Original subtitles

Pastila dvs Cardinale.

Îţi mulţumesc, Fouquet, eşti mereu atât de gânditor.

Asta ar putea fi o zi măreaţă pentru Franţa.

Pot să sugerez că, dacă Majestatea sa va avea un fiu,

Acest fiu să fie tutorele?

Am mai remarcat şi că de asemenea gândeşti înainte.

Singurul meu gând e să slujesc,

Până la limita abilităţii mele sărace.

Majestatea sa, regele!

Ei bine, cât mai trebuie să aşteptăm?

Încă nu aveţi nici o veste?

Încă nu, Majestate.

O problemă de acest gen are nevoie de răbdare, chiar şi pentru un rege.

Pentru un cardinal, nu eşti prea consolator în vremuri de criză.

D'Artagnan, îţi aminteşti de dimineaţa aia.

Când eram pregătiţi să luptăm cu armata Austriacă?

Da, sire, îmi amintesc foarte bine.

M-am simţit puţin mai curajos în dimineaţa aia.

Dacă Majestatea sa doreşte,

E un băiat, un băiat frumos!

Un băiat.

Atotputernicul Dumnezeu, Regele Cerurilor, a binevoit.

Să binecuvânteze unirea Majestăţii sale,

Regele Louis al XIII-lea al Franţei,

Şi a iubitei noastre regine,

Oferindu-le lor şi vouă, un fiu.

Acesta e moştenitorul tronului Franţei.

Trimite imediat după rege.

După rege?

E imposibil. Ascultă.

Atunci după Colbert.

După după Colbert, el va şti ce să facă.

Colbert, unde e d-nul Colbert, vă rog?

Pe terasa cu Mejestatea să.

Ei bine?

Ce s-a întâmplat?

Majestatea sa a dat naştere unui al doilea copil.

Al doilea copil?

Da, un fiu, un geamăn.

Încă un fiu.

Să-l duc pe celălalt fiu regelui?

E imposibil.

Cine mai ştie de asta?

Doar moaşă...

Şi eu însumi.

Nimeni nu mai trebuie să ştie.

Trebuie să-l iei şi pe el?

Majestatea dvs, ştie mai bine ca mine,

Că fiul dvs aparţine Franţei.

Urmează-mă.

Da, dar Majestatea sa?

Voi răspunde eu pentru Majestatea sa.

Da, d-nule.

Ei bine, mesagerul a spus că e urgent, ce s-a întâmplat?

E de datoria mea să-i arăt Majestăţii dvs,

Al doilea fiu.

Soarta i-a oferit Franţei un geamăn, un Dauphin (moştenitor al tronului Franţei).

Doi fii, doi moştenitori ai tronului Franţei.

Majestatea sa ştie că poate există.

Doar un singur moştenitor al tronului Franţei.

Pentru oricare alt bărbat din acest regat,

Gemenii ar fi o binecuvântare.

Doar pentru mine, regele, ar putea fi un blestem.

Mai rău decât un blestem, sire.

Doi ar putea însemna război civil.

Oamenii egoişti montează fraţii unul împotriva celuilalt.

Viitorul Franţei depinde de acest moment,

De dvs să fiţi îndeajuns de puternic să gândiţi că un rege.

Mai degrabă decât un tată.

Doar unul din fiii dvs poate domni.

Colbert,

Nu pot ordona un mandat pentru moarte propriului meu fiu.

Asta nu va fi necesar, sire.

Trimiteţi-l de aici.

Nu va şti nimeni.

Nici el nu trebuie să ştie niciodată.

Cu cine?

Există vreun om în toată lumea asta.

Cu care un asemenea secret să fie în siguranţă?

Da sire, un singur om, D'Artagnan.

D'Artagnan?

Trebuie să-mi pierd şi fiul şi cel mai bun prieten?

D'Artagnan, e mâna mea dreaptă.

E şi prietenul meu, sire,

Dar trebuie să-i daţi copilul.

Trimteti-l acasă în Gasconia.

Oferiţi-i nişte venituri.

Permiteţi-i să-l crească pe băiat ca şi cum ar fi al lui.

Apoi Franţa va fi în siguranţă.

Fiul meu.

De câte ori am luptat.

Umăr la umăr pentru Franţa?

De câte ori viaţa regelui Franţei.

A fost în siguranţă în mâinile tale?

Prietenul meu, D'Artagnan,

Vei face asta pentru mine?

Sunt un soldat, sire.

Ai grijă să primească cai, totul.

Aşa voi face, sire.

Îmi va fi dor de tine, prietene.

Dute acum, grăbeşte-te.

Sire, în zilele care vor veni,

S-ar putea să întrebe de numele tatălui său.

Spune-i că tatăl său a fost un om.

Care a dat totul pentru Franţa,

Şi a fost cel mai bun prieten al tău.

Numeşte-l Philippe, după mine.

Doctorul şi moaşă?

E un mare păcat că nu mai există D'Artagnan pentru ei.

Vrei să dublezi pariul, Fouquet?

Dar frânghia mereu se rupe a patra oară.

Majestatea dvs e neobişnuit de norocos.

Sunt cea mai neobişnuită persoană.

Nu s-a rupt.

Şi mereu se rupe a patra oară.

Eşti sigur că nu ai modificat frânghia aia, Fouquet?

Majestate.

Îmi pare rău că trebuie să întrerup amuzamentul Majestăţii dvs.

Voi dubla pariul pe următorul, Fouquet.

D-nul Colbert de aici îşi asumă răspunderea pentru tot.

Şi vrea să contramandeze celelate execuţii.

Din ce motiv?

Am onoarea să-l informez pe Majestatea dvs.

Că Alteţa sa Regală Prinţesa Maria Theresa.

A sosit în Paris azi dimineaţă.

Cu siguranţă sosirea logodnicei dvs.

Nu ar trebui să fie însoţită, de spânzurări.

Oh, dar nu spânzură oameni în Spania?

Sau toată lumea îşi plăteşte taxele?

Ei bine, se va obsinui cu asta.

Îndeosebi dacă taxa pe sare nu e abrogata.

Dar Fouquet mi-a spus că aş putea obţine milioane.

Cu un vârf de cuţit de sare.

O taxă atât de frumoasă, atât de sigură.

Nimeni nu poate trăi fără sare.

Istoria arată că oamenii.

Au un fel de a continua să trăiască.

Indiferent ce se întâmplă.

Şi vorbind despre taxa pe sare, amintiţi-mi.

Mi-e teamă că trebuie să iau măsuri drastice în Gasconia.

Locuitorii oraşului Tărtaş.

Au făcut nişte afirmaţii ridicole pentru a fi scutiţi de toate taxele,

Şi au opus rezistenţă colectorilor de taxe ai Majestăţii dvs.

Au opus rezistenţă?

Mai mult decât rezistenţă.

I-au pus pe fugă pe reprezentanţii Majestăţii dvs.

Au fost conduşi de un individ numit D'Artagnan.

Trebuie să fim mereu deranjaţi de aceşti rebeli?

Îl cunosc pe om, sire.

A fost căpitanul muschetarilor tatălui dvs,

Şi spune adevărul.

Pentru serviciile în slujba coroanei,

Tatăl dvs i-a oferit satul Tărtaş, fiind scutit de taxe.

O asemenea recompensa probabil a reieşit dintr-un serviciu special?

Strângeţi taxele din Gasconia.

Şi arestaţi rebelii.

Am înţeles ambele ordine ale Majestăţii dvs.

Inteligent, Fouquet.

Se pare că am o întâlnire cu.

D-soara de la Valliere.

O găsesc foarte folositoare în a mă elibera.

De nişte probleme atât de obositoare ale statului.

Ha!

Interesantă situaţia asta din Gasconia, nu crezi?

Ţi-am urmărit cariera cu mare interes, Fouquet.

Ştiu că eşti ambiţios, lacom şi periculos.

Dar nu am ştiut că...

Eşti lipsit de onoare.

Lipsit de onoare, eu?

Ai ştiut foarte bine despre identitatea lui D'Artagnan,

Şi a omului care e cu el.

Oh da, desigur, incluzându-l pe Philippe.

Şi totuşi făcându-i o favoare regelui,

Vei încălca un pact de încredere.

Un secret care a fost ţinut până acum.

Dragul meu, Colbert, cum poţi spune asemenea lucruri?

Ar trebui să ştii mai bine ca oricine,

Ca un anume secret m-a transformat pe mine.

Dintr-un mesager al cardinalului, într-un ministru al regelui.

Păstrarea secretelor e treaba mea.

Şi intenţiile tale, e unul din secretele tale?

Deloc, intenţionez să-l arestez pe Philipe şi pe D'Artagnan.

Şi să-i spânzur că pe nişte rebeli.

E un compliment pentru tine, prietene.

Colbert, eşti un om foarte inteligent.

Ai un comportament foarte enervant.

Să faci lucrurile să iasă aşa cum doreşti tu.

De exemplu, această căsătorie cu Maria Theresa,

Care mie nu-mi convine deloc.

Unirea Franţei cu Spania şi Austria.

E necesară pentru siguranţă şi viitorul Franţei.

Dar eu nu sunt interesat de viitorul Franţei.

Sunt interesat de viitorul lui Fouquet.

Cine ştie, într-o zi ai putea avea anumite planuri pentru Philippe.

