Original subtitles

-În pat vreau! -Chemați-o pe domnișoara asistentă.

Ia mâna!

Rodica, dragă!

Asistenta! Să-i facă un calmant.

Și să le spun ceva.

-Cui? La băieți? -Spuneți, spuneți.

Voi să mergeți să transmiteți ceva, un mesaj, din partea mea.

Spuneți, că se va transmite și la televiziune.

-Și înregistrați și filmați concomitent? -Da.

Mă numesc Marcău Rodica.

De la ICS Timișoara Alimentara.

În ziua de duminică, mi-am apărat magazinul.

Mergând de la magazin spre casă trupele de Securitate au tras în noi fără să someze.

Am avut frați și surori reținuți în penitenciar.

Au fost eliberați după trei zile, bătuți, schingiuiți.

I-au bătut... I-au lovit în față cu paturile de arme.

Eu stau acum în acest pat, dar în numele colegilor mei de la ICS Alimentara

și din partea conducerii de la ICS Alimentara

mă alătur voi tinerilor din Timișoara,

și din București și din toată țara.

Ne alăturam pentru marea Revoluție.

Vrem un trai și o viață mai bună, vrem tinerii să fie liberi,

Vrem ca totul să fie bine. Vrem de azi înainte pâine.

Vrem totul să fie bine și să fim fericiți.

Nu mai vrem dictatură. Nu mai vrem nimic rău în țară.

Vrem ca Ceaușescu să fie judecat aici în Banat.

Vrem să mulțumim, în numele tuturor bolnavilor,

alături de Adriana, care se regăsește lângă mine,

să mulțumim directorului Petrescu de la spitalul de ortopedie,

și doctoriței Țeicu care m-a operat,

și care pe peste nu mult timp mă va opera din nou,

pentru că e necesară a treia intervenție chirurgicală

din cauza celor două gloanțe care m-au străpuns.

Îi mulțumesc din suflet și ne alăturăm tot spitalul de aici.

Ne alăturăm vouă celor din Piața Operei.

Și vă ajutăm de aici din interiorul spitalului

cu sufletele noastre și cu graiul nostru.

Să fiți tare și să mergeți înainte,

să rezistați!

Nu acceptăm trupele de Securitate. Nu le acceptăm!

Am înțeles că au făcut cerere de acceptare.

Nu le acceptăm. Nu-i vrem!

Vrem ca armele să fie distruse,

și vrem un moment de reculegere pentru cei 4000 de morți.

Vrem ca morții noștri să fie identificați.

La jumătatea lunii decembrie 1989, în Timișoara au avut loc demonstrații.

La început, protestele erau adresate guvernului,

fiindcă voia să-i alunge pe pastorul Lazlo Tokes din oraș.

Apoi s-au extins și împotriva lui Ceaușescu.

Pe 17 decembrie, securitatea, miliția, armata

au tras în demonstranți.

Victimele au fost luate de acolo și nimeni nu le-a mai văzut vreodată.

După două zile, zeci de mii de persoane au iesit în stradă,

ca și cum n-ar mai fi avut nimic de pierdut.

În rapoarte care circulau, numărul morților creștea neîncetat.

Confuzia generală și convingerea faptului că li se făcea rău

i-a facut pe oameni să confunde cadavrele din cimitirul săracilor

cu cele ale victimelor revoluției.

Data și ora care apar pe imagine,

o camera video de amator care înregistra

de la fereastra unui cămin studențesc din Timișoara,

manifestanții care se duceau către centrul orașului.

Camera e în pericol.

Pentru a putea înregistra, a fost ținută la înălțime.

Se aude ecoul sloganurilor. Uneori, putem chiar să le ințelegem.

Imaginea aceasta albăstruie din cauza luminii de iarna, este împărțită în două.

Zidurile din prim plan și acțiunea din planul al doilea

marchează doi timpi diferiți.

Imaginea e divizată în două părți inegale.

Partea mai mare este ocupată de prim-planul

căruia nu-i acordăm atenție,

iar evenimentele se petrec în planul secund.

Camera se apropie de eveniment atat cat ii permite obiectivul.

21.12.1989 București

Dragi tovarăși și prieteni,

cetățeni ai capitalei României socialiste.

Doresc în primul rând să vă adresez dumneavoastră

participanților la această mare adunare populare.

Tuturor locuitorilor municipiului București,

Un salut călduros revoluționar

împreună cu cele mai bune urări de succes

în toate domeniile de activitate.

Pentru a-și consolida puterea care era în pericol

Ceaușescu s-a adresat maselor, precum făcuse de atâtea ori în ultimii 25 de ani.

Televiziunea transmite în direct.

Ultima apariție în direct

Doresc de asemenea să adresez mulțumiri

inițiatorilor și organizatorilor

acestei mare manifestări populare

din București, considerând aceasta ca o...

Cine trage? Trage cineva.

Vin în sediu...

-Cutremur? -Ce?

În acest moment, transmisiunea e întreruptă,

dar carul continuă să înregistreze următoarele imagini.

-Cutremur? -Ce?

Comunicarea dintre tiran și popor era întreruptă.

Ca la un telefon deranjat, Ceaușescu începe să țipe...

-Alo! Alo! Alo! Alo! -Liniște! Liniște!

-Liniște! -Stai, stai.

Cameramanii primiseră dispoziție ca, în situații neprevăzute, să filmeze cerul.

Tovarăși! Așezați-vă liniștiți!

În acel moment s-a reluat transmisiunea televizată, dar, mai întâi, fără sunet.

Tovarăși! Așezați-vă liniștiți!

-Alo! -Tovarăși!

Adunați pe toți tovarășii!

Ce e cu voi? Stați liniștiți!

Tovarăși, mergeți acolo...

Asta e o provocare.

Așezați-vă liniștiți! Stați liniștiți!

Cetățeni...

Ai capitalei!

Mergeți înapoi, tovarăși!

Liniște, vorbește-ne, vorbește-ne!

Încă odată...

În acest moment, s-a transmis iar și sunetul.

Să subliniez... Că trebuie să demonstrăm

cu toată puterea, forța și unitatea

În apărarea independenței, integrității,

și suveranității României!

Aceasta constitue una din probleme fundamentale...

Revenim la începutul incidentului. Ce se întamplase?

Doresc de asemenea să adresez mulțumiri

inițiatorilor și organizatorilor

acestei mare manifestări populare din București,

considerând aceasta ca o...

Privirea lui e atrasă de ceva anume,

țipetele se aud tot mai tare, el își întrerupe discursul,

camera începe să tremure...

Cine trage? Trage cineva.

O problemă tehnică...

Vin în sediu.

Transmisiunea e întreruptă. Ce se întâmplase?

O cameră de la "Actualități"

a putut să filmeze câteva scene pe durata acestei întreruperi.

