Original subtitles

PIRA�II CELOR �APTE M�RI

Adaptare divx: serix BlackSeaTeam@gmail.com

�nc� de la primele aventuri �n largul oceanelor,

de la ghe�arii nordului sau apele calde ale Golfului de Aur, au ap�rut

pove�ti extraordinare despre pira�ii celor 7 m�ri. Barbarossa era unul din ei...

datorit� c�l�toriei temerare �n secolul XVII din Oceanul Indian p�n� �n Marea Caraibilor.

Chiar �i azi e prezent �n sute de legende. Aceasta este una dintre ele.

Totul a �nceput �n Maroc...

... �n palatul sultanului.

Maiestate...

Sunt c�teva nave comerciale spaniole

ce au ancorat l�ng� coasta Tangerului. Oamenii no�tri a�teapt� s� atace.

�i de ce nu atac� ?

�l a�teapt� pe Barbarossa s�-i conduc�.

Las�-i s� a�tepte. Vor mai fi �i alte nave.

�i acum...

care e acea feti�can� nerecunosc�toare ?

Cea nou-venit�, cu care urmeaz� s� v� c�s�tori�i m�ine.

E darul maiest��ii sale, sultanul din Amman.

Ce dr�gu�� e !

E u�or de �n�eles.

Dar ce ghinion pe Barbarossa !

Barbarossa ? �sta e numele lui ?

Era numele lui. G�se�te-l pe fostul meu c�pitan �i adu-l �n fa�a c�l�ului.

Mi-ai f�cut-o, sclavule !

Mi-ai adus corabia �n apele astea periculoase, f�r� pic de v�nt.

Dac� st�p�neam v�nturile �i valurile, nu mai eram legat �n spatele timonei.

Tac�-�i gura obraznic� !

Acalmia asta ne leag�n� doar.

Din apele astea blestemate nu po�i fugi f�r� o pal� de v�nt.

Nici pira�ii din Tanger nu pot ataca pe vremea asta.

Prefer s�-mi �nfrunt soarta cu p�nzele �n v�nt.

Arunc�-l l�ng� restul sclavilor !

O singur� mi�care �i moare !

Taie-i fr�nghiile !

De unde veni�i ?

Din Caraibe, insula spaniol� Tortuga.

Ce �nc�rc�tur� ave�i ?

Prizonieri ai Spaniei ce vor fi v�ndu�i ca sclavi, pentru aur.

Bine. �mi vor fi de folos ambele.

- Tu, cuno�ti ruta spre Caraibe ? - Am navigat de dou� ori acolo.

Prima dat� ca pirat, apoi ca sclav, �n spatele timonei.

Ai naviga iar, ca un om liber ?

Ar fi o mare pl�cere.

Elibereaz� prizonierii �i adu-i pe punte !

Elibereaz�-i !

útia suntem to�i.

Eu sunt noul st�p�n al cor�biei. Numele meu e Barbarossa.

Lumea, dragi prieteni, e asemenea unei scoici, o deschizi

�i vei g�si fericirea, libertatea �i bog��ia. Toate �ntr-o mic� perl�.

- Depinde numai de voi. - Are dreptate.

E nevoie de bra�e puternice, curaj �i pumnale ascu�ite s-o deschide�i.

Asta e piraterie. Nelegiuirea asta e pedepsit� de toate flotele din lume.

Dac�-l asculta�i-l pe acest uciga�, ve�i muri cu to�ii pe masa de tortur�.

Eu am fost pe masa de tortur�.

Dar o s�-mi �ncerc �ansa cu Barbarossa.

Ce ave�i alege ? Armele sunt acolo. Sclavia sau libertatea cu orice pre� ?

Libertatea !

Deci, c�pitane, ai ales pirateria ca ultim� alternativ�.

Via�a ��i ofer� alternative tot timpul.

Chiar �i �n haremului sultanului.

Avea gusturi extrem de rafinate.

- ... dar �i un caracter meschin. - Doar era vorba de so�iile lui.

Nu, prietene, nu �n�elegi. Era vorba de o achizi�ie nou�.

O floare t�n�r� pe care ar fi vrut s-o poarte.

Era deja �n harem de patru zile �i lui nu-i p�sa.

Curiozitatea mea l-a jignit pe sultan.

- Dar �mi place �i zona Caraibelor. - Deci ai mai fost acolo.

- M-am n�scut acolo. - Deci e�ti spaniol ?

Mama era fran�uzoaic�,

tata, un corsar spaniol ce i-a ie�it �n cale c�nd se ducea s� se m�rite

cu guvernatorul din Santo Domingo.

Se n�scuse contes�,

�i a murit sclav�.

Iar tu, Barbarossa ?

Am fost pus s� trag la rame pe galer�,

p�n� ce o furtun� m-a aruncat pe ��rmul din Tanger

�i �n slujba sultanului Marocului.

Restul �l �tiu.

Din cauza ta, Tangerul a devenit tare temut.

E Renzo Pescara, secundul. S-a ascuns

c�t noi ne-am luptat. Iat�, n-are nici o zg�rietur�.

Curajul t�u �ine de num�r ? E�ti puternic doar cu un bici �n m�n� ?

�mi folosesc curajul c�nd �mi prinde cel mai bine.

Ai chip de t�lhar �i limba pe m�sur�.

Ce facem cu el ?

Poate marea s�-i mai s�reze curajul.

- Arunca�i-l peste bord. - Sta�i !

Zici c� erai secund aici ?

Secund aici, c�pitan pe alte cor�bii ale maiest��ii sale regele Spaniei...

�nainte s� fiu �nchis.

De ce ai fost �nchis ?

N-am putut r�spunde pentru o prad� luat� �n numele maiest��ii sale.

Nici eu n-am putut r�spunde pentru o prad�.

Tocmai ai fost promovat peste moarte.

- C�pitane, dar... - Ne trebuie matelo�i cu experien��.

- Nu vei regreta. - Regretele pot fi oric�nd �ngropate.

Dar �nt�i avem treab� cu guvernatorul francez din Santo Domingo.

