Original subtitles

Se af� printre cele mai mari structuri r�mase dup� al 2 lea r�zboi mondial.

Este unul dintre cele mai mari proiecte din lume.

O serie de fort�re�e antibomb�.

Avea grosimea a 3 etaje de beton.

Construit pentru a proteja una dintre armele Germaniei.

Submarinele erau singurele arme care �l speriau pe Churchil

acestea sl�beau Marea Britanie de putere.

Aceasta este povestea Bunc�relor pentru submarine.

Acest sistem este unic pe coasta atlanticului.

Ordonale s� �nchid� imediat.

Asii care �i spuneau casa

echipajele nu mai erau s�n�toase �i �n form� pentru a lupta.

Alarma! Raid aerian.

�i o campanie a alia�ilor pentru a le distruge.

Aceast� este o construc�ie defensiv� incredibil�.

Cele mai mari proiecte de construc�ie ale celui de al �I lea r�zboi mondial,

ordonate de Hitler pentru a-i securiza domina�ia lumii.

Acum supravie�uiesc ca o amintire �ntunecat�

a ambi�iilor militare ale Fuhrerului.

Acestea sunt secretele megastructurilori naziste.

MEGA STRUCTURI NAZISTE Baza Submarinelor.

Subtitrare dup� sunet by: NSD

2 septembrie 1940.

Face�i reclam� produsului sau m�rcii dvs. aici, contacteaz� www.OpenSubtitles.org ast�zi

Oceanul Atlantic 1940.

C�pitanul Gunther Prien conduce o "hait�" de submarine naziste �n lupta

distan�a 500.

Misiunea lor: de a distruge navele de aprovizionare a Marii Britanii.

Soarta r�zboiului depinde de trecerea acestor convoaie.

Dac� submarinele le opresc, nazi�ti ar putea c�tiga.

Foc!

Scufund�nd 730 de nave ale alia�ilor �n primii 2 ani de r�zboi.

Prien �i haita lupilor sunt o amenin�are mortal� nev�zut�.

�i c�nd ajungeau �n baza din invizibili deveneau invincibil.

Pentru ca acas� este cea mai mare fort�rea�a construit� vreodat�.

Baza submarinelor naziste de la Lorient

a fost una dintre cele mai formidabile structuri de ap�rare de pe planeta.

Autorul �i istoricul naval Glyn Prysor exploreaz� baza

pentru a-i descoperi incredibilele secrete.

�ntreaga construc�ie are mai mult de 50 de acri.

La timpul lui a fost un proiect incredibil de ambi�ios,

unul dintre cele mai mari din lume.

Poate al 2 leea dup� barajul Hoover din America.

�i cred c� ilustreaz� perfect ambi�iile regimului nazist

de a domina at�t uscatul c�t �i marea.

Transformarea acestui pacifist port francez �ntr-o baz� uria��

a submarinelor germane a fost ideea unui om

22 iunie 1940.

For�ele lui Hitler defileaz� prin Europa.

�i acum capitularea Fran�ei definitiveaz� domina�ia continentului de c�tre nazi�ti.

Dar la 480 de kilometri un comandat german era focusat pe �elul s�u.

Amiralul Karl Donitz este comandantul diviziei de submarine.

Convins c� submarinele pot c�tiga r�zboiul �n vest.

Cauta personal coasta Fran�ei abia cucerit�

pentru a g�si un loc pentru a crea baza pentru submarinele sale.

�n aceast� etap� a r�zboiului Marea Britanie era singura contra Germaniei.

�ns� C�lc�iul lui Ahile al britaniei sunt transporturile

navale, iar blocarea acestora v� �ngenunchia Marea britanie.

Dup� cucerirea Fran�ei germanii controleaz� o linie

de costa din norvegia p�n� �n golful Biscaya.

Donitz acum avea baze �n Fran�a care �i d�deau acces sigur la Atlantic.

Cu acces direct la Atlantic Donitz crede c� poate

distruge liniile de aprovizionare ale Marii britanii.

Rapid selecteaz� cele mai bune pozi�ii pentru bazele sale.

Dar cea mai mare dintre ele este Lorient, portul

pesc�resc care devine postul s�u de comand�.

Donitz vrea s� transforme portul �ntr-o fort�rea�� indestructibil�

pentru a-�i proteja �i repar� pre�ioasele submarine.

