Original subtitles

Sincronizare Nikuşor

ÎNFRUNTAREA GLADIATORILOR

Traducerea şi adaptarea: Cristian82

Într-o epocă, când comunicarea

încă era lentă şi primitivă

au apărut printre popoarele îndepărtate

şi prin avanposturile extreme ale Imperiului...

o mulţime de personaje

printre care divinul Nero.

Tacitus şi Suetonius

se referă la cel mai renumit dintre toţi, Terentius

care a avut îndrăzneala să se dea drept Impăratul.

Această misiune remarcabilă a avut succes.

Atâta succes, că şi astăzi

aproape 2.000 de ani mai târziu,

îndoielile încă persistă în ceea ce priveşte realitatea

ultimei campanii a lui Nero împotriva tracilor.

Trage.

Trage.

Trage.

Spartacus, romanii ne ard satele.

Pe cai.

Să mergem.

- Eşti rănit grav? - Spartacus...

Nu am putut să le rezistăm romanilor. Dar tu ai putea face ceva.

Capturează-l pe liderul legiunilor romane.

Vrei să spui pe generalul comandant

consulul Mettelus.

Da.

Moarte romanilor.

ROMA ANUL 79 E.N.

Şi Tracia a fost deja îmblânzită

cum v-a fost raportat şi de către consulul Metellus.

Ultima fărâmă de rezistenţă a fost eliminată.

Populaţia Traciei a acceptat acordul Imperiului.

Propunerea înaintată de consulul Metellus prin care îi cere Împăratului

să facă o vizită de stat Traciei mi se pare nechibzuită.

Aprob propunerea consulului Metellus.

Tracia e o ţară plină de bogăţii şi de posibilităţi.

Dacă-l trimitem pe Nero

o să ne aducă toate comorile Traciei.

Despre ce comori vorbeşti?

Eu cred în legende.

Poţi să-i garantezi siguranţa

divinului nostru Împărat?

Sosirea lui Nero o să fie interpretată de populaţia Traciei

ca un semn de bunavoinţă.

Senatul îţi este recunoscător pentru recomandarea ta.

O să fii informat înainte

despre data sosirii

Împăratului.

Te-am aşteptat.

- L-am găsit în mahalaua din Sabore. - Cine este?

Un gladiator.

Băuse şi se luptase cu toată lumea dintr-o tavernă.

Se pare că e exact omul de care avem nevoie.

- Seamănă cu Nero? - Ca două picături de apă.

De ce nu l-ai adus cu tine?

L-am trimis să se îmbăieze. Avea nevoie de una, crede-mă.

Bine, totul merge conform planului.

O să plecăm imediat în Tracia.

- Tracia? Unde-i asta? - Departe, în Asia?

- Vii de la Roma? - De la Senat.

Cu un mesaj pentru comandantul legiunilor,

consulul Metellus.

Tu de colo! Mesagerule. Ce spune mesajul?

Nu ştiu ce spune.

Şi nu trebuie să ştiu.

Tot ceea ce ştiu e că trebuie să i-l livrez consulului Metellus.

Şi numai consulului Metellus.

Dacă ţi se pare că acest mesaj e atât de important

o să te însoţesc.

Nu ar fi sigur să te las să călătoreşti singur prin această ţară,

care a fost cucerită recent.

Mesajul e în această cutie?

Da.

Înşeuaţi doi cai.

Dar mai întâi trebuie să mănânc.

Mişcă.

Şi tu.

Treceţi în rând, câini mizerabili.

Ieşiţi afară.

Haideţi, ridicaţi-vă în picioare.

Credeţi că puteţi dormi toată ziua?

În picioare.

Mulţumesc, Spartacus!

Suntem norocoşi că eşti aici, Spartacus.

Când ai de gând să acţionezi?

Înainte de ivirea zorilor.

Ce caută aici, consulul Metellus?

Ce fac?

Nu ştiu.

Nu-l ucideţi.

Mi-a salvat viaţa.

Ziua aceasta a început rău.

Preotul te-a sfătuit, să nu faci această inspecţie.

Cu siguranţă nu a prezis şi intervenţia acelui prizonier.

Apropo, să fie adus la mine.

E aici.

Vreau să-ţi mulţumesc.

Ţi-ai câştigat libertatea. Eşti un om liber.

Nu mi-am dat seama că viaţa ta

merită doar altă viaţă la schimb.

Unde vrei să ajungi?

Că viaţa ta valorează cel puţin 100 de vieţi trace. Sau greşesc cumva?

Nu-i pot elibera pe toţi oamenii ăia.

Au atacat şi rănit legionari romani.

Dar soldaţii ăia ne-au distrus satele.