Ei bine, asta ar putea fi foarte regretabil pentru mine,

Dar nu-ţi fă griji, intenţionez să păstrez secret acest lucru.

Când îl voi spânzura pe Philippe, nu va şti nimeni.

Că e fratele geamăn al regelui.

Înainte să-l spânzuri,

Lumea va afla cine e.

Shh.

Aminteşte-ţi,

Secret.

D-nilor, muschetari!

Vrea să spună şi tu.

Da.

Conform tradiţiei care conduce aceste ocazii,

Doresc să-mi exprim plăcerea şi onoarea.

De a mă ajuta să ajung la vârsta mătură de 22 de ani.

Aici, aici!

În cinstea Franţei!

În cinstea tatălui meu care a murit pentru ea prea devreme.

Celor patru naşi ai mei, care mi-au arătat cu atenţie.

Cea mai bună tradiţie a regelui muschetarilor.

Muschetari!

Onoare.

Închin eu următorul pahar.

În cinstea finului nostru împlinit.

Cea mai bună clasa din Franţa.

După mine desigur.

Şi în cinstea celui mai strălucit băiat.

În limbi şi ştiinţe.

Pe care l-am pregătit vreodată.

Şi a cărui artă în lupte e depăşită.

Doar de un alt individ şi eu...

Eu sunt prea modest să-i pronunţ numele.

Şi care mă depăşeşte şi pe mine.

În cele mai romantice jocuri, incluzând...

Agitarea zarurilor.

Eşti sigur că asta e casa lui D'Artagnan?

Cum aş putea să o confund?

Am mai fost aici.

Vă daţi seama că oamenii.

Vechiului nostru oraş Tărtaş.

Sunt singurii francezi care nu suferă de foame şi nu au haine rupte?

Care e prea bine să dureze mult.

Amintiţi-vă, deja am avut o întâlnire cu.

Colectorul regal de taxe.

Căreia i-am pus punct.

Sub ameninţarea cu moartea.

Nu-mi amintesc să fi invitat alţi oaspeţi.

Căpitanul D'Artagnan, ofiţer al regelui muschetarilor.

Şi stăpânul din Tărtaş prin ordinul lui Louis al XIII-lea.

Din ordinul Majestăţii sale Louis al XIV-lea,

Vă arestez pentru înaltă trădare.

Şi atac asupra oficialilor Majestăţii sale.

Vrei să spui hoţii Majestăţii sale!

Vă ordon să vă predaţi în numele regelui.

Uşurel, prietene.

În Tărtaş, eu administrez dreptatea,

Înaltă, mijlocie şi de jos.

Eu fac arestările pe aici.

Regele a devenit econom?

Doar nouă oameni?

Mai sunt 90 afară.

Linguşitorule.

Puneţi mâna pe ei!

Haideţi, veniţi.

Asta e prima mea călătorie în Paris în 20 de ani.

Pe cheltuiala regelui!

Majestate,

Alteţa sa regală Maria Theresa, Prinţesa Spaniei,

Prinţesa Austriei şi Excelenţa sa, Contele Mendoza,

Ambasadorul Regelui Spaniei.

Majestate, vi-l prezint pe Excelenţa sa.

Ambasadorul Spaniei.

Majestate.

Suntem încântaţi să vă primim.

Am onoarea să v-o prezint pe Alteţa sa Regală,

Maria Theresa.

Mama mea.

D-nule Fouquet.

Sper că Altea dvs Regală, a avut o călătorie confortabilă.

D-nul Colbert pe care l-aţi trimis să ne ureze bun venit,

A fost cel mai potrivit.

De ce îmi daţi voie să mă gândesc.

Că mă sacrific eu însumi pentru binele statului.

Când eu o găsesc foarte frumoasă?

Vă emoţionez?

Nu, nu Majestate.

A fost tunul.

Oh uh, vă veţi obişnui cu asta.

Se pare că mereu trag cu tunurile în onoarea mea.

Eşti foarte încântătoare, draga mea.

Desigur că eşti foarte emoţionată.

Ştiu exact cum te simţi,

Dar te vei simţi ca acasă foarte repede.

Voi încerca din greu asta.

E servită cina Majestăţii sale.

Mereu am avut o familie care se adună de ziua mea.

Doar câţiva invitaţi speciali.

Ah, d-soara.

Iertaţi-mă, Alteţă.

Pot să v-o prezint pe d-soara de la Valliere?

Aţi putea să mă felicitaţi.

Nu e doar ziua mea,

Ci sunt şi pe cale să mă căsătoresc.

Felicitări Majestate.

Sepr că Atletă dvs Regală va fi foarte fericită.

La ce te gândeşti?

Nu are prea mare importanţă.

Tocmai îmi aminteam că.

Majestatea sa a menitonat.

De o cină în familie.

D-soara de la Valliere?

Mereu am considerat-o o membră de familie.

Sepr că te-ai bucurat de călătoria prin Franţa.

A fost puţin cam confuză, Majestate.

Mi-e foarte greu să asociez.

Sărăcia din provincie.

Cu splendoarea palatului.

Oamenii din Franţa sunt săraci notorii,

Dar eu nu sunt sărac.

Am fost învăţată să cred că,

Atunci când oamenii poartă haine rupte,

Şi regele şi oamenii lui de la curte poarta catifea,

Rezultatul e mereu dezastruos.

Pot să vă întreb de ce sunteţi atât de interesată.

De oamenii din Franţa?

Poate că din cauză că am fost de acord.

Să devin regina Franţei.

Tatăl meu se consideră el însuşi un servitor al statlui.

Cu mine e diferit.

În Franţa, eu sunt statul.

Un protest amabil împotriva taxei pe sare, fără îndoială.

Asta a fost ziua Majestăţii sale.

Mâine moare.

Faceţi loc, daţi-vă din faţa porţilor.

Cu toţii, daţi-vă din faţa porţilor.

Arestaţi-l.

Nu eu am făcut-o, nu eu am făcut-o.

Cine a făcut-o atunci?

Nu ştiu, nu ştiu.

Duceţi-l pe domeniul vast, vom afla.

Deci, nu le place taxa pe sare.

Dublaţi-o.

Trezeşte-l.

Continuaţi.

Nu, nu!

Nu mai suport.

Vorbesc, vorbesc.

Vedeţi, manuşa funcţionează mereu.

De obicei la primul sau la al doilea deget.

Îmi amintesc de un individ foarte încăpăţânat.

A rezistat la patru degete, până când am ajuns la degetul mare.

Aproape l-am iertat.

Mâine, când Majestatea sa vă merge la catedrala.

Să aprindă o lumânare, va fi asasinat.

De către cine?

Nu ştiu, sire.

Doar i-am auzit vorbind, chiar înainte să fiu arestat.

Nu am fost unul din ei.

Unde şi când?

Nu ştiu sire, nu ştiu.

Nu ştiu!

Ar putea spune adevărul, sire.

Spune adevărul.

Odată ce încep să vorbească, spun tot ce ştiu.

Ar fi bine dacă d-nul meu poliţai.

Mi-ar spune câteva lucruri despre această asasinare.

Fac tot ce pot, sire.

Nu ajunge!

Cât de reflexiv din partea lor.

Mi-au trimis o trăsură devreme.

Să fie siguri că nu voi întârzia la întâlnirea.

Cu asasinii.

Dar Majestate, e o nebunie.

Nu vă puteţi expune aşa.

Dragul meu poliţai, mi-ai repetat asta.

De cel puţin 50 de ori,

Dar asta nu schimba stiuatia.

Azi e ziua regretatului meu tată.

Tradiţia cere să aprind o lumânare în memoria lui.

În catedrala.

Unui rege îi e mai frică de o tradiţie decât de un asasinat.

Există o şansă pentru mine să scap de asasinat.

Dar nu există nici o şansă să scap de tradiţie.

E unul din acele lucruri ghinioniste.

Înrudite cu a fi rege.

Dar Majestate, mai daţi-mi puţin timp.

Dacă doar aş descoperi unde îs când intenţionează să atace.

Ai avut 1,000 de oameni care încearcă să descopere.

Acel loc mic de noaptea trecută,

Şi încă e un secret.

În exact o oră şi 20 de minute,

Nu va mai fi un secret.

Nu ştie nimeni de asta?

Nu sire.

Doar tu şi eu,

Şi asasinii.

Mă bucur să raportez că treaba din Gasconia.

S-a terminat, Majestate.

Am rebelii jos.

Rebelii din Gasconia?

Ei bine, da, Majestate.

D'Artagnan, omul care i-a atacat pe ofiţerii Majestăţii dvs.

De ce mă deranjezi cu prizonierii din Gasconia?

Nu ai învăţat încă ce să faci cu rebelii?

Se va face.

În momentul în care voi avea semnătura Majestăţii dvs.

Pe ordinul de execuţie.

Pregăteşte-mi căruţă.

Da, sire.

Majestatea dvs spânzura un prizonier interesant.

Poftim?

Fouquet a neglijat să-i spună Majestăţii dvs.

Că în drum spre Gasconia,

A fost aplaudat repetat în sate.

Şi acum în curtea de jos,

Propriii dvs ofiţeri l-au salutat.

Pentru ce?

Probabil din cauza asemănării izbitoare.

Pe care o are prizonierul cu Majestatea dvs.

Nu v-a spus Fouquet despre asta?

Susţin că detectez orice asemănare.

Vrei să spui că, a fost aplaudat pentru că au crezut ca.