Vechile submarine trebuiau s� se �ntoarc� constant

la baza spre deosebire de cele din ziua de azi.

Submarinele nucleare moderne pot func�iona luni �ntregi.

Subarinele naziste sunt foarte diferite.

Folosind combina�ia de motoare diesel, motoare electrice

�i baterii puteau r�m�ne pe mare doar c�teva s�pt�m�ni.

Combustibilul termin�ndu-se trebuiau s� se �ntoarc� la baza.

Dar �n acela�i timp r�m�neau �i f�r� m�ncare �i ap�

o dat� ce stocurile se terminau submarinele trebuiau s� se �ntoarc� pentru alimentare.

Cum este?

Bine, torpilele mele �i eu putem s� v� d�m ni�te sfaturi.

O s� ai ocazia.

P�n� �n septembrie 1940 Prien este deja erou �n germania, dup� ce

scufundase o nav� de r�zboi britanic� la �nceputul r�zboiului.

Acum Prien �i camarazi s�i primesc o baz� nou� de repara�ii la Lorien.

Nu mai avem o pic�tur� de combustibil �i avem nevoie de torpile.

�n timp ce este realimentat fiecare submarin trebuie

atent inspectat atent la fiecare revenire din patrula.

Dar cum sco�i din apa ceva ce c�nt�re�te peste 1 milion de kilograme.

Prima solu�ie este folosirea dot�rilor exsistente la Lorient.

Dar pentru a proteja pre�ioasele submaniele ale lui Donitz baza trebuie s� evolueze.

Nazi�ti au g�sit o a 2 a solu�ie.

Submarinele erau aduse pe aceast� cale ferat� �n aceast� cl�dire.

Lat� de 16 metrii cu pere�i gro�i de 1,5 metri.

Aceste 2 structuri construite �n doar 4 luni sunt

primele bunc�re pentru repara�ii de la Lorient.

Acesta este c�ruciorul original folosit pentru submarine

�ns� a fost modificat pentru a prelua mai bine greutatea

este principal a ajunge la coca pentru repara�ii cruciale.

Ceea ce face aceste cl�diri speciale este protec�ia oferit� de forma arcuit�.

Aici pute�i vedea forma distinctiv� a acestui

bunc�r, cu acoperi�ul curbat �i pere�i gro�i.

Construit �n asemenea mod bombele vor rico�a.

F�r� alt nume germanii au �nceput s� �i spun� bunc�rul dom,

sau mot a mot bunc�rul catedrala �i este u�or de v�zut de ce.

�n ciuda faptului c� sunt folosite �i ast�zi

bunc�rele sunt doar o solu�ie temporar�.

Sunt destul de mari dar doar pentru submarine mici,

nu pentru marile vase pe care Donitz le pl�nuie�te.

Bun, planurile pentru bunc�r v� rog.

Ce viseaz� Donitz este o baz� gigantic� format� din �arcuri

pentru submarine �ncastrate �n bunc�re indestructibile.

Arata excelent nu?

�i pentru a rupe leg�tura dintre Marea Britanie �i

America mai are nevoie de c�teva sute de submarine.

Cat? C�te? Suficiente? Suficiente baterii? 5,6?

Da.

Amiralul Donitz are nevoie de mult mai multe submarine

El crede c� dac� ar avea 300 �i o treime pe mare ar

putea rupe liniile de aprovizionare ale Marii Britanii.

La �nceputul r�zboiului Germania avea doar 22 de

submarine pentru a lupta contra Marii Britanii.

Dar ideea lui Donitz c� submarinele pot c�tiga

r�zboiul nu este �mp�rt�it� de Hitler

Hitler a �n�eles puterea navala fiind �n nave de r�zboi

pentru c� acestea erau vase de prestigiu care proiectau imaginea puterii naziste

Hitler schi�a nave de r�zboi �n timpul liber.

Credea c� puterea navala �nseamn� nave de r�zboi

mari cu tunuri mari nu mici submarine �n ad�ncuri.

Pentru a-i schimba g�ndirea Donitz se bazeaz� pe C�pitani de submarine c�

Prien pentru a dovedi c� submarinele sunt arme ce pot c�tiga r�zboiul.

Pe 19 octombrie 1940, Prien face asta.