Ordinele Împăratului Nero sunt, să-i tratăm cu severitate

pe toţi cei care se revoltă împotriva legilor Romei.

Totuşi, aş putea să-mi temperez tratamentul asupra prizonierilor.

Mai întâi, vreau dovezi ale loialităţii tale.

Pot să ţi le ofer acum.

Nu am fost niciodată unul din prizonierii tăi.

Am venit aici ieri, din proprie iniţiativă.

Ce te-a făcut să rişti să intri într-o tabără romană?

Am avut motivele mele.

Cheamă-l pe Marcus Vinicius.

Nu o să câştigi niciodată doar prin forţa brută.

Trebuie să ai şi puţină minte.

Nu crezi că am minte?

Marcus Vinicius,

spune-mi ce motiv a avut acest individ de a intrat în tabara noastră?

A intenţionat să vă răpească şi să vă ţină ostatic

până când am fi fost de acord să-i eliberăm întregul trib.

Care e numele lui?

- Spartacus. - El este.

Ştii şi asta.

Eşti cel mai faimos dintre toţi tinerii traci.

Trebuia să-mi salvezi viaţa.

- Da. - Bine.

Iar acum, hai să ne arătăm loialitatea unul altuia.

Cum ai aflat asta?

Ai fost ţinut sub supraveghere constantă, cât ai fost liber.

Poţi pleca Marcus Vinicius.

S-ar putea să fii duşmanul meu, dar ţi-am salvat din nou viaţa.

Nu exagera şi nu-i tenta pe zei prea des.

Un om ca tine nu e uşor de trecut cu vederea.

Asta e tot momentan. Pleacă!

Am spus să pleci! Aşteaptă puţin.

Cum o să-ţi eliberezi mâinile?

Pleacă acum, Spartacus.

Cât e în tabără, supraveghează-l cu atenţie.

Consulul Metellus a spus,

că poţi lua trei prizonieri cu tine. Alege-i.

Rănitul.

Mai mulţi romani... Mai bine nu avem încredere.

Mai bine schimbăm ruta.

- E mai lungă. - Dar mai sigură.

Cine eşti?

Barbuglio, escortându-l pe împărat.

Împăratul este aici?

La două zile distanţă.

Trebuie să-i raportez comandantului legiunii imediat.

Consulul Metellus va fi încântat.

Sunt creştini pe aici?

Îi poţi întâlni peste tot. De ce mă întrebi?

Nero nu poate uita. Au dat foc Romei.

Nobile Lucius, ce să fac cu aceşti creştini?

Nu au fost uşor de prins.

Au luptat ca nişte tigri.

Pune-i în coloana din spatele căruţei împăratului,

divinul Nero.

O să instalăm tabăra aici.

Divinule, sper că ţinta dvs nu se va îmbunătăţi,

pentru că aţi putea fi

lipsit de serviciile mele,

înainte să ne putem îndeplini misiunea,

în această ţară neplăcută.

În sfârşit am ajuns în Tracia.

Şi ştiţi de ce suntem aici.

Nero,

eşti cel mai bun dintre gladiatori.

Am ajuns la capătul răbdării.

Nu mai suport viaţa în acest cort, sau această călătorie.

Abia ai început. Divinul meu...

nu poţi renuta acum la noi, când am ajuns în Tracia.

Trebuie să-ţi demonstrezi mărinimia şi înţelepciunea,

acordându-le îngăduinţă Tracilor.

Dar mai presus de toate

o să-ţi demonstrezi în public,

puterea în arenă.

Călătoria asta m-a amorţit.

Am avut deja grijă să te antrenezi. O să fii mulţumit.

Ura! Ura! Ura!

Cu aceşti trei oameni te poţi antrena. Vor lupta toţi cu tine.

Toţi trei...

Împăratul la frâiele Romei a demonstrat mereu posibilităţile sale supraumane.

Ura! Ura! Ura!

Ei aparţin sectei care a incendiat Roma. Îi urăşti, nu-i aşa?

Daţi-mi un pumnal, o plasă şi un trident.

Dar sunt sunt din lemn.

Sunteţi creştini, nu?

Nu-i aşa că una dintre legile voastre vă interzice să-i omorâţi pe alţii?

Ei bine, divinul Nero nu vrea să vă facă să cădeţi în păcat.

Moarte! Omorâţi-l!

Nu-i lua viaţa. S-ar putea să-ţi fie încă util.

Lasă-l să spună poporului său despre forţa şi mărinimia Împăratului.

Mai ai din vinul acela bun de Palermo?

Butoaie întregi, cât vrei tu, divinul meu.

Te iert de data asta.

Livia, ai înnebunit?

E cel mai valoros lucru pe care-l avem.

