să navighezi corabia prin acest golfuleţ, aproape de Port Suárez.

Ai grijă, acolo în fort e o mare garnizoana Spaniolă care se întinde până în golf.

Da, ştiu.

O să-ţi trimit noi instrucţiuni de acum încolo.

O să-ţi foloseşti tacticile obişnuite ?

Desigur. Sunt cele mai eficiente. Şi de această dată plăcute.

Cina e servită !

Excelent Paquita, în sfârşit primim ceva mâncare bună pe această corabie !

E gustoasă ?

- Clifford, pregătiţi-vă de plecare. - Foarte bine domnule.

Arăţi chiar mai bine în această rochie Indiană, prinţesă.

Într-o oră ar trebui să mă întâlnesc cu oamenii tribului meu.

Vreau ca ei să mă vadă în costumul lor tradiţional.

Pari foarte fericită.

Nu ar trebui să fiu ?

Da, dar în curând eu trebuie să te părăsesc.

Îţi rămân profund îndatorată.

Te rog, nu-mi mulţumi, este ca o ofertă de adio.

Prinţesă, te rog crede-mă că acele ultime zile cu tine m-au convins...

că eşti femeia ideală pentru mine.

Dacă vrei pot să vin cu tine, şi o să-mi trimit soldaţii înapoi.

Am o navă în Port Suarez, care poate să ne ducă până la capătul lumii. Unde vrei.

Eşti prea tânără şi frumoasă şi lâncedă, într-un sat prea mic.

De ceea ce ai nevoie, este un bărbat de partea ta să te ghideze.

Să te facă să fi cea mai invidiată femeie de pe pământ.

Excelenţa Ta, suntem gata de plecare.

- În regulă, să mergem atunci. - Înainte ! Să mergem.

Nu mă pot abţine decât să repet că-ţi sunt cea mai recunoscătoare.

- Nici un fum, niciun semnal. - Poate că ar trebui să-i aşteptăm.

O să-i las aici, aşteptând. Înainte să plec să o găsesc pe prinţesă.

Clifford, ce crezi ?

Nu-mi palce asta deloc Excelenţă !

Sergent, lasa oamenii să se împrăştie şi să înainteze cu precauţie.

Aduceţi-l pe guvernator.

Excelenţă !... Veniţi repede. I-am găsit !

Toţi ucişi de muschete.

Vino Soledad...

Sub nici o formă nu te pot lăsa să continui călătoria singură.

- Cine a făcut asta ? - Piraţii !

La cârciumă, mi-au atacat oamenii care te aşteptau.

Aici ţi-au ucis oamenii căutându-te pe tine şi comoara ta.

Totuşi nu trebuie să te îngrijorezi, eu şi oamenii mei o să te protejăm.

Soledad ! Ia calul acela !

- Excelenţă ! - Lasă-mă pe mine ! Prinde-o pe prinţesă !

Clifford, caută în zona asta. Scotoceşte fiecare tufiş !

Asta nu a căzut din copac !

- Nu intenţionez să o fac. - Guvernatorul o să te spânzure.

Nu mă sperii aşa uşor.

Uite-i !

Ai găsit ceva ?

Piraţii ştiu cum să-şi ascundă urmele, au învăţat de la Indieni.

Nu staţi acolo idioţilor ! Calul meu ! Aduceţi-mi calul !

În zece minute, va fi gata !

Bună treabă Perico. Aminteşte-ţi...

Vreau o cină bună demnă de hanul tău.

Ce păcat că Paquita nu este aici.

Trebuie să fii obosită, de ce nu te odihneşti ?

Nu-ţi irosi timpul cu politeţuri faţă de mine.

Dute la oamenii mei în sat şi livrează-le propunerea ta murdară.

Întreabă de Talaco, un vrăjitor, o să-ţi dea comoara în schimbul vieţii mele.

Ei bine asta e o idee bună, nu m-aş fi gândit la ea.

Guvernatorul ţi-a sugerat-o ?

Ce vrei de la mine ?

Mi-am luat libertatea să vin deoarece îmi datorezi plăcerea de a cina cu mine.

Ai acceptat invitaţia înainte, nu văd de ce ar trebui să o refuzi acum.

Ce... ? Ai uitat ce s-a întâmplat de atunci ?