Manifestația încă se desfășoară așa cum era prevăzut.

Lumea se îngrămădește la intrarea din clădirea Comitetului Central.

În planul al doilea se vede cum mulți oameni părăsesc piața.

În prim plan, oamenii se îndreaptă către balcon.

Aici, ordinea a fost temporar restabilită.

Deci aceste imagini nu ne ajută să înțelegem natura incidentului.

Ceaușescu și-a continuat discursul.

Doresc să vă informez pe dumneavoastră

de o importantă hotărâre,

adoptată în această zi de Comitetul politic executiv,

privind nivelul de trai al oamenilor muncii.

Am hotărât în această dimineață ca...

Începând de la 1 ianuarie,

să majorăm în cursul anului viitor, retribuția minimă

de la 2000 la 2200 lei!

Tovarăși, cel mai bun răspuns pe care...

Din apartamentul său, un cameraman amator a filmat ce se întampla pe stradă,

ca să vadă dacă incidentul avea urmări.

Împotrivă oricăror forțe care vor să distrugă îndependența,

și socialismul!

Stimați telespectatori, am transmis din Piața Republicii

marea adunare populară a oamenilor muncii din capitală.

O cameră de filmat surprinde situația.

Bărbatul care a filmat ce se petrecea în stradă

și-a luat camera pe terasa unei clădiri din Piața Universității.

Vrem alegeri libere! Vrem alegeri libere!

Aceeași cameră de filmat, la câteva străzi distanță.

Camera de filmat e din nou pe acoperișul clădirii din Piața Universității.

Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte...

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Pentru că se lăsase noaptea,

cameramanul a vrut să sugereze imaginile și cu ajutorul cuvintelor.

În imagine, zidu' universității cu lumânări aprinse.

Timișoara, auzi? Timișoara, auzi mă!

Uite-te, uite-te, măi! Uite măi ce face...

Futu-ți dumnezeii mă-ti cu tancul mă-ti să-ți fut azi și mâine.

Jos cu Ceaușescu! Jos cu Ceaușescu!

Ei au început, ei au început! Uite, au spart Interul.

Au spart... Da' acuma au spart zdravăn. Nu știi ce-i aici.

22.12.1989 București

Informăm că ministrul forțelor armate

a acționat ca trădător împotriva independenței și suveranitații României

și dându-și seama descoperit, s-a sinucis.

Facem apel către toți cei care își iubesc țara și poporul,

să acționeze cu cea mai mare fermitate împotriva oricărui trădător.

Toate zvornurile și minciunile au fost dirijate în strânsă legătură cu trădătorii

de țară, și cu cercurile imperialiste de trădătorul Milea, care a organizat aceste

provocări, a spus minciuni și a informat fals

în legătură cu situația din țară,

nespunând nimic despre crimele și distrugerile din Timișoara.

Încrucișare de drumuri

În dimineața aceea, în centrul orașului, altă cameră de amator observa

confruntarea manifestanților cu forțele de ordine.

Libertate! Libertate!

-O ce? -Ochelarii.

Pe marginea acestor imagini este surprinsă scena

în care armata trage pe deasupra capetelor oamenilor din Securitate,

iar aceștia o iau la fugă.

Iată-i cum fug, cu scuturile lor albe.

Pe acolo se ajunge la clădirea Televiziunii.

Pe acolo se ajunge în piața unde se află la sediul Comitetului Central.

Comitetul Central

Imaginile acestea au fost filmate cu o cameră video profesională,

folosită la înregistrarea aparițiilor publice ale lui Ceaușescu.

Cu o zi inainte, în același loc, camera de la "Actualități" filmase

cateva cadre scurte in timpul întreruperii discursului.

Filmând pe fugă câteva imagini ale incidentului,

ea a marcat prima schimbarea de tabără.

A facut-o mai mult din curiozitate decât ca pe o alegere deliberată.

Camerele de filmat coboară în stradă

Camera care a filmat momentul fraternizării

dintre manifestanți și soldați, ajunge în piață, în fața Comitetului Central.

Ce aruncă? Ce aruncă? Ce-i asta?

De la balcon sunt aruncate cărți.

În aer se aude un elicopter.

Camera surprinde momentul fugii soților Ceaușescu.

Uite-i! Uite-i! Ura! Uite-i!

Prin mărire, îi putem identifica pe Nicolae și Elena Ceaușescu.

Tot mai multe camere filmează

Dintr-un unghi mai bun, camera aceasta de filmat

a putut sa înregistreze mai bine momentul decolării elicopterului.

Și acum o să vezi... huo!

Se formează două centre:

piața din fața Comitetului Central și Televiziunea.

Televiziunea

Când manifestanții au ajuns la studiourile Televiziunii,

doi cameramani au reușit să ia o cameră de filmat

de la atelierul de reparații, ascunzând-o sub haina.

Libertate! Libertate!

Uite-te, jos în curte!

Hai, hai să filmăm!

Fără violență! Fără violență!

Vino cu camera de luat vedere!

La intrare, cei doi cameramani au remarcat un barbat

care s-a prezentat ca fiind colonel,

deși ulterior a negat această afirmație.

El a cerut să vorbească cu directorul.

-Ce etaj? -Nu știu.

Bărbatul din ascensor

-La unșpe! -Apasă Cătălin!

-Tovarășe director! -Stați linștiti!

-Să vărsăm în continuare, să... -Nu să vărsăm...

Să evităm și vărsare de sânge și distrugerea de bunuri.

-Sper că nu trage nimeni. -Stai dom'le liniștit.

Să vină și corpul tehnic. Convocați...

Să suni la 428 să ia bateriile la Gheorghiu.

Directorul TV

-Vă rog să fiți lângă mine. -Da, da.

Tovarăși, am venit să salvăm această instituție importantă pentru statul nostru

-să salvăm onoare României... -Să salvăm onoare României!

Vă rugăm în liniște și în ordine, altfel nu facem nimic.

Și apelul nostru trebuie să fie în acest sens.

Avem nevoie de armată să restabilească ordinea aici că nu putem face nimic.

-A cedat General Milea. -S-a împușcat.

Să mergem dincolo. Sunt toți adunați în partea aceea. Veniți în partea aceea.

Să luăm decizia renașterii României.

-Timpul este scurt tovarăși. -Da, vă rugăm.

Avem nevoie de dumneavoastră să comunicăm cu toată țara.

Să transmitem ultimele știri, că în țară încă se mai varsă sânge.

Deci, avem nevoie să puneți televiziunea la dispoziție.

Da, trebuie să punem capăt la sânge.

-Să facem un apel ordonat. -Un apel!

Uite, dorim organele militare, pentru că nu putem face ordine și e debandadă...

Dacă tinerii în curtea acestei instituții văd militarii ar putea să creadă...