Prizonierul sunt eu?

Da, sire.

Hmm, asta e interesant, şi foarte neobişnuit.

Chiar seamănă atât de tare cu mine?

E uimitor.

În afară de mustaţă, ar putea fi dublura dvs.

Dar...

Cred că mi-ar plăcea să-l văd pe acest individ.

Dar Majestate, asta e absurd.

Simt că am chef de absurdităţi.

Aducetil aici.

Dar...

Aducti-l, am spus.

De ce nu-i aduceţi pe toţi?

Sunt o clasă mai galanta de rebeli în Gasconia.

Majestatea s-ar putea să-i găsească interesanţi.

Adu-i pe toţi.

Aliniaţi-vă acolo.

Ochii tăi nu te înşeală, Colbert.

Chiar arată ca mine.

În afară desigur de mustaţa aia prostească.

Nu pot să-mi cred ochilor.

Am de asemenea şi o cicatrice superficială.

Un suvenir din partea unuia din colectorii Majestăţii dvs.

Deci tu eşti rebelul Gascon care se opune să-mi plătească taxele.

Şi care îmi ucide oamenii.

Majestatea dvs ar fi trebuit să-i înveţe pe oamenii săi bunele maniere.

Are şi un simţ al umorului.

Da, un simţ al umorului foarte ascuţit, Majestate.

Au ucis o trupă din cei mai buni oameni ai Majestăţii dvs în Parrot.

Duceţi-i în Bastilia.

Oh dar acesta, aş dori să vorbesc cu el.

Ce vom face cu el depinde de conversaţia noastră.

Foarte bine, Majestate.

Duceţi-i de aici.

Pe toţi în afară de acesta.

Mişcaţi-vă!

Vino aici.

Ştii ce se întâmplă cu rebelii?

De obicei îi spânzur.

Aşa am auzit.

Văd că eşti foarte ataşat de prietenii tăi.

Foarte ataşat, sire.

Ai putea să-mi fii de mare ajutor.

De exemplu, acum,

Trăsura mea mă aşteaptă să mă ducă la catedrala.

Să aprind o lumânare în memoria tatălui meu.

E foarte amabil din partea Majestăţii sale să-şi amintească tatăl.

Ar fi foarte distractiv dacă tu ai participa la ceremonie,

Întruchipându-mă pe mine.

Sunt dispus să fac orice să-mi salvez prietenii, sire.

Bine, speram să spui asta.

Să presupunem că ai începe să mergi la catedrală în locul meu.

Fără mustaţă, desigur.

Am părăsit subit Gasconia,

Aşa că va trebui să împrumut briciul Majestăţii dvs.

Şi hainele lui, dar grăbeşte-te.

Majestatea sa, regele.

Spre catedrala.

Înainte, să mergem.

Uitaţi-i că vin, uitaţi-i că vin!

Uitaţi-i că vin!

Regele e pe drum.

Trăsura lui tocmai întoarce pe stradă.

Bine.

Uitaţi-i că vin!

Ei bine, continuaţi.

Ucideţi-mă cum aţi ucis restul Franţei.

De ce să doresc să te ucid?

Dar Majestate, asta e un asasinat.

Aceştia nu sunt duşmani pe care să-i doborâţi.

Sunt oameni ai Franţei.

De când regele Franţei.

Are motive să-i înspăimânte pe francezi?

Care e numele tău prietene?

John Paul, Majestate.

De ce doreşti să-l ucizi pe rege?

Ei bine, dvs de ce doriţi să ne ucideţi pe noi?

Oh Majestate,

Omul ăsta nu e un asasin.

Noaptea trecută, copilul lui a murit de foame.

Şi omul ăsta nu e un ucigaş, Majestate.

Alaltăieri, a murit soţia lui.

Fără medicamente, fără doctor.

Toţii aceşti oameni au suferit, Majestate.

Dar ce ştie Majestatea dvs despre suferinţă?

Dvs trăiţi într-un palat.

Vreau să credeţi că voi face tot ce pot.

Să schimb toate astea.

Oh sire, dacă doar am putea crede asta.

Regele Franţei a făcut multe greşeli.

Cea mai mare e pierderea legăturii comune cu oamenii săi.

Mă rog ca regele să fie iertat pentru greşeala lui.

Domnul să-l binecuvânteze pe Majestatea sa.

Trăiască regele!

Iertaţi-mi deranjul.

Am insistat să-mi fie permis să intru.

Tocmai am văzut cum v-aţi comportat ca un rege adevărat.

Foarte ciudat, nu m-am mai simţit niciodată că un rege.

Am venit din clipa când am auzit că sunteţi în pericol.

De ce?

Nu e de datoria mea că regină a Franţei.

Să fiu alături de rege în vremuri de restrişte?

Regele ar fi un nerecunoscător mizerabil.

Dacă nu ar aprecia un asemenea simţ al datoriei.

Dar ar fi un om şi mai nefericit.

Dacă ar fi fost doar datoria lui să te aibă alături de el.

Regele a arătat foarte puţină plăcere.

Când m-a văzut.

În acest moment mă rog ca regele să fie iertat pentru greşelile sale.

Şi eu doresc să aprind o lumânare.

Nu în semn de comemorare, ci în semn de mulţumire.

Arată frumos.

Una alături de alta.

Să ne rugăm.

Sunt sigur că înţelegi de ce e mai bine pentru tine.

Să trăieşti în Fontainebleau.

Ambasadorul spaniol a devenit puţin mai dificl.

Eşti sigur că nu e pritnesa spaniola?

Nu sunt decât dezamăgit de Spaniarzi.

Am auzit că au o rasă foarte înfierbântată.

Uită-te la Maria Theresa de exemplu.

Da, am remarcat asta.

Poate că are nevoie de o încurajare specială.

Am devenit rege când am împlinit cinci ani.

Când am împlinit şase ani, am învăţat să nu ofer încurajare.

Mai devreme sau mai târziu, toată lumea vine la mine.

E un mare păcat că nu ai învăţat.

Şi cum să fii în două locuri în acelaşi timp.

S-ar putea să te surprind.

Aminteşte-ţi, sunt cea mai neobişnuită persoană.

Chiar?

Majestatea sa?

Regret să o informez pe Alteţa dvs Regală.

Că Majestatea sa e ocupat.

Oh dar dacă i-aţi spune cine e?

Îmi pare rău.

Dar când l-am lăsat pe Majestatea sa în urmă cu jumătate de oră.

La întoarcerea noastră de la catedrală,

A părut foarte nerăbdător să ne continuăm conversaţia.

Ştiu.

Ştiu, regele are o memorie atât de scurtă.

Dar sunt sigură că nu l-ar deranja să ştie că eu...

Alteţa Regală,

Am învăţat dintr-o experienţă îndelungată.

Să nu-l deranjez pe Majestatea sa pentru nimeni.

Când e cu d-soara de la Valliere.

Mulţumesc.

Majestăţii sale nu trebuie să-i fie teamă...

Că-l voi mai deranja.

Livrează-i asta personal tatălui meu, regele.

Păzeşte-o cu viaţa ta.

Da Alteţa Regală.

Acum, pleacă.

Dacă doriţi, vă rog, Excelentă.

Da, da, da, da, ei bine ce s-a întâmplat?

Prinţesa a fost furioasă.

A izbucnit şi i-a scris imediat o telegramă.

Tatălui ei.

Tatălui ei, ei?

Ce a spus?

Nu ştiu, nu m-am putut apropia prea mult să văd.

Trebuia să te descurci mai bine.

Proasto.

Acum va trebui să aflu ce a scris.

Ieşi afară.

Te-am căutat peste tot.

Presupun că ar trebui să mă simt onorată.

Nu ai avut o întâlnire cu mine.

În pivniţa să ascultăm muzica?

Crezi că e bine să-l faci pe rege să aştepte?

Nu prea mă aştept că Majestatea dvs.

Să-şi amintească un lucru atât de neînsemnat.

Ca o întâlnire cu mine să ascultăm muzica.

E foarte important.

Măcar pentru muzicieni.

Nu am chef să ascult muzică.

În ultimele ore, aprecierea mea pentru frumos.

A suferit foarte mult.

Eu nu aş spune asta.

Asta e cea mai frumoasă rochie pe care am văzut-o vreodată.

Din clipa când te-am lăsat, am uitat complet ce porţi.

Şi cine o poartă.

Sunt capabil să nu-mi amintesc nimic,

Ci cât de frumoasă ai fost.

Nu vrei să te aşezi?

Te rog?

Majestatea dvs nu e mereu atât de preocupat.

La ce vă gândiţi?

Mă gândesc că la urma urmei.

S-ar putea să nu mai fie necesar să mergi în Fontainebleau.

Dar Ambasadorul Spaniol?

E un singur lucru despre care nu ştie Ambasadorul Spaniol.

Că sunt o persoană foarte neobişnuită.

Ştii, tocmai am făcut o mare descoperire.

Stelele sunt foarte frumoase în orânduirea adecvată.

Majestatea dvs nu mi-a dat niciodată un motiv.

Să-l suspectez de înclinaţii romantice.

De curând am devenit conştient că.

Regele a fost vinovat de multe păcate ale uitării.

De ce ai fost furioasă?

Pentru că ar trebui să te urăsc, profund.

Şi nu pot.

Măcar mai există speranţă.

Dacă trebuie să te forţezi să mă urăşti.

De ce?