F�r� �nsemne.

Pare a fi o nav� de aprovizionare britanic�.

Alarmaa!

Inamici la b 12.

Unghi 60.

Men�ine�i cursul.

Torpila 25 noduri.

Raz� 500.

Torpila 1 este gata.

Aten�ie..

Foooc!

Torpila lansat�.

�n doar 48 de ore Prien �i �nc� 6 submarine ataca

2 convoaie, scufund�nd 34 de nave ale alia�ilor.

Aceste nave scufundate sunt ceea ce are nevoie Donitz.

O nav� scufundat� �nsemna pierderi de nave �i resurse ceea ce sl�bea Marea Britanie.

Dar o s� fie aceste succese suficiente?

Pe 25 octombrei 1940 Donitz merge la Hitler,

determinat s� �i schimbe g�ndirea legat� de submarine.

Dar avem o arm� care poate lovi Marea Britanie �n cel mai vulnerabil punct.

�ns� r�zboiul submarinelor poate avea succes dac� vom avea

suficiente, iar num�rul minim de care avem nevoie este 300.

D� Fuhrerul meu.

Ai nevoie de 300 submarine noi.

Da.

Acum spune-mi despre aceste �arcuri de beton.

Sunt asigurat c� vor fi antibomb�.

O s� ��i primest submarinele �i �arcurile

Hitler nu mai putea ignora succesul submarinelor.

Ordona creterea produc�iei de submarine �i construc�ia bazei indestructibile.

Este aleas� o zon� de 200 mii metri p�tra�i pe peninsula

Caraman opus cartierului general al lui Donitz.

Bunc�rele din peninsula Caraman �nsumeaz� peste 1 milon de metri cubi de beton.

Baza de aici este cea mai important� construc�ie

realizat� de nazi�ti �ntr-o �ar� ocupat�.

Munca �ncepe cu primul dintre cele 2 bunc�re denumit K 1 �n februarie 1941.

Construc�ia bunc�relor va consuma un sfert din

tot betonul folosit la contructiile din fran�a

cu un cost de 2,6 mld$ �n banii de azi

dar provoc�rile tehnologice sunt imense.

Aceste cl�diri sunt lungi �i late de peste 100 de metri �i �nalte de 18 metri

o mas� uria�� ce trebuie sus�inut� de funda�ie.

Pentru a ridica c�t mai repede �arcurile

nazi�ti hot�resc s� le construiasc� pe uscat.

Dar este o problem�: Solul este prea instabil pentru asemenea construc�ii

ingineri erau �ngrijora�i cl�dirile put�ndu-se

scufunda �i au contruit funda�ia pe piloni de o�el.

B�rcile, camioanele �i navele �ncep s� aduc�

152 de milioane de materiale brute lunar.

Pe deasupra mii de muncitori sunt adu�i la munc� de peste tot din imperiul nazist.

Pe l�ng� ei c��iva ingineri francezi ocupa pozi�ii �nalte.

Unul dintre ei este Jaques Stosskopf.

Am nevoie de estim�rile pentru o�el.

Stosskopf este unul dintre inginerii �nalt califica�i care a lucrat aici

rolul s�u era la arsenal, la depozitul de

torpile care era pu�in mai departe de �arcuri.

Vreau s� fie gata la p�n� la sf�r�itul lunii.

Stosskopf era din Alsacia ceea ce �nsemna c� vorbea germana excelent.

C�nd ai cifrele s� �mi trimi�i rapoartele.

Responsabilit��ile sale cresc gradual, superviz�nd muncitori francezi din baz�.

Nu era pl�cut de compatrio�ii s�i pentru c� era serios �i asociat cu germanii.

Dar oamenii c� Stosskopf erau esen�iali pentru germani

pentru a men�ine �i continu� construc�ia bazei.

�n timp ce construc�ia progreseaz�,

submarinele continua navigheze de la Lorient.

Rapid devine cea mai cunoscut� baza din Fran�a.

Cunoscut� ca Baza A�ilor.

Cei mai importan�i comandan�i acost�nd aici.

Oameni ca Gunther Prien, care deja au scufundat 27 de vase ale alia�ilor.

La sf�r�itul lui februarie 1940 Prien pleac� �ntr-o nou� misiune.

Men�ine�i cursul.