- Credeam c� pornim spre Tortuga. - Sclavii sunt a�tepta�i acolo.

Nu vom dezam�gi. Vom duce sclavii.

Dar �nt�i �i vom vizita pe francezi.

Ne trebuie alia�i, iar francezii vor vrea s� ne tocmeasc� drept corsari.

Anun�� ruta: Santo Domingo, apoi Tortuga.

Am �n�eles, c�pitane.

Noapte bun�, domnilor.

C�pitanul Delgado.

- Sclavii sunt preg�ti�i ? - Preg�ti�i, c�pitane.

E suficient de lejer ?

- �ti�i care sunt ordinele. - Aten�ie...

Sunt c�pitanul Romero. Bun venit �n Tortuga.

C�pitan Delgado, de pe "Santa Margarita".

- Pred� prizonierii pentru inspec�ie. - �nt�i s� vorbim despre bani.

Banii, c�pitane, te a�teapt� dup� inspec�ia prizonierilor.

Patru sute de bani de aur.

Doar patru sute de bani de aur pentru �aizeci de sclavi gra�i �i frumo�i ?

�sta a fost pre�ul. Astea au fost ordinele guvernatorului.

- Va trebui s� discut cu el. - Condu-l pe c�pitanul Delgado.

S-ar putea s� ajute.

- Mult mai bine. �mi dai voie ? - Chiar insist.

Splendid. Absolut splendid.

Ce cau�i aici ? Cum �ndr�zne�ti ?

Senorita, haremul sultanului tocmai s-a �ters din amintirea mea.

- Cine e�ti ? - Barb... C�pitan Delgado.

Cred c� e�ti nebun, c�pitane.

Nu, doar un biet matelot care a visat la o femeie ca tine

timp de �aizeci de zile singuratice pe mare.

- E�ti nebun, c�pitane. - Din nou, nu.

�n primul r�nd, am venit aici

doar pentru a-l sc�pa pe am�r�tul b�tr�n ce st�p�ne�te aici

de o parte din bog��iile lui.

- Cred c� la guvernator te referi. - Guvernatorul mai poate a�tepta.

Dar pe tine unde te pot g�si mai t�rziu ?

Nu-�i va fi greu deloc s� m� g�se�ti.

Perfect, norocoas� f�ptur� adorabil�.

E�ti prima femeie la care m� uit de c�nd am debarcat.

- �i ultima. - Asta dac� vei fi istea��.

�i sunt sigur c� vei fi.

Muieru�c� proast�, �ine-�i brutele, altfel vei avea de furc� !

- A�a zici ? - Am o �ntrevedere cu guvernatorul.

- Foarte interesant, c�pitane. - M� a�teapt� chiar acum.

Duce�i-l pe acest om la �ntrevedere.

Am vrut doar s� fie mai bine...

- Cine e acest om ? - A venit cu el, excelen��.

Excelen�� ?!

�n lipsa tat�lui meu, mi-a fost �ncredin�at� guvernarea insulei.

C�pitane, prezen�a, faptele �i vorbirea-�i sunt la fel de stranii

ca �i corabia ce-o comanzi.

Ce explica�ie po�i da pentru lipsa unui echipaj spaniol ?

Excelen�a sa, guvernatorul din Havana va r�spunde pentru mine.

Cer s� fiu eliberat !

Ceri ? C�pitane...

Propun plecarea noastr� imediat� spre Havana.

Excelent� propunere.

Prelua�i comanda vasului

�i vede�i ca bunul c�pitan s� fie dus la excelen�a sa, guvernatorul general.

Vom afla cine sunt de fapt ace�ti oameni.

�n aceste condi�ii, va trebui s� refuz s� predau sclavii.

- Refuzi ? - V� refuz dreptul de a mi-i lua.

Refuzi ? C�pitane...

- Propun... - Ce propui ?

Nu mai am nici o propunere.

Aduce�i sclavii imediat ! �i pe ei doi lua�i-i din fa�a mea.

Sclavii t�i par mai veseli dec�t vei fi tu �n fa�a guvernatorului general.

- Acum ? - Acum.

- V-am prevenit �n privin�a sclavilor. - E�ti foarte viclean.

E un vechi truc.

Grecii au f�cut la fel pentru a cuceri Troia.

Doar c� ei au folosit un cal de lemn, iar eu c�tu�e.

Acum, dac� ai ispr�vit, cer s� fiu eliberat�.

Ceri ?

- L-a�i g�sit pe c�pitanul Romero ? - Nu, c�pitane.

- A�i c�utat bine ? - A reu�it s� fug�.

Va avertiza Havana.

Nu vei mai r�de la fel c�nd c�pitanul Salcedo va veni dup� tine.

Cine e acest Salcedo ?

Nepotul guvernatorului general. Logodnicul contesei.

- Logodnic ? - �tie toat� lumea.

C�s�toria a fost pus� la cale �n Spania.

Pus� la cale ?

Zi-mi, rogu-te, ce fel de om e acela care g�se�te at�tea �ntr-o femeie

�nc�t joac� rolul de logodnic ?

Unul ale c�rui victorii �n Caraibe vorbesc de la sine.

Un om important... Vom cere o "zestre"

pentru �ntoarcerea ta �n siguran�� la arm�sarul focos.

Face o sut� de mii de bani de aur.

�i va pl�ti cu bucurie. Dar nu vei tr�i s� te bucuri de ei.

Vom vedea. �ntre timp, s� punem acest giuvaer la loc sigur.

Las�-m� ! Pune-m� jos !

Ce avem aici ?

Vorbesc pentru prizonierii elibera�i la sosirea ta.

Atunci elibereaz�-l, �chiopule.

- Mul�umesc, excelen��. - Numele meu e Barbarossa.

- Ai auzit de mine ? - Nu, dar m� bucur c� exista�i.

Prizonierii au ales un vorbitor bun. Cum te nume�ti ?

Datu. N�scut �n sclavie. Trag bine la rame.

Nu m� �ndoiesc.

- C��i oameni ne aduci ? - Optzeci.