Nimic deosebit, vreau să spun. Suntem aici, în siguranţă şi nevătămaţi.

Tu eşti în siguranţă şi nevătămat, ai avut diavolul de partea ta până acum.

Ei bine poate diavolul m-a ajutat.

Suntem prieteni vechi, dar nu poate să ia tot creditul... Aminteşte-ţi !

Încetează să te prefaci !

Nu eşti altceva decât un pirat jegos !

Incapabil să simtă ceva, exceptând, când sunt bani implicaţi, sau crime !

Ascultă-mă Soledad.

Numele meu real este, Pedro Valverde.

Şi am trăit între oamenii tăi. Acest nume îţi spune ceva ?

Tatăl meu a luptat împotriva Spaniolilor cot la cot cu Indienii.

Tatăl tău poate...

Dar tu, nu ai ezitat să-ţi pătezi mâinile cu sângele lor !

Al cui sânge ?

Al cui sânge ?

Ai omorât Indienii care erau acolo, să mă însoţească !

Soledad, ai înnebunit ? Ascultă-mă şi revino-ţi.

Nu am avut nici un motiv să omor acei oameni !

Noi piraţii ne cunoaştem limitele...

totuşi Spaniolii au semnat un tratat să ne ţină în afara teritoriului vostru !

Este evident că guvernatorul a avut nevoie de un pretext să te escorteze în sat !

Dar asta e absurd. Ai uitat că eşti un pirat ?

Ce am uitat a fost că, creierul unei femei nu este capabil de nici un lucru.

Dar îţi jur că-ţi voi arăta dovada vie, chiar cu preţul vieţii mele.

- A Clifford, ai găsit ceva ?. - Nimic domnule,... au dispărut.

Este ceva foarte serios.

Este evident ce fac pentru sat. Vor să afle unde e comoara şi de asta o urmăresc.

Nu intenţionaţi să mergeţi în sat ! Asta ar putea să conducă la un incident...

trebuie să respectăm tratatul.

Trebuie să le tăiem elanul înainte să ajungă.

În felul acesta putem intra în sat ca salvatori ai prinţesei.

Dar Indienii, întotdeauna au fost prieteni cu piraţii.

Nu vor mai fi de data asta...

după ce o să-i convingem că le-au omorât escorta Indiană a prinţesei.

Noapte bună domnule.

O să răceşti.

Ai nevoie de ceva ?

- De ce nu te odihneşti în hamac ?. - Stau destul de confortabil aici.

O..., tu eşti ? Nu ţi-a luat mult să ne găseşti.

Întotdeauna ai ştiut să găseşti urmele când au fost acoperite în teritoriul indienilor.

Tarsarios a urmărit Spaniolii.

Spaniolii nu trebuie să meargă în sat.

Bună treabă Tarsarios, îmi placi.

Totuşi stăpâna ta nu ştie să facă distincţia dintre bandiţi şi gentlemeni.

Bătrânii Indieni au spus că, gentelmenii au puţin din banditism...

iar bandiţii au puţin din gentlemeni.

Tarsarios !

Tarsarios ! Du-mă departe de aici.

Lasă-ne să mrgem împreună, sau sunt prizoniera ta ?

Eşti oaspetele meu, nu prizoniera mea. Am vrut doar să te protejez.

Nu vreau să fiu protejată de nimeni.

Un om aşa de încredere că Tarsarios, este cel mai sigur însoţitor.

Dar nu uita că oamenii mei îşi risca gâturile...

ca să-ţi arate cine sunt adevăraţii vinovaţi !

Cred că cel puţin ar trebui să aştepţi până se vor întoarce.

E noapte acum, toţi sunt obosiţi. E mai bine să dormi.

Bine... Mulţumesc.

Asta nu are nici un haz Străine. Şi eu am fost biciuit.

Aproape mi-aţi luat pielea ! Continuă Străine...

Până când decide să vorbească !.

Opreşte-te ! Opreşte-te !

Nu sunteţi decât o bandă de ucigaşi !

Capabili doar să atace oameni fără apărare !

Asta e ceea ce crezi tu că poţi avea trecere pentru un gentleman ?

Oricine este capabil de asta este capabil de orice. Să omoare, să mintă.

Calmează-te prinţesă !

