Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Este un moment pe care l-am observat în sala de operaţii
în special când starea unui pacient se înrăutăţeşte.
Munceşti din răsputeri şi te pierzi.
Toate problemele.
Toate relaţiile.
Scopurile carierei.
Fricile.
Toate încep să dispară.
Nici măcar nu eşti doar tu cu pacientul.
Eşti tu cu tine însuţi.
Mâinile tale.
Abilităţile tale.
Poţi să-i spui memorie musculară
sau că eşti concentrat.
Dar oricum i-ai spune,
e ceva rar...
...şi nu vrei să se termine.
Traducerea şi adaptarea: LWH Subs.ro Team @ www.subs.ro
- Hei. - Hei.
Copiii sunt în regulă?
Da, o duc nemaipomenit.
A durat ceva mai mult să trec prin parc
din cauza protestelor, dar mama avea pâinea prăjită pregătită.
Cum a fost terapia?
- Virtuală. - Da.
De asta eşti aici?
Să te asiguri că am făcut-o?
Nu. Sunt aici să mă asigur
că ai terminat, pentru că vreau să-ţi arăt ceva.
Haide.
- Hei. - Hei.
Nu ţi s-a terminat tura acum ceva timp?
Da, am fost s-o verific pe Mer.
Nicio schimbare.
Se va face bine.
Ca şi Jennilyn.
Nici măcar n-ai cunoscut-o pe Jennilyn.
E asistenta mea preferată de la terapie intensivă.
Poate că oficial e prima mea zi aici
dar ea şi cu mine... Avem ceva istoric.
Mă bucur că n-am ratat
marea ei întâlnire de rămas bun de după Covid.
E una dintre noi.
Iată că vine!
Doamnelor şi domnilor, Jennilyn se duce acasă!
În regulă!
Hei, scuză-mă.
Hei, am ratat-o?
Nu, exact la timp.
Şase săptămâni în spital.
A zecea externare oficială pe săptămâna asta.
Îmi amintesc ziua în care am angajat-o.
N-o să mă satur niciodată de asta.
Eşti bine?
Ar fi trebuit să fie Meredith.
Urăsc zilele la camera de urgenţe.
Totul e atât de urgent.
La ce ne uităm diseară?
Orice vrei. Eu o să fiu cu Nico.
Serile de film sunt sacre, Levi.
Serile de film sunt noi
de când prietenul tău de sex a dispărut.
Nu mă priva şi pe mine de el.
Trebui să vorbesc cu Bailey legat de obstretica azi
şi ştiu că Webber mi-a spus tot ce trebuie să-i spun,
dar totuşi... Bailey.
Trebuie să vorbeşti cu Bailey în fiecare zi.
O să-mi anulez toate planurile când o s-o faci.
Hei. Ai uitat asta.
Păi, aş fi putut s-o iau mai târziu.
Stătea într-un fel în cale.
Ei bine, n-ar mai fi fost dacă mi-ai fi dat un sertar sau ceva.
Sexul încă mai este bun?
E minunat.
Vezi cât de susţinătoare am fost acum?
Pa!
Ok, Felix, cum e cu gamă de mişcare?
E încă destul de rigid când arunc.
Credeam că o să pot arunca din nou în toamna asta.
Hei. Teddy nu m-a mai sunat înapoi.
Ai vorbit cu cineva de la spital?
Pentru că eu...
Scuze. Doar că, am avut un vis legat de Mer.
O să plec.
Scuze, Felix.
Ştii, e încă devreme,
au trecut abia 4 luni de la operaţie
şi a fost o ruptură destul de mare.
E ultimul sezon în care pot fi remarcat de o şcoală D-1.
De ce eşti încă aici?
În regulă. Am plecat.
Da, Felix, va trebui să mai ai puţină răbdare.
O să...
Îmi pare rău.
Felix, nu?
Eşti dreptaci?
- Da. - Amelia.
Ştiu că e ciudat. Şi eu sunt chirurg,
şi voiam să verific o chestie cu tine.
Ai observat că mâna stângă
se simte mai puternică faţă de mâna dreaptă?
Cred că da. Într-un fel?
- De ce? - Ce naiba?
Dacă e o problemă neurologică,
ar putea să-ţi termine nu doar cariera
dacă nu-i tratată, deci...
Vreau să facem câteva manevre împreună, ok?
Ok.
Semnele vitale ale lui Meredith sunt stabile de câteva zile.
Razele au arătat o îmbunătăţire remarcabilă,
şi nevoile de oxigen au scăzut.
Şi de asta ar trebui să fie trează
mai mult de 2 minute.