Poate din cauză că am fost foarte singură.

Sunt o străină într-o ţară străină.

O străină foarte frumoasă şi foarte iubită.

Ca să devin regina, a trebuit să părăsesc tot ceea ce am iubit.

Am sperat că poate regele ar putea.

Uita vreodată că sunt regina,

Şi să-şi amintească că sunt şi o femeie.

Ţi-e teamă că regele ar putea uita că eşti o femeie?

Cum ar putea un bărbat să uite asta?

Cred că de două ori şi-a amintit regele.

Odată în catedrala.

Şi acum.

Când au fost creaţi regii,

Nu le-a oferit Dumnezeu calităţi.

Să-salveze de greşeli.

Nu ţi-a părut niciodată rău pentru un rege?

Ba da.

Încep să-mi dau seama că.

Şi prinţesele fac greşeli.

Un om poate ierta orice greşeală pe care o poate face o prinţesă.

Nu şi când e în scris.

Majestate, mă aflu în posesia.

Unui mesaj confidenţial şi urgent.

De la Alteţa sa Regală Maria Theresa, către tatăl ei.

Mă gândeam că Majestatea dvs ar putea fi interesat.

De la Maria Theresa?

Da.

Cum ai intrat în posesia lui?

Mesagerul care l-a avut asupra lui.

A avut un accident nefericit.

Genul tău obişnuit de accident, presupun?

Nu, nu, sire, mult mai bun decât obişnuit.

Ai citit asta?

Ei bine, nu, asta e, uh,

Oficial, nu.

Deci sunt crud, arogant, un cheltuitor, un mincinos,

Şi un flăcăiandru.

Şi desigur, o veţi ierta.

Ea nu îl înţelege în întregime pe, Majestatea dvs.

Să o iert?

Ambasadorul Spaniol.

Cere o audienţa cu Majestatea dvs.

Vezi ce se întâmplă când încurajezi barbarii?

El a cerut-o.

Chiar şi printre barbari, mesagerul unui rege.

Poate călători în siguranţă.

Protest cu toată vehementa.

În numele regelui meu, pentru uciderea cu uciderea cu sânge rece a mesagerului său.

Dragul meu amabasador, ce spuneţi acolo?

Spun că un mesager,

Care a avut asupra lui o scrisoare de la Alteţa sa Regală,

Prinţesa Maria Theresa,

Către regele Spaniei, a fost ucis.

Trupul său a fost jefuit şi aruncat într-un canal.

De ce nu mi s-a spus despre asta?

E dezgustător.

E imposibil, sunteţi sigur că, Excelenta dvs,

Nu exagerează?

Trupul său e la mine acasă.

Sper că-mi veţi accepta scuzele.

Dacă logodnica mea îşi va rescrie scrisoarea,

Voi garanta ei livrarea ei.

A fost o scrisoare importanta?

A fost o scrisoarea de la o fiică către tatăl ei.

Oh, da.

Probabil menţionând despre fericirea completă de aici.

Şi despre ardoarea pe care o are.

Să devină regina Franţei.

Sper că a inclus şi cele mai calde urări ale mele.

Nu am nici o îndoială că a vorbit despre dvs, sire.

Probabil i-a spus tatălui ei că sunt crud,

Arogant, un risipitor,

Dar îmi cer scuze pentru indignarea dvs.

Vă rog să-l asiguraţi pe regele Spaniei.

Că-l voi descoperi pe făptaşul acestei crime.

Şi voi şti cum să-l recompensez.

Îi voi transmite asigurările dvs suveranului meu.

L-am asigurat pe ambasador că-l voi recompensa.

Pe făptaşul crimei.

Da, cred că va arăta foarte bine acolo.

Majestate.

Oh, am uitat să-l informez pe Majestatea dvs.

Că Alteţa sa Regală îşi împachetează lucrurile în ladă.

Alteţa sa Regală ne scuteşte de deranjul.

Să o facem noi pentru ea.

Dar cum rămâne cu alianţa cu Spania,

Care înseamnă atât de mult pentru Colbert?

Am decis să prefer alianţa Engleză.

La urma urmei, o marină e la fel de importantă că o armată.

Va fi foarte dificil să-i explicaţi asta lui Colbert.

Nu am nici o intenţie să-i explic lui Colbert.

De fapt, dintr-o dată simt nevoia să scap.

De problemele statului.

Da, cu siguranţă voi merge în Fontainebleau.

Un loc minunat, Fontainebleau.

Mm, minunat.

Excelenţa sa Contele Mendoza.

Ei bine, cred că a vorbit cu ignoranţa.

Despre întreaga chestie.

E o situaţie foarte delicată, Alteţa Regală.

Nu-l pot înţelege pe omul ăsta.

La un moment dat, mă ţine de mână şi face dragoste cu mine.

Aproape mă face să-l cred.

Apoi în clipa următoare, îmi ucide unul din servitori.

Crimă sau nu, ştie despre conţinutul scrisorii dvs.

Bine, sunt bucuroasă.

Sper că fiecare cuvânt să-l infurieze şi să-l umilească.

Aşa cum m-a înfuriat pe mine când am scris scrisoarea.

Sper că mi-ai adus libertatea.

Mia mult decât libertatea.

Ţi-am adus oportunitatea.

Tot ce am nevoie e oportunitatea.

Philippe, l-am cunoscut foarte bine, pe tatăl tău.

L-ai cunoscut pe tatăl meu?

Şi cum a fost?

E amărăciunea vieţii mele că nu l-am cunoscut.

A fost un om grandios.

Nici un sacrificiu pentru ţara lui nu a fost prea greu.

Iar tu, poţi să-i urmăreşti paşii.

În urmă cu o oră, plină de ură şi dezgust,

Alteţa sa Regală Prinţesa Maria Theresa, a plecat în Spania.

Vrei să spui că a fugit de Louis?

Da.

Bine.

Dar eu mă aflu aici să-ţi spun să o urmezi şi să o aduci înapoi.

Să o aduc înapoi unui asemenea bărbat, niciodată.

Tatăl tău şi-ar fi uitat sentimentele personale.

Şi şi-ar fi amintit doar de datoria către Franţa.

Dar asta e o nebunie, doar regele ar putea aduce-o înapoi.

Îţi ofer şansa de a deveni rege.

Chiar dacă pentru o singură zi, Franţa are nevoie de un rege bun.

Chiar dacă să stea pe terasă în faţa poporului.

Pentru ceremonia de logodnă.

Îndeajuns de mult să se proclame unirea.

Dintre Franţa şi Spania.

Rege pentru o zi.

Într-o clipă, regele ar putea să-l elibereze pe

D'Artagnan şi pe toţi prietenii mei.

Am nevoie doar de o zi să fiu rege pentru scopul meu.

Şi pentru al meu.

Opreşte-te, opreşte-te!

Trage, prostule!

Să-l împuşc, pe rege?

Regele?

Yah!

De ce ne-am oprit?

Eu mi-am permis să vă opresc trăsura.

Majestatea sa, în persoană, a coborât la nivelul

de a tâlhari la drumul mare?

Dacă aş putea, v-aş urma, în întregime, exemplul.

La urma urmei, dvs sunteţi cea care mă lăsaţi singur.

Vă interzic să intraţi în trăsura mea.

Trebuie să fie o greşeală.

Credeam că eu sunt regele Franţei.

Şi cel care dă ordinele.

Măcar puateti spune adio.

Adio.

Ne va fi dor de tine.

Franţa nu va mai fi la fel.

Unde mergeţi?

Cum îndrăzniţi să mă întrebaţi aşa ceva?

Îndrăznesc pentru că şi eu şi Franţa te iubim.

Iubire?

Dvs nu ştiţi însemnătatea acelui cuvânt.

Nu aţi iubit niciodată pe altcineva în afară de dvs.

Ce fel de om sunteţi?

Într-o clipă, vorbiţi de iubire.

Iar în clipa următoare, îmi ucideţi mesagerul.

Nu voi mai crede niciodată ce spuneţi sau ce faceţi.

Vreţi să mă credeţi, vă rog, că nu ştiu nimic.

Despre mesagerul dvs?

Să vă cred?

Când mi-aţi citat scrisoarea către ambasador?

Dar nu v-am văzut niciodată scrisoarea.

Pe onoarea mea.

Pe onoarea regală a dvs?

Mai mult decât pe onoarea mea regală.

Pe onoarea mea sfântă.

Nu vă cred.

Ei bine atunci, poate că e la fel de bine.

Să vă întoarceţi în Spania.

Nu prea sunteţi potrivită să deveniţi regina Franţei.

Nu ştiţi că problemele naţiunii.

Şi ale oamenilor săi sunt mult mai importante.

Decât problemele oricărui om.

Nu am nevoie de lecţii despre datorie şi conduita din partea dvs.

Dacă asta ar fi fost armată,

Retragerea dvs ar fi fost numită dezertare.

Laşitate în faţa duşmanului.

Dacă eu aş fi fost duşmanul dvs.

Dacă problemele noastre ar fi fost atâta de simple.

Ar fi fost foarte uşor să vă iau de mână.

Şi să fugim.

Problema e că atunci când eşti rege.

E că nu poţi fugi niciodată, nici măcar cu dvs.

Nu credeam că Majestatea dvs e genul care fuge.

Cu nimeni.

Dragă d-na, credeţi-mă.

Dacă am putea scăpa de destinul nostru.