V�n�nd un convoi de 37 de vase prien �mpreun� cu alte 3 submarine ataca.

Foc!

Torpila lanasata.

Dar sunt descoperite de distrug�toarele alia�ilor �i

sunt for�ate s� se scufunde pentru a fi �n siguran��.

Vine direct spre noi, scufunda�i-v� 90 de metri.

Alarma!

Echipajul lui Prien fuge spre botul submarinului pentru a gr�bi scufundarea.

T�cerea este vital�, deoarece sonarele pot detecta orice zgomot.

O dat� detecta�i distrug�toarele elibereaz� sute de �nc�rc�turi mortale.

Nu exsista supravie�uitori?

Moartea lui Prien �l love�te pe Donitz.

Confirma c�t de vulnerabile sunt submarinele sale

�i c�t de vital este s� termine noile �arcuri.

�n timp ce construc�ia avanseaz�, avanseaz� �i influen�a francezului Stoscof.

Era un caracter serios �i apropierea de nem�i i-a adus titulatura de colaborator.

A fost responsabil pentru trimiterea a 250 de francezi la munc�.

�n timp ce trenul p�r�sea gara, c��iva din mul�ime strigau: Moarte lui Stosskopf.

Tr�d�torule.

�ntre timp bunc�rele K1 �i K2 avanseaz� cu o vitez� uimitoare.

P�n� �n 20 decembrie 1941 dup� doar 10 luni �arcurile sunt gata.

Exact la timp deoarece cu 9 zile �nainte Hitler declarase r�zboi SUA

cu toate c� aveau de-a face cu 2 puteri navale submarinele nem�e�ti continuau

s� creeze haos �n Atlantic, scufund�nd 27 de vase doar �n decembrie.

Submarinele �i utilizeaz� stocul de torpile aproape

la fel de repede pe c�t dureaz� realimentarea.

Dar bunc�rele lui Donitz sunt gata iar intr�rile vegheaz� portul.

K1 �i K2 sunt unice aveau o singur� intrare de pe ap�.

Dup� intrarea pe doc por�ile erau �nchise iar apa evacuat�.

Sub ap� se afla un jgheab, submarinul este a�ezat pe jgheab �i tras pe docuri.

Submarinul este dus pe o baz� de transport aflat� �ntre cele 2 bunc�re.

Acesta este un submarin francez dar unitatea

transportatoare este cea original�, este enorm�.

Avea 32 de ro�i merg�nd pe diferite sine, st�nga-dreapta paralel

cu bunc�rele, submarinul put�nd fi dus la docul care era liber.

Acest sistem este unic, dar este �i vulnerabil

submarinul fiind expus �n aer liber.

�i sistemul �n sine este fragil.

Doar o bomb� ar distruge tot sistemul, iar submarinele

aflate la repara�ii nu s-ar mai putea �ntoarce pe mare.

Tot procesul dureaz� 90 de minute p�n� submarinul este din nou �n siguran��.

Este greu de descris c�t de enorm este acest

spa�iu, erau 13 asemenea spa�ii �n k 1 �i k2.

Este at�t de �nalt �nc�t o macara suspendat� ar putea extrage periscopul.

Extragerea periscopului lung de 5 metri este doar una

dintre repara�iile �i verific�rile ce trebuiesc f�cute.

Aproape jumate din repara�iile care erau f�cute

submarinelor erau f�cute aici la Lorient

asta �l f�cea at�t de special �i critic de necesar campaniei submarinelor nem�e�ti.

Transformarea din port pesc�resc �n �n baza de submarine

�i permite lui Donitz s� scufunde 500 de vase �n 1941

�i s� for�eze Marea Britanie spre marginea �nfr�ngerii.

R�zboiul submarinelor era singurul lucru care �l �nsp�im�nt�

pe Curchil dup� cum a recunoscut mai t�rziu �n memoriile sale

posibilitatea c� resursele s� fie scufundate l-a for�at pe el �i pe

alia�i s� �i �ndrepte aten�ia spre c�tigarea b�t�liei atlanticului.

I-a �ndemnat s� v�neze submarinele pe mare �i s� le loveasc� bazele.

Construit pentru a ad�posti submarinele naziste de bombele alia�ilor.

Lorient este acum �int� nr 1 a lui Churchil.

