Original subtitles

DON GIOVANNI ŞI NOPŢILE FIERBINŢI

Traducerea cristiano.ferocci@gmail.com BlackSeaTeam

Concetta, iubirea mea ! Lumina nopţilor mele...

Sufletul mă doare, e dureros să-ţi vorbesc fără să te văd...

- De ce te bâlbâi, don Giovanni ? - Din cauza emoţiilor.

... iubirea fără sărut e ca un buchet de flori fără parfum.

Tatăl meu a pus aceste gratii. Le-a pus pentru tine.

Spune că acolo unde locuieşte don Giovanni, toate precauţiile nu sunt suficiente.

Tatăl meu e groaznic, dacă te găseşte aici...

Ştiu, mă va ucide. Dar pentru dragostea ta, merită să-mi risc viaţa.

Aş muri fericit dacă te-aş putea vedea, dacă aş putea trăi emoţia unui sărut.

Ce frumos vorbeşti, don Giovanni.

Aş sta aici să te ascult toată noaptea.

Aş vrea să ies pe balcon şi să le fac să moară de ciudă pe toate femeile din Sevilla.

Să strig cu toată puterea : "Don Giovanni e aici" !

A fost în braţele mele şi m-a făcut fericită.

Dar, trebuie să ascund adevărul de teamă să nu te descopere soţul meu.

Ştiu, m-ar ucide.

Dar ştiu că pentru fericirea iubirii tale, merită să îmi risc viaţa.

Aş muri fericit dacă te-aş putea vedea, dacă aş putea trăi emoţia unui sărut.

Asta e cheia de la portiţa din grădină.

Te voi aştepta, numai puţin, măcar să ne putem săruta.

Un sărut... !

Don Giovanni...

- Concetta ! - Da, tată !

Cu cine vorbeai ? Am înţeles.

Prindeţi-l !

- Vine cineva. - Nu am auzit nimic.

Am auzit eu.

- Acolo. - Căuta pe cineva în grădină.

De ce te interesează ?

Vino la mine, iubitule !

- Esmeralda ! - Soţul meu.

Intră în budoar. Grăbeşte-te !

Deschide, Esmeralda !

Ce e, Consalvo ?

Intră, neruşinato !

- Pot să ştiu ce s-a întâmplat ? - Întreab-o pe ea.

Vorbeşte !

N-ai curaj ? N-ai curaj să mărturiseşti în faţa acestei sfinte care e mama ta.

Ar trebui să iei exemplu de la ea.

- N-ar trebui să vorbiţi primul, Consalvo ? - Am surprins-o vorbind cu don Giovanni.

- Cu cine ? - Cu don Giovanni Tenorio.

Vă pot întreba ce este cu acest râs ? Mi se pare inoportun.

- Chiar scandalos ! - Mi se pare totul absurd.

Don Giovanni Tenorio nu iubeşte fetiţele, iubeşte femeile.

- Iar Concetta nu e încă o femeie. - Esmeralda !

Don Giovanni e un individ fără scrupule.

Are titlul de Grande de Spania în aventuri cu femei nobile.

Un adevărat blestem pentru ţara noastră, pentru moralitate...

E cineva înăuntru.

- Dumneavoastră ? - Întâmplător, treceam pe aici.

Nu vreau să vă ascult, don Giovanni Tenorio.

Vreau numai să vă ucid.

Lăsaţi-mă să clarific lucrurile, dle conte !

Totul e clar !

V-am surprins vorbind cu fiica mea, dvs fugiţi, evitând să vă bateţi cu oamenii mei...

... fugiţi până aici, găsiţi fereastra deschisă.

V-am mai spus, Esmeralda, să nu mai dormiţi cu ferestrele deschise.

Intraţi, adormiţi şi nu vă daţi seama de nimic...

Iar acest viclean, cu riscul de a vă compromite, se refugiază în budoar...

... de unde vă priveşte ca un nevinovat.

Acesta e bărbatul după care sunt înnebunite toate femeile din Sevilla.

- În gardă ! - Cum doriţi.

Dacă aţi fi ascultat explicaţiile mele, nu s-ar fi întâmplat asta.

Noapte bună, De Vargas !

Esmeralda...

Concetta !

Sunt aici. Să sărim imediat gardul.

Sari !

Grăbeşte-te !

- Pentru voi. - Mulţumim.

Ai văzut consecinţele nesăbuinţei tale ? Nu nega că nu era don Giovanni.

- Da, el era. - Ce spui, Concetta ?

Cel mai potrivit e să te trimitem la colegiul de unde ai ieşit cu câteva zile în urmă.

Nu mai spuneţi prostii, don Consalvo ! Să nu ne facem iluzii.

Chiar dacă nu e fiica mea, mă interesează situaţia ei.

După ce s-a întâmplat noaptea asta aici, se va auzi, fără nici o îndoială.

Mâine e recepţia la palatul Gonzales. Toţi aşteaptă prezentarea Concettei în societate.

Ce va spune orăşelul acesta dacă nu o vor vedea ?

Vreţi să compromiteţi numele Vargas pentru o simplă copilărie ?

Corect ! Cuvintele voastre sunt pline de înţelepciune.

Vom participa la petrecere ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Dacă don Giovanni va veni, o să aibă ghinion.

Noapte bună ! Închide fereastra.

Spune-mi, Concetta... ! Eşti sigură că bărbatul cu care ai vorbit era don Giovanni ?

Sunt foarte sigură. Doar l-ai văzut şi tu.

Numai don Giovanni poate spune acele minunate cuvinte de dragoste.

Chiar dacă mă vor ucide, voi muri fericită numai simţind o îmbrăţişare a privirii lui.

Emoţiile unui sărut...

Scuză-mă ! Mama ta s-ar fi comportat la fel.

Pentru a te învăţa să nu asculţi cuvintele primului venit.

Don Jose de Grados şi soţia sa, dona Matilda !

Isabela ! Draga mea !

Don Pedro de Alcantares, baron de Majorca.

- Bine ai venit, dragă Alcantares ! - Don Ignazzio !

Scuzaţi, Alcantares ! Nu ştiţi nimic de ce s-a... ?

Salut, don Alfonso !