Şi de ce n-o face?
Care-i problema?
Analizele de dimineaţă au arătat un nivel crescut al enzimelor ficatului.
Poate fi un efect secundar din cauza medicamentelor,
dar vrem să mai facem nişte teste.
Şi vrem să facem şi nişte CT-uri pentru piept şi abdomen.
Poate părea mult, dar...
Păi, s-o facem.
Vedem din ce în ce mai mulţi pacienţi în aceeaşi situaţie.
Pare că au trecut de ce era mai greu
şi apoi apare o altă problemă
iar după...
sunt răpuşi.
Nu putem lăsa să se întâmple asta cu Meredith.
Te durea?
Ştii, cea mai rea parte era că ştiam
că nu înţelegeau cum trebuie.
Nu voiam să te părăsesc,
dar ştiam, la un moment dat...
Am venit la spital.
Ştiu.
Puteai auzi?
Nu cu urechile.
Moartea e obositoare.
Ştii sentimentul ăla ca şi chirurg,
că ai făcut totul pentru pacient.
Puteam încerca şi să-i îndemn să lupte,
să trăiască,
dar n-am înţeles niciodată sentimentul de oboseală.
Vine un moment,
unde dorinţa de a te odihni învinge dorinţa de a trăi.
Tu ai asta.
Mi-ai dat permisiunea de a pleca.
Mi-ai spus că e în regulă.
M-ai susţinut.
Mi-ai oferit tot ce aveam nevoie până la ultima suflare.
Ai nevoie de mai mult timp pentru a te gândi?
Nu.
Ok.
Şi răspunsul tău e...
Tocmai ţi-am spus. Nu.
Bailey...
N-am ajuns uşor la decizia asta,
şi fără recomandarea ta,
e posibil să trebuiască să fac din nou anul de internship.
Doar dacă schimbai specializările,
ceea ce nu faci.
Nu e decizia ta asta.
Nu e. Nu. E a ta,
şi ai făcut-o când ai semnat un contract
ca îndrumător de chirurgie generală.
Ultima dată când am verificat, mai erau câţiva ani pe el.
Bailey, nu poţi...
Am nevoie de asta.
Şi eu am nevoie de chirurgi, Wilson.
Îi pierd din cauza bolilor, oboselii
la naiba, crimă sau în cazul lui Avery,
dispărând deodată.
Trebuie să te gândeşti la spital.
Nu-mi permit să te pierd acum,
mai ales când Meredith...
Uite, putem reveni la acest subiect
după ce se termină treaba asta,
dar acum, răspunsul meu este nu.
Ok. Felix vine la spital.
Minunat.
A vorbit la imagistica în caz că ajunge înaintea noastră?
Da. Ştii, aş fi prins
- acel deficit pe partea dreaptă. - Da, ştiu că ai fi făcut-o.
Tocmai ce începusem. Eram concentrat pe umăr.
Da, ştiu că erai.
Fără să menţionez că tot sunt distras.
Doar vina mea. Am înţeles.
Sunt gata.
Nu, nu putem pleca.
Maggie încă n-a ajuns.
Ei bine, asta înseamnă că tu nu poţi
dar eu pot şi ar trebui.
Ştii, l-aş putea suna pe Koracick
şi tu să stai aici.
Ei bine, a fost descoperirea mea.
Îmi pare rău. N-ai vrea să apară cineva
şi să-ţi fure pacientul.
Te rog nu-mi lua asta.
N-am operat de mai mult de o lună.
Şi această nevoie de a opera n-are nicio legătură cu
faptul că sora ta este inconştientă?
Nu.
Doar mi-e dor să tai.
Am înţeles.
- Ok. - Totuşi o să vin.
Hei. Îmi pare bine să te văd, Maggie.
Mulţumesc pentru tot ajutorul.
Toată lumea a mâncat.
Bună?
Să înţeleg că ăsta-i un nou hobby?
Ar fi trebuit să încep cu plow stop-ul,
dar copiii voiau să înveţe moonwalk-ul.
Eram bună până am lovit balustradă.
Mamă n-ar fi făcut niciodată asta.
Dr. Schmitt, cere radiografii pentru tibie şi fibula
şi cheamă-mă când sunt gata, te rog.
Ok, Erika, aş vrea să fac nişte ultrasunete abdominale.
Minunat.
Am pierdut 22 kg în carantină.
Uită-te la abdomenul ăsta.
La naiba.
Balustrada aia m-a mâncat de vie.
Da.
Ok, anunţă-mă dacă te doare.
22 kilograme?
Avocat în tehnologie. O grămadă de bani, dar... avocat în tehnologie.