Nazi�ti �ncep s� se �ngrijoreze c� bunc�rele

n-ar fi suficient de dure pentru a rezista.

La k 2 acoperi�ul avea 3,5 m grosime

este mai gros dec�t zidurile de la Fort Knox.

Ini�ial vroiau ceva mai gros dar au fost �ngrijora�i

c� funda�ia r putea s� nu sus�in� asemenea greutate.

A�a c� baza de la Lorient trebuie s� evolueze din nou.

Nazi�ti �ncep construc�ia unui �arc nou care spera ei s� fie impenetrabil.

K 3

Noul �arc are nevoie de funda�ii mai puternice.

Construit �n spatele unor baraje gigantice ce opresc marea, sunt f�urite din roc�.

Construc�ia era mult mai dificil�.

A fost o construc�ie mai mare dec�t K1 �i K2 dar aveau o structur�

perfect� �n unele zone pere�ii erau gro�i de 6 metri la baz�,

aceasta permi��nd ramforsarea nivelelor superioare f�r� a destabiliza cl�direa.

Construc�ia lui K 3 are o vitez� ame�itoare

betonul era turnat 24h/zi penru a fi construit �naintea unui atac al alia�ilor.

�n ciuda decretului lui Churchil cerul r�m�ne pustiu.

Suntem noroco�i c� britanici nu ataca bunc�rele din aer pe timpul construc�iei.

Donitz crede c� Lorient este �n siguran��.

Ceea ce nu �tie este c� rezisten�a francez� are un om �n interior.

Jaques Stosskopf..

Jaques Stosskopf era cunoscut drept un colaborator activ.

�ns� nimic nu putea fi mai neadev�rat.

Accesul la cresc�nd la bunc�re �nsemna c� putea s�

�in� o evident� zilnic� a intr�rilor �i ie�irilor.

Avea o memorie formidabil� aproape fotografic�.

�i indentificand emblemele de pe submarine a

putut face un program zilnic al activit��ilor.

Se �nt�lnea �n secret cu rezisten�a francez� �i le transmitea informa�iile.

Comandant Lehm plecat la ora 5:00 �n dat� de 20 februarie.

U 106 c�pitan Rush.

Repet� de 2 ori pentru a se asigura c� are detaliile corecte.

U 103 Cpt Schultz a sosit la ora 23 pe 24 februarie, a scufundat 3 vase.

Din nou.

Comandantul Lehm.

Ofer� detalii legate de num�rul "haitei lupilor" �i succesele submarinelor.

Stoscof da deasemenea planurile �i informa�ii tehnice

ce pot fi folosite pt a �nfr�nge submarinele.

Apoi informa�ia era trimis� britanicilor iar �n b�t�lia

Atlanticului informa�ia putea fi o arm� crucial�.

Dar �n b�t�lia sa secret� cu flota lui Donitz, Stoscof risca totul.

�n 1942 construc�ia lui K3 consuma resurse importante.

Sute de ma�in�rii lucr�nd non stop consuma rezerv� de nisip

a�a c� v-a fi luat nisip de pe plaje.

Nisipul de pe plaj� con�ine sare �i dac� �l combini cu ciment nu se mixeaz� bine.

�n timp ce avea �i o concentra�ie mare de fier aceasta

acceler�nd coroziunea f�c�nd construc�ia mai fragil�.

Pentru a construi o baz� invincibila aten�ia la detalii este crucial�.

La sf�r�itul lui 1942 K 3 este aproape gata.

Este o fort�rea�� de beton cu u�i gigantice de o�el,

�i docuri care puteau fi drenate �n c�teva ore.

Dar acoperi�ul este cea mai mare reu�it� inginereasc� nazist�

la K3 nu erau mul�umi�i cu un acoperi� de grosimea 3,5 m.

Vroiau ceva mai gros a�a c� au revizuit proiectul.

�i deasupra acoperi�ului au pus 2 b�rne �n form�

triunghiular� pentru a crea o ni�� de jum�tate de metru.

Iar deasupra ni�ei au mai construit un acoperi� de 3,5 m grosime.

�n total acoperi�ul avea �ntre 7 �i 7,5 m grosime

este grosimea a 2 autobuze cu etaj sau a aproape 3 etaje de beton.

Donitz a cerut o vizuin� indestructibil�, �i

se pare c� ingineri germani au construit-o.