Nu nu nu, militarii au primit ordini...

Timpul este scurt. Mulțimea este afară.

Vă rog să se instaleze de urgență, acum, provizoriu,

să comunicăm cu mulțimea.

Să-i liniștim domnule!

-Luați vă rog o decizie. -Facem.

-Simbol al libertății. -Să se știe!

Vreau 3 tehnicieni sau de la corpul tehnic sa vină cineva cu mine.

-Păi nu trebui și deschis radioul? -Bineînțeles.

Haideți să mergem. Trebuie să coborâm la etajul 1.

Sunt masele jos, dom'le, să nu distrugă Televiziunea, dom'le,

că e bunul nostru.

Stați în dreptul ei că se închide ușa. Stați în dreptul ei că se închide ușa.

-Ce intenții aveți, ca să știu... -Întenția e să deschideți postul.

Cerem sprijinul armatei să restabilească ordinea, că nu putem face nimic.

Se comunică evenimentele din București. Deschide-ți postul!

Se știe dom'le! Noi cerem sprijinul armatei să restabilească ordinea!

A fost prea de tot!

Te rog frumos, te rog frumos, vino încoace că nu acolo rezolvi asta

Acolo doar trei inși poate să intre.

Tovarăși, ascultați-mă. Sunteți mulți tovarăși care lucrează în televiziune.

Nu știu...

În acest haos se poate întâmpla orice, se poate vărsa sânge din nou.

Noi vrem să vă salvăm și viețiile dumneavoastră.

Trebuie să știți niște lucruri, care sunt foarte importante și obiective.

Mergeți înainte cu camera...

Stai dom'le să vorbim.

Ce era de discutat acolo unde camera de filmat n-a avut acces?

Directorul pretinde că a vrut să lămurească

unele detalii tehnice împreună cu vizitatorul său.

Acesta pretinde că directorul ar fi spus să nu se amestece,

fiindcă zarurile fuseseră deja aruncate.

Camera de filmat aștepta în lift.

Acuma, treci pe filtru 1... Filtru 2, filtru 2, filtru 2...

Vă rog să faceți loc. Vrem să luăm legatura cu mulțimea.

Liniște.

Adevărul! Adevărul! Adevărul! Adevărul!

Am câștigat!

Încă odată vă citesc ce e până aicia. Fraților, poporul a învins!

Armata română a trecut pe partea noastră!

Apelăm la toți cetățenii patriei noastre,

de orice naționalitate, iubitori acestui pământ,

ofițeri, soldați ai Ministerului de Interne...

Nu știți politică iubitule!

-Apelăm la ei! -Apelăm la toți cetațenii!

Trebuie să le dai program!

Bun, e în regulă. Faci primul anunț și eu pe urmă anunț programul.

Orice moment e foarte important.

-Liniște! Faceți liniște! -Liniște puțin!

Clipa în care intrăm în emisie 23 milioane de oameni sunt cu urechiile pe voi..

Nu mai scoate nimeni niciun cuvânt! Faceți primul anunț...

-Îl fac eu. -După care...

După care se va redacta proclamația!

-Nu... Se face pauză! -Și când sunteți gata...

Și după un sfert de oră, vă dau înapoi.

Mircea, te prezint, și tu arăți că lucrezi.

Atenție!

Să înceapă Caramitru, că-l cunoaște lumea.

Atențiune, vă rog!

Peste 5 secunde întrăm în emisie. 5,4,3,2...

-Fraților. -Nu...

Fraților. Mulțumită lui Dumnezeu, ne aflăm în studiourile Televiziunii.

Am reușit să ajungem aici în spatele tancurilor

și cu mii și mii de români și de alte naționalități care ne-au condus.

În fața dumneavoastră se află eroul nostru Mircea Dinescu, poetul.

Vă rog să-l priviți. El lucrează. Vă va spune despre ce este vorba.

Suntem emoționați, obosiți, și dorim ca tot poporul român de orice naționalitate

care a luptat cu arma în mână, în sensul că au avut în suflet acea suflare divină

a lui Dumnezeu și a răbdării poporului român care însfârșit s-a rupt, să putem

asculta cuvintele lui Dinescu care vor fi purtătoarea geniului românesc peste timp.

Iată-l pe Mircea Dinescu, care o să vă spună...

Spune ce faci.

Peste 10 minute vom da un apel către populație.

Sunt momente în care Dumnezeu și-a întors fața către români.

Să ne uităm către Dumnezeu căteva minute înainte de a vă vorbi.

Înainte de asta, apelăm la toate forțele ale armatei noastre.

Dictatorul a fugit!

Apelăm... Facem un apel către Ministerul forțelor de Interne,

să depună armele. Să intre în cazarme.

Poporul e cu noi.

Peste 5 minute, vom face un apel către toată suflarea română.

-Victorios! -Am învins! Am învins! Am învins!

Am învins! Am învins! Am învins!

Libertate! Libertate!

-Dar cum a ajuns Roman acolo, băi? -Nu știu dom'le!

Era cu mulțimea, probabil.

Gândul meu se îndreaptă către cei care sunt acuma în închisori,

disimulați sub infracțiuni de drept comun.

Să se dea amnistie tuturor celor care se află în inchisori.

Să se revizuiască situațiile judiciare ale celor de curând arestați.

În același timp, vreau să adresez un apel poporului nostru:

în momentul acesta, ochii lumii sunt îndreptați asupra noastră.

Trebuie să arătăm că suntem responsabili, că suntem un popor care cunoaște ordinea,

cunoaște ierarhia și legalitatea.

Verificarea și condamnarea tuturor celor care au activat

în acești ani împotriva noastră.

Dacă se adeverește faptul că armata a tras în popor,

înseamnă că va fi rău.

Și pentru armată în ansamblul ei și pentru fiecare comandant de subunitate

După informațiile pe care le avem,

au murit copii, au murit oameni bătrâni,

au murit femei.

-În același gând, tovarășului General Rusu -Știu ei care și cum erau...

Opriți măcelul! Nu știu ce va fi mai departe.

-E așa ceva de neclar. -Îmi pare foarte rău...

Cei în drept vor cerceta împrejurăriile în care a murit prietenul meu,

General Milea, Ministrul Apărării Naționale.

Ne temem, însă, că scapă vinovatul de pedeapsa noastră,

Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu și Nicu Ceaușescu.

Atenție! Clica de trădători!

Atenție cei care au slujit imediat, cățelandrii ăștia, Dăscălescu...

Toți aceștia trebuiesc prinși și judecați și condamnați imediat,

la moarte, dacă trebuie.

Ce bucuroși sunt...

-Da' n-am văzut un militar, mânca-ți-aș! -Păi cine mai iese... Consemnați în casă.

Sunt demobilizați bă.

Am fost întrebat de oameni care... Ne-a fost frică de un idiot.