- ... de ce se vorbeşte prin oraş ! - Apropo, de ce ?

Ce s-a întâmplat azi noapte la palatul Vargas.

Ignazzio ! Alcantares e cel mai bun prieten al lui don Giovanni.

Sincer, nu ştiu nimic, acum m-am întors de la vânătoare. Scuzaţi-mă !

De ce ţi-e frică, Ignazzio ?

Ca zarvă va continua la mine acasă.

Excelenţa sa, Don Giovanni Tenorio !

Signor de Ponte Vedre de Soria. Grande tributario de Huelva.

Conte de Albasete !

Ridicaţi-mă ! Totul creşte în mâinile unui abate !

- Nu credeam că vei veni. - De ce ?

După scandalul care a fost azi noapte la palatul Vargas...

- Tot oraşul pronunţă numele tău. - Publicitate !

Uită că sărmanul don Consalvo doar ce s-a căsătorit ?

Cu cât nevasta e mai tânără cu atât coarnele cresc mai mult.

Se vede că nu ştia asta.

Dar tu voiai să-i pui coarne şi mamei cu fiica adoptivă, şi viceversa.

Nu, Concetta e încă un boboc.

O voi cultiva până va înflori, şi apoi o voi culege.

Familia aceia e o frumoasă grădină de flori.

Scuză-mă un moment.

- Sunteţi fericită, donna Matilda ? - Desigur, soţul meu mă adoră.

- E bine să fim iubiţi numai când se iubeşte. - Eu îmi iubesc soţul.

E o iubire sinceră şi constantă, dragostea mea nu e ca a unui fluture pentru flori.

Fluturii încântă florile cu coloritul aripilor lor.

- Atenţie ! Vine soţul meu. - Te căutam, Matilda.

- Vă salut, don Giovanni ! - La revedere !

- Ne mai vedem, Sevilla e mică. - Sper.

Don Giovanni e un tip special.

Dacă nu ar fi, cum ar avea toate femeile la picioarele sale ?

- Cine l-a cunoscut spune că e minunat. - Da ? Ce spun ?

Tu eşti prea mic ca să auzi !

Don Giovanni nu e un tip special, vrea ca noi să credem în mitul său.

Fiecare femeie îşi cunoaşte sursele sale de plăcere.

Câteodată le folosim pentru a ne apăra, nu pentru a capitula.

Ar trebui să-l facem să-i pară rău în loc să cedăm. I-am da o lecţie bună.

Dacă noi am fi unite, don Giovanni n-ar putea decât să se retragă la mănăstire.

- Don Consalvo De Vargas ! - Am pus-o !

Sunt încântat să vă revăd. Arătaţi minunat.

Aici suntem afară, poate doriţi să staţi înăuntru.

- Casa me e şi casa voastră. - Mulţumesc, nu văd motivul !

Văd ca toţi sunt aici şi se simt bine. Mulţumim !

Nu uitaţi ! Comportaţi-vă ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Toată Sevilla ne priveşte.

Cine ştie cum se va termina ?!

Ce plăcere să vă întâlnesc, don Consalvo ! Aş fi trecut pe la dvs, dar n-am avut timp.

Doamna ! Domnişoara !

Dragul meu prieten, don Giovanni ! A trecut un secol de când nu ne-am văzut.

Ce să mai spun... ?

- O cunoaşteţi pe soţia mea, dona Esmeralda ? - Până acum nu am avut plăcerea.

Încântat !

Ea e micuţa Concetta, a ieşit de câteva zile de la mănăstire.

Azi va intra în societate.

Concetta, aţi devenit foarte frumoasă. Încântătoare !

- Priviţi şi învăţaţi. - Da.

Să înceapă dansul.

Doamnelor şi domnilor, pregătiţi-vă pentru dans.

Cu permisiunea dvs, aş vrea s-o invit pe Concetta.

Pentru Concetta va fi o mare onoare.

După primul dans, pleci imediat acasă.

- Permiteţi s-o invit pe dona Esmeralda ? - Vă rog.

Cavaleri, un pas înainte. O reverenţă şi o invitaţie la dans.

Cuplurile formate să înceapă dansul.

Se pare că totul merge bine, don Consalvo.

- De ce nu ar merge ? - Timpul, muzica... dansul...

Unu, doi, trei... Învârtiţi-vă !

După bal, voi pleca. Voi fi singură acasă.

Unu, doi, înainte !

E cineva care vrea să vorbească cu dvs, don Consalvo.

- Cu permisiunea dvs. - Vă rog !

- Ştii ce trebuie să faci. Anunţă oamenii. - Bine, domnule.

Aia e fereastra.

- Ce se întâmplă ? - Mai încercaţi.

- Să renunţăm, don Giovanni. - Nici nu mă gândesc. Ascunde-te !

În acelaşi copac. Asta e cheia.

Concetta !

Concetta !

Repede ! E în camera Concettei.

Nu ar fi mai bine să renunţăm, stăpâne ? Ce apucături urâte...

Iubito !

Cât te-am aşteptat, iubitule ! Cât de nerăbdătoare am fost....

Nu am putut să te avertizez pentru că m-au închis aici înăuntru.

Eram sigură că vei reuşi să ajungi la mine.

Nici un obstacol nu-ţi poate rezista, la fel orice femeie.

Blestemaţilor ! Nu sunteţi buni de nimic.

O să plătiţi. Afară ! Plecaţi cu toţii.

- Ce e ? - Trebuie să plec.

- Iartă-mă ! Mă voi întoarce. - Aşteaptă încă puţin.

- Concetta ! - Ascunde-te repede.

Neruşinato ! Trebuie să-i mulţumeşti tatălui tăi pentru că ţi-a salvat onoarea.

Mâine vei pleca la mănăstire, vei ieşi numai să te măriţi cu cel care ales de noi.

În ce priveşte bărbatul care a încercat de două ori să ne jignească onoarea...

... eu şi tatăl tău vom merge la rege, să cerem dreptate.

La rege ?

Don Giovanni trebuie să înceteze să ne mai seducă fetele.

- Trebuie să plătească pentru ce a făcut. - Corect. Vom merge la rege.

Intraţi, don Pedro !

- Spune-mi ce făceai la Mancano ! - De ce ?