�n ianuarie 1943 barajele construite pentru a opri marea sunt aruncate �n aer

�i �arcurile lui K3 se deschid.

Dar e mult mai mult dec�t o instala�ie militare, pentru mii de oameni devine cas�.

C�nd realizezi c� aici erau 50 de mii de oameni aici ��i dai seama c� nem�ii trebuiau

s� aduc� nu numai tot ce aveau nevoie submarinele ci �i ce aveau nevoie oamenii.

Deci aceast� baz� avea uzine electrice, unit��i de purificare a apei, depozite.

Au trebuit construite c�i ferate adiacente pentru a putea aduce cele trebuincioase.

Pe m�sur� ce baz� devenea tot mai important� trebuiau

construite tot mai multe dependin�e pentru a servi muncitorii.

Acesta nu e un atelier ci un mic or�el.

�n birourile, depozitele �i dormitoarele abandonate

unele neschimbate de pe timpul r�zboiului.

�nc� se pot vedea fragmente legat de oameni care au tr�it �i au lucrat aici.

Peste tot sunt relicve din via�a anterioar� a acestei camere.

Aici �nc� se vede scris german.

Dup� r�zboi francezii au dat jos �nsemnele �i scrisul german.

�nc� se v�d detaliile originale.

Aici se vede vopseaua original�.

�ncercau s� fie c�t mai confortabil �i c�t mai acas�.

Este cam �nfrico��tor.

Aceasta este o ram� de pat.

Acesta era dormitorul �i locul de munc� al cuiva

iar prin aceast� fereastr� se vede �arcul.

De aici nu exsista "sc�pare" era o opera�iune de 24ore/zi.

�i a�a trebuia s� fie pentru c� Lorient era vital submarinelor.

Trebuiau s� �i fac� munca rapid �i eficient

pentru c� submarinele s� poate ie�i pe mare.

Cu servisarea pe ceas aceste camere semnanau cu stupii plini de activitate.

Dar pentru echipajele ce se �ntorceau de pe mare nu era doar o baz� ci �i o eliberare.

De la �nceputul r�zboiului 155 de submarine au fost

pierdute, iar jum�tate �n a 2a parte a lui 1942.

Dar sacrificiu lor au �nsemnat �i o cre�tere

dramatic� a pierderilor �nregistrate de alia�i.

Peste 1600 vase fiind scufundate.

�ntre ei este ofi�erul secund de veghe de pe U 954

Peter Donitz.

La doar 21 de ani fiul amiraluli face parte din noii recru�i

neexperimenta�i adu�i s� �nlocuiasc� pe cei mor�i pe mare.

Dar Churcil este determinat s� opreasc� lansarea la ap� a submarinelor.

Bombardierele britanice �i americane lanseaz� raid dup� raid asupra bazei

contacteaz� baza.

Vreau un raport detaliat al daunelor c�t de repede posibil.

Da domnule.

�n ciuda daunelor �arcurile rezist�.

Determinarea lui Donitz pentru a oferi flotei

sale o baz� indestructibila a dat rezultate.

Dar alia�ii sunt determina�i s� distrug� bunc�rele.

Construiesc cea mai mare bomba din lume.

The tall boy - B�iatul �nalt.

O bomb� de 5 tone, care avea 2 tone de �nc�rc�tur� explozibil�.

Era lansat� de la 6 mii de metrii iar c�nd atingea tinta atingea viteza sunetului.

Totul pentru a penetra acoperi�ul bunc�rului

11 asemenea bombe sunt lansate asupra ora�ului.

Dar numai una love�te direct bunc�rele.

Dar cu Tall Boy, una poate fi de ajuns.

La �nceputurile lui 1943 Bunc�rele trebuie s� fac� fa�a celui mai mare test

2,5 miliarde de de beton gros ramforsat sufer� o lovitur� direct�.

De la o bomb� proectata pentru a-l distruge.

Este incredibil,

Aici a lovit Tall Boy bunc�rul.

�nc� se poate vedea unde era linia ini�ial� a acoperi�ului.

Bomba a penetrat 3,5 m de beton

dar pute�i vedea ni�a dintre acoperi�uri �i al 2lea strat al acoperi�ului.

Iar ceea ce este impresionant este c� este abea zg�riat.

Pentru oameni ce lucrau �n�untru trebuie s� fi sunat terifiant.