Ştiu cum te simţi,

dar nu peste mult timp o să fim bogaţi.

Asta nu depinde doar de noi, ci şi de el. Nu uita asta.

Nu pot uita că-l urăsc.

Ura ta nu poate să ne afecteze planurile.

- Urăsc toate astea. - Şi pe mine?

Spune-mi adevărul, Livia.

Mă urăşti şi pe mine?

Ştii care e răspunsul la această întrebare.

Nu te pot detesta.

Suntem aproape.

Până aici mergem noi.

În zori, romanii vor fi aici.

De ce nu mergem mai departe şi-i atacăm noaptea?

Nu, o să-i prindem în capcană în această râpă.

Cel mai important

este să-l luăm prizonier pe Împărat.

Pe Nero?

Ce nu am putut să obţinem de la Metellus

o să obţinem de la Împărat.

Nu e prea riscant?

Ba da. De asta am ales "Bârlogul Lupului".

E o râpă unde putem aştepta fără a fi vazuţi.

Când o să-l avem pe Împărat, o să fugim pe o cale.

E calea care duce spre pădure, o să vezi.

Romanii nu o să ne poată urmări.

Să pregătim armele.

Eu mă ocup de schimbul gărzilor.

Şi fii atent, Lusigno.

Vor ajunge imediat.

- Ce s-a întâmplat? - Nimic.

Nu pari tu însuţi. Ţi-e frică?

Frică? Mie?

Uite-i. Pregătiţi-vă.

La perete. Atenţie!

Menţineţi-vă poziţiile.

Nu aveţi motive să vă îngrijoraţi.

Capcana lor a mers perfect... împotriva lor.

Drumul e liber acum.

Înainte!

Plecaţi. Lăsaţi-mă cu Spartacus.

Nu încerca să vorbeşti acum, poate aştepta până mai târziu.

Ascultă!

Eu am făcut-o.

- Eu i-am avertizat pe romani. - Tu ai făcut-o?

I-am spus ce vrei să faci, în tabăra romană.

Apoi i-am spus că, o să încerci să-l răpeşti pe Împărat.

- Dar de ce? De ce? - Eu...

Nu am avut nimic, toată viaţa mea.

Trebuie, să-ţi spun...

încă ceva.

Lucius... consulul lui Nero

se pregăteşte să...

Ajutor! Ajutor!

Aşteptaţi aici.

Cine eşti tu? Şi ce faci aici?

Numele meu e Livia.

Sunt o sclavă a Împăratului.

Am profitat de confuzie să scap.

Ţi-ai asumat un mare risc.

Au spus că vor să mă ucidă,

pentru că au aflat că sunt o creştină.

- Tu, creştină? - Ce e atât de ciudat în asta?

Ei bine, nu am ştiut că o femeie ar putea deveni o creştină.

În afară de asta, au provocat multe probleme în ultima perioadă.

Tu nu eşti creştin?

Nu mă deranjez cu aşa ceva.

Aşteaptă! Nu mă poţi lăsa aici.

În regulă.

Dar ar trebui să încetezi să mă mai urmăreşti.

Prieteni, dacă nu aţi văzut până acum un creştin,

ea e o creştină.

Ce mai e acum?

Mi-e frică.

Nu mă puteţi lăsa aşa aici. Sunt o sclavă pentru romani.

Dar pentru alţii ce eşti?

Nimeni nu poate fi sclavul nimănui.

Suntem egali cu toţii. Suntem fraţi.

Dacă suntem egali cu toţii, cine mai munceşte?

Chiar şi creştinii muncesc, pentru că-şi iubesc aproapele.

Este cam complicat.

Momentan ai nevoie de ajutorul nostru.

O să te ajutam şi o să te respectăm.

Spartacus...

Nu ştiu cum să fac asta.

Dacă mă gândesc mai bine, capcana era pentru noi.

Aşa îşi păzesc romanii transporturile?

Voi ce făceaţi acolo?

Aveaţi gânduri paşnice?

Voiaţi să-l ucideţi pe Împărat?

Soldaţii lui au ucis mulţi oameni, chiar şi femei şi copii.

Viaţa oamenilor e sacră, chiar şi cea a duşmanilor.

Dacă nu e considerată sacră de romani, de ce ar trebui să fie pentru noi?

Romanii trăiesc greşit.

Viaţa tuturor, a sclavilor, chiar şi a celor malformaţi, trebuie respectată.

Cine spune aceste vorbe absurde?

Dumnezeul meu, care ne învaţă să-i iubim pe toţi,

mai ales pe duşmani.

Ascultă, unde este Dumnezeul tău?

În ceruri.

În ceruri?

Asta explică,

de ce acum e atât de nepotrivit

pentru oameni şi războaie.