Job sedentar, viaţă sedentară.
Apoi a lovit COVID-ul şi m-am gândit că dacă se sfârşeşte lumea,
aş putea fi şi eu fericită.
Am obosit din a mai fi obosită.
Aşa că am renunţat la job-ul pe care l-am urât,
am petrecut timp cu copiii,
am început să fac sport,
apoi am început propria afacere făcând alune caramelizate.
Încearcă.
Fără mâncat în spital.
Deci, Erika, se pare că ai o hemoragie
sub muşchiul abdominal,
deci trebuie să facem un CT pentru a evalua cât de severă este.
În regulă, cheamă-mă când e gata, Schmitt.
N-o să spun dacă nu spui nici tu.
Ştiu că practic ne-am întâlnit doar prin telefon,
dar mă căsătoresc cu sora ta,
deci ce-ar fi dacă te-ai trezi,
şi să-mi spui "felicitări" sau ceva?
Adică, auzisem că eşti dură,
dar nu credeam că eşti şi rece.
Te vreau mai aproape.
Îţi faci griji pentru copii.
Dacă te apropii...
N-o să plec niciodată.
Cred că asta-i teoria.
Tatăl tău a murit când erai tânăr.
Da.
Şi aproape m-a ruinat.
Dar nu s-a întâmplat totuşi.
Copiii supravieţuiesc.
Şi dacă se luptă, vor deveni mai puternici.
Câteodată. Câteodată devin mai puternici
şi câteodată îi face...
Amelia.
O duce minunat, că tot veni vorba.
- Ştiu. - Şi şi-a numit bebeluşul...
Ştiu!
Oamenii te iubesc, Meredith.
Oamenii au nevoie de tine.
Am obosit.
Corpul tău e obosit.
Dar sufletul...
Sufletul tău nici măcar nu m-ar lăsa lângă tine.
Încă lupţi.
Ai văzut ultimul
an sau ultimii doi ani?
Da.
A fost greu pentru tine?
E mai greu să te văd singură.
Vreau să spun că eşti frumoasă,
dar e... superficial.
Spune "drăguţă pe dinăuntru".
Asta îi spun Zolei să spună.
"Fii drăguţă pe dinăuntru".
Eşti drăguţă pe dinăuntru, Meredith Grey.
- Cum e Grey? - Nu se face mai bine.
Nu sta trează şi nivelul de enzime ale ficatului cresc.
Vreun semn de infecţie acută?
Nu, dar asta nu înseamnă nimic
pentru că boala asta tâmpită cauzează
toate complicaţiile pe care le ştim
fără vreo consistentă sau ceva.
Totuşi, încă e destul de nouă.
Apar informaţii noi în fiecare zi, şi...
Da, informaţii vagi.
Nu avem idee de cum boala asta
va afecta pacienţii pe termen lung.
Adică, ar putea fi daune permanente ale plămânilor,
deteriorări vasculare, probleme neurologice.
Nu, te rog, continuă.
Tom, n-am vrut...
- Îmi pare rău... - Asta e...
Sunt sigură că eşti bine.
În regulă. E pregătită.
Ok. Minunat. Mulţumesc.
Tom, îmi pare rău. Eu...
Hei, doctore, doar afirmi nişte fapte.
Nu-ţi cere scuze.
Ok.
Ce s-a întâmplat?
Carolyn Hexton.
Stop cardiac.
Când am vorbit ieri cu ea,
nici măcar n-avea nevoie de oxigen.
Da, apoi a început să aibă aritmie
După care a intrat în fibrilaţie ventriculară.
37 de ani.
Educatoare.
A donat 10.000 de dolari pentru caritate.
Am crezut că se va duce acasă săptămâna asta.
Da. La fel şi ea.
Cu toţii am crezut.
Trebuie să-i sun familia.
Bună, doamna Hexton. Sunt Dr. Hunt.
Nu. Nu...
Nu. Ea...
Ea e...
Au fost nişte complicaţii
Îmi pare rău, doamna Hexton.
Mă lăsaţi un moment, vă rog?
Dr. Seip. Dr. Tracy Seip la Recuperare.
Te rog spune-mi că nu mănânci.
Nu mănânc! Nu mănânc! Doar o miros.
Îmi era dor să miros chestii.
Poţi să miroşi chestii după muncă, în propria casă.
Casa mea miroase a rufe nespălate.
Impresionant, nu?
Să laşi o carieră de succes,
să fii în formă,
să fii acolo pentru familia ta.
Chiar a făcut limonadă din...
dintr-un virus mortal.
Cred că e tare.
Crezi că ar fi trebuit să facă altceva?
