Original subtitles

- LUME DE CAINE -

Toate sceneleas din acest film sunt veritabile

si se refera la adevaruri. Daca apar scene amare

e pentru ca multe lucruri asa sunt pe acest pamant

De aceea, datoria unui reporter nu-i sa indulceasca adevarul

ci sa-l reflecte obiectiv.

... pentru a fi aici cu noi

sa amintim si sarbatorim, unu dintre multi fii care acest pamant

generos a dat lumii culturale si ale artei

Rodolfo Guglielmi, care apartine... - Suntem la Castellaneta

provincie de Taranto unde onorabilul subsecretar

al presidentiei din Consiliul de Ministri omagiaza

ilustrul cetatean Rodolfo Guglielmi, fiul lui Giovanni si Gabriela Barbi

nascut aici pe 6 Mai 1895 si mort in E.U pe 15 August 1926

... spirit intreprinzator, vitalitatea fara sfarsit

care a atras atentia celor care traiau in lumea cinematografica

inca din primii lui pasi.

Cu nimic n-a fost un drum de trandafiri,

a avut spane si chiar multe

Raza latina, avea asociate faze foarte urate

cel rau, cel inmoral, omul de eliminat

In Castellaneta, comunitatea e alcatuita de putine familii

toate inrudite intre ele Multa sange Guglielmi curge intre ei

unde locuiesc rude apropiate si indepartate ale marelui actor disparut.

Si unde nu e greu de gasit asemanari cu fatalul

Rodolfo care a facut sa tremure femeile din lume

... in acest punct, sa remarc cea ce Rudolf Valentino a exprimat la vizita sa...

Aici la Castellaneta, multe generatii de tineri spera ca cinematografia

va gasi mostenitorul marelui disparut

In sfarsit, seara asta, reflectoarele s-au aprins

Ruleaza camerele, multe priviri se indreapta spre lentilele

In acest mic centru agricol unde pamantul e avar

oferta unei cariere cinematografice atrage mai mult ca reforma agrara

Noaptea la Castellaneta are miros de brilantina

Tinerii viseaza cu ritmul dulce al tango-ului

Dar s-a gasit inlocuitorul lui Valentino cu mult timp in urma.

Azi se perpetuaza in America mitul Valentinian de italian lover

Un fel de Mr. Muschi al dragostei care americancele

doresc cu orice pret sa fie italian

Saracul Brazzi. Uitati-va ce a patit cand, ptru publicitate, l-au filmat

cand isi cumpara o camasa la un mare magazin

Insa, daca fetele americane nu glumesc, acestea o fac si mai putin

Stiti ce vor?

Putem doar sa va spunem ca nu vor un autograf

La vest din Noua Guinee, e arhipielagul Trobriand

Acesta e Kiriwina, insula cea mai mare, inconjurata de plaje de vis,

plutind pe o mare de corali, probabil cel mai frumos din lume

Aici unde soarele e vesnic si pamantul generos, nimeni nu lucreaza

In consecinta, umorul general e orientat catre veselia

Damele, gratioase indraznete in dragoste, practica de secole in aceste

plaje un sport cu multe simpatizante: Vanatoarea de masculi.

Acest sport le a facut faimoase in lumea intreaga, incat azi

nu-e autor etnolog sa nu pomeneasca aceste insule ca unele dintre putinele

locuri pe pamant unde femeile practica inca poliandria.

Cum se vede si in Kiriwina, regulile jocului sunt aceleasi.

Odata capturat mascului trebuie sa satisfaca apetitul amoros al comunitatii

Deosebirea e ca aici nu se mai rupe camssa mai intai.

Masculul... are norocul, cum se vede, de a fi mereu inconjurat de pericole.

Masculul din Trobriand cand intra in panica, face greseala de a se urca pe copaci

de unde va fi silit, mai devreme sau tarziu sa cuibareasca.

Cum ati observat, vanatoarea de masculi e un sport cu multe analogii in lume

Aici damele il practica sportiv, la aer liber cu braul desbracat.

Precis asta e deosebirea...