�nseamn� mai mul�i cu care s� �mpar�i �i mai mul�i de �ngrijit.

�i mai multe cor�bii.

Dar atuul nostru e c� putem ataca rapid �i retrage imediat.

Atuul e c� suntem destul de puternici pentru a r�m�ne pe pozi�ie.

- Are dreptate. - Mul�umesc.

Portul Santa Maria din cealalt� parte a insulei e mereu plin de vase.

- �i spanioli ? - Nu foarte mul�i.

Datu, e�ti de mare folos �n echipajul meu.

Ia un om �i mergi �n recunoa�tere �n portul Santa Maria. Datu e c�l�uz�.

Nu z�bovi mult. Nu putem risca s� �nt�rziem.

Romero va alerta �ntreaga garnizoan� din Havana.

Ramon...

Havana, re�edin�a guvernatorului general

Cu grij�, tat�...

Iertare, excelen��, dar trebuie s� insist.

Planul c�pitanului Salcedo pentru a o salva pe contesa Alida e inutil !

Inutil ? Cer�etorul de Barbarossa va sc�pa nepedepsit ?

M� tem c� grija nepotului dv pentru contes� �i �ntunec� ra�iunea.

Dragul meu Goiti, cunoa�tem to�i valoarea ta ca soldat.

Dar e evident c� ascensiunea ta de la gradele de jos

nu te-a �nv��at �i manierele de gentleman.

Educa�ia mea s-a dovedit pe c�mpul de lupt�.

La Curte, am fost �nv��at s� pun onoarea �i siguran�a unei doamne

mai presus de cuceririle facile ale c�torva insule franceze.

Ierta�i sinceritatea dur� a unui om de r�nd,

dar piratul acela va cere negre�it o r�scump�rare.

O astfel de plat� nu necesit� folosirea flotei majest��ii sale.

Excelen��, �n�eleg c� Barbarossa a devenit pirat al francezilor.

C�nd m� voi �ntoarce cu contesa, voi aduce c�pitanului capul piratului.

S-ar putea ca piratul s� pun� capul lui mai presus de s�ngele t�u nobil.

Ajunge cu cearta asta !

Fiule, te rog !

- C�pitane Goiti, excelen�a sa sufer�. - Da, suf�r. Mor.

Excelen��, am abuzat destul.

Cu voia dvs, voi duce flota spre Tortuga.

Du-te, cu tot cu flot�. Vei �nceta s� pui la �ndoial� autoritatea mea ?

N-am pus-o nicic�nd la �ndoial�,

nici nu m-am �ndoit de afec�iunea dv pentru nepot.

Treburile regelui mai pot a�tepta.

Mai sunt multe arme �n fort. S� nu r�m�n� nici una.

Ar trebui zile ca s� �nc�rc�m tot.

Flota lui Salcedo va sosi cur�nd.

Atunci, acest g�nd nepl�cut s�-�i dea iu�eal�.

Bun venit, Barbarossa !

- Am pus praful de pu�c� �n cal�. - Bine.

A� putea spune c� st� mai bine dec�t noi c�nd eram sclavi.

- Contesa ? - I-am dat cabina secundului.

M� duc s�-i accept mul�umirile.

Intr�.

- Stai comod ? - Nu !

Te avertizez iar,

orice suferin�� a mea ��i va fi pl�tit� �nmiit de c�pitanul Salcedo.

Ce om al meu te-a sup�rat ? Nume�te-l �i va fi biciuit.

- Tu ! - Eu ?

- Uite �n ce gaur� murdar� stau. - E curat aici.

Nu e suficient de �nc�p�toare nici pentru buna ta p�rere despre tine.

Mii de scuze, doamna mea. Nu �tiu unde mi-a fost capul.

Oare salonul oaspe�ilor ��i va fi pe plac ?

Va fi de ajuns p�n� ce c�pitanul Salcedo te va da buc��i la vulturi.

Pofte�te, doamna mea.

Nu vei mai fii a�a arogant c�nd vei at�rna de catarg cu barba ta ro�ie.

Pe aici, doamna mea.

Doar nu �ndr�zne�ti !

Recunoa�te, are spa�iul dorit de tine...

De�i sclavii t�i, c�nd st�teau aici,

erau cam mul�i ca se bucure de spa�iu.

- Du-m� �napoi �n cabina mea ! - C�nd te vei purta mai frumos.

C�nd vei spune: "Barbarossa, te rog, pot s� m� �ntorc �n cabin� ?"

- N-o voi spune ! - O vei spune �n genunchi.

- Niciodat� ! - �i sincer.

Atunci obi�nuie�te-te cu dimensiunile noii cabine...

Totul e pe furate, nu ?

Nu uita... �n genunchi �i sincer.

Multe nu voi uita.

Barbarossa !

Uite ce am g�sit �n Santa Maria.

- Cine e ? - Am c�utat �n cea mai impozant� cas�.

- �i �n cea mai mare camer� era el. - M�nca banane.

�i nu vrea s� vorbeasc�.

- Pot propune ceva ? - Te rog.

Face�i un foc mic, cam pe-aici...

Cred c� asta �l va face tare vorb�re�.

O propunere interesant�. Pablo, tor�a !

Vorbe�ti ?

Sunt primarul din Santa Maria numit de guvernator...

S-ar zice c� ajungem la esen��.

Am ajuns !

Tot nu �n�eleg de ce preferi acest loc cabinei secundului.

Mai bine m� usuc �i mor aici dec�t s�-i fac pe plac barbarului arogant !

Biata mea Santa Maria... �mi va distruge frumoasa a�ezare.

- �n Santa Maria vrea s� atace ? - Da.

Mi-a smuls prin cele mai dureroase metode

secretul punctului slab al cet��ii.

De-a� putea evada, s� avertizez...

Sau de-a� evada eu... S�-l avertizez pe c�pitanul Salcedo.

Piratul ro�cat vrea amor, deci ?

- Barbarossa ! - Doar nu-l chemi !

Ba da, voi g�si o cale s� scap. Barbarossa !

Afurisitul arogant !

Te rog, Barbarossa, pot merge �napoi ?