Nu ştii, Don Consalvo a hotărât să meargă la rege şi să ceară dreptate.

- Iar tu ? Vrei să dau o petrecere. - O petrecere numai pentru bărbaţi.

În onoarea lui Don Ignazzio Gonzales, pentru ca nevasta lui să rămână singură acasă.

Să ciocnim pentru noua mea cucerire.

Renunţi la Concetta ?

Nu ştiai că dona Isabela e un monument al cinstei ?

Am un cont deschis cu ea.

În noaptea aceasta, singurătatea mi se pare sufocantă.

- Mai aveţi nevoie de ceva, doamnă ? - Nu. Poţi să pleci.

Bine.

- Noapte bună, doamnă ! - Noapte bună !

Paco !

- Aşteaptă un moment ! - Am multe să-ţi spun.

Am treabă... Să nu mergem prea departe.

Stăpânul se poate întoarce dintr-un moment în altul.

Cu tine merită să îmi risc viaţa...

aş muri fericit dacă te-aş putea vedea,...

... dacă aş putea trăi măcar emoţia unui sărut.

- Vino. - Unde mă duci ?

Pentru dragoste e nevoie de un pat.

- În casă nu e posibil. - Atunci un pat de frunze, să iubesc o floare.

Ce faci, fluieri ?

Celelalte păsări ne vor răspunde, iar noi vom auzi cântecul lor celest.

- Ce vreţi de la mine ? - Nu vă temeţi ?

- Sunt un prieten. Mă recunoaşteţi ? - Don Giovanni Tenorio.

- Liniştiţi-vă ! - Cum îndrăzniţi ?

Soţul meu se poate întoarce în orice moment. Ar putea să vă ucidă.

Ce mai contează ? Pentru dragostea voastră merită să îmi risc viaţa.

Aş muri fericit dacă te-aş putea vedea, dacă aş putea trăi emoţia unui sărut.

În sfârşit văd că şi eu exist pentru dvs.

Trebuie să vă biciuiesc ca să vă atrag atenţia.

- Mă aşteptaţi ? - Dintotdeauna. Eu nu existam pentru dvs.

- M-am gândit să vă provoc. - O capcană !

O capcană subtilă calculată la rece. Aţi distrus totul.

De ce vorbiţi aşa ? Ce vi s-a întâmplat ?

Visul s-a destrămat, acum m-am trezit, acum nu mă mai interesaţi.

Şi cuvintele spuse, emoţia unui sărut ?

Le spun întotdeauna, sunt eficiente.

E o formulă, ca necromanţia.

Abracadabra !

- Îndrăzniţi să mă respingeţi ? - Nu îndrăznesc. Vă resping !

Mă deranjează să fiu deranjat.

Nu sunteţi decât un fiu de căţea mizerabil. Mama voastră...

Puteţi să vă lăudaţi că sunteţi unica femeie pe care don Giovanni n-a avut-o.

De ce ? Nu are importanţă.

Vă jur că voi pune să fiţi omorât ca un porc.

Ordonăm ca don Giovanni Tenorio să părăsească Sevilla şi să plece în ţinuturi îndepărtate...

... atât cât va dori Majestatea Noastră şi până când ordinul va fi revocat.

Ordinul să fie executat imediat.

Comunicaţi regelui că mă voi supune voinţei Sale.

Acum ce facem, stăpâne ?

Paco, tu ai defectul de a nu înţelege lucrurile.

- Plecăm ? - Nu ai urechi ?

În sfârşit, puţină linişte.

Să plecăm.

- Ai grijă ca oamenii tăi să nu greşească. - N-au greşit niciodată.

Restul, când termini.

Nu te mişca.

El e.

Sunt aici, stăpâne.

- Până aici ţi-a fost, don Giovanni. - Asta spui tu !

- Don Giovanni ! - Paco !

Mulţumim Domnului ! A deschis ochii.

Stăpâne !

- Unde sunt ? - În mănăstirea Signora Cruz.

Eu, într-o mănăstire ?!

Sunteţi aici de zece zile.

- Înseamnă că sunt vindecat. - Nu, nu sunteţi vindecat.

Nu trebuie să vă mişcaţi.

Trebuie să merg la biserică. Mă voi ruga pentru vindecarea dvs.

Rămâi aici până mă întorc, Paco.

Fără îndoială, soră Magdalena.

- Ai văzut ce frumoasă e ? - Cine ?

- Sora Magdalena. - Stăpâne...

Nu puteai să mă duci în alt loc ?

Era cel mai apropiat loc, pierdeaţi sânge ca o fântână.

Nu am avut de ales.

- Mulţumesc, Paco ! - Eu nu am făcut nimic.

- Ea a fost cea... - Taci !

Bună dimineaţa. Cum se simte bolnavul în dimineaţa asta ?

Foarte bine ! Vă aşteptam cu nerăbdare, am o foame de lup.

Sora Crescenzia v-a pregătit o masă specială.

- Vrea să ştie părerea dvs. - Va fi ceva entuziasmant.

Să îi spui sorei Crescenzia să nu exagereze.

De cinci zile nu fac altceva decât să mănânc.

- După asta, trebuie să fac o cură de slăbire. - Aţi pierdut mult sânge.

E un miracol că aţi scăpat.

- Nu mai aveţi apetit ? - Nu, dimpotrivă.

Delicios.

Am rezolvat. Am fost la San Diego şi am cumpărat doi cai.

- Bine. Poimâine plecam. - Aşa de repede !?

Vreau să spun că ar fi o imprudenţă.

Nu-mi mai e foame, du totul în bucătărie.

Ce mai aştepţi ?

Sora Magdalena !

Scuză-mă, soră Magdalena. E o întrebare pe care vreau să ţi-o pun de multe zile.

- Dacă nu ţi-o pun, explodez. - Spuneţi !

Cum de o femeie aşa de frumoasă ca dvs a renunţat la lume ?....

... şi şi-a impus jurământul să nu iubească şi să nu fie iubită.

Dar eu iubesc pe cineva şi sper să fiu iubită la rândul meu.

De cine ?

Pe cel care l-am ales ca soţ.

E Domnul !

- O asemenea dragoste îţi ajunge ? - Nu vreau alta.