Ascultă-mă, dragul meu Lucius.

Trebuie să recunosc că eşti cea mai sclipitoare minte din tot Imperiul.

După a mea, desigur.

Tracii sunt la picioarele noastre

şi totul merge aşa cum am plănuit.

Înveseleşte-te Lucius,

ai fost grozav şi o să te răsplătesc cumva.

O sa te numesc... Nu ştiu ce o sa te numesc.

Şambelan al palatului, când ne întoarcem la Roma.

Pentru că nu uita, divinule, că trebuie să ne intoarcem la Roma.

Ce păcat. Dar o să te fac mare şambelan al palatului.

Sau orice vrei.

Prin urmare, îi acord fiecăruia...

Rangul de cetăţean roman.

- Ai veşti? - Cele mai proaste.

- Ce s-a întâmplat? - Citeşte tu însuţi.

Acest mesaj era în drum spre Metellus, comandantul legiunilor.

Crezi că mesagerul avea habar, despre importanţa mesajului?

Nu contează. M-am ocupat de el.

Acum nimeni nu mai ştie despre conţinutul mesajului, în afară de noi doi.

Presupun că vor trimite alţi mesageri din Roma.

Se poate, dar cu siguranţă peste trei, patru zile.

Mesajul original se află acum în mâinile lui Metellus?

L-am livrat, după ce l-am modificat, spunând că Împăratul o să ajungă în Tracia,

din clipă în clipă.

Mai putem face un singur lucru.

Să punem mâna pe comoară tracă.

Nu crezi că e puţin nechibzuit să facem asta?

O să acţionăm acum, pentru că s-ar putea să nu mai avem altă şansă.

Vino cu mine.

Asta trebuie să fie.

Capul zeului Mithra.

Centrul gurii. Dă-mi pumnalul tău.

Un bătrân pe care l-am torturat la Roma, ne-a spus adevărul.

Au luat comoara.

Cum au aflat de noi?

Planul nostru a eşuat. Şi acum?

Cred că au fost pe grabă.

Probabil că au luat-o acum câteva zile,

când au aflat că venim noi.

O să găsesc comoara aia.

Nu poate fi prea departe.

O să trebuiască să te lăsăm aici.

Dar nu-ţi face griji, o să ne întoarcem.

Soldaţii Împăratului mă caută.

Mi-e teamă.

Inamicii Romei sunt prietenii noştri.

Misiunea noastră este foarte importantă pentru noi.

Suntem legaţi printr-un jurământ secret.

Livia, mi-ai spus că cel mai rău păcat pe care poate comite un creştin, este

- să spună minciuni. - Da.

Eşti pregătită să juri, pe Dumnezeul tău,

că nu o să dezvălui niciodată ceea ce eşti pe cale să vezi?

Jur.

Jur pe Dumnezeu.

A durat un secol să adunăm toate astea.

Şi cu această comoară plănuim să ne răscumpărăm libertatea.

Apoi o să-i alungăm pe invadatori din ţara noastră.

E păcat că Domnul tău îi preferă pe cei bogaţi şi nu pe cei săraci.

Nu am mai văzut astfel de bogăţii.

Cum poţi să le rezişti?

Oi fi tu creştină, dar eşti o femeie.

Pot să-l păstrez?

Aş vrea să o poţi face, dar din nefericire aparţine Traciei

şi nouă tuturor.

E timpul să plecăm.

Şi acum o să vă recit o poezie.

Lasă-l să se distreze cât mai mult timp posibil. Nu ştie ce spune mesajul.

La Roma, Nero a fost ucis.

Apoi... gladiatorul, cu o singură lovitură...

Se pare că au început să economisească la Roma.

Uită-te la asta.

De când Roma trimite un mesaj Imperial, şters şi rescris?

În ultima parte, anunţă sosirea iminentă a Împăratului, în Tracia.

S-ar putea să ne confruntăm cu ceva

care pare mult mai rău decât pare.

Împărăteasa a trimis deja după mine?

Mâine?

Nu, o să plecăm din Tracia în această noapte.

Mă întorc acasă chiar acum. Înţelegi?

Ei bine, nu ai nimic de spus?

Ascult.

Mă întorc în Pannonia, aşa că,

dacă ai nevoie de cineva care să joace rolul Împăratului,

poţi să-ţi joci singur rolul.

Terentius, o să rămâi aici.

Până acum am luat deciziile corecte.

Şi am de gând să continui.

Nimeni nu ştie de moartea lui Nero, în afară de noi.

Şi e important să fim aici pentru luna plină.

- De ce? - Pentru că aşa ne-am înţeles cu Livia,

când am trimis-o să-l întâlnească pe Spartacus.