Dacă ai fi putut interveni de fiecare dată aşa, acest om...

n-ar fi biciuit oameni nevinovaţi. Ai fi salvat multe vieţi nevinovate.

Prietenul meu Perico ştie ceva despre asta.

În orice caz, ar fi putut evita toate astea, spunându-ne cine i-a ucis pe Indieni.

Hai, mărturiseşte !

Ajunge !

Este foarte uşor să faci oamenii să mărturisească în acest fel.

Poate dacă biciul ar fi fost în alte mâini, erai primul...

care ar mărturisi.

- Dar Soledad trebuie să mă crezi. - Nu cred pe nimeni şi nimic.

Cu atât mai puţin pe tine. Acum lasă-mă să plec.

Insist să mă laşi să te însoţesc în sat.

Nu !

Dacă nu vrei să ai dispreţul meu, eliberează-l pe acest om.

Dezlegaţi-l.

- Apă... apă... te implor. - Perico, adu nişte apă.

Ajunge !

În alte împrejurări, i-aş fi spus prinţesei ceva foarte interesant.

Continuă, vorbeşte !

A fost în mâinile tale prea mult timp. Ia apă şi pleacă ! Repede !

Poate ţi-ar plăcea să-l urmezi şi să-l protejezi de pericolele din pădure.

- Asta ar putea complica lucrurile. - Uito, Pedro.

- Ar fi mai bine să ne întoarcem la corabie. - Sunteţi nebuni ?

Totul merge perfect.

Uşor... uşor !

Putea să vă rănească, am fost în trecere pe aici.

Nu te îngrijora, plec imediat.

Am vrut doar să-l avertizez pe Tarsarios ca Chivas se interesează despre pădure.

Să vâneze pentru plăcerea ritualurilor lor. Adio, şi să aveţi o călătorie plăcută.

Ar fi mai bine să plecăm de aici.

Nu crezi că poate cu scopul de a ajunge în siguranţă în sat...

prezenţa mea ar putea ajuta ?

Tarsarios ! Spune-i că nu o să reuşească niciodată singură.

Aşa să fie... Dar nu vreau să-ţi datorez ceva.

Cât vrei ca să fii însoţitorul meu ? O să-ţi cumpăr serviciile.

Nu sunt de vânzare... Ai putea să plăteşti pentru incidente.

Ţi-am spus că te plătesc. Cât ?

Dcă insişti, ar trebui să fiu foarte scump prinţesă...

Jumătate din comoară.

O să ai ce-ţi doreşti.

Aş fi făcut-o pentru nimic pentru că te iubesc.

Dar din moment ce ai insistat să mă cumperi...

Chivas o să se întoarcă... Sunt mulţi, foarte mulţi.

- Dacă nu ne mişcăm, o să ne taie în bucăţi. - Urcaţi-vă pe cai ! Să mergem Tarsarios.

Ridicaţi-vă.

Soledad, moştenitoare legitimă a Marii Cachica, tu eşti Regina noastră.

Aşteptam ordinele tale.

Aceşti oameni m-au însoţit aici, protejându-mă de multe pericole.

Premiul pentru ajutorul lor este jumătate din comoara noastră.

- Plăteşte-i şi lasă-i să plece. - Îmi pare rău să te dezamăgesc prinţesă.

Poţi să-ţi păstrezi comoara şi să trăieşti fericită.

Am vrut doar să te însoţesc în siguranţă în satul tău şi asta am făcut.

Misiunea mea s-a încheiat...

Când o femeie este aşa de frumoasă ca Înălţimea Ta...

nu ar trebui să fie prea greu pentru ea să sfârşească şi să nu înţeleagă nimic !

Adio !

Eşti sigură că vrei să te măriţi cu un pirat ?

Uitaţi-vă ce îndrăgostit e acel fiu de pirat !

Nu ia numai jumătate din comoară, ci toată !

Linişte, arătaţi puţin respect !

"Spaniolii ar trebui să fie înfrânţi, ar trebui să cucerim insula Tortuga"

Pedro ! Un toast pentru cucerirea insulei Tortuga !

Asta este aproape ca un sărut pe care l-ai dat prinţesei !

- Atâta ar fi de ajuns ! - Este totul în regulă ?

- Desigur, foarte bine, o să ne căsătorim. - Asta spui tu că e în regulă ?