Dacă eu aş uita că am fost vreodată regele Franţei,

Luându-vă de mână,

Şi alergând cu dvs de-a lungul câmpurilor ălora,

Am coborî din această trăsură pentru totdeauna,

Iar eu aş fi cel mai fericit om din lume.

Mult mai fericit decât m-aş fi aşteptat vreodată de când sunt rege.

Mi-aş dori să vă cred.

Aţi visat vreodată.

Cu ochii larg deschişi?

Obişnuiam să visez.

În urmă, cu mult, mult timp.

Vreau să visaţi la o terasă,

Şi sub terasa aia, mii de fete.

Uitându-se la dvs cu adulaţie şi afecţiune.

Vreau să auziţi vocea unui cardinal.

Spunându-le acelor oameni,

Că cerul e încântat de alierea Spaniei cu Franţa.

Vreau să mă vedeţi alături de dvs în acea clipă.

Cred că visez.

Vă cred.

Cerul e încântat de alierea Spaniei cu Franţa.

Maria Theresa vrei să-l iei în căsătorie pe acest bărbat?

Eu, Maria Theresa, îl iau în căsătorie pe Louis.

Iar tu, Louis, o iei în căsătorie pe această femeie?

Eu, Louis, o iau în căsătorie pe, Maria Theresa.

Mi-aş dori ca asta să fie ceremonia de căsătorie.

În loc de logodnă.

Atunci aş putea adăuga, să am şi să deţin.

Lasă-mă să te felicit, prietene,

Dar, mereu ai cel mai enervant obicei.

Să se facă cum doreşti tu.

O piesă foarte amuzantă, demnă de un dramaturg măreţ.

E un individ dramaturg, înţelegi tu,

Cat de îngustă e linia să scrii o comedie din tragedie.

Ai mare dreptate.

Şi mi-e teamă că călăul Majestăţii sale.

Va alimenta această tragedie când această.

Încântătoare şi micuţa comedie se va încheia.

Călăul Majestăţii sale ar putea alimenta tragedia.

Înainte ca comedia sa se încheie.

Adu-ţi aminte de secretele noastre, tu şi eu ştim cine e regele.

În Fontainebleau.

Dar călăul nu site.

Un cuvânt din partea lui Philippe.

Majestatea sa a plecat în Fontainebleau în urmă cu o oră.

Va ajunge acolo înaintea ta.

Spune-i că anunţul despre căsătoria lui.

Cu Alteţa sa Regală Maria Theresa.

A provocat o mare bucurie printre oameni.

Grăbeşte-te!

Majestatea sa va fi foarte nerăbdător să primească asemenea veşti.

Îmi cer scuze, Majestate, asta e celulă.

Sunt oameni disperaţi, Majestate.

Sunt obişnuit să am de-a face cu oameni disperaţi.

Nu, nu, sire, insist.

Eu ar trebui să intru primul.

În genunchi, câinilor, majestatea sa regele.

Deci, ăştia sunt rebelii?

Regretăm ingnoranta vizitei majestăţii dvs.

Altfel, v-am fi primit cu o mare onoare.

D-nilor, sper că v-ţi bucurat de ospitalitatea noastră?

Foarte mult, am primit toată atenţia la care ne-am aşteptat.

Mă bucur să văd că sunteţi foarte fericiţi.

Am fi mult mai fericiţi dacă am avea veşti de la Philippe.

Sugerez că Majestatea dvs să-l trateze cum se cuvine.

Doar în cazul că scăpăm de spânzurătoare.

Majestate, vrea să spună prin asta,

Că suntem foarte ataşaţi de Philippe.

Nu pot să înţeleg cum cineva.

Poate fi atât de ataşat de un asemenea individ.

Eu îl găsesc obositor, irascibil,

Şi înclinat spre a fi prost.

Majestatea dvs nu a avut niciodată plăcerea să-l întâlnească.

Prin forţa armelor.

Lasă-ne singuri, ar putea avea secrete.

Da, Majestate.

Cu siguranţă, Majestate.

Nu mă recunoaşteţi?

Recunoaşteţi asta?

Nu e timp pentru sărbătoriri.

Asta e singura cale să vă eliberez.

Voi scrie un ordin pentru eliberarea voastră.

Sutn arme, cai, de toate afară.

Vă amintiţi de micul han din Bordeaux?

Aşteptaţi-mă acolo.

Sunt oameni nevionvati.

Asta e ordinul meu de eliberare.

Vezi să fie îndeplinit, imediat.

Da, Majestate.

Asta e tot.

Philippe, nu înţelegi,

Trebuie să pleci, repede.

Chiar şi acum, s-ar putea să fie prea târziu.

Am fost activ pentru obiectivul tău.

Sper că nu ai uitat de al meu?

Acum, D'Artagnan, Aramis, Porthos şi Athos.

Călăresc înspre sud pe cei mai buni patru cai ai noştri din Franţa.

Au plecat?

Nu a fost foarte dificil.

Pur şi simplu am mers în Bastilia.

În Bastilia?

E un loc foarte întunecat.

M-am bucurat să plec şi eu de acolo.

Mi-ar plăcea să spun şi eu aşa, dar acum trebuie să pleci, repede.

Nu, încă nu.

Înainte să abdic, trebuie să-mi iau adio de la o persoană.

Căruia sper că-i va părea rău că domnia mea a luat sfârşit.

Philippe, pleacă cât mai poţi.

Totul e pregătit, un cal, bani, paşaport.

Îţi mulţumesc, prietene.

Apreciez tot ce ai făcut pentru mine.

Sper că Franţa va aprecia tot ce ai făcut.

Pentru ea.

Amintiţi-vă, nu vom acţiona până nu iese din oraş.

Dar Excelentă, nu înţeleg.

Să-l capturăm pe rege?

Nu-ţi cer să înţelegi.

Înţeleg eu.

Majestate.

Iertaţi-mă că v-am deranjat atât de târziu.

Dar m-am gândit să vă văd, să vă spun noapte bună.

În această seară, am stat cu dvs pe terasă şi v-am sărutat.

Vreau să ştiţi că-mi voi aminti cât de frumoasă aţi fost.

Până când voi muri.

Louis, ai o privire.

Foarte înspăimântătoare.

Dacă sunt înspăimântat, e din cauză că mă gândesc că te voi pierde.

Să mă pierzi?

Regii sunt oameni ciudaţi.

E adevărat că au memorii scurte,

Şi că sunt capabili să lase răni adânci.

Să nu ai niciodată încredere în întregime într-un rege.

Nici măcar în Louis.

Păstrează amintirea asta despre mine.

Noapte bună.

Date la o parte, Fouquet.

Cum îndrăzniţi să atacaţi regele?

Majestate,

Cine s-ar fi gândit că dvs aţi fugi de la palat de unul singur,

Ca un delincvent, ei bine, v-am luat drept un hoţ.

Aţi fi putut fi rănit foarte grav, chiar şi ucis.

Ei bine, acum că ştii cine sunt, date la o parte.

Nu pot să-i permit Majestăţii dvs.

Să-şi asume asemenea riscuri.

Ar fi mult mai bine.

Dacă Majestatea dvs s-ar întoarce înapoi la palat, de bunăvoie.

Încep să înţeleg de ce eşti atât de valoros.

Pentru rege.

Hmm, foarte eficient.

Atunci mai au multe de învăţat.

Trebuia să ascult sfatul lui Fouquet.

Şi să te spânzur prima dată.

Tu eşti la fel de vinovat.

Majestatea să sper că ştie că nu aveam de unde să ştiu.

Că lipsiţi.

Când nu aţi crezut că e potrivit ca eu să ştiu.

E ciudat că o personificare improvizată.

Ţi-a îndeplinit toate dorinţele.

Toate, sire?

Nu e de ajuns că m-ai compromis cu Spania?

M-ai făcut subiect de batjocură?

Singurul lucru nefericit pentru voi amândoi.

E că eu voi râde la urmă.

De data asta pariez că frânghia nu se va rupe.

Mereu am spus că Majestatea dvs e neobişnuit de norocos.

Mă simt satisfăcut că sfârşitul meu.

Măcar va fi o propunere sportivă.

Mi-am trăit viaţa la fel.

E doar întâmplător ca eu sunt la capătul greşit.

Al frânghiei.

Regret că trebuie să-ţi cer să-ţi urmezi prietenii,

Pe care i-ai eliberat cu inteligenţa,

Dar mă voi asigura că te vor urma, foarte repede.

E şi asta o propunere sportivă.

Mă bucur că şansele în favoarea lor.

Sunt mult mai mari decât în a mea.

Chemaţi Garda de Onoare.

Trebuie să-l însoţim pe fostul rege la spânzurătoare.

Cu ceremonia potrivită.

Da, Majestate şi desigur, cu tobele bătând.

Prin orice mijloace, cu tobele bătând.

Vom trage de asemenea şi una sau două salve de tun.

Apreciez onoarea.

Mă întristează să împiedic o ceremonie atât de tulburătoare,

Dar spânzurarea lui Philippe e imposibilă.

Imposibilă?

Dragul meu, Colbert, nici măcar spânzurarea ta nu e imposibilă.

A mea, nu sire, dar a lui, da.

Nici măcar un rege nu poate vărsa sânge regal.

Sânge regal?

Îl salvez pe Majestatea dvs de ruşinea.

De a-şi spânzura fratele geamăn.

Frate?