Puţine femei sunt aşa de spirituale încât să uite că sunt şi frumoase.

- Sunteţi foarte frumoasă. - Cum îndrăzniţi ?

- M-aţi chemat ! - Nu v-am văzut de două zile.

Am fost ocupată...

Aţi făcut totul ca să nu mă vedeţi.

Nu.

Magdalena....

Maică...

Acest bărbat care nu încetează de a aduce dezonoarea în zeci de familii spaniole...

... a îndrăznit să profaneze şi casa Domnului.

Trebuie să fie pedepsit sever.

O cere dreptatea, o cere Spania.

Dar mai presus de toate, o cere prin gura mea, sfânta Inchiziţie.

- Să se facă dreptate. - Majestate !

Domnilor consilieri ! Trebuie să recunosc că vorbele episcopului...

... au aprins focul sacru din sufletul Majestăţii Sale, al meu şi cred că şi al dvs.

Noi recunoaştem temerile Eminenţei Sale...

Dar cred că e mai comod ca unele lucruri să le trecem sub tăcere...

... decât să le facem o publicitate obsesivă.

- E incredibil. - Don Giovanni Tenorio...

... Grande de Spania, Signor de Puente Vedre de Sansoria, Grand Tributario de Huelva...

Conte de Albasete, e unul dintre numele cele mai ilustre din toată Spania.

E prieten cu cele mai importante familii din Europa.

E de-a dreptul intangibil sa aibe un proces public.

În acest proces se va apăra, va spune multe nume...

Eu vă întreb. E interesul vostru să se întâmple toate astea ?

Don Giovanni nu a furat, nu a trădat în nici un fel Spania.

Are feude imense şi e unul dintre cei mai importanţi tributari ai coroanei.

- Feudele pot fi confiscate. - Numai după o condamnare la moarte.

Eminenţa Voastră, aţi condamna un bărbat la moarte numai pentru că-i plac mult femeile ?

Ce hotărâţi, Majestatea Voastră ?

Să îl exilăm... dar nu cred că...

Căpitane ! Să intre don Giovanni Tenorio.

Ridicaţi-vă, don Giovanni Tenorio.

Ştiţi că n-avem nici un motiv să fim mulţumiţi de dvs şi de acţiunile dvs.

Eu cred că Spania ar trebui să îmi fie recunoscătoare.

Va veni o zi în care când vei spune, Don Giovanni va fi ca şi cum ai spune: "iubire".

Cucerirea celei mai frumoase creaţii : femeia !

Într-o zi, urmaşii noştri arătând spre un bărbat ca mine vor spune :"Ăla e un Don Giovanni".

Iar Don Giovanni era un spaniol.

Majestate ! Acest ton şi comportament îmi impun să-mi reînnoiesc cererea.

Majestatea sa, Regina.

Luaţi loc, domnilor.

- Ai venit aici, draga mea ? - Nu e prima dată când asist la o judecată.

Acum îl judecăm pe don Giovanni Tenorio şi e puţin cam incomod.

Exact. Continuaţi.

Don Giovanni Tenorio, am ajuns la concluzia că trebuie să vă îndepărtăm de Spania.

Vă vom trimite în exil la un popor unde spaniolii sunt foarte respectaţi.

- La berberi. - Berberi ?

Nu e posibil.

Trebuie să mulţumiţi generozităţii Majestăţii Sale.

- Dar la berberi... - Ştiu. Nu veţi găsi ambianţa mult dorită.

Se ştie că fiecare ţară are obiceiurile ei.

Berberii sunt barbari, un popor care îşi ţine femeile închise la harem. Ce să fac acolo ?

Preferaţi să daţi socoteala Inchiziţiei ?

În acest caz, prefer berberii. Mulţumesc, Majestate !

Puteţi să vă retrageţi.

La 9, la salonul de vânătoare.

Vă salut, stăpâne ! Lumina Orientului, Îndrumătorul tuturor credincioşilor...

- Conducătorul nostru, Allah să-l aibă în pază... - Schimbă muzica.

- Ia spune-mi, a sosit ? - Da, stăpâne !

- Allah să ne păzească ! - Ce vrei să spui ?

Ştiţi cum sunt veştile. Vânt, aer de neatins...

- De nestăpânit. Penetrează totul... - Cum ? Vrei să spui... ?

- Vrei să spui... ? - Din păcate...

Vestea că a venit don Giovanni a penetrat lumea arabă.

Şi care a fost reacţia ?

Aş spune că a provocat o anume nervozitate !

Ştiam cum e...

- E un tip comun, stăpâne. - Da, ca tine !

Dacă nu mi-ar fi făcut acea operaţie, şi eu aş fi fost cam aşa...

Nici măcar nu mai poţi visa la acele atribuţii, a penetrat jumătate de Europa.

Nu trebuie să-l invidiaţi stăpâne, haremul tău are cele mai frumoase femei din Islam.

Eu îmi cumpăr femeile, iar el... e o diferenţă.

- Aşa vrea Allah. - Acum spune-i Allah.

Allah e mare, iar Mahomed e profetul său.

- Ce măsuri luăm ? - Eu aş întări gratiile de la harem.

- El are cheie pentru toate uşile. - Lăsaţi-mă să mă ocup eu, stăpâne.

- Adun gărzile şi îl nimicim.. - Cretinule !

Nu vreau să avem necazuri cu Spania.

Făceţi-l prieten, stăpâne. Poate respectă prietenia.

Bună idee ! Bravo, grăsunule !

Sunt curios să-l văd la faţă pe acest mare curvar.

Regina aia mizerabilă...

Mi-a promis că mă va ierta, dar am ajuns mai rău ca şarpele ăla.

M-a silit să fac pe flautul fermecat până la ziuă, iar apoi m-a dat pe mâna gărzilor.

Nu rezist, e un spectacol care nu-l suport. Să mergem, Paco.

Nici o femeie. E o imensă închisoare unde femeile sunt deţinute, iar bărbaţii gardieni.

Ce vă aşteptaţi de la oameni care nu beau vin ?

Într-o zi sau alta, voi face o prostie şi mă vor considera nebun.

Mulţi oameni au fost consideraţi nebuni : Socrate, Diogene, Colombo, Gaudenzzio...