- Asta nu te priveşte pe tine ! - Nu te supăra.

Trebuie să ne întoarcem la corabie să-l informăm pe Fernández.

- De acord. - Ar fi mai bine să ne îmbrăcăm că Spaniolii, avem uniformele lor, nu.

- De ce că Spaniolii ? - Ca să ne salvăm pieile !

Linişte ! Cine dă ordinele aici ?

O să dau ordinele mâine şi o să le transmiţi lui Fernández... Asta e tot.

- Nu mişca ! Stai calm ! - Ce se-ntâmplă ? Ce vreţi !?

- El este ! Îl recunosc ! Ticălosul ! - Ce vrei ? Cum îndrăzneşti ?

- V-aţi încălcat promisiunea. - Ai trecut răul şi a-ţi încălcat tratatul.

- Am avut motive. - Ce motive a-ţi avut ?

Să împiedic pe acest om să comită un nou act infam.

De şase ori sub un nume fals a condus fete bogate la altar.

Nu poate fi adevărat. Pedro ! Pedro spune că nu e adevărat.

De data asta este diferit.

Da de data asta a fost diferit, în locul prietenilor tăi piraţii.

M-ai minţit. Întotdeauna m-ai minţit...

Ar fi trebuit să te dau înapoi oamenilor mei ca să-ţi facă dreptate.

Justiţie, se va face prinţesa.

Odată m-ai cerut în căsătorie.

Dacă propunerea încă sta în picioare...

sunt gata să accept.

Mă faci cel mai fericit om din lume, Prinţesă.

Mă simt onorat.

Până la ceremonie vei fi oaspetele meu la castelul din Port Suárez.

Luaţi prizonierul !

Aceasta va fi o vrednică avertizare pentru piraţi !

Da, sigur va fi spectaculos.

Guvernatorul nu e bun ! Pedro e bun. Noi suntem prizonieri aici.

Cine e acolo ?

Roşita ?... Ce faci aici ?

Nu ne-am înţeles că ar trebui să te întâlnesc în Port Suárez ?

Da desigur, dar nu te aşteptam aşa de curând.

Văd !

Ei bine acolo în Veracruz, erau zvonuri ciudate despre tine.

Spuneau că ai căzut în mâinile piraţilor, că te-au omorât.

Am fost îngrijorată.

- Nu eşti fericit să mă vezi ? - Cum să nu dragă, ştii că sunt.

Nu aş fi crezut niciodată, că ambiţiile tale ar fi putut să meargă aşa departe.

Ce vrei să spui ?

Ştii ce vreau să spun, am auzit că aici va fi o nuntă mâine.

Desigur draga mea ! A noastră.

A noastră ?

Sau a ta cu acea... Prinţesa Soledad !

Roşita, nu înţelegi că trebuie... să pun mâna pe acea comoară...

Minţi !

Când acolo în port e o corabie gata să navigheze imediat după nuntă !?

Roşita ascultă-mă, eu...

Am auzit suficient !

Nu-ţi folosi şarmul tău bine ştiut cu mine din nou ! Ştiu cine eşti.

Va trebui să alegi între ea şi mine. Decide-te acum !

Nu vezi că, copilăria ta infatuoasă pentru acea ieftină mica prinţesă...

te face să arăţi ridicol !?

- De ajuns ! - Nu !

M-ai plictisit.

Destinul mi-a adus o tânără femeie în viaţa mea.

Extrem de bogată, o femeie care mă iubeşte.

Poţi înţelege asta ? O femeie care mă iubeşte.

Oare ?

Ce mi-ai dat tu vreodată în afară de stupida ta gelozie ?

Îţi sugerez să pleci de îndată, sau va trebui să folosesc forţa.

Nu este necesar.

Unde mergeţi ?

Aduc un mesaj de la guvernator pentru prinţesa Soledad.

De ce pumnal, de ce nu prieten ?

Te urăsc !

Să te vadă cineva ar putea spune că eşti încă o copilă.

Şi totuşi mi-ai luat de lângă mine pe omul pe care-l iubeam.

De ce ? De ce ?...

De ce el ? Asta nu ţi-e de ajuns ?

Eşti frumoasă, tânără, bogată. O Regina pentru poporul tău.

- Nu e de ajuns ? - Ascultă...