Se pare că ai trăit mai mult decât ulitlitatea ta.

Încă nu, sire, sper.

Vreţi să cred o minciună atât de nebunească?

În trecut, ai fost mult mai inteligent, Colbert!

Dar niciodată mai deschis, sire.

Ca şi prieten al majestăţii dvs, Fouquet, va mărturisi.

După cum vedeţi, amândoi am fost prezenţi la naşterea dvs şi a lui.

Eu, prin drept.

Fouquet, la fel.

Spune-i Majestăţii sale, Fouquet,

Cum tatăl lui, regele Louis al XIII-lea,

Şi-a trimis fiul, pe Philippe, în Gasconia cu D'Artagnan,

Şi cum, din întâmplare, Louis a devenit rege.

Sper că ai dovezi convingătoare.

Dacă Majestatea dvs nu e convins.

Când stă fata în faţă cu cel care îi seamănă,

Voi fi foarte bucuros să vă arăt ultima dovada mai presus de suspiciune,

Cu permisiunea Majestăţii dvs, desigur.

Sper că e o surpriză plăcută.

Vă promit că Majestatea dvs nu va fi dezamăgită.

Philippe.

Oh, fiul meu.

Fiul meu.

Am visat adeseori să-mi întâlnesc mama în viaţă.

Acceasi bucurie aş fi avut-i şi dacă aş fi intlanit-o prin moarte.

Prin moarte?

Majestatea sa mai are nevoie de alte dovezi?

Ar fi fost mai bine, d-na,

Dacă aţi fi rămas în mănăstirea dvs.

De ce doriţi să vă răzbunaţi pe un băiat.

Care nu a comis nici o crimă,

decât să fie născut ca şi fratele dvs geamăn?

Regele nu controlează aceste lucruri,

Destinul le controlează.

Dacă asemenarea lui Philippe cu Majestatea dvs vă supăra,

L-aţi putea exila,

Într-un loc unde asemănarea nu ar avea nici o însemnătate.

Există momente, Colbert, când deşi mă superi atât de tare,

Suspectez că eşti un geniu.

Ai dreptate.

Nu pot să-l spânzur, nu pentru că e fratele meu,

Ci din cauză că e ca şi cum m-aş spânzura pe mine însumi,

Privindu-mă cum mă leagăn la capătul frânghiei,

Şi asemenarea.

Să-l trimit într-un loc unde nu va mai fi văzut niciodată.

Desigur.

Ştiu foarte bine cât de mult iubeşti puterea, Fouquet,

Dar nu vei cunoaşte niciodată puterea deplină.

Până când nu vei fi folosit într-un loc ca asta.

Doar regele e cel folosit aici.

Nu am nici o estimaţie către tron, Majestate.

Care e mult mai favorabil, Majestate.

Din moment ce m-am angajat să creez un regat.

Pentru un individ care ar avea asemenea aspiraţii.

Desigur, sunt generos.

Îl voi aproviziona cu toate căile unui rege,

Chiar şi cu un tron.

Adevărat, regatul lui s-ar putea să fie mai degrabă limitat.

De fapt, e limitat.

Limitat până la pereţii celulei de aici.

Un gând foarte distractiv, Majestate.

Da, devine în mod categoric ilar.

Când te gândeşti că Colbert e cel care mi-a dat ideea.

E o operă de artă.

Desigur, asta a fost ideea mea.

Am crezut că ar putea fi foarte confuz.

Doi regi, ambii asemănători.

Aşa că am decis că unul din regi ar trebui să poarte o mască,

Ca să evităm confuziile.

E foarte ingenios.

Acoperă întregul cap şi se închide în jurul gâtului.

Cel mai ingenios.

Mă întreb oare cât timp îi ia bărbii să crească, Fouquet.

Imaginează-ţi că nu-ţi poţi da jos lucrul ăla de pe cap,

Şi să fii strangulat până când mori de propria barbă.

Desigur, ar exista o singură cheie,

Pe care eu ar trebui s-o păstrez.

Cred că o voi purta.

Pe un lanţ de aur, aici, lângă inima mea.

Treci acolo!

Ordinul Majestăţii sale de întemniţare.

Pe viaţă.

Vinovat de înaltă trădare.

Detenţiune la regim celular, pe viaţă.

Fără dreptul de a primi vizite.

Să fie tratat ca oricare alt prizonier.

În afara faptului că trebuie să-i fie vorbit ca unui rege.

Rege?

Să-i fie vorbit ca unui rege?

Noapte bună, Majestate.

Bună dimineaţa, Majestate.

Sunt sigur că Majestatea dvs vă fi încântat.

Să afle că regele Bastiliei.

S-a aşezat în siguranţă pe tron.

E aniversarea lui, să ştiţi.

Şi-a început domnia în urmă cu o lună, de azi.

Sper că regatul Majestăţii sale e pe placul sau,

Şi al coroanei sale.

Mă gândeam.

Ar putea fi necesar să mai creăm un alt asemenea regat.

Pentru stimatul meu coleg, Colbert.

Poftim?

Dacă mă iertaţi,

Îl cunosc pe Colbert.

Îşi va dedica viaţa pentru eliberarea lui Philippe,

Care, desigur, ar putea fi interpretat ca un gest patriotic.

În mod deosebit dacă se convinge singur.

Că Philippe are un egal

care îşi cere dreptul la coroana Majestăţii dvs.

Un om care are gâtul rupt.

Nu-şi poate dedica viaţa niciunui lucru.

Poftim?

Să-l spânzuraţi pe Colbert, oh nu, nu, Majestate.

Majestatea dvs uita că, Colbert e un prieten al poporului.

Ei îi admiră onestitatea.

Unul din lucrurile care mă irită cel mai mult la Colbert.

E că e că soţia lui Caesar, care e mai presus de reproşuri.

Oh, nu aş spune asta, Majestate.

Toţi oamenii fac greşeli.

Dar vai! Colbert.

Ei bine, eu cred că a făcut o greşeală.

Când a semnat chitanţa asta.

Greşeală, chitanţa de 50 de franci.

Majestatea dvs, dacă punem o virgulă aici.

Şi trei zerouri după 50.

Face 50,000 de franci,

Majestatea dvs ar putea să-l întrebe atunci pe incoruptibilul Colbert.

Ce a făcut cu cealaltă parte de 49,950 de franci,

Iar el nu va avea nici un răspuns.

E chiar posibil, nu-i aşa,

Că oamenii să nu se mai bucure atât de tare.

Pentru un delapidator, un delincvent.

Păcat, prietene, că nu mai există loc pentru altă medalie.

Majestatea sa se gândeşte la o recompensă pentru bietele mele servicii,

Pot să o sugerez pe d-na Fouquet,

Care adoră să fie ducesă.

Ştiţi cum sunt femeile.

În ziua când Colbert va fi spânzurat,

D-na Fouquet ar trebui să devină ducesă.

Majestate.

Ce păcat.

Un patriot atât de grandios.

Aveţi grijă pe unde călcaţi pe aici, d-nilor.

Canalul colector din Tărtaş curge pe aici.

D'Artagnan, cum ai ajuns aici?

Nu am uitat de pasajele subterane.

Nici după 20 de ani.

Oh dar asta e o nebunie.

Există un preţ pus pe capul vostru, al tuturor.

Sper că unul bun.

E bine să fim amintiţi.

Nu e de ajuns ca voi sunteţi vânaţi,

Şi sunt şi eu pe cale să fiu vânat?

De ce a trebuit să veniţi aici din toate locurile din lume?

Am avut o întâlnire cu Philippe în Bordeaux,

Pe care nu şi-a respectat-o.

Da, ştiu asta.

Unde e Philippe?

Philippe e în Bastilia.

Are o mască de fier pe cap, pe viaţă.

Poftim?

Da.

Cea mai diavolească invenţie a lui Louis.

Acum, trebuie să plecaţi.

Singura voastră şansă să scapti de frânghie său şi mai rău.

E să plecaţi cât încă mai puteţi.

Să plecăm?

Ţi-ai pierdut curajul?

Curajul e un lucru mare când există o şansă să lupţi.

Curajul atunci e măreţ când nu există nici o şansă.

Ascultă aici, prietene, oamenii regelui ar putea ajunge aici în orice moment.

Deja am fost luat drept un delincvent.

Acum, vă implor să vă salvaţi propriile vieţi.

Ei bine, Philippe nu se gândeşte să-şi salveze viaţa.

Doreşti să laşi Franţa.

În mâinile unui prădător că Fouquet,

Şi a unui rege care e pe jumătate nebun?

Îmi amintesc când ai ţinut Franţa în prorpiile mâini.

Ăla a fost Louis al XIII-lea.

Asta e domnia lui Louis al XIV-lea.

Plecaţi pe unde aţi venit.

Nu voi deschide uşa până când nu plecaţi.

Am terminat cu fugitul.

Dă-mi haina ta, deschid eu uşa.

Deschideţi uşa!

Da, da, vin!

Vin!

Acum controlaţi-vă, d-nilor.

Asta e o luptă pe care nu o vrem.

Da, da, vin!

Cine e?

Deschide uşa în numele regelui.

Oh, oh, da d-nule, da d-nule!

Intraţi, d-nule.

Unde e Colbert?

Oh cât de regretabil.

În urmă cu doar o oră, a plecat în sudul Franţei.

Pentru sănătatea lui.

Mă voi asigura de asta.