Cred că dacă deodată aş începe să fac fursecuri
şi să sar cu paraşuta,
fă-mi o favoare şi aruncă o plasă mare peste mine.
Sunt alune caramelizate.
E de fapt mult mai greu de făcut
decât nişte fursecuri.
Au apărut rezultatele.
Ok. Inspiră adânc, amice.
Mi-a spus să las tot ce făceam şi să mă duc la camera de urgenţe.
Ei bine, Dr. Shepherd are tendinţa...
...să ridice miza la orice situaţie.
Rezultatele de la imagistica o să vină imediat.
Arăţi îngrijorată, iar el îmi tot spune că voi fi bine.
Dr. Shepherd, baseball-ul e viaţa lui Felix.
Asta l-a adus la facultate
şi e singura lui speranţă de a ajunge
într-o şcoală de Divizia I.
Ce ai face dacă deodată
n-ai mai putea fi chirurg?
L-ai chemat pe Koracick?
Nu. Radiologia a făcut-o.
Revin imediat.
Are meningiom, C6, 7.
Lasă-mă să mă uit, te rog.
E o tumoră destul de urâtă.
Trebuie să facem o decompresie intricata.
Începem cu o excizie mare,
dar asta îi va destabiliza coloana cervicală,
deci va avea nevoie de aparat.
Uită de mâna lui de aruncător.
Orice greşeală şi rişti să-l faci să devină paraplegic.
Adică, se întâmplă multe cu sora ta,
şi cu vieţile noastre.
A trecut mult timp de când...
Nu-s atât de ruginită, mulţumesc.
Poţi pleca, Tom.
În regulă, un milimetru pe lângă...
Am spus că poţi pleca, Tom.
Şi dacă vrei să ajuţi,
poţi reconforta pacientul cât eu rezerv o sală de operaţii.
Cum suntem astăzi?
Ştii tu,
mă gândesc doar la cât de egoist este
să-mi urmez visele.
Mă refeream la Lună, dar e bine de ştiut.
Starea Lunei se îmbunătăţeşte
deci Luna e un punct luminos într-o mare de suferinţă nestingherită.
Despre ce-s visele astea?
Vreau să mă duc pe obstretica,
dar Bailey a spus că-i un moment prost.
Şi nu are dreptate.
Mulţumesc.
Uite, totul se va rezolva
odată ce Grey îşi va reveni.
Dacă îşi va reveni.
Ei bine, credeam că se vindecă.
Cu toţii credeam asta.
Cât de rău e?
Enzimele ficatului au crescut în dimineaţa asta
şi creatinina e mai rea,
deci e posibil să nu-i mai funcţioneze rinichii şi nimeni nu ştie de ce.
Doamne, vin una după alta, nu?
Asta e modul meu dă a-mi aminti că sunt mai multe pe lumea asta
decât suferinţa şi moarte.
Cel puţin, sper că sunt.
O să plec din calea ta.
Spune-mi că ai găsit ceva.
CT-ul pulmonar a lui Meredith e ok.
Oricum, CT-ul abdominal n-a fost.
Am găsit un defect de umplere în vena inferioară cava şi cea hepatica.
Şi ăla-i un cheag în ficatul ei?
Da, ceea ce explică de ce nu poate sta trează.
Corpul ei se luptă împotriva creării amoniacului.
E un cheag mic, dar dacă nu-l tratăm cât mai repede,
atunci ar putea apărea fluide
care vor face ravagii în ficatul ei.
Poţi face o manevră de radiologie intervențională sau trombolitica, său...
O procedură TIPS ar trebui făcută în camera pentru radiologie intervenţională,
dar nu cred c-ar trebui s-o fac eu.
De ce nu?
Pentru că Dr. Altman e aici,
şi pentru că Dr. Grey e sora lui Maggie
- şi dacă ceva... - Dr. Altman...
eşti sigură că poţi face asta?
E o procedură simplă.
Ştiu ce e.
Întreb, eşti...
O să rezerv o cameră pentru radiologie intervenţională.
Altman...
...eşti sigură?
Meredith n-are timp pentru conversaţia asta.
Hei.
Webber te-a trimis să mă verifici?
Nu. Nu, mi-a spus ce se întâmplă
şi m-a întrebat dacă credem că eşti ok să operezi.
- Şi? - Şi i-am spus
că poţi s-o faci
şi că nu-i nimeni mai bun s-o facă.
- Mulţumesc. - Şi i-am mai spus
că dacă ceva merge prost,
fie că-i ceva cu controlul tău
sau orice altceva,
nu-s sigur că îţi vei reveni.