Vezi?

Totul de aici e pentru Livia,

în timp ce noi aşteptăm lângă el, ca ea să se poată juca.

Taci din gură!

Nu-ţi permit să continui.

Bagă bine la cap.

Ţi-am plătit ieşirea din arenă,

când erai doar un gladiator mediocru.

Am încercat să fac ceva din tine.

Şi-ţi interzic să dai cu piciorul la tot,

pentru că ai devenit un laş, lipsit de coloană vertebrală.

- Eu, laş? - Lucius are dreptate.

Consulul Metellus, solicită să fie primit de către Împărat.

De acord.

Spune-i că, o să vizitezi legiunile în curând.

Şi vorbeşte cât mai puţin posibil.

Prefer să nu fiu văzut

de consulul Metellus.

Divinule, acceptă omagiul

şi jurământul meu de loialitate şi al întregii legiuni.

E pentru prima dată când Zeii, mi-au permis să apar în faţa lui Cezar.

Am auzit că mulţi te linguşesc.

Puterea Romei depinde de aptitudinile,

curajul şi puterea ta.

Ai îndeplinit mai multe într-o zi în Tracia,

decât eu într-un an cu legiunile mele.

Vreau ca oamenii să-şi amintească de Împăratul lor, ca de un om al păcii.

O să fie o plăcere să-ţi revăd trupele, azi...

în tabăra mea.

Lucius?

Lucius?

Unde eşti?

Aici.

Sper că ai ascultat.

Am făcut o treabă bună.

Eşti sigur, că el crede că eşti Nero?

Sunt sigur de asta.

Metellus îl cunoaşte pe Nero ca pe dosul palmei lui.

A minţit când a spus că l-a văzut pentru prima dată pe Împărat.

Ei bine, atunci trebuia să-l opreşti, înainte să plece.

M-am gândit la asta.

E deja în temniţă.

După atâţia ani petrecuţi la Curte

am uitat cum e viaţa.

Ştiu din nou ce e pacea.

Şi ţie îţi datorez asta.

Poate că Dumnezeul tău ne-a adus împreună.

- Ce încerci să spui? - Nu ştiu.

Toate lucrurile pe care mi le-ai spus,

par nebuneşti pentru un om ca mine.

- Nu te supăra. - Nu mă supăr.

"Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine.

"Celor care te lovesc, întoarce-le şi celălalt obraz,

"şi iartă-le păcatele."

Când te ţin de mâini şi mă uit la tine,

aceste lucruri nu mi se par atât de ridicole.

Am uitat deja de nişte duşmani.

Eşti o romană, nu-i aşa?

Îmi pare rău Livia, sunt doar un barbar.

Fiecare femeie vrea să audă, ceea ce încerci să-i spui.

Livia.

Vreau să plec de aici. Grăbiţi-vă.

Livia.

Livia.

Livia.

Erau soldaţi romani.

E riscant să atacăm Curtea Împăratului, mai ales acum.

Poate ai dreptate.

Dă-mi banii.

Merg s-o răscumpăr.

Fii atent. Avem nevoie de tine.

Trădarea tristă a consului Metellus,

l-a deranjat foarte tare pe Împărat.

Totuşi, este sigur de loialitatea voastră.

Mi-a dat sarcina

de a comanda legiunile.

Ne confirmăm loialitatea faţă de divinul Nero.

Dar avem o întrebare.

De ce este acuzat, consulul Metellus?

Vă accept jurământul de loialitate,

dar nu o să-l întreb asta pe Nero.

Mi-e teamă că s-ar putea să-l supere.

Îţi mulţumim.

Trăiască noul comandant.

Nu poţi intra aici.

Opreşte-te!

Ai o atitudine de grajd.

Ei bine, ce doreşti? Ştiu că tu eşti Spartacus.

Toată lumea te cunoaşte.

Trebuie să fi fost un gladiator magnific.

Trebuie să vorbim.

Vreau să răscumpăr o sclavă capturată de soldaţii tăi.

Aş spune recapturată. Ei bine, care e numele sclavei?

Livia. Înseamnă mult pentru mine.

Dorinţa Împăratului e ca popoarele noastre să trăiască în armonie.

Aşadar, o să-ţi dau fata.

Îţi plătesc oricât doreşti.

Nu pot accepta bani din partea tracilor.

I-o fac cadou acestui om pe sclava Livia.

Condu-l la ea.

Urmează-mă.

Spune-i Liviei că vreau s-o văd.

Dacă opui rezistenţă, o ucidem pe prietena ta Livia.

Duceţi-l de aici.

Eşti foarte inteligentă Eşti demnă de mine.

Însă, după părerea mea ai mers puţin cam departe.