Te rog ?

De ce te-ai r�zg�ndit a�a ?

Uite, te implor... �n genunchi �i sincer.

O �n�elegere e o �n�elegere.

- Am fost prostu��, nu ? - Poate c� �i eu am exagerat.

Ar putea ajunge s�-mi plac� un b�rbat dominator.

Vei avea nenum�rate ocazii dup� ce voi cuceri Santa Maria.

C�t� �ncredere, c�pitane !

�ncrederea e esen�ial� pentru orice victorie, doamna mea.

C�t despre Santa Maria, suntem recunosc�tori amicului t�u, primarul,

pentru am�nuntele pre�ioase.

Sper c� vei fi invitata mea la banchetul victoriei.

Nimic nu mi-ar pl�cea mai mult.

Haide, Barbarossa, du-te la ea ! Danseaz� cu ea !

E o datin� marin�reasc�, doamna mea. Oamenii o cer. Te superi ?

Deloc. Nu m� a�tept s�-�i schimbi �ntr-o zi toate obiceiurile de pirat.

E Barbarossa at�t de �ndr�gostit de contes�, �nc�t nimic nu mai conteaz� ?

�ndr�gostit ?! Contesa e doar o prizonier� pre�ioas�.

O prizonier� frumoas�.

- Am g�sit-o �n ad�ncurile junglei. - Bravo, Renzo.

Speram c� �ncepe s�-�i plac� tov�r�ia mea.

Va �ncepe s�-mi plac� c�nd vei fi tras pe roat�.

M�inile ��i s�ngereaz�. Oamenii aceia �i-au f�cut r�u.

Doar ��i urmau ordinele.

Puteai muri �n jungl�.

M�car te-a� fi v�duvit de aurul cerut pe mine.

- Ar fi fost o pierdere ne�nsemnat�. - Ne�nsemnat� ca via�a ta.

Ne�nsemnat ca tot ce reprezin�i tu.

Poate �mi spui tu ce reprezint.

E�ti pirat.

Un om e multe lucruri.

Pentru sultanul Marocului, sunt un bandit.

Pentru francezi, un aliat.

Pentru tine, un pirat. Pentru ei, un salvator.

Barbarossa, �nainte s� plec�m, iscoada a adus ve�ti despre spanioli.

- Flota lor a ajuns. - Soldat, spune-mi despre flot�.

Mirele �i caut� mireasa.

C�pitanul Salcedo ! Te-am prevenit, apoi va veni aici.

- Plec�m, preg�te�te totul. - Am �n�eles, c�pitane.

M� tem c�-�i vom dezam�gi logodnicul. Nu va fi nici o nunt�.

Fugi, a�adar.

Doar pentru a fi mai mult �mpreun�. E nevoie de timp ca s� m� apreciezi.

Nu prea v�d ce a� aprecia dup� o asemenea la�itate.

Poate c� ai dreptate. Poate caut un pretext.

Poate sper s�-mi mul�ume�ti c�ndva c� te-am salvat de plicticosul Salcedo.

Cum �ndr�zne�ti ? C�t trebuie s� m� mai supun arogan�ei tale ?

C�t vei mai profita de faptul c� sunt neajutorat� ?

Neajutorat� ?

Voi trimite pe dat� cererea c�tre alesul t�u. Renzo !

Doar c� nu voi cere o sut� de mii de bani de aur. Nu faci at�ta.

Cer doar cincizeci... �i m� �ndoiesc c� Salcedo va crede c� valorezi at�t !

- Ar pl�ti de zece ori pe-at�t ! - Vom vedea !

�i mai mult !

Vom vedea.

Cincizeci de mii de bani ?

Da, excelen��. Ce vor fi da�i chiar de c�tre c�pitan.

Cererea e scandaloas� !

E mai ieftin dec�t incursiunile tale inutile �n Tortuga �i Santa Maria.

Sau dore�ti s� folose�ti toat� flota spaniol�

pentru ambi�iile tale conjugale ?

- Mergi prea departe ! - Jose !

- Dore�ti s� m� �nve�i manierele ? - Ajunge, �nceta�i am�ndoi !

Pot s� v� sf�tuiesc s� pl�ti�i r�scump�rarea

�i s� relu�m r�zboiul cu Fran�a ?

Excelen��, Barbarossa a luat deja dou� din cor�biile noastre spaniole.

Distrug�ndu-l pe el, ne r�zboim cu Fran�a !

Adev�rat.

- Ce fel de om e acest Barbarossa ? - S� vedem...

Mi-ar trebui ore ca s�-l descriu cum merit�.

- E slut ? - Nu, e chipe�. D� gata orice femeie.

Unde e contesa ?

Masa de tortur� �mi va da informa�iile pe care le doresc.

St�p�nul meu are planuri asem�n�toare pentru contes�,

dac� nu m� �ntorc cur�nd �i teaf�r.

M� tem, excelen��, c� sentimentele nepotului dvs �i orbesc judecata.

V� sf�tuiesc s� accepta�i cererea lui Barbarossa.

M-ai sf�tui orice m-ar dezavantaja pe mine �i avantaja pe tine,

ca s� pl�tesc, �n loc s� lupt.

Cererea de-a te duce singur poate fi o capcan�.

Nu, senora.

St�p�nul meu e atent �n chestiunile inimii.

G�se�te c� e potrivit ca �nsu�i c�pitanul s-o aduc� acas�.

Dar dac� se teme...

Poate Barbarossa m� va accepta pe mine �n locul dvs.

�mi pare r�u s� te dezam�gesc. Cu voia ta, excelen��...

C�pitane, urm�re�te-l.

- C�t mai avem ? - Pu�in.

Contesa vorbe�te numai de tine, c�pitane Salcedo. �i foarte frumos.

Va fi o c�snicie bun�.

Trebuie s� spun c� st�p�nul meu a fost cucerit de contes�.

Dar n-a putut-o face s� nu se mai g�ndeasc� la dv.

Dragostea dvs trebuie s� fi fost foarte... arz�toare.