Până n-au murit unii, n-am scăpat. Nu mai deschide că se face curent.

Ia uite-o și pe doamna asta!

Atââta! Atââta!

Poți să-ți pui dinții acum. Că n-ai avut bani, mânca-ți-aș!

Dă mai încet.

Televiziunea ajunge la Comitetul Central

Faceți loc...

Armata e cu voi! Poporul și armata!

Știi ce faceți, băi? Perorați acolo dacă mai sunt...

Libertate! Libertate!

Lăsați mașinilie Televiziunii să poată admite

să fim văzuti în toată țara!

Am cerut de la Buftea și de la Televiziune să vină electrogene cu reflectoare.

La noapte va fi zi în această piață,

și în acest oraș în care a fost întuneric.

Avem nevoie de un comitet al democrației naționale.

Se va propune un asemenea comitet format din oameni de prestigiu ai acestei țări.

Important este că acest comitet este al democrației.

Că el va instaura democrația, ceea ce înseamnă că

viitoarea organe de stat și administrative

se vor alege întro formă democratică.

Popor român! Sunt regizorul Alexa Vissarion.

În numele poporului român și în urma solicitărilor sale

Guvernul ...

Dăscălescu va demisiona!

O clipă, o clipă! Permiteți!

Pentru a fi legal, Prim Ministrul trebuie să anunțe statutul.

Camera 1

Proclam demisia guvernului!

Camera 2

Proclam demisia guvernului!

Camera 3

Proclam demisia guvernului!

Se repetă demisia

Răbdare, ajutați televiziunea să-și facă treaba!

Pentru că Televiziunea nu a putut transmite până în acest moment,

premierul a fost nevoit să repete că guvernul demisionează.

Vă anunț demisia mea de prim ministru al guvernului.

Vă anunț demisia guvernului.

Vă anunț: sunt alături de popor!

Am fost întotdeauna și sunt alături de popor!

Minte! Minte! Minte!

Nu, asta este o calitate mare, ați realizat ceva stând, asta este cert.

- Stau aici! - Normal!

Stau aici.

Camera îi căuta pe cei care preiau acum puterea.

Aici încearca să-l găsească pe Ion Iliescu,

fost membru al Comitetului Central, căzut ulterior în dizgrație.

În acești ultimi zece ani, mulți îl vedeau ca o alternativă la Ceaușescu.

Se îndreapta spre balcon.

E prea nebunie. Nu, e nebunie.

Ce faceți domnule Dinescu, v-am zis afară, nu puteți să coborâți...

- Mi-au fugit ăia de la poartă... - Da?

dom' Dinescu, au fugit. Am ieșit, nu mai erau, că erau două mașini.

Și-am ieșit - venea coloana cu tanchetele și-am zis mai bine ies în fața lor.

Acum?

-Băi, sper să... -Da, e... Da, sperăm să...

- Stimați telespectatori, - Tare, tare!

este prezentă în jurul televiziunii,

cu o unitate de blindate,

reafirmându-și astfel înc-o dată hotărârea exprimată astăzi

de a fi alături de poporul din care face parte.

Prin sprijin și atitudinea noastră disciplinată să arătam că iubim

și prețuim soldații, subofițerii și ofițerii care-și respectă jurământul

față de țară și popor.

Și-acum, câteva ecouri de peste hotare față de istoricul eveniment din România.

toate ecourile sunt extrem de favorabile, se manifestă solidaritatea poporului uman

suntem anunțați că putem lua legătura direct în cadrul unui reportaj

Transmisiunea anunțată nu a putut să aibă loc din cauza unor probleme tehnice

și s-a dat din nou legătura în studio.

Tentativa de a retransmite

Fiți convinși, că ostașii țării,

ostașii care și-au făcut datoria,

ostașii care fac parte din popor, își vor face în continuare datoria.

Și-acum vă rog să-mi permiteți să citim câteva ecouri de peste hotare

care arată ce mare este acest ecou evenimentelor de astăzi, din țara noastră.

Și să se termine cu planul de ucidere al satelor țării!

Să respectăm țăranii!

Brusc, regia a comutat din nou în piața Comitetului Central.

Să reorganizăm învățământul

și începând de astăzi, să se dea la o parte marxism-leninismul, această dogmă!

La microfon, în locul lui lliescu este Dumitru Mazilu.

Diplomat la ONU în timpul regimului Ceaușescu și, mai târziu, dizident.

Să se elimine minciuna și impostura!

Să se stabilească criterii de competență, de responsabilitate

și devotament pentru România!

1, 2, 3, 4, 5,

6, 7, 8, 9, 10.

Mai târziu, când Televiziunea a încercat iar

să transmită imagini cu Iliescu în balcon

a intervenit acest incident tehnic.

Organele ministerului de interne au trecut în subordinea armatei.

Dacă soldații sunt îmbrăcați altfel, se respectă.

De aceea vă rugăm, acum avem o singură forță de ordine publică.

Armata și organele de ordine publică

ale Ministerului de Interne, subordonate armatei.

Păi noi am intrat la două minute după ce a plecat elicopterul.

Așa și spune-mi: de unde pleca?

Ce să plece? A plecat de pe platforma... deci dreapta de sus.

-E ceva de groază... -E o platformă sus.

1. Abandonarea rolului conducător al unui singur partid și

statornicirea unui sistem democratic pluralistic.

2. Organizarea de alegeri libere în cel mai scurt timp posibil.

-La cel mult-cel târziu mai anul viitor! -În martie!

Martie? Nu, martie este data tiranului, nu se poate, nu.

În mai face și Cehoslovacia și alte țări.

-În februarie! -Aprilie, în ziua de paști!

Nu, ca să nu supărăm pe nimeni, în cel mai scurt timp posibil.

Bun, mai departe. 3, 3!

Alo! Ieșiți afară dacă vreți să vorbiți. Noi tre să ne concentrăm aicea...

Ale Frontului - deci structuri ale puterii în teritoriu

ale Frontului Salvării Naționale care preia întreaga administrație locală

și apoi ca măsuri imediate, la nivel central și la nivel local,

necesitatea funcționării instituțiilor vitale, aprovizionarea cu energie,

funcționarea rețelei comerciale, alimentare, a transportului public

și a tuturor unităților economice care să intre în administrația normală.

3! 3! 3!

3. Separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească-n stat.

Ce-a vrut Montesquieu!

Dom' Iliescu. Iertați-mă: ”salvare” nu-i bine, ține de lovitură de stat.

”Democrație națională” așa punem.

Tovarășu' Iliescu, eu când am vorbit am zis „Frontul Unității Populare”.

Nu e bine, nu e bine.

-”Democrație” să fie un cuvânt? -Democrația a fost.

Frontu' Salvării Naționale funcționează de 6 luni de zile, dom'le.