Oh, da d-nule, intraţi d-nule.

Vedeţi sunt singur.

Bătrânul prost spune adevărul.

În sudul Franţei?

Pe ce drum?

Oh, nu ştiu nimic despre despre drumuri, d-nule.

Sunt doar un servitor, oh, iertaţi-mă.

Oh, îmi amintesc că a menţionat ceva despre Marsilia.

Drumul spre Marsilia.

D'Artagnan eşti un mare mincinos.

Mulţumesc, d-nule.

Vezi, putem să-l eliberăm pe Philippe la fel de uşor.

Dar să-l eliberaţi nu e de ajuns.

Amintiţi-vă de mască.

Ei bine, ce poate fi pus, poate fi şi dat jos.

Eşti un om îndrăzneţ, prietene,

Dar în calea mea blândă şi eu sunt îndrăzneţ.

Cheia, nu doar cheia eliberării lui Philippe,

Ci eliberarea întregii Frânte.

Deci după cum vedeţi, băiatul de la masa festivă.

Şi d-soara de la la Valliere, e Louis.

Băiatul de la catedrală, şi cel de pe terasă,

Şi care v-a adus înapoi, e Philippe.

Philippe e numele tatălui meu.

Mereu l-am iubit.

Unde găsesc cheia?

Regele o poartă, la gât.

Mulţumesc, o voi face.

Noapte bună, draga mea.

Noapte bună.

Noapte bună, Majestate.

Noapte bună.

Dar am spus noapte bună.

Ei bine.

Un philus regal.

Aş putea spune că asta e o surpriză, dar nu e.

De fapt, te-am aşteptat, de mult timp.

Am descoperit că mai devreme sau mai târziu,

Toate lucrurile vin la un rege care aşteaptă.

Poate că nu aţi fi aşteptat atât de mult, Majestate,

Dacă aţi fi fost mai plăcut la logodnă.

Problema cu tine, draga mea,

E că eşti puţin înclinată spre a fi sensibilă.

Incpe să înţeleg.

Peste câte lucruri trebuie să treacă o regină.

Chiar?

Aşează-te, draga mea, aşează-te.

Ştii,

Până în această seară, am fost foarte dezamăgit de Spaniarzi.

Pentru că suntem nişte oameni invidioşi şi înfierbântaţi?

Oh nu, dimpotrivă.

Suntem de asemenea şi nişte oameni impulsivi.

Repede de urât, repede de iubit.

După ce voi deveni regina, sper că vă veţi schimba părerea.

În ceea ce-i priveşte pe Spaniarzi.

Poţi, chiar uşor.

Nu crezi că e cam mare năduşeala aici?

Nu am observat, Majestate.

Mulţumesc, Alteţa Regală.

Acum, destinul Franţei se afla în mâinile tale.

Îţi aminteşti drumul spre Bastilia?

Cum aş putea să o uit?

Cred că eşti cea mai curajoasă fata, pe care am cunoscut-o vreodată.

Nu contează dacă îl aduci înapoi pe Philippe.

Ca şi rege al Franţei, atâta timp cât îl aduci înapoi.

Contează pe asta.

Philippe se întoarce sau noi rămânem.

Stingeţi torţele.

De aici, mergem pe întuneric.

E timpul pentru rond.

De ce mergi, nu se întâmpla niciodată nimic.

Fă linişte!

Te aranjez eu.

Porthos, pune-i căluş, leagă-l.

Deschideţi uşa!

Deschideţi uşa!

Philippe.

D'Artagnan.

Aşează-te.

Scoateţi-mi asta de pe cap, creierii îmi sunt pe cale să-mi explodeze.

Da, da am cheia.

Cum fratele tău a putut fi un asemenea monstru?

E ora patru, cel din celula trei vede din nou stafii.

Ei bine...

Se roteşte, dar nu se deschide.

Închidere dublă, lucrul chinezesc.

Eu, eu nu-mi amintesc.

Deschideţi uşa!

Taci din gură acolo!

Acum taci din gură?

Gardianul a plecat.

Trebuie să ieşim de aici cât mai e timp.

E liber.

Ai suferit îndeajuns.

Poţi fi rege, sau poţi fi liber.

Depinde de tine ce decizi.

Duceţi-mă unde se poate găsi coroana Franţei.

Athos, păzeşte uşa aia.

Trezeşte-l.

Nu, nu e un vis, frate.

Îţi aminteşti de mine, Gasconul rebele care te-a amuzat.

Până când ai descoperit că e fratele tău?

Ar trebui să-ţi aminteşti şi de asta.

Una din cele mai inteligente invenţii ale tale.

Nu, nu e acolo.

E aici.

Pleacă, eşti mort, strangulat.

Cât de repede creşte barba ta, frate?

Îţi dau orice.

Te voi recunoaşte.

Vă voi face bogaţi, pe toţi.

Un milion de franci în aur, două milioane.

Când ai răsucit cheia în asta,

Ai încuiat pe dinafară orice milă pe care ai fi avut-o în inima mea.

Ai ştiut că sunt fratele tău, geamăn.

Am fost aproape un trup, o viaţă.

Jumătate tu, jumătate eu,

Dar ai forţat că jumătatea mea să trăiască în întuneric şi disperare,

Că jumătatea ta să trăiască în grandoare şi glorie.

Există o singură lege în viaţă, frate,

De care nici măcar un rege nu poate scăpa.

Legea condamnării.

Pendulul ceasului vieţii.

Bate atât de tare într-o direcţie,

Şi cu siguranţă se va întoarce înapoi.

Pendulul s-a întors pentru tine, frate.

A sosit momentul că jumătatea ta să trebuiască să trăiască în întuneric.

Nu pentru ceea ce mi-ai făcut mie,

Ci pentru ceea ce ai făcut poporului Franţei.

Nu pentru că am suferit de mâinile tale,

Ci pentru că ei au suferit mult mai mult.

Nu pentru că ai vrut să mă ucizi pe mine,

Ci pentru că ai vrut să-i ucizi pe ei.

Pentru că ai încălcat un pact sacru.

Pentru că te-ai dovedit nepotrivit.

Să trăieşti în lumina zilei.

Un schimb drept, frate.

Regatul meu,

Pentru al tău.

Puneţi-i asta.

Acum, vezi cum îţi place.

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Vă dau un milion de franci în aur!

Lăsaţi-mă să ies de aici, eu sunt regele!

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Lăsaţi-mă să ies de aici, eu sunt regele!

Lăsaţi-mă să ies de aici, eu sunt regele!

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Da, cine e?

Intră!

Excelenţă, excelentă!

Ţi-am spus să-i faci pe câinii ăia să tacă din gură!

Dar Excelentă, au venit nişte oameni!

Domni cu săbii, m-au strâns de gât!

Domni cu săbii.

Ai înnebunit?

Nu intră nimeni aici decât dacă deschid eu uşa!

Lipseşte vreun prizonier?

Nu, Excelentă.

Proştilor, sunteţi beţi!

Credeţi că asemenea minciuni poate acoperi asta?

V-aţi neglijat datoria şi le-aţi permis acelor câini.

Să mă trezească din nou!

Mă voi ocupa de ei prima dată.

Iar de voi mai târziu!

Daţi-vă din calea mea!

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Aţi auzit, aur!

Vă dau orice!

Vă ordon să mă lăsaţi să ies de aici!

Eu sunt regele!

Nu l-am mai auzit ţipând până acum.

Nu, comandante.

Mai devreme sau mai târziu toţi înnebunesc.

Deschideţi uşa!

Am un leac mai bun decât orice doctor pentru nebunie.

Deci, acum...

Ei bine, mă crezi, nu-i aşa?

Ai venit să mă eliberezi!

Vă voi face bogat!

Prostii, să creadă ei că pot face asta regelui?

Grăbeşte-te!

Grăbeşte-te, îţi spun, eu sunt regele!

Deci am venit să te eliberez, ei?

Eu sunt regele.

Vei fi spânzurat pentru asta!

Da, Majestate.

Dar după asta, ordonaţi în şoaptă.

Dar eu sunt regele.

Acum poate că voi putea să mă odihnesc şi eu puţin.

Noapte bună, Majestate!

Dar eu sunt regele.

Bună dimineaţa, Majestate.

Sper că v-aţi odihnit bine azi noapte.

Oh, Fouquet, bună dimineaţa, iartă-mă.

Am informat-o pe d-na Fouquet că Majestatea dvs a promis.

În mod graţios că o va face ducesă.

Ducesă?

Oh da, uh, Colbert.

Oh da.

Sistemul său de spionaj merge foarte bine.

Se pare că a fost avertizat.

A scăpat de oamenii mei din casă,

Dar îl voi prinde înainte de căderea nopţii.

Fiecare drum e închis.

Majestate, sunt foarte fericit să vă raportez că taxa pe sare.

A avut un debit dublu faţă de veniturile la care ne-am aşteptat.

Hmm, sunt sigur că că vei fi încântat şi de asta.

Dar Majestate...

Asta abroga taxa pe sare.

Ştiu.

Ai gustat vreodată peste fără sare, Fouquet?

Peste?

Fără?

Ei bine, uh.

Nu e bun.

Nu.

E îngrozitor.

Da.

În afară de asta, oamenii obiectează.

Nu mă plac.

Oh.

Nu poţi mânca peste fără sare.

Cu atât mai puţin nu poţi face pantaloni fără lana.