- Dragostea mea nu te prive�te. - Adev�rat, c�pitane.

Doar aurul.

- Sper c� a fost num�rat cu grij�. - Da.

Sunt tot singuri. Cam la doi kilometri �n fa��.

Vom merge mai �ncet.

Am ajuns.

Vor fi aici cur�nd, c�pitane.

- Alida ! E�ti teaf�r� ? - Desigur.

- Unde sunt ceilal�i pira�i ? - Eu �i reprezint, c�pitane.

E singur ?

Nu l�sa ciud��enia mea s�-�i afecteze judecata, c�pitane.

S� �ncheiem tranzac�ia noastr� pa�nic�.

Da, c�pitane, aurul.

Avem mult de mers �i uneori Barbarossa devine ner�bd�tor...

Atunci gr�be�te-te la c�inele acela �i spune-i c� nu prime�te deloc aur.

Deci, f�r� aur.

Barbarossa a spus c� nu vei crede c� Alida face cincizeci de mii.

D�-i aurul, Jose. D�-i barbarului aurul.

Cred c� dac� �i pl�te�ti lui Barbarossa m�car un ban de aur

va considera c� te-a �ntrecut �n aceast� afacere.

Pl�te�te, Jose. Te rog.

Spune-i lui Barbarossa c� Salcedo nu face afaceri cu pira�ii.

Pl�te�te, Jose...

�i spune-i acelei fiin�e jalnice c� dac�-mi iese �n cale o strivesc,

ca pe un vierme sub c�lc�i.

De ce nu-i spui chiar tu, c�pitane ? Eu sunt Barbarossa.

Sper c� te-ai �n�elat l�ud�ndu-i priceperea ca �i cu pl�titul aurului.

�ncearc-o pe a mea.

�chiopule ! Pune m�inile l�ng� copac...

Leag�-l !

Contes�, �alul.

- Vei pl�ti scump ! - Eu sunt mereu dispus s� pl�tesc.

Vei regreta c� nu m-ai ucis c�nd ai avut ocazia.

�mi place c� se g�nde�te �nainte de toate la tine, contes�.

Alida �tie c� a� muri pentru ea.

Nu, ai ucide pentru ea, dar n-ai muri pentru ea.

Dragostea lui pentru tine e la fel de mare ca �i c�ldura aurului.

Acum le-ai pierdut pe am�ndou�, p�n� vii s� le iei �napoi.

Elibereaz�-l !

Nobile c�pitan, a�tept s� v�d capul piratului pe care mi l-ai promis.

�i-ai calculat sosirea ca s� evi�i �nt�lnirea cu el.

C�pitane, prive�te !

Logodnica ta nu-�i mai face griji privind binele t�u.

Cum a�a ?

Te invit� la o a doua �nt�lnire cu Barbarossa.

�i prima a ta, l�ud�ros c�pitan.

Data viitoare, voi aranja s� sose�ti la timp pentru a-l �nt�lni.

Barbarossa, �chiopule, bun venit.

Z�mbe�te, contes�.

Cred c� vei g�si mai mult� c�ldur� cu noi dec�t cu logodnicul t�u.

De ce nu m-ai l�sat cu el ?

A� vrea s� te las cu un b�rbat care �ine mai mult la tine dec�t la aur.

Am v�zut c� nici tu n-ai dispre�uit aurul.

Noua ta cas�.

- Deci ai dat gre�. - Gre� ?

- Te-ai �ntors cu ea. - Dar �i cu aurul.

- Barbarossa ! - Datu...

Te-ai descurcat bine, dar eu m-a� fi descurcat mai bine.

Misiunea ta de recunoa�tere a g�sit vreo comoar� ?

Nu una at�t de pre�ioas� ca doamna ta, dar m�car dou� galioane spaniole.

Minunat, unde ?

La patruzeci de leghe de aici.

�i o sumedenie de sclavi care ne-ar ajuta s� punem m�na pe ele.

Le vom ad�uga flotei noastre. �chiopule, vezi de nave.

P�n� acum am avut noroc.

De ce s� atac�m dou� nave ? De ce nu a�tept�m s� avem avantaj ?

Vezi de nave.

De data asta, m� voi bucura s�-i �nt�lnesc pe spanioli.

- De data asta, vei sta �n golf. - Dar...

Nu, femeile trebuie ajutate s� ridice ad�posturi pentru avu�iile noastre.

Femeile...

Voi fi fericit� s� r�m�n �i s� nu te mai v�d.

Voi fi fericit s� stau cu ochii pe tine. Mergi cu mine.

Ca prunele prea coapte.

Preg�ti�i-v� de abordaj !

Preg�te�te de ancorare.

Barbarossa !

Cine a f�cut asta ?

Spaniolii... Salcedo �i Goiti...

N-au crezut c� ea nu era aici.

Au ucis f�r� motiv, femei, copila�i...

M-au crezut mort.

Face�i tot ce se poate pentru el.

Asta m�re�te pre�ul libert��ii tale.

De acum, spaniolii nu trebuie s� m� caute. �i voi g�si eu.

Raid dup� raid, atac� garnizoanele mici �i dispare ca o umbr�.

Urm�ndu-i bunicului t�u decedat, vreau rezultate, nu scuze.

Am desf�urat toate for�ele pentru a-l prinde.

Dar continu� s�-mi scape, evit�nd o �nfruntare direct�, excelen��.

Aud din Spania c� ai avut o astfel de �nfruntare, c�pitane.

Fa�� �n fa�� cu acel pirat.

Excelen�a sa guvernatorul, sugereaz� un alt plan ?

Nu voiam s� pomenesc asta acum,

dar maiestatea sa crede c� o schimbare ar fi benefic�.

C�pitane Goiti, am pl�cerea s� anun� trecerea ta la gradul de general.

Vei prelua comanda trupelor maiest��ii sale �n Caraibe.

Excelen�� !

Vrei s� ceri s� te �ntorci �n Spania, c�pitane ?

Sau bei �n cinstea generalului ?

Pentru generalul nostru !

Cet��eni din Windward Bay,

prin recentele noastre raiduri, am adunat multe bunuri lume�ti...