La Costa Azur, vanatoarea de masculi nu se practica

la aer liber cu braul gol ... daca nu vrei sa fii prins...

Acestei doamne i-au omorat fiul.

Acum trebuie sa alapteze un purcel orfan Asa e legea alimentatiei

in interiorul Noi Guinee

Inca sunt locuri pe Pamant unde intre viata unui copil si unui purcel

asemanarea e monstruoasa

Sub ub cer imens pe culmile inaltelor munti

insoriti de soarele, oamenii traiesc in bezna.

Pamantul e avar, e regatul foametei

Multi dintre acesti oameni au mancat carne umana,

ceva care pentru parintii lor era ceva obisnuit.

Acum in acest sat, va incepe o serbare colectiva, creata de o traditie

impusa de o mare miserie, care are loc numai odata in 5 ani.

O serbare violenta, in care, timp de 3 zile si 3 nopti vor manca carne la nebunie.

In cateva clipe, sute de mistreti crescuti in ani de abstinenta

vor fi doborati in putine ore. Apoi, din nou regim.

Vor trece inca 5 ani de iad pana ce supravietuitorii vor chefui

in cele 3 zile de pauza de foame, ornamentati cu penele pasarei paradis.

Gatitul nistretului e mai leger decat executia

A-l gati inseamna sa produci cat mai multa mancare.

Matele hoitului sunt inca pline de mancare,

insa salvaticii din Noua Guinee nu pierd vreme cu formalitati

Foamea nu permite intarzieri la marele moment cand sefii anunta...

ca in sfarsit, dupa 5 ani de asteptare, cina e servita

Cineva si-a amintit de copii si a renuntat sa manance vesica.

Se pare ce jocul de fotbal e un instinct atat de vechi cat foamea.

La acest punct, sefii pot manca cat vor...

nu pentru ca mananca ca cei fara apetit...

ci pentru ca la masa, stiu sa dea exemplu de bune maniere.

Ca si sefii de trib, cainii primesc un tratament special.

E vorba de un sentiment gentil, nebanuit dupa atata barbarie

si ne face fericiti aceasta descoperire.

Sau poate ca, este vorba de cainii sefilor de tribu.

Atunci n-am n-am descoperit deloc ceva nou.

Dar tara unde mila pentru caini depaseste limita

imaginabila este S.U.A.

Suntem la cimintirul canin din Pasadena, la intrarea din L.A.

Acelasi care l-a inspirat pe Evelyn Waugh in faimosul lui roman.

E o zi din alea cu vant si fara soare, unde cerul imens din California...

ia culorile disperarii.

Azi pomenirea mortii e atat de fericita...

si acest ambiant e atat de patetic, ca pana si noi am putea

varsa o lacrima pe aceste morminte micute a acestor creaturi ilustre.

Pr mormintele propilor defuncti, cainii au obiceiuri

care numai judecata umana poate defini de nerespectuoasa.

In compensatie, variatele obiceiuri ale oamenilor, dupa parerea cainilor,

ar putea fi si ele de neinteles.

PREPARATE FAIMOASE CARNE DE CAINE LA GRATAR

In Taipei, insula Formosa, caine au un alt tip de atentii.

Sunt selectati, ingrasati si apoi gatiti dupa vechi si

complicate retete pentru bucuria unor large categorii de degustatori.

Restaurante ca si acesta, unde clientul poate sta linga un catel apetitos,

sunt foarte raspanditi prin toata China.

Acolo sunt apreciati bisonul, teckelul, boxerul...

dar in general se prefera chow chow caini foarte simpatici,

in alte locuri foarte apreciati pentru inteligenta si fidelitatea lor

In Roma, cand se apropie Pastele, sute de puisori

sunt scufundati intr-o baie de culori si pusi la uscat intr-un cuptor

la 50 de grade de caldura

Selectati, separati si garantati in toate culorile

sunt gata pentru a fi bagati in oua de Pasti. Se stimeaza ca din 100

de pui supusi la tratament, circa 70 sunt victime

de incidente neplacute.