Sau pâine fără faina.

Aşa că am decis să abrog toate taxele.

Dar de ce, Majestate, de ce?

Am avut un vis, Fouquet.

Ştii unde merg regii rai?

Majestate, nu puteţi face asta!

Sunt sigur că greşeşti.

Ţi-ai petrecut întreaga viaţă.

Asigurându-mă că pot face orice.

De exemplu, aş putea chiar şi să te spânzur.

Majestate.

Majestatea sa e foarte glumeţ în dimineaţa asta.

Da, amuzant, nu-i aşa?

Foarte amuzant.

Majestate.

D-nule Fouquet, îmi pare rău pentru lipsa mea de noaptea trecută.

Mi-ar fi făcut mare plăcere.

Să te primesc când m-ai chemat împreună cu prietenii tăi.

Mi s-a spus că Majestatea să mă caută în grabă.

Oh da.

Voiam să proclami aceste decrete,

Despre abrogarea taxelor.

Majestate, asta e una din cele mai grandioase zile din viaţa mea.

Dar chitanţa.

Chitanţa?

Oh am găsit banii, a fost totul o mare greşeală.

Vă rog să mă scuzaţi.

Majestate mă simt puţin cam rău.

Desigur, trebuie să ai mare grijă de sănătatea ta,

Şi sper că d-na Fouquet să nu fie prera nefericită.

Scuzaţi-mă.

Scuzaţi-mă, vă rog.

Tu de acolo!

Tu de acolo!

Prostul, nu mă poate auzi.

Gărzi, gărzi, ascultaţi-mă.

Vă voi face bogaţi.

Da, ştiu.

Eşti regele Franţei.

Un milion de franci în aur.

Ascultă, cere-mi orice, şi îţi voi da.

Orice!

Nu înţelegi, trebuie să mă asculţi.

Pot să simt cum creşte,

Creşte, mă va strangula!

Trebuie să-mi daţi masca jos!

Poftim, să dăm jos coroana Majestăţii dvs?

Eu aş spune nu!

Tu câine, îi voi spune comandantului despre asta.

Bună dimineaţa d-na, minunată zi.

Tu de acolo!

Tu de acolo!

"Du-i asta lui Fouquet.

Minstrul regelui.

Şi vei primi o recompensă de 5000 de franci."

Fiule, un singur lucru trebuie să faci şi repede.

Trebuie să te căsătoreşti de îndată cu Maria Theresa.

Trebuie?

Ei bine asta e cel mai plăcut lucru pe care l-am auzit.

De când am plecat din Gasconia.

Odată ce te căsătoreşti cu Maria Theresa,

Şi oamenii din Spania şi propria noastră tara.

O recunosc ca regină a Franţei,

Nu vor mai exista întrebări ca şi cum ar fi, cine e regele.

Alteţa sa Regală Prinţesa Maria Theresa.

Îţi aminteşti de ziua aceea din trăsura ta?

Când l-am privit pe băiatul şi pe fata aia cum alergau pe câmp?

Da.

Mă simt exact cum s-au simţit ei.

Colbert ar dori să te întrebe ceva.

Nu, cred că te voi întreba eu însumi asta.

Oh, oh e cel mai bine, Majestate.

Vrei să fii regina Franţei?

Da, Majestate.

Chiar dacă titlul e puţin cam înceţoşat?

Chiar şi dacă nu există nici un titlu.

Chiar şi după ce ţi-am spus, să nu ai niciodată încredere într-un rege?

Pot avea încredere în tine.

Dar există mai mult de atât.

O întrebare tehnică care trebuie pusă.

Înainte să devii regina.

Mă iubeşti?

Te-am iubit mereu, Philippe.

Poate că Majestatea sa e cel care se căsătoreşte,

Dar dvs, Excelentă, veţi fi,

Cel mai frumos om de la ceremonie.

Cu sigurnata cel mai bine îmbrăcat.

Trăsura prinţesei tocmai a trecut peste pod.

Pe drumul spre Possendorf.

Chiar?

Ce noroc că podul nu s-a prăbuşit.

Propria dvs grada de corp va aşteaptă cu trăsura.

Excelenţă, acest individ, un oier,

Insistă să vorbească cu dvs.

Un oier, ce treabă am eu cu un oier?

Ce doreşte?

5,000 de franci.

Pentru ce?

Pentru o farfurie ciudată, cu un scris prostesc în ea.

Farfurie, scris, ce vrei să spui?

Da, Excelentă, scris pe o farfurie.

Scrie că, Philippe din Gasconia.

Sta pe tronul Franţei.

Când toată lumea ştie că numele regelui e Louis.

Dă-mi farfuria aia.

5,000 de franci, spune, Excelentă.

Linişte.

Philippe din Gasconia,

Tronul Franţei.

Pentru prima dată în viaţa mea, am fost un prost.

Trimiteţi după căpitanul gărzii mele.

Da, Excelentă.

Luaţi trăsura mea şi întreaga gardă.

Mergeţi în Bastilia.

Luaţi din celula un prizonier care poartă o mască de fier.

Aducetimi-l la biserică din Fontainebleau.

Dar Excelentă, în Bastilia?

Ţi-e teamă de spânzurătoare, prietene?

În acest moment, e necesar pentru noi toţi.

Să fim spânzuraţi împreună, sau vom fi cu toţii spânzuraţi separat.

Da, Excelentă.

Mai repede prostule, mai repede!

Dar asta va ucide caii.

Atunci uceide-i!

Dragi preaiubiţi, ne-am adunat cu toţii aici.

În faţa lui Dumnezeu şi a omului.

În sfânta mama biserica.

Să-l unim pe acest bărbat cu această femeie.

În taina sfintei căsătorii.

Dacă careva din voi.

Are ceva de obiectat în privinţa asta,

Să vorbească acum sau să tacă pentru totdeauna.

Vorbesc eu.

D-nule cardinal, vă avertizez.

Efectuaţi această căsătorie pe propriul dvs risc.

Omul ăla nu e regele Franţei.

Omul ăla e nebun, puneţi mâna pe el!

Rămâi unde eşti.

Poate că arată că regele,

Se poate îmbrăca ca regele.

Poate vorbi ca şi un rege,

Dar nu e regele.

Dar nu vă fie frică de mine, d-nule cardinal.

Majestatea sa regele Franţei.

Va ajunge la ceremonia dvs.

De fapt, e pe drum încoace acum,

Şi am un angajament să mă întâlnesc cu el.

Pe drumul Paris-Fontainebleau.

Aşteaptă, cum naiba.

Unde mergi?

După un ucigaş şi să blochez drumul spre Paris.

Garantez cu viaţa mea ca tu eşti singurul rege.

Care a venit pe acel drum azi.

Uiţi, prietene, că doar un rege poate bloca drumul.

Vom bloca drumul, împreună.

D-nule cardinal, d-nilor şi d-nelor,

Vă cer indulgenta pentru a mă ocupa de un inamic al Franţei.

Iartă-mă, draga mea.

Trebuie să scap de alte.

Detalii tehnice înainte să poţi deveni regina Franţei.

Majestate, sunt cel mai fericit să fiu instrumentul.

Eliberării dvs.

Tu?

Eliberare?

Tu i-ai lăsat să-mi facă asta!

Dar Majestate.

Fouquet şi regele lui.

Trebuie să ducem această luptă în vârful dealului.

Caii lor vor fi obosiţi de la urcare.

Cât mai avem până în Fontainebleau şi până la biserică?

Aproximatix 1 km, Majestate.

Aproximativ 1 km până ajungem în sat.

Nu trebuie să i se întâmple nimic dragului meu frate.

E al meu!

Acum vom lupta pe jos.

Îi vom surprinde când vor ajunge deasupra vârfului dealului.

Voi trei mergeţi prin partea asta,

Philippe şi eu pe aici.

Şi fie că diavolul să ia cel mai înalt post.

Pune mâna pe căpitan prima dată.

Acum!

De ce nu merg mai departe prostii?

Suntem atacaţi, Majestate.

Philippe a venit la noi.

Nu vă deranjaţi cu mine.

Opriţi trăsura.

Are dreptate.

Trăsura trebuie oprită!

Am învăţat trucul ăla mic în Flanders.

Aminteşte-mi să ţi-l arăt şi ţie odată.

Eşti rănit?

Aminteşte-ţi mereu să-ţi lingi rănile.

După bătălie.

Mai repede, vizitiu, mai repede!

Lăsaţi-mă să ies de aici!

Mi-a părut rău pentru el.

Când mi-a dat motive să nu simt nimic altceva în afară de ură.

Majestatea dvs are alte treburi urgente neterminate.

Puteţi continua, d-nule cardinal.

Cine i-o oferă pe această femeie acestui bărbat?

Cer să am eu această onoare.

Vă unesc în taina căsătoriei,

În numele Tatălui,

Al Fiului şi al Sfântului Duh.

Amin.

Felicitări, fiule.

Acum tu eşti cel mai mare spadasin al Franţei.

D'Artagnan.

Porthos, Athos şi Aramis te aşteaptă.

Doar nu vrei să-i dezamăgesc.

Domnul să-l izbăvească pe rege.

A fost un om curajos.

Franţa va avea mereu nevoie de oameni curajoşi.

Şi de femei curajoase.

Să le amintească de datoriile lor.

Domnul să izbăvească Franţa.

Traducerea în Lb. Română: Cristian82