- Cine e Gaudenzzio ? - Unchiul meu.

Ăla chiar e nebun.

Allah să aibe în pază zilele tale ! Stăpânul m-a trimis să vă transmit onoarea credincioşilor.

- Ce vrea ? - Să te vadă.

- Spune-i că într-o oră voi fi la el. - Mulţumesc !

- Ce vrea ? - O să vedem.

- Are un harem foarte mare. - Ei şi ?

Aş putea să îi dau o mână de ajutor.

Continuă, poveştile tale de dragoste sunt mai bune decât cele din "O mie şi una de nopţi".

- Cum era Rosalita asta ? - Minunată !

Era blondă ca un spic de grâu, corpul ca un fruct matur.

- Cinstită ? - Virtutea cu chip de femeie.

- Cum ai cucerit-o ? - Era răzbunătoare.

- Ai spus că era virtutea cu chip de femeie. - Era virtuoasă, dar nu era perfectă.

Când i-am spus că soţul o trăda, a vrut imediat să se răzbune.

- Magnific ! - Vorbeşte-mi de aventurile tale.

Eu ? Anunţuri economice.

Cineva îmi spune : Stăpâne al oazei, ai cele mai frumoase flori...

... mierea albinelor, apa limpede de izvor.

Numele său e Epsilon, tatăl său vrea 3 cămile şi 20 de capre.

- Iar tu ? - Ce vrei să fac ? Îi trimit cămilele şi caprele.

- Apoi ? - Epsilon vine, umilă, supusă...

... pregătită să îmi îndeplinească orice dorinţă.

Şi ea e la fel ca celelalte. Îţi spun aceleaşi lucruri...

... aceleaşi îmbrăţişări. Plictiseală garantată.

Nici una nu te-a respins, nu te-a lăsat să o cumperi ?

În centrul masivului Riffi trăieşte o femeie minunată.

Cea mai frumoasă dintre toate, dar şi cea mai inaccesibilă.

Se numeşte Aisha. I-aş fi dat 300 de cămile şi toate caprele din regat.

- E aşa de frumoasă ? - Poate resuscita şi un eunuc.

- Nu te-a vrut ? - Nu vrea pe nimeni.

I-a refuzat pe toţi cei care i-au cerut mâna.

- Incredibil. - Incredibil, dar aşa e.

Urăşte bărbatul pentru că ţine femeia sclavă.

Dacă ar putea, şi-ar face o armată de femei şi să lupte.

De asta refuza dragostea ?

Tatăl sau Omar, e şeful tuturor triburilor din Riff.

Aisha e unica sa fiică.

O adoră şi aprobă tot ce face această femeie sălbatică şi crudă.

Crudă ?

Cum ai numi o femeie care a aruncat un prinţ într-o râpă...

... numai pentru că a surprins-o când făcea baie ?!

I-a tăiat mâna celui care a îndrăznit să o atingă.

Pentru toate aceste răutăţi, aş da orice s-o fac să fie a mea.

Ai da, ai da ! Dar până acum n-ai făcut nimic.

De ce ? Tu în locul meu...

Aş fi plecat să o răpesc, şi aş fi adus-o aici.

Simplu !

Crezi că nu m-am gândit ?

Priveşte !

Asta e cetatea emirului Omar, şeful triburilor nomade din Riff.

Acolo locuieşte emirul, cu fiica sa Aisha. După cum vezi, am studiat toate detaliile.

Următoarea.

- Pleacă ! - Stăpâne...

- De ce nu ai făcut-o până acum ? - Dacă m-ar prinde, mi-ar tăia capul...

... chiar dacă sunt sultanul berberilor.

Nu-ţi face probleme, dragostea nu vrea nici frumuseţe, nici tinereţe.

Vrea numai curaj.

Crezi că dacă o voi răpi şi o voi aduce aici o voi cuceri ?

Poţi fi sigur, ţi-ar cădea imediat în braţe.

Mă tentează... Vrei să vii cu mine ?

Nu ştiu. Vreau să studiez situaţia.

Studiază cât vrei. Ce echipă o să facem !

- Să las oamenii să intre, stăpâne ? - Desigur.

Alil ! Forţă !

Semur ! Agilitate !

Maidel ! Îndemânare !

Cred că ai ales bine. Am încredere în tine.

Asta e lista cu tot ce avem nevoie. Încearcă să nu atragi atenţia.

- Ia-i cu tine. - Mulţumim ! Allah să te aibe în pază !

Allah să te aibe în pază !

- Caravana şi servitorii au ajuns. - Şi stăpâna ?

- E acolo cu toată escorta. - Aia ?

Da.

- Am noutăţi. Allah ne veghează. - Mai pe scurt.

Un eveniment extraordinar, un adevărat noroc.

Allah şi-a îndreptat privirea către noi. Mulţumim lui Allah !

Vrei să vorbeşti sau nu ?

Chiar acum a venit o caravană direct din cetatea lui Omar.

Vor face un popas lung.

- Doar nu crezi că voi face ceva. - Allah să ne păzească.

- E ceva foarte important... - Eşti un om deosebit.

Dar ai obiceiul de a vorbi mult. Vrei să ne spui ce se întâmplă ?

Aşteptarea face veştile mai plăcute.

Sau le strică.

Te hotărăşti să vorbeşti !?

Caravă aduce cu ea steaua cea mai luminoasă.

Parfumul tuturor florilor, aroma cea mai preţioasă,

- ... fiica emirului Omar. - Aisha ?

Da, stăpânul meu.

Pe toţi Sfinţii !

Ce a făcut, de e tratat aşa ?

A fost surprins în cortul Aishei. Se pare că e un prinţ.

Şi-a permis să o privească pe fiica lui Omar în timp ce îşi scotea voalul.

N-aş vrea să fiu în locul lui.

Mai vreţi să vizitaţi hiena aceia ?

Acum mai mult decât înainte.

Stăpâna, afară e un comerciant care vrea să vă arate pânzele şi bijuteriile sale.

Nu vreau să-l văd. Aşteaptă !

Ce face un comerciant de bijuterii într-o oază ca asta ?