Consiliul Frontului Salvării Naționale este organ de partid și de stat.

Nu de partid și de stat, în niciun caz - asta sună ca dracu'!

E structura noii putere...

Cei de la Timișoara i-au zis

-"Frontul Democrației Socialiste". -”Democrație socialistă”.

Nu. Nu, și fără ”socialist”.

-A spus așa, asta zic și eu! -O lăsăm așa.

E foarte important un lucru acuma:

să proclamăm, încă de astă seară,

că țara se numește România!

Nu ”Republica Socialistă”!

-"România". -”România”, e clar!

Fabricii de confecții să confecționeze, în cel mult 5 zile, noul steag al țării!

Care să aibă tricolorul românesc clasic, fără murdăria!

Noi acuma vrem să constituim un consiliu al Frontului Salvării Naționale,

o să dăm un comunicat către țară,

o să apelăm ca să se creeze noile structuri ale puterii,

inclusiv pe plan local, consilii județene, municipale, orășenești,

să asigure funcționearea administrației locale cu tot ceea ce înseamnă.

Așa că voi luați măsuri ca să funcționeze totul normal.

În o oră o să putem să dăm comunicatu'. Poate chiar mai repede.

-Luați legătura cu Petre. Să fie pregătit. -Bine. Da.

236.

Dau cuvântu' domnului Radu Abagiu, care se ocupă de aprovizionarea populației!

Reflectoarele spre tribuna oficială vă rugăm!

A tras, se trage, se trage!

Suntem informați că se trage

împotriva poporului român!

Nu se trage.

-Vă rugăm să ne comunicați ce se-ntâmplă! -S-a tras, s-a tras!

Vorbiți! Vorbiți, vorbiți dar nu așa!

-Se trage? -Da!

Atunci noi trebuie să stăm liniștiți,

fără violență,

toți grupu' să nu ne despărțim!

Nu plecăm! Nu plecăm! Nu plecăm!

Șeful Securității, Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române

Dom'le, să fie arestat imediat. Da?

La arestu' garnizoanei. Ai înțeles?

La arestu' garnizoanei, cu patru... nu intră nimeni.

Păi nu ești bază militară?

comandantul garnizoanei răspunde personal de el.

Reține? Da. Da, zi.

Da, cine este?

Eu sunt în sediul Comitetului Central.

Nu ne mai filma.

-Nicu Ceaușescu. -L-o prins?

L-a adus trei tovarăși care sunt aici în spate.

Vă rog poftiți în față ca poporul să vă vadă.

-Ca să mulțumim... -Vrem să mulțumim oamenilor

care ne-au înțeles și au vrut să ne vadă la televiziunea de știri toată țara.

Este aici. Nu sunt zvonuri.

Este arestat.

A mărturisit în momentul în care l-am scos din mașină că este Nicu Ceaușescu

și că a avut ostatici-a luat ostatici copii. Ne-a mărturisit.

Nu.

Minte din nou cum a mințit dintotdeauna!

Lăsați, legea va stabili.

Vă rugăm, dragi prieteni,

noi suntem oameni umani.

Dă puțin mai tare! Dă-l un pic mai tare!

Ce bubuie afară...

-Va fi judecat de legile poporului nostru. -Primu' și după faptele făcute...

Vă rog! Vom analiza! Va veni momentul când vom analiza

faptele care le-a făcut și cu ce-i vinovat și cu ce este nevinovat!

Vă rugăm foarte mult să nu încerce cineva să se dea la acte care sunt necontrolate.

-Nu, că oricum l-am salvat. -Până aici l-am adus întreg!

A mărturisit că a plecat de la Sibiu și a dat ordin comandantului să nu tragă!

-Minte! -Minte.

O să verificăm.

A mărturisit că a luat ostateci copii, a mărturisit la toată lumea!

-... În beciul în care trebuie să stea. -Să ne spună două cuvinte.

-Nu! -Nu, să nu vorbească criminalu'!

-Uită-te, nu mai râde... nu mai sfidează. -Foarte bine. Foarte bine că l-a luat.

-Sunt oamenii lor! -Sunt oamenii noștri... acolo sus!

Televiziunea. Televiziunea. Mulțumim frumos că ne-ați dat și nouă legătura.

Atențiune! Atențiune! Vorbim din balconul Comitetului Central!

Nu mai trage nimeni! Nu mai trage nimeni!

Acolo sunt militarii noștri!

Opriți focul.

Opriți focu'! Economisiți munițiile!

Nu avem foarte multe! Opriți focul!

Opriți focul, opriți focul, opriți focul!

Sunt militarii noștri sus! Vă rugăm nu mai trageți!

Trageți în ai noștri fraților!

Opriți focu' băi!

Cetățeni! Facem apel la voi! În numele comandamentului:

să părăsiți zona în care este armata,

pentru a putea să se desfășoare și să distrugă ultimele elemente criminale!

Opriți focu'!

Opriți focu'!

Stați liniștiți, armata să pună farurile

pe palat, să vedem steagurile lor.

Stimați oameni, cetățeni, televiziunea este atacată din toate direcțiile,

facem un nou apel la dvs, să dați sprijin pentru salvarea acestei instituții

vitale pentru mersu' înainte al democrației în România.

Elemente teroriste au pătruns chiar pe culoarele acestei instituții.

Veniți cu toții în sprijinul nostru.

Apelăm la armată, care ar putea să mai trimită eventuale ajutoare.

O situație similară se înregistrează la Telefoane,

și acolo este nevoie de sprijinul bucureștenilor, al cetățenilor,

al românilor, al armatei române, a poporului întreg.

De pe înălțimea Palatului Telefoanelor se trage asupra televiziunii.

Iată deci două instituții, de importanță strategică, cum am mai pomenit înainte,

care trebuie apărate cu orice preț.

Cred că ar fi bine să rămânem în emisie... Și în priză directă

și să - eventual chiar să deschidem ușa studioului,

și să aflăm ce se întâmplă pe parcursul acestei...

Se aud împușcături.

Mi se spune să închidem ușa, să stingem lumina, se...

Sunt atâția sportivi în țara asta care s-au afirmat -

mai au ocazia o dată să se afirme acum! Că este unica șansă pentru

a nu pierde ceea ce-am câștigat astăzi cu sângele nostru! Mulți am fost pe tanc.

Mai jos, de ce? Se atacă și acolo?

Să nu mai facă apel să vină din țară că... când să mai vină din țară și de unde?

Să nu mai iasă demonstrații.

Nu trag de acolo cu tancurile?

Da, da' nu trag ăștia de afară?

Se întâmplă ceva.

Trag și ăia și ăia. Să fiți păziți și...

Deșteaptă-te române! Astăzi nu e timp de dormit, e timpul luptei și jertfei...

Veniți fraților!