La Strasburg, numita capitala pateului de ficat

jumat de milion de gaste suporta fiecare an, acest tratament.

Fiindca ficatul lor, sa se ingrase si ajunga la greutate dorita,

are nevoie de o supralimentare personalul specializat o sileste

sa inghita fiecare zi atata mancare astfel incat, gasca cea mai grasa din lume

e dusa in acesta stare doar intr-o saptamana.

Acum cativa ani, sa nu consuma calorii i se legau labele.

Azi, datorita custilor si mai ales la indopare, se poate reusi

o imensa cantitate de pate de ficat cu un sistem "mai uman si civilizat".

In Japonia, la 200 mile de Tokio, exista cea mai rafinata crescatorie din lume.

Aici 8 ore pe zi, viteii sunt masate de experti

cu scopul de a ii face carnea frageda

Printre altele, vitei primesc 6 l. De bere sa se ingrase.

Berea i se da direct din sticla, pentru a evita ca

lichidul sa piarda proprietatile lui dilatante.

Fripturile acestor vitei merge la 3 sau 4 restaurante speciale

din Tokio sau New York.

Pretul lor e in jur de 7000 lire Kilogramul.

Aici, unde nu se cunoaste berea se recurge la mandioca, o radacina

cu proprietati de ingrasare asemenatoare ale cartofului.

Suntem la Tabark, cea mai mare dintre Insulele Bismark...

unde traditia cere ca femeile cele mai frumoase din trib...

sa fie inchise in custi de lemn, ca si gastele din Franta

si indopate cu mandioca pana ajung minimum la 120 kg.

Apoi vor fi oferite ca neveste la dictatorul satului, Utame Alunda,

un barbat faimos in insulele ptru fizicul sau si caracteristicile ereditare..

Indoparea dureaza 3-6 luni. Dar intretimp, Utame nu leneveste,

Iata cativa dintre fii lui mai mici aratati cu aceasta dansa...

ca dovada virilitatii lui.

Asta e ultima lui nevasta... 8 copii si 130 Kg.

Asta... favorita lui... 10 copii si 150 Kg.

Si asta e marele jef Alunda... 27 copii si 34 Kg...

Americancele, in schimb, daca vor noroc in dragoste, trebuie sa slabeasca.

Suntem in L.A., la unu dintre multele sedii ale VicTanny-ului

faimoasa clinica igienico-sanitara de redimensionare feminina.

Aici, sute de femei petrec mare parte din timpul lor

cu scopul de a scade kg acumulate la ultima lor casnicie

si sa se impace cu gravitatea si noptile de regim.

Datorita randamentului, puterii economice a clientelor lui, VicTanny

e o industria prospera, o oprire obligata a femeii americane...

in calatoria lor spre mariajul. De aici, pleaca trenul regimului,

un tren care rasufla, transpira si apoi se opreste din nou tot aici.

La Hong Kong, unde a te ingrasa e dificil, 2 milioane de chinezi viziteaza

aceste piete locale, unde pe 100 liras/Kg nu stii ce sa cumperi.

Crocodil, sarpe, testoase etc etc.

Pretul, desi foarte variat, e considerat aici, excesiv

In New York, este Colony, unu dintre cele mai scumpe restaurante din lume.

Desi americanul mediu trebuie sa se multumeasca cu o friptura obisnuita

cei bogati pot sa obtina o mancare divina.

Furnici prajite, carabusii, oua de libelule, serpi la barbecue etc etc

Colony e frecventat de clienti faimosi, governanti, industriasi...

esclesiastici, aristocrati etc etc...

Aici o cina usoara costa circa 20 dolari...

dar tinand cont de raritatea si delicateta bucatelor e considerat ieftin.

A deschide o afacerea ca asta, la Singapore, unde sarpele...

e mancarea nationala, e mereu o bataie de cap.

Malayezul e un client dificil care inainte de a decide, verifica in detaliu.

Sarpele, sa fie comestibil, trebuie sa indeplineasca multe cerinte.