Dar se pare c� unii dintre voi nu se mul�umesc cu pericolele m�rilor,

ci au nes�buin�a s� se g�ndeasc� la c�s�torie.

Cei care doresc asta s� se ia de m�ini.

Ca fost c�pitan �n flota sultanului Marocului,

ca �i c�pitan pe "Santa Margarita",

ca �i comandant al vostru,

v� declar c�s�tori�i !

�i �ine�i minte, schimburi nu se fac !

- A fost bine ? - O ceremonie impresionant�.

- �i foarte demn�. - Mul�umesc.

A fost dezgust�tor.

Nu mai mult dec�t nunta pe care o doreai tu,

aranjat� cu s�nge rece pe c�nd erai mic�, f�r� leg�tur� cu sentimentele.

Crezi acum c�-mi cuno�ti sentimentele.

Trebuia s� te las cu Salcedo. �l meri�i.

Nu e�ti mai bun dec�t el.

El era dispus s� m� piard� pentru aur, iar tu s� m� dai pentru aur.

Chiar trebuie s� v� certa�i mereu ca so� �i so�ie ?

- Care ? - Cea str�lucitoare.

Aceea e Steaua Polar�, Steaua Nordului.

St� cuminte �n v�rful cozii Ursei Mici.

Sunt tare multe de �nv��at, �chiopule.

�tiu.

Dar toate formeaz� o p�tur� protectoare pentru c�l�tor.

Dac� le �nve�i bine, fiule, po�i str�bate orice mare �i orice p�m�nt.

Contes�, Barbarossa v� salut�. Va cina cu dvs, fi�i gata �ntr-o or�.

Spune-i c� voi fi gata.

... Iar c�nd �i s�rut� nevasta ca s� urce pe corabie, eu �mi iau liber !

- A�adar ? - Va fi gata.

Ie�i�i !

M� ocup de voi mai t�rziu !

R�m�ne�i to�i ! E cortul meu �i-mi sunte�i invita�i.

- Ie�i�i ! - Nu !

Sunt liberi. Nu i-ai eliberat tu ? Sau sunt liberi doar s� te asculte ?

Asprimea nu-�i st� bine.

Ce-i st� bine unei sclave ?

Nu voi fi �mp�r�it� �n mod egal, cu cei cincizeci de mii de bani de aur,

�ntre eroii t�i ?

Nu...

Pleca�i to�i !

Gre�e�ti c-o �nvinuie�ti. Nu po�i priponi un spirit liber.

Faptele ei nu pot fi mascate de vorbe frumoase. Ai spus destul !

Trebuie s� vorbesc. Cel care se teme s� vorbeasc�, e tot sclav.

�mi pare r�u pentru tine.

- Pentru mine ? - Fiindc� nu reu�e�ti s� iube�ti.

Ce-ar mai conta ? Oricum, m� ur�te.

�mi place o femeie care �tie s� urasc�. �tie �i s� iubeasc�.

- Trebuia s� o las cu Salcedo. - Poate trebuia s�-i la�i aurul.

Banii aceia te-ar face fericit dac� i-ai cheltui cum trebuie.

- Ce tot spui ? - D�-i �napoi lui Salcedo.

- Ce rost ar avea ? - N-ai auzit-o de c�te ori a spus ?

Vorbele ei nu ajung mereu la aceea�i concluzie trist� ?

�n sine ei, crede c� �nseamn� doar aur pentru tine.

Aurul e paguba lui Salcedo.

Atunci, poate �i tu e�ti p�gubit, dac� vrei fericirea cu ea.

Las�-m� s� duc aurul �napoi, Barbarossa, pentru binele t�u.

Bine, �chiopule. Vezi ca aurul s� fie dus �napoi m�ine.

�n seara asta, �i voi spune contesei. Sigur va fi fericit�.

Lini�te !

- Am aranjat evadarea ta la Havana. - Tu ?

Am pl�tit oameni s� te c�l�uzeasc�. Barca e mic�, dar sigur�.

- Trebuie s� pleci pe dat�. - De ce faci asta ?

Fiindc� nu vreau s� sf�r�esc �n sp�nzur�toare.

Cu ajutorul t�u, m� pot �ntoarce �n Spania gra�iat.

Vrei s� cer iertarea ta ?

Vreau cuv�ntul t�u pentru �ntoarcerea mea �n Spania.

Sau preferi s� r�m�i aici cu Barbarossa ?

Ai cuv�ntul meu. Voi merge cu tine.

Nu. Voi veni c�nd vei fi plecat �n siguran��.

Stai...

Pe acolo. Oamenii mei te vor duce.

- Contesa e singur� ? - Da, e �n�untru.

Dar era prietenul ei, cum a putut ?

Acum cine-mi va mai ar�ta frumuse�ea cum o g�sea el �n orice ?

Am c�utat �n toat� tab�ra. A plecat. Cu tot cu aurul nostru.

Te-am avertizat s-o p�ze�ti mai bine.

Adun� oamenii. Preg�te�te cor�biile.

Ridic�m ancora la noapte.

- �i destina�ia noastr� ? - Destina�ia ei: Havana.

Voi distruge Havana cu to�i de acolo.

Nu po�i ataca Havana.

F� cum ��i spun !

De data asta, merg cu tine.

Da, Datu de data asta mergi cu mine.

Vom ancora l�ng� Havana disear�.

- Toate cor�biile sunt preg�tite. - Da�i semnal de acostare.

Am �n�eles, c�pitane.

C�nd atac�m, cor�biile se vor retrage �n North Bay �i vor a�tepta.

Dac� trebuie s� ne retragem, North Bay e la o zi de Havana.

�i e ultimul loc unde ar c�uta spaniolii flota. Atac�m �n zori.

Peste bord, matelo�i !

Preg�ti�i �i tunul �la !

- De unde �tiu c� spui adev�rul ? - Jur. M�ine �n zori atac� Havana.

N-ar �ndr�zni !

Omul minte. Cu toate trupele noastre de acolo, n-ar fi at�t de nes�buit.