Veniți în rânduri cât mai strânse, să apărați!

Afară-i miliția cu arma-n mână, nu vă faceți probleme.

Avem informații de la tovarășu' căpitan care apără televiziunea

că s-a reglementat situația.

Nu s-a reglementat nimic, cetățeni!

Dați-vă din cadru tovarăși.

Armata apără cu arma-n mână studioul de emisie.

Deci nu vă faceți niciun fel de problemă.

Da, armata apără cu arma-n mână studiourile de emisie...

Dar și dumneavoastră trebuie să apărați în continuare libertatea.

Tovarășu' Mocanu. Dumneata ești cu toate stațiile radar în funcțiune?

Și atunci cum dracu' apar elicoptere, dom'le, din exterior?

-Ai doborât ceva până acuma? -Mi-e să nu fie altceva...

Da. 8 bucăți? De unde au venit astea dom'ne?

Din interior?

Extraordinar dom'ne.

Deci nimic n-a intrat din afară.

Toate din interior.

E clară treaba.

Auziți? Alertă totală peste tot. Că ăștia au fost niște demenți.

Au avut în interior, noi n-am știut, au plecat la Zurich.

Nu este-nu este inspectoratul județean al Ministerului de Interne?

Și nu-i niciun ofițer acolo?

Dă-mi un ofițer, te rog.

-Au doborât 8 elicoptere? -Ce-au omorât?

-8 elicoptere? -8!

Păi da' cine a săltat elicopterele?

Păi da' din interior...

Cine a săltat elicopterele ca să se tragă în ele?

-Păi cine le-o fi avut, unde a avut. -Forțele speciale.

Care terorist, de unde au venit ăștia că...

Păi ori ale dânsului, ori ale mele tre' să fie, altele nu sunt.

-Ale dumneavoastră... -Ale dumneavoastră or fi!

Foarte curioasă treaba asta.

-Sunt de la dumneavoastră... -Păi nu am decât trei elicoptere!

-Nu se poate dom'le. -Da' te rog, spune repede.

De cine e ocupată poșta dom'ne?

Da' vorbește te rog mai tare și mai coerent.

Cum? Au apărut elicoptere, de unde, eu cred că au avut un...

Nu știu, au avut subteran ceva? Nu știe nimeni.

O fi avut vreun regiment subteran pe undeva, ținut pe undeva,

le-au scos și pe urmă au început să acționeze prin toată țara.

Nebunii ăștia care-s demenți...

Mă lămuresc eu, stați că mi se pare...

-Postelnicu și cu Dincă. -Tovarășu' Ministru de Interne.

L-am adus, erau ascunși. I-am prins acuma.

Îl închideți! Îl închideți, îi închideți!

-Lăsați să anunțe, să oprească... -Să anunțe, să oprească masacrul!

Să vorbească la megafon să le dea ordin să oprească masacrul.

Cu pușca-n spate îl țin! Cu pușca-n spate îl țin!

Să oprească masacrul!

-Băi stați! -E aicea Postelnicu și cu Dincă.

Da, spuneți, sunteți auzit.

Din partea consiliului Frontului Salvării Naționale, comunicăm că, acum 10 minute,

a fost arestat generalul Postelnicu și-a fost arestat generalu' Dincă

în sediul Comitetului Central.

Ei sunt sub paza generalului Gușă, șeful Marelui Stat Major.

Alături de generalul Gușă și alături de mișcarea noastră

este fostul șef al departamentului Securității Statului Generalu' Iulian Vlad

care dă ordin tuturor trupelor de Securitate

să se alăture armatei. Repet:

Postelnicu și Dincă sunt arestați în sediul Comitetului Central.

La ora asta, Postelnicu trebuie să dea informații complete

în legătură cu punctele în care există diversiuni.

-Domnule procuror, eu nu... -De ce ai băgat oameni acolo să tragă?!

Nu, nu-mi aparțin mie trupele de Securitate.

-Da' cui? -Generalului Vlad.

Da' Vlad a dat dispoziție să înceteze, de ce nu încetează?

L-am văzut că se agita acolo și tot dădea mereu, eu nu știu de ce n-a dat,

ordin n-a fost să se tragă!

Păi da' eu nu știu ce-a făcut Vlad, de ce n-a încetat?

Dar eu vreau să vă spun că trupele nu îmi aparțin mie...

-Îmi aparțin trupele de grăniceri... -Auzi... Dom'nu...

Nu, dom'ne procuror, cu Securitatea dvs știți cum se lucrează.

Eu știu cum se lucrează - dar ca ministru...

Nu, nu, eu nu sunt, nu, nu am atribuțiuni aici.

-Da' ați fost... -Nu am atribuțiuni.

Nu, pe vremea aceea, nu au-i-au coordonat ministrul direct.

Eu eram colaboratorul ministrului. Luați-l, întrebați-l,

așa era reglementat. Da' e decret, e regulă.

Eu cunosc organizarea.

E organizare...

Când ați văzut că se trage, de ce n-ați dat ordin, ca ministru!

-Bă băieți, încetați lupta... -Tovarăș...

Am dat ordin să nu se tragă pentru că ... eu n-am avut trupe

cei de la miliție - ei nu trag, ei sunt cei din stradă...

-Ei sunt cu circulația, cu ordinea. -Cu ordinea, cu așa.

Și de ăștia mă ocup eu, cu toate că Nuță e adjunct, dar eu coordonez.

Eu i-am spus... nu se trage.

-Da' nu miliția trage acum. -Nu... Trupele nu-mi aparțin mie.

23.12.1989 București

De unde se trage? De unde se trage?

Din partea aia? Intrarea în televiziune e posibilă?

La televiziune

Haideți fraților că v-am adus muniție!

Vino încoace, haide că trecem amândoi. De un' să tragem?

Hai, bagă mare, ia viteză. Hai Stelică, asta-i tot!

Tancu'! Da' de aicea mă, dinăuntru, așa. Hai, că acuma bubuie unu'.

Hai-hai bagă-te aicea, trage ușa, închide ușa!

-Ce-ai mă Stelică, da' ți-e frică? -Nu mă... tu fugi că ești ușor.

Uite așa o ținem Stelică de trei zile.

Suntem de-ăștia de război.

Nici nu le pasă de gloanțe.

-Da' eu n-am scris tot ce-am văzut? -Nici nu le pasă de gloanțe!

Să vezi ieri cum am ieșit din palat! Ce bubuiau ăia, să vezi cum ne-am întors!

Să vezi cum am venit eu dimineață când era răpăiala de la întuneric.

-Da' tu te-ai văzut la televizor. -M-ai văzut?

-Te-ai văzut, hai. Stai liniștit. -Oprește-mă aicea.

-De ce? Unde? Te duci acasă? -Nu, mă duc să iau de acasă ceva, să duc.