Am pierdut o educatoare astăzi.
A trebuit să-i sun familia. M-am pierdut în telefon.
Nu ştiu dacă ei ştiau că plângeam,
sau credeau că mă înec,
dar le cam făceam pe amândouă.
Niciodată în cariera mea n-am... plâns
când dădeam veşti unei familii.
E neprofesionist
şi sincer, ruşinos.
După tot ce-am văzut în război, toate pierderile
şi educatoarea asta pe care abia o cunoşteam
m-a frânt pur şi simplu.
Din cauza...
Din cauza COVID-ului.
Da.
Ai trecut prin multe, Teddy
şi tocmai te-ai întors şi e vorba de Meredith.
Dacă ceva merge prost...
S-ar putea să nu-mi revin.
Îl poţi chema pe Dr. Ndugu, te rog?
Dr. Shepherd, am lucrat cu mulţi neurochirurgi.
Niciunul nu era la fel de bun ca tine.
Un milimetru în direcţia greşită
şi-i sfârşesc cariera acestui puşti.
Asta a spus Tom.
Asta a spus el,
şi asta am spus şi eu.
Dar eşti Amelia Shepherd.
Deci te descurci.
Ce face?
Se pregăteşte să-i dea gata.
S-a întâmplat ceva?
- Da, mi te vei alătura. - Ok.
Nu e doar familia ta şi a lui Maggie.
E a mea. A tuturor.
Deci, va avea 2 din cei mai buni
chirurgi cardiovasculari din ţară,
şi nu ne vom gândi la
ce înseamnă pentru noi sau pentru toată lumea.
O să ne ajutăm unul pe celălalt să facem ceea ce ştim să facem,
şi o să ne urmărim mişcările fiecăruia.
Fără ego. Nu există întrebare prea stupidă pentru a o putea pune.
E doar vorba de muncă,
şi o să scoatem acest cheag.
S-a făcut.
Bine, atunci.
Să începem.
Ultrasunete?
Ellis a făcut desenul ăsta cu noi.
Port o rochie de mireasă.
Şi tu eşti la costum.
I-am arătat Post-it-ul, dar ea...
- Îl urăşte. - Îl urăşte.
Se simte jefuită.
Ei bine, a moştenit asta de la mama.
Urăşti nunţile.
Urăsc nunţile.
Dar i-aş oferi asta dacă aş putea.
Ce vrei să promit?
Să te torturezi mai puţin.
Nu vreau să părăsesc copiii.
Nu vreau ca tu să-ţi părăseşti copiii.
Hei, Zola.
Profesorul tău de matematică a spus că ai ieşit de la oră mai devreme azi.
Eşti ok?
Ce s-a întâmplat?
Sunt supărată.
- Pe cineva de la şcoală? - Pe tot.
Ai văzut ştirile despre proteste?
- Da. - Da.
Când profesorii mei încearcă să vorbească despre asta,
se comportă ciudat şi par prea speriaţi încât să spună ceva.
Se întâmplă.
Vrei să mergi la un protest?
Te-aş putea duce.
Nu vreau să merg fără mamă.
Şi ea ar fi supărată.
Dar nici măcar nu ştie ce se întâmplă.
Spune că lucrează la cel mai bun spital
cu cei mai buni doctori.
Chiar aşa este.
Atunci de ce nu e acasă?
O ştii pe Dr. Fox?
Mi-a spus să încerc ceva
când sunt foarte supărată care chiar a ajutat.
Ce?
Să ţip.
Vorbesc serios.
Va trezi bebeluşul.
E ok. E vremea pentru biberon oricum.
Haide. Haide.
Ok.
Haide. Descarcă-te. Gata?
Unu, doi, trei.
CT-ul arata că ai ceva numit hematom rectal învelit.
E când ai o hemoragie
sub muşchiul abdominal mijlociu.
M-am lovit destul de bine, nu?
Şi hemograma e destul de scăzută,
deci va trebui să te supraveghem peste noapte
pentru a ne asigura că hemoragia nu devine mai rea.
Ei bine, fractură de la fibulă şi tibie ar trebui să se refacă uşor
fără operaţie, dar o să avem nevoie
să-ţi punem un ghips înainte să te externăm
pe care-l vei purta cam 6 săptămâni.
Pot să fac alune caramelizate şi din scaun.
Cred că-ţi trebuie multe alune să faci ceea ce-ai făcut ca şi avocat.
Aş avea nevoie de o fabrică pentru asta.
Da.
Crezi că-s nebună, nu?
N-am spus nimic.
Am citit o poezie în liceu.