V� asigur, pl�nuie�te s� distrug� Havana �i pe to�i cei de acolo.

- Crede c� tu l-ai ucis pe �chiop. - Nu...

A trebuit s�-l ucid ca s�-�i acop�r evadarea.

De ce te sup�r� moartea unui pirat oarecare, senorita ?

Cred c� �tiu. Dup� atitudinea ta, de c�nd te-ai �ntors, fa�� de fiul meu,

m� �ntreb de ce ai mai venit.

Mam�, ajunge.

C�nd oamenii lui Barbarossa vor fi pe uscat,

flota noastr� �i poate scufunda navele.

Barbarossa g�nde�te cu opt mi�c�ri �naintea ta.

C�t timp spaniolii �i c�ut�, cor�biile lui vor fi �n siguran�� �n North Bay.

- North Bay ? - Da, excelen��.

- �mi vor fi recunoscute serviciile ? - Desigur.

Jose !

Nici o vorb� despre prezen�a lui Barbarossa, despre planurile lui

�i nici despre atacul lui nu va ajunge mai departe de camera asta.

Nu voi spune nimic. Voi face �ntocmai cum spui.

- Atunci, spune-�i rug�ciunea. - Nu, excelen��.

Voi da �napoi tot aurul, toat� r�scump�rarea !

Ce minciun� e asta ? Aurul meu e la Barbarossa.

Nu, �i-l trimitea �napoi prin �chiop.

E adev�rul ?

Da, jur, ca s�-�i arate c� nu �nseamn� nimic pentru el.

B�nuiesc c� i-ai dat lui Barbarossa motive pe sentimentalismul �sta.

L-am ascuns bine. Te voi duce direct acolo.

Excelen��, nu !

Joc pentru mize mai mari.

E�ti nebun, Sper s� te distrug� !

N-o sc�pa din ochi.

Voi chema o tr�sur�. Ve�i fi ferite de Barbarossa la planta�ia noastr�.

�i tu ?

- M� duc s�-l preg�tesc pe Goiti. - S�-l preg�te�ti ?

�n felul meu.

Fiul t�u va comanda insula Hispanola

c�nd Barbarossa va termina cu generalul.

Ce ciudat din partea lui. Ne stric� petrecerea.

Nu, doamnelor �i domnilor...

Suntem f�cu�i de ru�ine de destoinicia c�pitanului Salcedo.

E gata s� lase amorul logodnicei sale proasp�t �ntoarse

ca s� porneasc� la lupt� cu Barbarossa.

�i-am spus c� a adus cu ea ve�ti despre el.

Ia c�te cor�bii ��i trebuie pentru dou� sute de oameni.

Generalul are grij� s� se asigure de e�ecul misiunii mele.

Explic�-te...

Dou� sute de oameni nu se pot pune cu Barbarossa.

Nu �tiam c� �nt�lnirea cu Barbarossa te-a f�cut at�t de tem�tor, c�pitane.

Recunosc c� m-a� sim�i mai �ncrez�tor dac� a� avea mai mul�i oameni.

�i voi, domnilor ? A�i fi tem�tori cu dou� sute de solda�i �n subordine ?

L-a� face praf pe Barbarossa �i ai lui cu o sut� de femei spaniole !

�i totu�i, generalul r�m�ne aici cu 1.500 de oameni,

pe c�nd eu voi �nt�lni un inamic ce n-ar �ndr�zni s� atace Havana...

- Trimite-l �napoi �n Spania. - Nu.

Voi face altceva. Voi p�stra dou� sute de solda�i �n Havana.

Restul garnizoanei, 1.500 de oameni, sunt la dispozi�ia dumitale,

plus flota noastr�.

- Sau vrei mai mult ? - Va fi suficient pentru scopul meu.

Nu mai ai scuze de data asta, c�pitane.

Nu vei auzi scuze de data asta, generale.

S� sper�m c�-l �nt�lne�te pe Barbarossa.

Gr�be�te-i pe oamenii aceia. Trebuie s� ie�im din Havana �nainte de zori.

- Care e destina�ia ? - North Bay.

Oamenii �i tunurile sunt pe ��rm.

Ne vom al�tura lor. Du cor�biile �n North Bay.

Focuri de tun �n Havana.

Nu aud nimic. �ine direc�ia North Bay.

Pe pozi�ii !

- Senora, focuri de tun �n Havana. - E Barbarossa.

Nu te teme pentru fiul meu. Va distruge flota lui Barbarossa.

M�n� !

Opri�i-o !

Sc�rile, haide�i !

Aduce�i berbecele !

Generale, unde sunt to�i solda�ii ?

útia sunt to�i. Garnizoana a plecat cu c�pitanul Salcedo.

E-n regul�, Datu. O mic� r�zbunare pentru femei �i copii.

- Unde e Barbarossa ? - Bun� �ntrebare. �i el te caut�.

Barbarossa, opre�te-te !

Salcedo n-a trimis mesagerul cel mai potrivit ca s�-i scape pielea.

Nu el m-a trimis. Salcedo nu e �n Havana.

Vom afla �n c�teva minute. Ora�ul e al meu.

Vei cuceri un ora� pustiu.

Salcedo �i toat� garnizoana merg s�-�i scufunde cor�biile !

- Nu le vor g�si ? - Nu le vor g�si �n North Bay ?

- De unde �tii ? - De la Renzo.

- Renzo a fost �n Havana ? - I-a spus planul t�u lui Salcedo.

E posibil. Renzo nu mai e cu noi din zori.

Adev�rat.

Se l�uda c� l-a ucis pe �chiop �i a furat aurul ce-l trimiteai �napoi.

- Va regreta. - Nu mai e loc de r�zbunare. E mort.

Dar trebuie s�-�i salvezi cor�biile,

altfel retragerea voastr� nu va fi posibil�.

Sunt mult mai numero�i. V� vor distruge.

Nu asta voiai ?

- Nu, Barbarossa. - Vom vedea.

Trebuie s� ajunge�i la North Bay �naintea lui Salcedo.

- Anun�a�i retragerea. - Retragerea !