De unde se trage?

De unde se trage? Spuneți, de unde se trage?

Treceți pe partea aia.

Stați domnule jos, domnule!

Nu mai trage, nu mai trage... Nu mai trage că nu mai avem...

Cu copilu' dom'le, cu copilu'?

-Chiar colțu' ăsta rotund? -Exact.

-Unde, la etajele superioare? -Da, sus-adică de la 4 în sus.

-Unde, acolo deasupra? -Nu, da' așa, în mare zic, din bloc.

Dumneata ce-ai observat acolo, de la care ferestre, de undeva?

-De la ferestre d-astea... -Hai grăbiți-vă, nu mai stați, că nu...

Vino încoace mă, dă arma încoace, las-o la mine. Dă-o încoace.

Nu folosiți măi, lăsați, nu trage.

Spune-mi și mie unde tragi. Băiete, spune-mi și mie unde tragi.

-Uitați aicea jos. -Jos, la-pe colțu' ăsta rotund, da?

Da.

Nu trage razant omule, că-i armata acolo.

Ceaușescu a cerut să fie construite aceste blocuri din Piața Victoriei.

Nu au apucat să fie terminate.

Sunt nelocuite, cu fațadele proaspăt văruite,

încercuiesc Piața precum niște elemente de decor.

Se presupune că în ele se ascund dușmanii.

Se spune că de acolo s-a tras înainte să ajungă camera de filmat.

Poate că unii oameni din Securitate au ramas fideli dictatorului.

Apoi s-a vorbit de un comando al Serviciilor Secrete ale Armatei

ce avea misiunea să simuleze asistența unui dușman înarmat,

pentru că militarii să pără victorioși, de partea revoluționarilor.

A crede în prezența dușmanului e un obicei, o amintire a fricii.

Timp de 40 de ani, frica a fost modalitatea de a păstra puterea

o adevarată armă.

Odată dezvoltată, era echivalentul Estic al arsenalul tehnologizat al Vestului,

surogat psihologic care compensa înapoierea din plan material.

Tactica intimidării

în interior corespundea strategiei internaționale a intimidării.

Timpul a stat în loc.

Mișcarea era una de așteptare,

iar sentimentul era unul de frică, din inerție.

Se trage doar de o zi,

dar lumea se poartă de parcă ar fi război de foarte mult timp.

În prezent

sau până acuma, mai bine zis,

am răspuns la asigurarea coordonativă

a obiectivului Agerpress...

Nu am tras, adică ofițerii care lucrează informativ nu au în dotare arme așa cum...

Să recunoască crimele în fața poporului, să nu o ia pe ocolite! Repede!

-Dați-vă puțin la o parte, are arma? -E luat, e dezarmat.

Nu e vorba de nicio crimă

iar dacă cineva mă poate acuza de crimă

să dea telefon aicea la Agerpres și să mă învinovățească de ce crede...

De ce n-a predat armele? De ce a avut armă?

Azi de dimineață am auzit la radio

comunicatu' tovarășului Ministru General Colonel Iulian Vlad

și m-am prezentat la-mă prezentam, eram în drum să mă prezint la unitate

pentru a mă preda și a aștepta noi ordine.

Ce-a căutat înarmat aici în curtea televiziunii?

Păi n-am venit înarmat.

Ca orice cetățean al României, ți-ai luat arma personală și ai plecat către noi.

Către unitate.

-Era la Sala Palatului. -Nu, unitatea mea, e o coloană...

vizavi de unde este... Eforie, pe Eforie...

De ce n-ai venit cu noi de vineri seara, de ce n-ai venit cu noi de vineri seara?

De ce mă n-ai venit, să omori colegii de servici?

Aș vrea să se verifice pistolu' care mi-a fost dat în dotare.

E încărcat.

Pentru a se constata dacă s-a tras cu el.

În viața mea, n-am tras niciodată asupra unei persoane.

-Atunci de ce-l aveai? -Pentru că așa s-a dat în dotare.

-Să fie judecat conform legilor! -Va fi judecat, va fi judecat!

De când sportivii poartă pistoale? De când?

Ați văzut o mostră, stimați telespectatori,

ați văzut o mostră din cei care ne atacă.

N-au reușit să-i ochească pe lunetiștii care-i rămân loiali lui Ceaușescu.

Lupta aceasta durează de aproape 24 de ore.

În ciuda superiorității armamentului lor,

trupele nu reușesc să-i oprească pe cei

care îi sunt încă fideli lui Ceaușescu.

O să repet.

OK?

Lupta durează de 24 de ore dar,

în ciuda superiorității armamentului lor,

trupele nu reușesc să-i oprească pe cei care îi sunt încă fideli lui Ceaușescu.

Lupta durează de 24 de ore dar,

în ciuda superiorității armamentului lor,

trupele nu reușesc să-i oprească pe cei care îi sunt încă fideli lui Ceaușescu.

24.12.1989 București

Spuneți-ne de unde ați venit.

Sunt șofer pe taxi, furgoneta care ați văzut-o mai înainte în imagine și

de 3 zile, de 3 zile încontinuu, sunt la dispoziția poporului.

Am cărat de la aeroportu' Otopeni, de ieri dimineață de la ora 4,

victimele ale teroriștilor, victimele fostului guvern

care ne-a adus în situația de față,

care nu ne-a lăsat să trăim ca niște oameni liberi, să ne facem datoria.

După cum vedeți, acestea sunt ultimele victime, care ne-a indignat și care

acum la aeroportul Otopeni, în fine s-a făcut liniște

și teroriștii care au mai rămas au fost alungați în pădurile din depărtare

și după câte se pare, nu mai au muniție, li s-a terminat muniția, vor fi prinși.

Sunt libaneji și sunt sirieni care au fost parașutați.

Mașina va face un tur. Descoperiți-vă! Descoperiți-vă!

Descoperiți-vă și îngenunchiați.

Libertate! Libertate! Libertate!

Jos cu tiranu'!

Moarte tiranului!

Ceaușescu, anu' nou, îl va face în cavou!

Identificare

Adu-l aicea!

Aicea, nu pe stradă, că mai sunt tancuri, aduceți-l aici!

Ia uite, altul, uite-l! Uite-l!

Îi împușcăm în Piața Victoriei!

Nu-nu-nu, nu trageți!

-Futu-ți dumnezeu' mă-tii! -N-ai voie să tragi!

Ține-l-ține-l să nu scape! Ține-l bine să nu scape!

-Sunt din Valea Jiului și-s nevinovat. -Și ce cauți aici?

Am venit să-mi iau cumnata.

-E fals că e nou! E nou-nouț, e fals! -Păi stai să-l vedem.

-E nou, e fals! -Nu e fals.

-Nu e bun! -Controlați.

-Eu-s nevinovat dom'ne. -Ce vorbești mă?