Dar crucial a fost c� nu a avut daune deloc.

Oricum o prive�ti aceasta este o structur� defensiv� uimitoare.

Baza s-a dovedit indestructibila.

Iar Donitz continua s� comande direct luptele submarinelor de pe mare.

Acestea sunt ordinele mele.

Grupul Meiser s� se �ndrepte nord-vest cu vitez� maxim�.

A�i �n�eles?.. Bine.

Alia�ii realizeaz� c� nu pot �nfr�nge submarinele �n baza lor.

�i dezvolta tehnologii pentru a-i prinde pe mare.

Iar comunica�iile lui Donitz pot da alia�ilor �ans� de care au nevoie.

Serviciile secrete ale alia�ilor au putut penetra comunica�iile germanilor.

Prin comunica�ii li se coordona atacul

submarinelor �i tot la fel comunicau �ntre ele.

Aceasta d� alia�ilor o cale de a localiza �i �n cele din urm� a distruge submarinele.

V�n�torii sunt pe cale de a deveni v�na�i.

Alia�ii dezvolta echipamente ce localizeaz� semnalele radio ale submarinelor.

�i sparg codul "Enigma" al lui Donitz.

Ceea ce le permite s� citeasc� mesajele sale c�tre submarine.

Pe 17 mai 1943 Donitz ordona unei "haite de lupi" s�

atace un convoi de 37 de vase care vin din Canada.

Care submarine sunt mai apropiate?

U 544, �i U 954 Amirale.

Ordon�-le s� atace imediat.

Pe U 954 se afla �i fiul lui Donitz, Peter.

T�n�rul de 21 de ani este ner�bd�tor s� participe la prima sa ac�iune major�.

Ordine domnule!

Un convoi de 40 de nave �nso�ite de distrug�toare se �ndreapt� spre noi.

Din mesajele sparte comandantul convoiului

britanic �tie exact unde vor fi submarinele.

Distrug�toarele �i bombardierele �ntind capcana.

Doamnee!

Alarm�! Raid aerian.

Mul�umesc!

U 954 pe care se afla �i fiul lui Donitz este pierdut.

Avantajul tehnologic al alia�ilor se dovede�te

a fi avantajul �n B�t�lia Atlanticului

243 submarine sunt scufundate �n 1943.

Oamenii mei de pe submarine a�i luptat ca lei.

Am fost �mpin�i �ntr-un col�

de unde este imposibil s� continu�m r�zboiul.

La 5 zile dup� moartea fiului s�u Donitz ordona submarinelor �ntoarcerea la baz�

�i limiteaz� opera�iunile.

Campania lui Donitz a e�uat, iar balan�a �n

B�t�lia Atlanticului se �nclin� spre alia�i.

Alia�ii au �nvins submarinele

iar �n 1944-1945 nem�ii erau for�a�i s� se retrag� pe toate fronturile.

�nfr�ngerea era inevitabil�.

Dar la Lorient un om nu va tr�i s� vad� sf�r�itul r�zboiului.

�n 1944 Jaques Stosskopf a disp�rut.

Lipsa nu-i era sim�it� la lorient pentru c� �nc� avea reputa�ia de colaborator.

Dar �n fapt celula rezisten�ei a fost dezmembrat�

iar numele sau a fost comunicat de ace�tia.

A fost arestat de Gestapo

�i dus �ntr-un lag�r de concentrare.

Unde a fost interogat �i torturat.

�i �n cele din urm� executat cu un singur glon�.

�n 1945 Hitler �i imeriul sau se predau alia�ilor.

R�zboiul se terminase.

�n timp ce Berlinul c�dea

bunc�rele indestructibile au dovedit c� sunt indestructibile.

Au fost unul din ultimele bastioane ale rezisten�ei naziste.

Pred�ndu-se alia�ilor la 2 zile dup� terminarea r�zboiului.

Bunc�rele exsista �i azi.

Iar acum sunt dedicate omului care a �ncercat s� distrug� flota de submarine.

�n 1946 baza naval� de la Lorient a fost redenumit� dup� Jaques Stosskopf.

Subtitrare dup� sunet by: NSD

Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania

Sprijin�-ne �i s� devin� membru VIP pentru a elimina toate anun�urile www.OpenSubtitles.org