Merge să vândă marfa sa sultanului Selim, pentru femeile din haremul sau.

Bine, lasă-l să intre.

Dacă marfa lui nu mă interesează, voi pune să fie biciuit pentru impertinenţă.

Intră ! Arată-mi marfa ta.

Priviţi, stăpână ! Pânze multicolore,

... preţioase. Din Lion şi din Como...

pentru a acoperi trupul tău magnific.

Stofe de Bruxelles şi de Murano pentru a scoate în evidenţă frumuseţea ta.

Catifea moale care se poate compara cu pielea ta moale.

La Florenţa, pe un pod miraculos...

... plutind pe un râu de argint

... sunt oameni de la ateliere faimoase care lucrează aceste bijuterii...

... pentru a împodobi frumuseţea femeilor lor.

Priveşte, Aisha ! Culoarea acestor bijuterii e în armonie cu cea a ochilor tăi.

Ştii să-ţi vinzi bine marfa. Cum te cheamă ?

Mohamed Benseiahi, nu sunt comerciant, sunt un prinţ.

- Cum ? - Vin de foarte departe.

Zvonul despre faima şi frumuseţea ta a ajuns şi pe meleagurile mele.

Am traversat marea, am urcat munţi, am traversat deşerturi pentru a te vedea măcar odată.

Chiar dacă asta m-ar costa viaţa.

Ai riscat să mori pentru a-mi vedea chipul.

Bine, priveşte-l !

Nici eu nu ştiu de ce am făcut-o !

Poate m-am uitat prea mult în adâncul ochilor tăi.

Dar eu nu sunt ca celelalte femei.

- Nimeni nu mă va ţine într-un harem. - Îţi jur...

Nu jura, ar fi inutil.

Ştiu bine că nu-ţi vei respecta vreodată jurământul.

Acum, pleacă.

Comandaţi, stăpână !

Acest om a terminat, îl poţi chema pe servitorul său.

Un moment. E inutil să chemi servitorul meu.

Prinţesa Aisha a luat toată marfa mea.

Permite-mi să îţi ofer acesta în dar, stăpână.

Opreşte !

E nevoie de permis ca să treci cu căruţa.

- Duc ulei la castelul lui Omar. - Au trecut trei zile de când l-au adus.

Ştiu stăpâne, asta e ulei pentru apărare. Priveşte !

E lichidul faimosului foc grecesc.

Vântul deşertului poartă repede veştile...

Se pare că şeicul Abdel Kharim n-a fost prea încântat de ultimul refuz al Aishei.

Aşteaptă. Încă nu ţi-am spus totul.

Se pare că va fi un atentat la castel.

Înţeleptul nostru emir îşi ia precauţii.

- Uită-te la uleiul care îl duc. - Bineînţeles că mă uit.

Fii atent, e ulei peste tot, poţi să te murdăreşti.

- Bine, poţi să pleci. - Mulţumesc, stăpâne !

Stai ! Nu face pe şmecherul, hoţule !

Crezi că nu am înţeles jocul tău ? Voiai să mă iei cu vrăjeala.

- Scoate prelata. - Scuze, stăpâne !

Scuză-mi mintea mea proastă !

E prea preocupată de pericolele care îl pândesc pe înţeleptul Omar.

Uite cât îmi pare de rău. Prinde !

Scuză-mă !

- Lăsaţi-l să treacă. - La revedere !

Ţine-ţi ochii deschişi pentru spionii lui Abdel Kharim.

Haideţi, frumoşilor !

Curaj prieteni, mai avem puţin şi ajungem.

Mai repede, catârilor...

Cretă, ciocan.

Pentru Allah, format mic !

- Adună caii şi aşteaptă-ne în pădure. - Bine.

Veniţi !

Hai !

Mai cu forţă.

Rămâi aici. Veniţi !

Totul pentru fiica lui Omar.

- Tu rămâi aici. Vino ! - Bine.

Deja am ochit un copac, stăpâne, să sperăm că Domnul ne va ajuta.

Aisha, Lumina şi Încântarea ochilor mei !

Te-ai gândit vreodată că te vei putea îndrăgosti ?

- De cine ? - De emirul El Shalac, de exemplu.

E nebun după tine. Posedă cele mai bogate cirezi din ţară.

Iar eu voi fi a 24-a sa nevastă. Nu, mulţumesc !

Ar mai fi Abdel Kharim, nu are nevastă, colecţia sa de pietre preţioase e cea mai mare din lume.

Nu se poate spune că e un bărbat frumos, dar...

Eu nu sunt un obiect de vânzare.

Sultanul Selim e puţin cam bătrân, dar e stăpânul ţării.

- E singurul care dispune de puşti. - Ce mă interesează pe mine ?

Eu voi fi una din sclavele închise pentru totdeauna în haremul său.

- Nu, mulţumesc, tată ! - Ajunge Aisha.

Nu e posibil să dispreţuieşti obiceiurile poporului nostru.

Trebuie să îţi urmezi destinul tău de femeie, odată pentru totdeauna.

Da, m-am născut pentru plăcerea bărbaţilor, procreere şi respinsă după placul lor...

... aşa cum ai făcut cu mama mea.

Voi decide eu totul. Te vei mărita cu bărbatul ales de mine.

Ai puterea s-o faci, tată, dar îţi jur... Mă voi sinucide.

Tu, Mohamed ben Seiahi !? Cum ai îndrăznit ?

- Te poate costa viaţa. - Nu mă cheamă Mohamed ben Seiahi.

Sunt un prinţ. Numele meu e don Giovanni Tenorio ! Sunt spaniol.

Un necredincios aici ! Ştii că aş putea...

Să mă ucizi.

Ştiu. Dar ştiu că pentru iubirea ta merită să îmi risc viaţa.

Poţi să îţi chemi servitorii ? Soldaţii ?

Voi muri fericit numai că am putut să te îmbrăţişez cu privirea...

... şi cu emoţia unui sărut, iubirea mea !

- Ce faci, ai înnebunit ? - N-ai spus că mori fericit pentru un sărut ?

Bine ! Vei fi fericit.

Luaţi-l !

Stăpână, emirul m-a trimis să te întreb ce ai hotărât cu necredinciosul.

Suntem aici.