Apropo, tracul a fost aici.

Da, Spartacus. A vrut să te elibereze.

Se pare că s-a îndrăgostit de tine.

Şi tu ce i-ai spus?

Desigur că i-am dat permisiunea, draga mea.

Acum că e în închisoare, o să aibă timp să se gândească ce idiot a fost,

chiar şi să îndrăznească să se uite la tine.

- Domnule consul Metellus? - Spartacus.

Dar pe tine cine te-a închis?

Lucius şi acel impostor, pe care toată lumea îl consideră Nero.

Amândoi sunt nişte trădători.

Şi asta e dovada.

Nu sunt prieten cu romanii,

dar dacă vrei, poţi veni cu mine.

Ofiţer al gărzilor. Sunaţi alarma.

N-o să reuşeşti niciodată.

Mi-ai salvat o dată viaţa.

Salvează-te pe tine.

Ce s-a întâmplat?

Spartacus, este în celula consulului Metellus.

Deschide-o.

Grăbeşte-te.

Ia întregul pluton şi mergeţi după Spartacus.

Dacă nu-l prindeţi pe Spartacus, vă jur că vă jupoi de vii pe toţi.

Livia, unde putem vorbi?

Vino cu mine.

Nu pot înţelege ce s-a întâmplat.

Am oferit recompensa şi mi s-a spus că te pot lua.

- Cine s spus asta? - Lucius.

Lucius?

Iar apoi m-au luat şi m-au închis într-o temniţă.

Dar poţi veni cu mine acum, Livia.

- Nu vrei să faci asta? - Încearcă să crezi în mine.

Chiar dacă nu-ţi pot explica ce se întâmplă, vreau să ştii că...

E prea târziu, şi nu trebuie să-ţi asumi niciun risc.

Dar nu mai vreau să te părăsesc.

Imediat ce pot, o să vin să te duc de aici.

Pentru totdeauna.

Ce rost mai are să interceptezi mesaje de la

Roma, şi să-l ţii închis pe consulul Metellus

sau să preiei prin înşelăciune comanda legiunilor romane?

- Singurul pericol pentru noi este... - Ştiu, Spartacus.

Am calculat fiecare risc,

dar nu am crezut că o să fiu împiedicat de acei traci blestemaţi.

Divinul meu, tu n-ai nicio idee?

De fiecare dată când te văd, am altă inspiraţie.

Prima a fost ideea de a juca rolul lui Nero.

Cea nouă,

este să te transform în cel mai mare gladiator al tuturor timpurilor.

Am şi eu câteva idei, dar tu, prietene ai prea multe.

Vedeţi astea două mere?

Mărul ăsta e Nero, ăsta e Spartacus.

Se vor întâlni în arenă.

Divinul Nero, o să trebuiască să-l ucidă pe Spartacus,

altfel, nu o să mai punem mâna pe comoara tracilor.

Din nou comoara aia.

Spui că vrei să o găseşti, de când am părăsit Roma.

Dar nu am fost în stare să o găsim.

Iar acum Spartacus a dispărut.

Ştiu pe cineva care o să ni-l aducă pe Spartacus, oricând dorim.

Cine?

Înaltul preot al zeului Mithra.

Nu cred că vrea să-şi dezamăgească Împăratul,

sau să nu profite de generozitatea divinului Nero.

Deci totul cade din nou pe umerii mei. Trebuia să-mi dau seama.

Nu e atât de uşor pe cât crezi. E mai puternic decât zece giganţi.

Eu o să fiu cel ucis în arenă.

Da, dacă nu aş fi fost eu, cu siguranţă ai fi fost ucis.

Dar înainte de runda decisivă, o să pregătesc o capcană.

O să-l trimită pe Spartacus în iad.

Nu am de gând să lupt împotriva unui impostor,

care pretinde că este Împăratul Romei. Omul ăla nu este Nero.

Spartacus cum te putem crede?

Nu mai ai nicio masură.

Ai vreo dovadă despre ceea ce spui?

Nu am nicio dovadă, dar ştiu asta.

Asta nu ajunge.

În regulă.

O să accept provocarea.

Dacă acel roman iese victorios,

atunci o să recunosc că am greşit

şi o să accept orice pedeapsă care credeţi că e potrivită pentru mine.

Dar dacă câştig eu,

o să mân poporul într-o revoltă împotriva falsului erou.

Zeul Mithra o să-i acorde victoria,

celui care merită.

Nu uita că provoci Imperiul.

Vreau să-ţi vorbesc.

Plecaţi!

Ce te deranjează, draga mea Livia?

Cruţă-i viaţa lui Spartacus.

- Ce tot spui? - Ştiu totul.