Domnişoara ăsta stătea lângă o stâncă
de care-i era frică să se apropie pentru a vedea mai bine
pentru că se gândea că va cădea.
Dar apoi a împins-o cineva.
Poezia era despre o crimă?
Nu, pentru că n-a căzut.
A zburat.
Stânca era o metaforă...
E de ce ne temem că se va întâmpla.
Sunt atât de multe lucruri de care lumea ne spune că avem nevoie
dar de fapt nu avem.
N-am putut vedea până când n-am sărit.
Frumos...
Pulsul e neregulat.
Hematomul se extinde.
Sângerează abundent.
S-o ducem în sala de operaţii.
Ne ducem în sala de operaţii!
Stentul arată bine după procedură.
Şi enzimele ficatului? Creatinina?
Deja se îmbunătăţesc.
Atunci de ce nu se trezeşte?
- Durează ceva timp. - I-am oferit timp.
I-am oferit timp,
şi orice test şi orice tratament.
Am scos acel cheag perfect... perfect...
Şi încă nu se trezeşte,
şi tot nu se face mai bine, şi încă nu se duce acasă.
- De ce n-o face? - Altman, e...
Îmi pare rău. Nu pot...
Trebuie să fac o plimbare.
Aspiră mai mult.
Aici e artera epigastrică inferioară.
Hemostat.
Da, se pare că va trăi să se mai dea cu rolele.
Mătase 2-0.
Ştii cum se formează o perlă, Schmitt?
Ar trebui?
Totul începe cu un fir de nisip foarte iritant.
Stridiei nu-i place,
vrea să-şi păstreze scoica intactă.
Deci, pentru a scăpa de nisip,
stridia o acoperă cu stratul interior al scoicii.
Apoi o să legăm ce e pe lângă cât timp suntem acolo.
Bine.
Perfect.
Dar asta doar face nisipul mai mare.
Şi chiar mai enervant pentru stridie.
Aşa că, stridia tot pune strat după strat
până când... o perlă.
Absorbante.
Deci, eu sunt nisipul
şi tu încerci să mă transformi?
Povestea nu era despre tine, Schmitt.
Pandemia e nisipul,
şi a intrat în toate casele noastre
dar asta nu înseamnă că trebuie să ruineze totul.
Poate e o oportunitate pentru a transforma.
Poate Erika are ideea cea bună.
Presupun că asta face şi Jo Wilson, nu?
Acum, de ce ai aduce în discuţie pierderea unuia din cei mai buni chirurgi?
când tocmai am ajuns în locul meu fericit?
Doamne.
Pa-pa, tumoare.
Voi doi chiar sunteţi dependenţi unul de celălalt.
Ţi-a cerut s-o însoţeşti?
Nu.
Doar trăiesc în mod indirect.
Eşti aici să însoţeşti?
Nu.
Nu-i spune că am spus asta,
dar e distractiv s-o urmăreşti pe Shepherd acolo.
Elegantă, concentrată, încrezătoare.
E ca Pippen pentru Jordan.
Ce ştii de Meredith?
Nu ştiu nimic.
Nu ştiu.
Încerc să evit acea aripă a spitalului
pentru că... Dumnezeule.
Când e prea mult, Lincoln?
Când apucăm să strigăm la Dumnezeu?
Când apucăm să deschidem o sticlă de scotch
şi să-l turnăm într-un pahar de dimensiunea lui Dumnezeu,
să-l trimitem de partea cealaltă a mesei şi când e prea beat pentru a ne lovi,
să strigăm...
"Ce fel de glumă proastă e asta?"
Nu înţeleg cum de copiii încă mai fac cancer în perioada asta.
Ce fel de glumă proastă e asta?
S-a trezit?
Nu.
Dacă am făcut ceva greşit?
N-aţi făcut.
Dacă am făcut ca acel cheag să se rupă
şi acum are un atac cerebral uriaş?
Teddy, nu-i nimic ce ar putea indica asta, ok?
Atunci de ce nu se trezeşte?
Teddy, respiră, ok?
Doar... Doar respiră.
Aculta-mă, ţine-mă de mână.
Îmi poţi simţi mâna?
Ok. Doar simte asta şi concentrează-te doar pe asta.
Concentrează-te pe greutatea mâinii mele peste mâna ta.
Bine.
Nu. Nu. Nu.
Owen, te rog... Teddy, nu.
Ascultă-mă, sunt aici.
Sunt aici cu tine.
Ok?
Dar trebuie să simţi asta, Teddy.
Doar simte-o.
Dr. Webber, poate ar trebui să plecaţi.
- De ce? - Pentru că e abia prima mea zi
şi vreau să încerc ceva ce m-ar putea concedia.