Allah e mare, am reuşit. Am aflat totul.

Mulţumesc, Allah !

Spune repede ce ai aflat !

Multe lucruri importante. Allah ne are în pază.

Vorbeşte sau ţi-l înfig în gât.

Prinţesa a hotărât. Stăpânul nostru va fi judecat.

- Execuţia va avea loc mâine dimineaţă. - Ce ai aflat despre celulă ?

E supravegheată permanent de o gardă. Nu sunt prea mulţi soldaţi.

Vreo 20, sunt izolaţi de restul trupelor din castel.

- Sunt numai 4. - Să urcăm.

Ajutor ! Scoateţi-mă !

Ali, Semur, baricadaţi poarta. În curând se vor schimba gărzile.

Dacă e vreun pericol, fluier.

Uite-i !

Am reuşit.

Prindeţi-i !

- Să mergem, Paco. - Uşor de spus, mortu' e greu.

Ajută-mă !

Ce se întâmplă, Husein ? De ce nu răspunzi ?

Dacă ne aude santinela, suntem terminaţi.

Hei, tu ! Ce faci ? Ce s-a întâmplat ? Nu vorbeşti ?

Cine e asta ?

Vino !

E aici.

Cretă.

Grăbeşte-te...

- Domnule... - Stăpâne...

Grăbeşte-te !

Veniţi cu mine.

Ţi-a plăcut ?

În spatele tău.

Vino, Paco.

Asta îţi place ?

Am impresia că am exagerat cam mult.

- Sari ! - Sabia.

- Nu-ţi fie frică, Paco. - Frică ? Păream un Kaka... mikaze.

- Totul e în regulă ? - Da.

Fiecare să meargă la postul său. Mai am de rezolvat o problemă personală.

- Nu e de ajuns, stăpâne ? - M-ai văzut vreodată lăsând ceva neterminat ?

- După zarva pe care am făcut-o... - Ăia erau gărzile închisorii...

Ceilalţi îşi vor da seama abia mâine.

- Tu ? - Da, eu ! Liber.

Aş fi putut să plec, dar dimineaţă ai fi fost decepţionată.

Dar m-am întors... pentru că te iubesc.

Poftim ! Cheamă-ţi soldaţii !

Nu poţi să o faci.

Şi ştii de ce ? Pentru că şi tu mă iubeşti.

Nu.

Mă iubeşti din prima zi când m-ai văzut în cort.

Nu.

Mă iubeşti pentru că nu există vreo femeie în lume să nege bucuria iubirii.

- Nu. - Pentru tine, eu sunt iubirea.

Sunt iubirea pe care ai visat-o întotdeauna cu toată fiinţa ta.

Nu.

Lasă-te învinsă, Aisha. Gândeşte-te că e o noapte de dragoste.

O asemenea noapte merită întreaga viaţă.

- E ziuă, trebuie să rămân. - Mai rămâi puţin.

Aşteaptă !

Sunt pregătită, vin cu tine.

E o nebunie.

Ar fi o nebunie să stau aici şi să mă gândesc totdeauna la această noapte.

- Nu te gândeşti la pericole ? - Le vom învinge cu dragostea noastră.

- Vom fi nevoiţi să luptăm. - Iar eu voi lupta cu tine.

- Trebuie să mă întorc în Europa. - Te voi urma, voi fi a ta toată viaţa.

- Am putea fi ucişi. - Voi fi fericită să mor lângă tine.

Tu nu ţi-ai riscat viaţa de două ori pentru mine ?

Ce ai, nu mă mai iubeşti, nu mă mai vrei ?

Sunt fericit...

- Să mergem, nu avem timp de pierdut. - În sfârşit.

Tu cine eşti ?

- Asta ce face aici ? - Vine cu noi.

Să ne grăbim.

Femeia aia are valoare mare, ce nu a mers ?

Ce nu a mers ? A mers prea bine.

Se văd cai. Priviţi !

Pe acolo.

Stai !

E Omar.

Ce facem ?

N-avem prea multe de făcut. Nu rămâne decât să ne vindem pielea scump.

N-are rost să luptăm. Ne vor masacra pe toţi.

Lasă-mă să mă duc la tatăl meu, voi rezolva totul.

Nu-l vei ucide, te voi împiedica.

Bine, nu o voi face, dar trebuie să-mi dai un motiv.

E singurul... E singurul bărbat care îl voi iubi toată viaţa.

- E singurul care m-a făcut să mă simt femeie. - Eşti hotărâtă să te măriţi cu un infidel ?

- Cu care ritual ? - Cu care ritual o fi.

Nu are nici o importanţă.

Te sfătuiesc s-o faci în religia catolică, pentru moment nu permite divorţul.

Va trebui să renunţi la credinţa ta.

Din momentul în care m-am îndrăgostit, dragostea e unica mea credinţă.

Stăpânul meu, marele Omar, vrea să te vadă. Dezlegaţi-l !

Să mergem.

Stăpânul nostru va fi scopit. E mai bine să plecăm imediat.

Formidabil.

- Tu nu vii cu noi ? - Nu. Orice s-ar întâmpla, rămân cu stăpânul meu.

- Eu refuz. - Ce refuzi ? Nu e posibil.

Ţi-am spus că aceşti câini sunt infideli chiar şi în pat.

Taci tată, el trebuie să răspundă.

Încearcă să mă înţelegi, Aisha.

Iubirea adevărată e o flacără care nu poate fi stinsă niciodată...

... dar se poate consuma, trist, zi după zi, vei rămâne totdeauna în amintirile mele...

... ca ieri noapte, tânără, puternică. Frumuseţea ta va trăi pentru totdeauna în amintirile mele.

În fiecare din nopţile mele voi simţi în inima şi simţămintele mele

toate vibraţiile care le-am simţit în unica noapte în care am fost cu adevărat fericit.

Numai vorbe, vrei să-mi spui că nu mă mai vrei.

- Ştii ce te aşteaptă acum ? - Mă aştept la tot.

Resping căsătoria.

Ţipă ! Apără-te ! Spune ceva !

Sunt don Giovanni şi trebuie să mă resemnez destinului.

Vezi ? Tu vrei un singur bărbat, dar destinul meu mă împinge să am toate femeile.