Nu, nu. Nu-mi spune că-l iubeşt. Nu aş putea crede asta.

Pentru ce motiv înşelător ai aruncat o vrajă asupra lui ?

Să mă faci nefericită ?

Sau să te bucuri făcând un prost din el ?

Ascultă ! Nu am înşelat pe nimeni, da poate am făcut o greşeală.

Şi dacă te-am supărat îţi cer iertare.

Motivul pentru care am acceptat propunerea guvernatorului...

- A fost acela ca să umilesc un pirat. - Ce ?

Eşti îndrăgostită de acel vânător de averi ?

Da.

Biata copilă.

Afară !

O, iubita mea...

Tu !?... Unde e Soledad ?

- Presupun că am ucis-o. - Nu te juca cu mine, Roşita !

Am venit aici să o ucid.

Chiar am crezut că vrea să te ia de lângă mine.

Dar nu, nu te iubeşte. Nici măcar nu te vrea !

Mi-a cerut să o ajut să evadeze până la satul ei !

Minţi ! Ai speriat-o cu ameninţări !

O să o aduc înapoi !

Ea nu te iubeşte ! Te urăşte nu înţelegi !?

Din cauza spânzurătorii de acolo !

Este îndrăgostită de acel pirat, prizonierul tău.

Este singurul tău rival ! Dobitocule !

- Căpitane Fernández ! - Este în cabină.

- Căpitane. - Ce s-a întâmplat ?

Prinţesa !?

Pedro este în pericol, încarcerat de guvernator.

Dacă nu va fi salvat, va atârna în ştreang peste câteva ore.

Tot echipajul pe punte !

Nu te teme prinţesă, o să-l salvăm.

Eşti sigur ?

Castelul din Portul Suarez este bine apărat, dar o să-l atacăm cu tot ce avem.

Prima dată tu l-ai băgat în belele şi apoi ţi-a părut rău.

Nu o să înţeleg niciodată femeile.

Să nu crezi că-mi pasă câtuşi de puţin de el.

Ştiu că nu e decât un vânător de averi şi-l urăsc.

Dar nu îndeajuns să-l vreau mort

Singura greşeală pe care a făcut-o Pedro, a fost să-şi piardă capul după tine.

Dacă nu vă grăbiţi, o să şi-l piardă acum !

Tarsarios este la castel, te va ajuta să intri.

Şi dacă nu vom fi în stare să-l salvăm ?

În regulă, înţeleg. Nu te interesează...

Dar poate vei fi interesată în citirea ultimelor cuvinte ale teribilului pirat.

"O iubesc pe Soledad şi nu vreau să sufere pentru mine.

Este prima dată când se întâmplă asta şi ar trebui să fie şi ultima.

Pentru că am decis să mă căsătoresc cu ea.

Când va fi soţia mea, o să-i spun tot adevărul.

Şi ar trebui să o conving să doneze o parte din bunurile ei cauzei tale."

Ridică-te !

Eşti în prezenţa guvernatorului. Ridică-te !

Acum biciul este în mâinile mele.

Pot să te fac să spui orice doresc !

Mărturiseşte... !

... că tu ai fost cel care a ucis Indienii !

Nu sunt un laş. Cine se teme de câteva lovituri !

Vrei să fii un erou ?

Nu vreau să-ţi aud mărturisirea, vreau să te aud cum implori milă !

Şi o s-o faci !

- Sergente ! - Da domnule.

Vezi dacă totul e pregătit pentru execuţie.

- Îşi cere moartea ! Dute !. - Da domnule.

Nu lasa pe nimeni să intre, indiferent ce ţipete auzi.

Dca te aştepţi să ţip va trebui să fii foarte răbdător.

O să vedem asta...

Tu câine ! O să ceri îndurare !

- Gărzi ! - Deci vrei să ţipi ?

Eliberează-mă imediat, sau te ucid.

Soldat, vin cu permisiune de la guvernator.

Bine.

Mulţumesc Excelenţă.

Hai s-o ştergem de aici !

La arme ! Suntem atacaţi !

După mine ! Repede !

Predă-te Pedro ! Eşti terminat !

Nu mai ai nicio scăpare !

Foc !

Acum este rândul tău, Pedro ! Foc !

Sincronizarea: TĂNASE IOAN.