În alb! Unitatea militară 0405, București, ia uite-l!

-Nu sunt eu. -Ia uite-l.

Bă țineți-l bine, băi! Ia uite ce-i aicea, ce are: ordine-n alb!

Da, sunt român din Valea Jiului.

Poliția română...

-La cine era ordinu' de servici? -Uită-te acolo, la el.

Futu-ți cristosu' mă-tii...

Lasă-l băi în pace.

-Pe cuvânt că dați degeaba... -Știu. Așa zic toți... taci din gură!

Vorbești engleză?

-Ce spune? -Că nu e terorist.

-Și? -Este terorist.

Cerul strălucea,

și îngerii veneau

pe-o rază curată.

Nu se poate, nu ne vine să credem că acest sfânt Crăciun,

Este o minune!

Noi nu ne dăm seama, ne-am dorit toți să venim aici să vă spunem

iubiții noștri concetățeni, iubiților noștri prieteni,

ai noștri spectatori, care ne-ați...

... Numai un pic, că sunt emoționat.

Să vă mulțumim vouă, celor de la televiziune, ostașilor

mamelor, copiilor,

la care ne gândim. Care sunt și copiii noștri.

Să vă spunem că în clipa aceasta, sufletul nostru, tot sufletul nostru,

e al dvs, al acestei minunate țări spre care, până la urmă,

Dumnezeu s-a aplecat...

și suntem cu toții înfrățiți în ceva care nu se mai poate spune,

să mă iertați, sunt atât de copleșit de emoție, de bucurie, vă simt aici

că suntem cu toții aici, împreună, încât nu-nu pot să...

Eu, care atât de ușor aș fi vrut să vă spun o mie de lucruri,

dar știu că timpu', vine timpu'

când fiecare o să putem să spunem, să ne desfășurăm,

să ne punem sufletul pe palmă

în fața dumneavoastră.

Eu am luat de acasă, ceva,

ceva simbolic, ceva simbolic am luat.

O inimioară. Roșie.

25.12.1989 București

Camerele de filmat erau adunate într-o încăpere a studioului de "Actualități",

îndreptate spre un ecran de televizor, în așteptarea unui comunicat important.

Străzile s-au golit din același motiv.

Toată lumea fixează ecranul, în speranța că va vedea imaginile

pe care o singură cameră de filmat are acces să le înregistreze.

Camera de filmat și evenimentul.

De când a fost inventat, filmul pare destinat, în primul rând,

să facă istoria "vizibilă".

Poate reconstrui trecutul, dar și să redea prezentul.

L-am vazut pe Napoleon călare și pe Lenin într-un tren.

Filmul era posibil pentru că exista istorie.

Fără să ne dăm seama,

ca și cum avansam pe banda lui Möbius, situația s-a schimbat.

Privim și suntem nevoiți să ne gândim:

"Dacă filmul e posibil, și istoria este posibilă."

Comunicat

Comunicat:

În ziua de 25 decembrie 1989,

a avut loc procesul lui Nicolae Ceaușescu

și al Elenei Ceaușescu

în fața Tribunalului Militar Extraordinar.

Capetele de acuzare au fost:

1) Genocid.

Peste 60,000 de victime.

2) Subminarea puterii de stat

prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat.

3) Infracțiunea de distrugere a bunurilor obstești

prin distrugerea și avarierea unor clădiri,

explozii prin orașe, etc.

4) Subminarea economiei naționale.

5) Încercarea de a fugi din țară,

pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari,

depuse la bănci străine.

Pentru aceste crime grave,

săvârșite împotriva poporului român și-a României,

inculpații Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu,

au fost condamnați la moarte și confiscarea averii.

Sentința a rămas definitivă și a fost executată.

Vom reveni cu imagini luate-n direct în programul televiziunii de astă seară.

Vom reveni cu imagini luate-n direct în programul televiziunii de astă seară.

Ultima cameră de filmat

Dragi telespectatori, așa cum am anunțat,

Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena

au fost reținuți de grupe de cetățeni și armată,

în timp ce încercau să fugă din țară.

Li s-a efectuat examinarea medicală, potrivit legii,

în urma căreia concluzia comisiei medicale a fost că sunt sănătoși.

S-a constituit un tribunal militar extraordinar.

Capetele de acuzare au fost:

1) Genocid.

Peste 60,000 de victime.

2) Subminarea puterii de stat

prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat.

3) Infracțiunea de distrugere a bunurilor obstești

prin distrugerea și avarierea unor clădiri,

explozii în oraș, etc.

4) Subminarea economiei naționale.

Arată bine, dom'ne.

5) Încercarea de a fugi din țară,

pe baza unor fonduri, de peste un miliard de dolari,

depuse la bănci străine.

Li s-a acordat dreptul la apărare.

Constatându-se existența faptelor incriminante,

inculpații, Ceaușescu, Nicolae,

și Ceaușescu, Elena,

au fost condamnați la moarte

și confiscarea averii.

Vai!

-Ia uite-l... -Ce vorbești mă. E genial, genial...

Sentința a rămas definitivă

și a fost executată prin împușcare.

Dragi telespectatori, am încheiat programul televiziunii noastre libere.

Vom reveni dimineață, la ora 11.

Cadavrele pe ecran

Cum, e el.

Nu-l mai recunoști?

Elena!

Gata, asta e. Stinge.

Cameramanii TVR au rămas în emisie, fără întrerupere, până pe 26.12.1989.

Ce vreau eu să mai vă spun, să spunem: fraților,

conducătoru', criminalu', care am văzut astăzi la televizor, a fost omorât,

ne-a mințit în așa fel să ne urâm pe noi

că unul lua 300 de lei mai mult, unu mai puțin,

să ne urâm între noi ca să nu poa' să iasă el întotdeauna la suprafață,

drept care copiii lui aveau milioane pe cec,

printre care fii-sa 97.000 de dolari, care nu...

el spunea, „dolarii sunt viața noastră, să nu-i cheltuim aiurea”

și el dădea, împărțea cu... cu toți conducătorii, dolarii ăștia

și noi nu puteam să ne distrăm niciodată, tineretu' n-avea o casă de cultură,

la ora 6 se stingea toate luminile, nu puteam niciodată să ne distrăm!

Am crescut într-o ură cu germanii, cu ungurii. El spunea că ”minoritățile”

da' ungurii erau prietenii noștri, că cu ei am trăit,

cu germanii puteam să ne ajutăm

toți ne ajută acuma. Din cauza asta, copiii noștri poate au murit,

dintre care mulți suntem... ne-au murit frați, cumnați...

Din cauza asta... și vă urez să ne ajutăm în continuare

că așa e viața asta a românului, ne-am ajutat mereu

și eu vă urez sărbători fericite, trăiască România liberă!