Retragerea !

Dar dac� m� min�i...

- Mai multe p�nze ! - Le folosim p�n� la ultima.

- Barbarossa, mergem prea repede. - Soarele merge �i mai repede.

C�t mai e, Barbarossa ?

North Bay, ca �i adev�rul, se afl� dup� coama acestui deal.

Sunt tot acolo.

A� fi cucerit Havana. Era o minciun� pentru a-l salva pe Salcedo ?

Nu, Barbarossa, trebuie s� m� crezi.

Dac� min�i, fac din Havana un epitaf

pentru prostia tuturor b�rba�ilor care au crezut vreodat� o femeie.

Uite, Barbarossa ! Spaniolii !

Cor�biile sunt tot acolo, cu foarte pu�ini oameni.

Nu ne va fi greu s�-i lu�m prizonieri.

Oameni �i tunuri, domnule, pe creast� !

Barbarossa �i Alida... Probabil ea l-a avertizat s� renun�e la atac.

Deci �tia�i c� va ataca Havana �i nu a�i prevenit pe nimeni.

Am motivele mele, c�pitane. �ine-�i gura sau te pun �n c�tu�e.

Nu putem s� risc�m ca Barbarossa s� ajung� la cor�bii.

�ndrepta�i tunurile spre creast�,

apoi semnal�m flotei noastre s� scufunde toate navele din golf

- Semnala�i flotei. Deschidem focul. - Am �n�eles.

Foc !

Ad�posti�i-v� !

- Ne scufund� cor�biile ! - Am dat gre�, am venit prea t�rziu.

Prea t�rziu pentru flota mea, da, dar nu �i pentru �ncrederea mea �n tine.

Nu m-ai min�it. M� po�i ierta c� m-am �ndoit de tine ?

Barbarossa, ce facem ? Dau ordin de retragere ?

Nu. Singura noastr� sc�pare e l�ng� mare.

Dar dac� ne retragem spre Havana, erau cor�bii de nego� �n port.

Garnizoana din Havana probabil a primit �nt�riri.

Ar fi cei 1.500 de oameni ai lui Salcedo pe urmele noastre.

Atunci ce putem spera ?

Doar c� dorin�a lui de a se r�zbuna pe mine �l orbe�te

�i-l face s� cad� �n m�inile noastre.

S� mergem pe ��rm.

Am distrus cor�biile lui Barbarossa. Acum �l voi distruge �i pe el.

Vreau s� fie pe ��rm to�i solda�ii �i toat� artileria.

�i vom v�na p�n� la unul pe pira�i.

Mai repede !

Du-i pe solda�i sus !

- Fi�i aten�i to�i. - Sunt cu sutele.

Cu c�t las� mai pu�ini pe corabie, cu at�t mai bine pentru noi.

�mpr�tia�i-v�.

- Era ultima barc�, dle. - Posta�i oamenii pe plaj�.

Trimite�i iscoade. Raporta�i orice contact cu inamicul.

Mai mul�i oameni acolo. Ascunde�i tunul !

�i vom scoate cur�nd din ascunz�toare. Nu vor sc�pa.

Mai aduce�i praf de pu�c�. Tunul e aici.

Se apropie din toate p�r�ile, dle.

Nu las� dec�t o straj� de punte pe nave.

- Dac� am putea ajunge la b�rci... - Pe plaj� sunt doar 20 de oameni.

�tiu. Dar un singur foc sau strig�t �i ar veni o mie.

Aten�ie, solda�i, c�t dau raportul.

- I-am g�sit. - Unde ?

- �n tufi�uri de-a lungul dealului. - Da�i de veste �i avansa�i pe linie.

Da, dle. �ntoarce�i-v� !

- Am fost v�zu�i de o iscoad�. - N-am auzit nici un foc.

S-au retras. Comandantul lor d� raportul.

- �sta e sf�r�itul, nu ? - Vine cineva !

Urma�i-m� prin lumini�. C�te unul �i f�r� zgomot.

Un dar ceresc.

Ramon, Pablo !

- �ti�i ce ave�i de f�cut. - Da, dle.

- Cine comand� aici ? - Eu.

Am venit s� v� �nlocuim. Prezenta�i-v� la c�pitanul Salcedo.

Adunarea, �obolani ce sunte�i ! Mai repede !

Urma�i-m� !

S� �nainteze. Vreau ca Barbarossa s� fie �ncercuit �nainte de atac.

Da, dle.

Drept �n fa��, dle.

G�rzile de pe plaj�, la raport conform ordinelor.

Ordinele cui ? A�i l�sat b�rcile nep�zite ?

C�pitanul garnizoanei ne-a trimis aici.

Cine ? A fost o �n�el�torie !

Spre plaj� ! Da�i alarma ! Jos de pe deal, neghiobule !

Ai grij� de ea, soldat.

Spre plaj� !

Foc !

Propria flot� trage asupra noastr� ! Au �nnebunit ?

- Sunt pira�ii lui Barbarossa ! - Cor�biile mele !

�mi fur� flota !

- Sabia ta, c�pitane Salcedo. - Pre�ul �nfr�ngerii ?

Nu, senor. Pre�ul tr�d�rii.

Erai dispus s� sacrifici Havana pentru r�zbunarea ta personal�.

Te arestez, �n numele regelui.

Lua�i-l !

A� vrea s� v�d chipul lui Salcedo

c�nd va explica cum i-a fost furat� o flot� �ntreag�.

Ce poate spune ?

"Excelen��, se pare c� am r�t�cit flota..."

"Am l�sat-o pe marginea oceanului, iar c�nd m-am uitat, nu mai era..."

- Ce destina�ie anun�, Barbarossa ? - Tortuga, cred.

Nu, Barbarossa. N-am fi niciodat� liberi acolo.

Am auzit de un �inut la nord prin nord-vest,

primitor pentru to�i cei ce vor s� fie liberi: Americile.

- Anun�� destina�ia, c�pitane. - Am �n�eles, dle,

La nord prin nord-vest !

Adaptare divx: serix BlackSeaTeam@gmail.com