Absolut nu.
Ascultă-l, cel puţin.
Am auzit.
Zola e deja traumatizată.
Nu o aduc la spital.
Trebuie să facem ceva, Maggie.
Să-şi audă fiica? S-o simtă?
- Poate ar putea ajuta. - Winston, dacă mama ta sau mama mea
ar fi putut sta şi să trăiască
ar fi stat şi ar fi trăit,
dar oamenii nu pot decide pur şi simplu.
Nu-i o alegere.
Mamele noastre aveau o boală terminală,
dar Meredith...
am reparat singurul lucru pe care l-am văzut că era greşit.
E prea mult să-i faci asta unui copil.
Tot ce va şti e că vine să-şi vadă mama
ceea ce vrea să facă oricum, şi Meredith e negativă acum.
- E în siguranţă. - Maggie, ştii foarte bine
că este şi o componentă psihologică în recuperare.
Am văzut-o din nou şi din nou.
Şi eu la fel.
Ei bine, nu crezi că putem încerca măcar?
Maggie, chiar dacă merge sau nu,
măcar Zola îşi va putea vedea mama din nou.
Te sun eu înapoi.
Hei.
Vreau să merg.
Vreau s-o văd pe mama.
Ai scos-o?
Pe toată?
Pe toată.
Şi mâinile mele?
Arată-ne tu.
În regulă, odihneşte-te.
Ok. Am nevoie de Scout.
Ştiu. Nici măcar n-am fost plecaţi chiar atât de mult.
- Şi mie mi-e dor de el. - Nu, mă dor sânii.
Trebuie să alăptez, sau să pun pompa.
Sau ambele.
Să mergem.
Bandajul e curat, uscat şi intact.
Nicio urmă de sângerare.
Cum e cu durerea, Erika?
Mă pot descurca.
Cât va dura până voi putea munci din nou?
Te vei întoarce în afacerea cu alune caramelizate imediat.
Mă refeream la munca-munca, nu alune caramelizate.
Cel puţin, dacă angajează cineva.
Munca pe care o urăşti?
Acel job care mă ţine în viaţă şi întreaga
şi-mi ţine copiii hrăniţi.
Carantină a fost o vacanţă frumoasă,
dar nu pot trăi cu capul în nori.
Trebuie să fiu realistă.
Dumnezeule, la ce mă gândeam?
Ca lumea asta are mai multe de oferit.
Erika.
Ştiu sentimentul
că trebuie să continui orice ar fi,
că totul e pe umerii tăi...
E ceva ce suntem învăţate noi, femeile
ca femei de culoare.
Şi sunt vinovată de asta.
Şi presiunea de a ţin acest loc în picioare?
Nu obişnuiam să iau pauze.
Nu obişnuiam să las garda jos.
Niciodată n-am luat pauze.
Apoi am avut un infarct la 40 de ani.
"Odihnă" nu e un cuvânt rău.
Odihnă nu e leneveala,
nu contează ce ţi se spune
sau de câte ori ţi se spune.
Odihnă... odihnă e iubire.
Odihnă e pace.
Odihnă e un model minunat pentru copiii tăi.
Şi eu...
uităm asta din nou până te-am întâlnit pe tine.
Deci, nu te grăbi să renunţi la bucuria ta.
Poţi s-o faci să fie revoluţia ta.
Hei.
E cea mai mică pe care o avem.
Pentru cine e?
Cu cât ştii mai puţin, cu atât mai bine.
Şi nu-ţi fă griji...
Nu o să spun nimănui că e de la tine.
E bine pentru mine dacă-i şi pentru tine.
Acum, du-te.
Te aşteaptă.
Hei, dacă te răzgândeşti, e în regulă.
E în regulă dacă ţi-e frică.
Mamă?
Sunt eu.
Sunt aici.
Sunt Zozo.
Mi-a fost atât de dor de tine.
Ţi-am primit apelul.
Răspunsul meu e nu.
Ai uitat că mi-ai spus asta deja?
Nu. N-o să te fac să păstrezi un job
care nu te mai mulţumeşte.
Cum rămâne cu... Chirurgii pe care-i pierzi?
Vrei să mă răzgândesc?
Nu.
Uite, toate operaţiile care nu-s urgente
nu mai există,
şi dacă trebuie să angajez un nou chirurg general,
O s-o fac, dar asta nu-i problema ta.
- E a mea. - O să te ajută să găseşti pe cineva...
Mulţumesc.
Doar iubeşte-l, Wilson.
Iubeşte-l cu fiecare părticică din tine.
Hei.