Te-am auzit vorbind cu Kabulio şi Terentius.

De ce vrei să-i salvezi viaţa lui Spartacus?

Îl iubesc.

Poftim?

Tu, fiica mea,

îndrăgostită de un barbar?

Asta e răsplata pentru toate sacrificiile pe care le-am făcut,

pentru toate riscurile pe care a trebuit să le înfrunt

şi pentru cele pe care o să le înfrunt pe viitor.

Toate astea să-mi văd fiica căsătorită cu cel mai aprig duşman al meu.

Îmi cer iertare, tată.

Dar nu mă pot abţine.

Deşi am fost de acord să iau parte la planurile tale,

mi-a fost frică că...

O să te cobori la nivelul lui Kabulio şi al lui Terentius.

Am făcut mereu ce-ai vrut.

Dar acum că eşti îndrăgostită de Spartacus,

tatăl tău nu mai există.

Îmi pare rău, dar e prea târziu să-mi schimb planurile.

Bine, ucide-l dacă vrei,

dar asta nu o să te ajute să găseşti comoara.

Nu este ăsta singurul motiv pentru care ai venit aici?

Unul din ele.

Pot să-ţi spun eu unde e ascunsă comoara,

dar în schimb îţi cer să-i cruţi viaţa lui Spartacus.

Nu glumeşti, nu-i aşa?

Nu ţi-ai păcăli tatăl, nu-i aşa?

Priveşte.

Acesta este colierul pe care l-am furat din comoara tracilor.

Chiar dacă aş fi de acord cu asta,

cum să spun, troc?

Nu ştiu cum o să-l salveze asta.

Există o cale.

- Ce cale? - Înainte de runda finală,

o să-i dau un drog lui Spartacus,

care nu o să-l ucidă,

- ci doar o să-l adoarmă. - Pe toţi zeii,

eşti mai inteligentă decât tatăl tău.

Acum spune-mi unde este comoara.

Îţi voi spune doar după ce-l voi avea pe Spartacus,

în viaţă în mâinile mele.

Te aşteaptă.

Împăratul şi Spartacus,

doar prin puterea trupului lor,

trebuie să ţină câte un atelaj de cai,

atâta timp cât bat tobele.

Divinul Nero şi campionul Traciei, Spartacus,

vor lupta,

împotriva a trei gladiatori.

Câştigătorul va fi cel care învinge

în cel mai scurt timp,

toţi cei trei adversari.

Armele sunt făcute din lemn, pentru a evita rănile mortale.

Doar armele tale sunt din lemn.

Acum cei doi campioni,

vor înfrunta testul final,

Spartacus, te-au păcălit.

O să ne facem griji pentru asta mai târziu.

Mulţumesc! E o nimica toată.

Aşteaptă confruntarea finală.

Pe legea mea, moartea adevăratului Nero,

părea că ne va ruina.

Acum s-a dovedit a fi folositoare.

Un Împărat nu trebuie să facă asta.

Nu trebuie să îngenunchezi în faţa nimănui.

La Roma, deja se luptă pentru succesiunea tronului,

dar cine e mai calificat ca tine să-l urmeze la tron pe, Nero.

Eu sunt comandantul legiunilor

şi în curând comoara o să fie a noastră.

Avem armele, avem aurul.

Nimic nu o să ne oprească.

Te bucuri de victoria de azi din arenă?

Bine.

Pregăteşte-te de o serie de victorii,

prin toate arenele Imperiului.

Apa pe care mi-ai dat-o să o beau,

a avut un gust foarte amar.

Ai stricat totul.

Tracii m-au abandonat pentru totdeauna.

De parcă aş fi fost duşmanul lor.

Mi-ai distrus poporul.

M-ai trădat

pentru acel impostor mizerabil.

Înţelege te rog că a trebuit să o fac?

A fost singura cale să te salvez.

Înţeleg doar că voi creştinii,

îi distrugeţi pe toţi cei care cred în voi.

Ar fi fost mai bine dacă aţi fi fost distruşi,

exterminaţi.

Creştinii nu au nimic de-a face cu asta...

Pentru că eu nu sunt o creştină. M-am prefăcut doar că sunt.

Toate lucrurile...

Pe care mi le-ai spus...

Îmi spui că au fost minciuni.

A trebuit să mint.

Altfel nu ai fi fost de acord să mă ajuţi niciodată,

când m-ai găsit în pădure.

Deci şi asta a fost o minciună.

Da.

Chiar sunt fiica lui Lucius Quintilius.

Trebuia să mă supun tatălui meu.

Trebuie să crezi asta.

Pleacă.

Pleacă. Te urasc.

Nu pot să cred asta.