- Bun venit, stăpâne al tuturor pământurilor ! - Ridică-te prietene, trebuie să-ţi spun ceva grav.

Şi eu am ceva grav să vă spun.

Mă tem că e vorba de acelaşi lucru.

- De ce ai spus că te temi ? - Nu se poate discuta în public.

Îndrăzneşte să intri în umilul meu cort !

Înţeleg ! Când mă gândesc că eu...

Întotdeauna am iubit în linişte cea mai frumoasă floare a munţilor...

... pe fiica ta Aisha, cea mai frumoasă floare...

Dar după ce mi-ai spus, înţeleg, că floarea nu mai e aceiaşi.

Înţeleg bine. Blestemul s-a ascuns sub acoperişul meu prin venirea necredinciosului.

Acum trebuie să facem dreptate.

Vezi, acel necredincios, don Giovanni Tenorri, nobil spaniol...

Sunt responsabil pentru viaţa lui. Nu suntem în măsură să avem un război contra Spaniei.

- Promite-mi că îl vei pedepsi. - Îl voi pedepsi.

- Îţi jur pe onoarea mea ! - Ascultă !

Necredinciosul s-a folosit de ajutorul a trei musulmani pentru a intra în castelul meu.

Permite-mi să îi pedepsesc cu mânile mele !

- Ai spus musulmani ? - Da, stăpânul meu !

- Îţi este permis, prietene ! - Mulţumesc, stăpâne !

Oamenii aceia îţi aparţin.

Pe acolo. Vom scăpa.

O merit. Mi s-a plătit cu aceiaşi monedă.

- Mi-am făcut iluzia că voi fi iar tânăr. - Am crezut că nu o vei face niciodată...

- ... şi am făcut-o pentru tine. - Ţi-aş fi adus-o aici pe Aisha.

- Ţi-aş fi dat-o, crede-mă ! - După ce ai făcut ce voiai cu ea.

Oi fi eu bătrân, dar nu cumpăr marfa la mâna a doua.

Nu minţi ! Aisha a spus tot. Poate prost, dar până la un anumit punct.

Spionii mei te-au urmărit.

Emirul Omar e un om puternic. Vrea să fii pedepsit.

Dacă nu te pedepsesc se va isca un conflict.

Dacă aşa stau lucrurile, sunt pregătit să mor.

Să mori ? Nu, eşti un fiu de căţea, eşti simpatic şi eşti şi nobil.

Nu vreau complicaţii şi război cu ţara ta.

Nu vei muri, dar vei fi pedepsit pe măsură.

Cum ?

- Nu. - Ba da.

Veţi sta în cuşcă trei zile. Tu şi servitorul tău.

Apo... ! Tac !

Dacă am putea ieşi măcar puţin, să luăm o sabie şi să le-o înfigem în fund la toţi...

Morţii voştri !

Slavă Sultanului Selim I !

Slavă reginei Ciprului ! Distinsul nostru oaspete !

Faceţi loc sultanului ! Allah să îl aibe în pază !

Slava Sultanului Selim I !

Slava reginei Ciprului ! Distinsul nostru oaspete !

Opriţi !

- Cine e acel bărbat ? - Un porc spaniol.

Ce a făcut ?

E fascinant !

Mulţumesc ! Înainte.

Faceţi loc sultanului.

Paco ! Ai văzut ce femeie minunată ?

Stăpâne ! Noi suntem închişi într-o cuşcă...

... iar după ce ni se va întâmpla mâine, te mai gândeşti la asta ?

Dacă nu mă gândesc la asta, nu mă simt bine !

Luna a apus, mai avem câteva ore, iar apoi...

- Te invidiez, Paco. - Îmi vor tăia capul, stăpâne.

Mai bine fără cap decât fără biluţe.

A sosit timpul ?

- Majestatea voastră ? - Să nu mai pierdem timpul.

- Se schimbă gărzile şi nu-i putem corupe. - La ordinele voatre, majestate !

Vino, Paco !

Stăpâne ! Abdul are veşti rele.

Să intre.

Nu pot altfel, dacă nu dorm, nu pot să fac nimic.

- Prizonierul a fugit. - Cine l-a ajutat să fugă ?

Regina Ciprului. Dacă ordoni, blocăm ieşirea corabiei din port.

- Nu Abdullah, las-o să plece. - Cum doriţi, stăpâne.

- Stăpâne... - Pentru Allah ! Ce bărbat...

Aş vrea să trăiesc măcar o zi ca el. Regina Ciprului... !

Ce aş vrea să fiu în locul său !

- În locul reginei Ciprului ? - Ce ai înţeles, împuţitule ?

- Pleacă ! - Da, stăpâne !

Stăpâne !

- Aş vrea, dar nu pot... - Vino la căpriţa ta !

- Ai eliberat cintezoiul ? - Am aranjat totul.

Ai făcut bine. Avem vreme bună.

Asta zic şi eu vreme.

De azi, vei fi numai al meu.

- Nici o altă femeie nu te va avea. - Ce vrei să spui ?

Noi doi vom trăi fericiţi...

... în mica mea insulă. Numai noi şi iubirea noastră.

Pentru toţi anii care ne aşteaptă. Nu te bucuri, iubitule ?

Şi tu...

- Trezeşte-te, Paco ! - Sultanul...

- Să mergem ! - Unde ?

- Să plecăm imediat de aici. - Suntem în mijlocul mării, stăpâne !

Mai bine mă înec decât să mă însor.

- Priveşte acolo ! - E o insulă.

Exact. Noi vom merge acolo.

- Dar sărmana regina ne-a salvat. - Nu ajunge să mă facă un bărbat credincios.

Pentru mine, ar fi contra naturii.

Mi-a promis o căsuţă cu teren cu animale...

Păstrează căsuţa. Adio, Paco !

Ăsta e sfârşitul nostru, stăpâne, am ajuns pe o insulă pustie.

Aşteaptă ! E prea devreme să spunem asta.

Aşteaptă, stăpâne ! Poate fi un miraj.

Ce importanţă mai are, Paco ? Întotdeauna va fi mirajul unei femei.

O femeie...

Traducerea cristiano.ferocci@gmail.com BlackSeaTeam