Cum e femeia cu alunele caramelizate?
Am auzit că a trebuit s-o băgaţi în operaţie.
Nico, cred că stai pe o stâncă şi ţi-e frică.
Sună un pic nebunesc pentru că ţie niciodată nu ţi-e frică de nimic
dar să am puţin loc în apartamentul tău...
Nu-i sfârşitul lumii.
Nu înseamnă că n-o să plec niciodată.
Nu înseamnă că ne căsătorim.
Înseamnă doar că faci
puţin loc pentru mine.
Atunci mută-te cu mine.
Ai dreptate. Îmi păzesc spaţiul din obişnuinţă
pentru că mă face să mă simt în siguranţă, dar faţă de ce?
De tine?
Te iubesc, Levi.
Deci doar...
mută-te cu mine.
Tocmai mi-am amintit că nu pot veni diseară.
Jo e foarte supărată din cauză că Jackson a plecat.
Este? Ce?
Da, şi i-am promis că o să stau cu ea.
Dar... îmi pare bine că am vorbit.
Levi!
Ne vedem mâine.
- Hei. - Hei.
Bailey a spus da!
Minunat. La ce ne uităm?
Stai, ce s-a întâmplat cu seara cu Nico?
- E ocupat. - E chiar acolo.
Da, da. Am spus "La ce ne uităm?".
Uşor, copii!
În regulă.
Da. Mişto fortăreaţa.
Mai ai loc pentru cineva?
Care-i parola?
- Măgarul Curcubeu? - Nu!
Mă duc să-l verific pe Scout.
Tocmai a mâncat.
Mititelul a adormit în 10 secunde.
Îmi pare rău, trebuia să-l ţin treaz?
Mamă? Ce... Ce cauţi aici?
Zola a trezit-o pe mama?
- Ce? - S-a dus să încerce s-o trezească pe mama.
S-a întâmplat ceva cu Meredith?
Nu s-a schimbat nimic.
Îmi pare rău.
Ei bine, e ceva.
Şi nu contează ce se întâmplă,
ai făcut ceva,
şi sunt recunoscător.
Vreau să trăiască.
N-am cunoscut-o încă.
Şi e...
nu-i doar sora lui Maggie.
E Dr. Meredith Grey.
Deci trebuie să traiasca, nu?
Te rog, Doamne.
Te rog, Doamne.
Acele momente, când totul începe să dispară
eşti în cea mai bună formă.
Dar e o problemă cu dispărutul în propria muncă.
Nu poţi salva fiecare pacient.
A fost ideea lui Richard şi a lui Winston.
Ce?
E o idee bună.
Şi când verificam tema lui Ellis,
chiar se descurcă destul de bine.
Mi-e frică.
Nu ştiu de ce.
Şi mie.
Am nevoie ca acest an să devină mai bun.
Şi eu.
Ce s-a întâmplat? E ok?
Da. Da, e la fel.
Ce?
De ce aţi adus-o pe Zola?
Nu m-am putut gândi la o idee mai bună.
Doamne.
Nu pot respira.
Îmi pare rău. Ar fi trebuit să-ţi spun.
Erai în operaţie.
Am nevoie ca ea să trăiască.
Am nevoie ca ea să trăiască.
Doamne.
Te rog, am nevoie ca ea să trăiască.
Ce? S-a întâmplat ceva? Ce?
Tot.
Tot, pur şi simplu...
Tot s-a întâmplat.
Şi dacă chirurgia e tot ce ai,
nu contează cât de mare eşti,
eventual, te vei dezintegra.
Nu-i momentul încă.
Nu există durere aici.
Vrei să ştii un secret?
Chiar mi-e dor de durere.
Trebuie să pleci.
Sunt atât de obosită.
Nu-i momentul încă.
Copiii noştri au nevoie de tine.
Trebuie să pleci.
Mamă, Ellis tot vine în patul meu noaptea
la fel cum veneam eu la tine.
La început, mi se părea enervant,
dar acum, îi spun că poate veni la mine în pat oricând vrea.
Şi câteodată, îl las şi pe Bailey să vină.
Dar el doarme pe perne pe podea,
dar mereu îl învelesc cu o pătură.
E drăguţ din partea ta, Zozo!
Mamă!
Bună.
Pe cât e de drăguţ să scapi de toate grijile,
pierzi de asemenea şi ce-i bun.
Te iubesc atât de mult, mami.
Te iubim atât de mult.
Noi te iubim atât de mult.
Te-ai trezit.
Şi dacă speri să ai o viaţă care merită trăită,
Te iubim, Zozo.
...clar vei avea nevoie de ce-i bun.
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.