Nu pot să cred că,

fratele meu Metellus

ar porni împotriva Romei.

Îl cunosc prea bine.

În orice caz, este sigur ca legiunile lui,

sunt pe cale să plece din Tracia spre graniţă.

Depinde de noi să-l oprim, să ajungă în Dalmaţia. Şi trebuie oprit imediat.

O să ofer funcţia mea oricui o vrea.

Informaţi Senatul Roman.

Galba,

înţelegem bine de ce eşti atât de afectat,

dar dacă stăm aşa şi aşteptăm ordine de la Roma,

nu o să putem opri niciodată legiunile din Tracia.

Trebuie să-ţi păstrezi funcţia.

Nu pot să cred că fratele meu, consulul Metellus,

ar face o asemenea infamie.

Cât de departe sunt legiunile noastre de Tracia?

La două zile de mers.

Hotărârea tragică a fost luată.

Asta trebuie să constituie pentru noi o demonstraţie clară,

că mai presus de chestiunile personale,

există un concept al datoriei, faţă de naţiune.

O să pornim imediat împotriva legiunilor rebele.

Chiar dacă sunt comandate de fratele meu.

D-le general,

iscoadele noastre ne-au raportat că,

legiunile trace sunt doar la 16 km distanţă de aici.

Acţionaţi cu atenţie şi trimiteţi oamenii să patruleze.

Ţi-am spus adevărul Spartacus.

Ea e fiica lui Lucius Quintilius.

Pot să confirm povestea ei.

La Roma, Nero a fost asasinat,

iar Lucio Quintilio a interceptat mesajul

de la Senat.

S-au întâmplat multe lucruri teribile în aceste vremuri.

Ceea ce spui e aproape adevărat.

Lăcomia şi ambiţia,

au dus la declinul tatălui tău.

Te înţeleg de ce eşti ofensat.

Dar în numele prieteniei tale cu Metellus,

îţi cer să rămâi, şi să lupţi de partea noastră.

Şi o să recâştigi toată onoarea noastră.

Sper că în sfârşit ai înţeles.

Accept.

Spartacus? Marcus Vinicius? Care sunt veştile?

Ofiţerii tăi ţi-au rămas loiali.

Metellus?

Înainte să începem să vărsăm sângele fraţilor,

şi al soldaţilor noştri

vreau să vă vorbesc, ca de la un cetăţean roman la altul.

Nu e nici un Metellus aici,

dar dacă vrei să vorbeşti cu noul general comandant, iată-mă.

În timp ce aşteptăm alegerea unui nou Împărat,

noi romanii, trebuie să fim mai uniţi ca niciodată.

Noul Împărat a fost deja ales.

Eu, Gaius Aurelius Terentius,

sunt noul Împărat.

Nu recunosc niciun Împărat, până când nu primesc un acord din partea Senatului.

Acţionaţi împotriva legii

şi împotriva Senatului.

Tu eşti cel care acţionează împotriva legii.

Îţi recunoşti sau nu Împăratul?

- Nu. - Asta înseamnă război.

În formaţie "pană zburătoare". Pregătiţi-vă de atac.

Tu o să te ocupi de trădătorul ăla de Galba.

Mă recunoaşteţi?

Desigur. Sunteţi comandantul nostru.

- Bine aţi revenit. - Cavaleria e pregătită?

E pregătită de atac,

ca întotdeauna la ordinele dvs, d-le general.

Dacă ajungem pe câmpul de luptă la timp, aş putea evita ce e mai rău.

Uite-l pe fratele meu Metellus.

- O să trebuiască să ne retragem. - Dar de ce?

Mă simt bine.

Hei, oamenii tăi.

Să plecăm.

Nu mai vărsaţi nicio picătură din sângele fraţilor voştri. Opriţi lupta.

Bătălia a luat sfârşit.

Vă rog, cruţaţi-i viaţa tatălui meu.

Nu-ţi face griji Livia.

Lucius.

Haide. Mişcă-te.

O să-mi folosesc doar mâinile.

Îmi datorezi răzbunarea gladiatorule.

În toată această poveste cumplită

există cineva care a suferit la fel de mult ca noi.

Ei îi datorăm totul.

M-ai convins de existenţa unui zeu necunoscut,

iar acum dorinţa mea este să fie pace, între Romani şi Traci.

Aşa că îţi rămân dator.

O să mă ierţi?

Acesta este primul lucru pe care l-am învăţat.

Şi al doilea?

Repetă-l.

"Să-ţi iubeşti duşmanii".

În special pe tine.

Aţi urmarit filmul artistic: ÎNFRUNTAREA GLADIATORILOR

Traducerea şi adaptarea: Cristian82

S F Â R Ş I T

Sincronizare Nikuşor