Greutatea, lungimea, culoarea, starea pielei, anotimpul dupa soiul etc etc

Mallayezul, stie toate astea, cand isi gaseste pieza n-o lasa sa scape.

Se stimeaza ca pe 100 serpi de vanzare, 50 unt considrate nemancabile...

si de obicei expediate la clienti din S.U.A. si Europa

In svhimb, este un sat italian unde sarpele are o traditie

atat antica cat si nobila.

La Cocullo, in ziua Sf. Domenico, imaginea sfantului e purtata in procesiune.

Credinciosii o urmeaza cu mainile pline de reptile fara otrava.

Dupa legenda, regiunea era complet infectata de vipere

care Sfantul cu dragoste, a facut nepericuloase luandu-i otrava.

In ciuda aparientei pagane si a folclorului unic

ceremonia ne arata o veche si adanca credinta in bunavointa.

Satul se numeste Nocera Terinese, e in Calabria

Ziua e Vinerea Mare

Politia incearca in zadar sa fie respectata vointa popii,

care de ani buni, incearca sa-si convinga enoriasii sa renunte la ranire.

Acest ritual antic are o origine obscura

Dimineata Vinerii Mare se lovesc pe gambele...

cu lemne pline de cioburi, ca sa umple de sange strazile pe unde

va trece la orice ora procesiune lui Isus Mort.

Nocera Terinese e un sat sarac si pierdut din Calabria

unde, inca si azi, se omagiaza asa ziua decesului lui Hristos.

Aceste fete intre 16-20 de ani care defileaza la Sidney

apartin Organizatiei Salvamarilor, care ii protejeaza pe

turistii de a murir innecati in apele Oceanului Pacific.

Azi, australienii exerseaza o salvare. Faimosa Armata Salvarii

de mult timp se ocupa cu sufletele lor iar institutia asta le salveaza corpurile

Pentre a evita confuziile, fiecare armata poarta uniforme diferite.

Azi, societatea sarbatoreste la Mali un deceniu de la crearea sa cu

o salvare colectiva. Binenteles, salvamaritele sunt simbolice, asa ca

orice refirenta la fapturi reale e pura coincidenta.

Faza cea mai interesanta e fara indoiala, respiratia artificiala

aplicata tuturor care primesc ajutor.

E inutil sa remarcam pe plaja asta cat de important e corpul

Oceanul e mortal, iar tinerii australieni sunt din ce in ce mai imprudenti.

De 4 zile au aparut aceste corpuri albe. Au murit datorita radiatiei a apelor.

Suntem in Pacificul, aproape de atolonul insulelor Bikini.

Acum 10 ani, cand in aceasta zona a explodat ultima bomba americana,

niste pasari ca astea, care erau in cuiburi sapate sa se oua,

au invatat ca pentru a supravietui, nu trebuia sa mai iasa.

Acest instinct, nascut demult se a transferat la generatii noi.

Puternic incat pasarile, inainte de a iesi, prefera sa se lase prinse.

E doar un semnal al profundelor schimbari zoologice in aceste insule.

Toate animalele par sa refuza ambiantul lor natural.

Anumiti pesti, ca soiul acesta, care deobicei iese din apa

pe timp scurt, nu numai ca a invatat sa stea ore inafara oceanului radioactiv,

ci s-a mutat pe copaci.

Mii de oua nereusite acopera suprafata atolonilor.

Sunt oua de pescarusi, oua sterile moarte inainte de a fi depuse.

Pasarea marina a plecat sa-si procure hrana.

Insa fiecare noapte se intoarce punctual sa le cloceasca.

Nu stiu ca atomul a ucis in ele, seminta vietii.

Contaminarea atomica a lovit-o pe testoasa in mod si mai tragic...

i-a distrus simtul orientarii.

Obosita, in loc a merge spre mare, se indreapta spre interul insulei

unde va fi ucisa de soarele si epuizarea.

Pe insula sunt niste oua de Barrel si puii privesc minunati agonia lor.

Testoasa, cu alucinatie, crede ca s-a intors sa innoate in ocean.

Sute de testoase mor fiecare an in acest desert de nisip arsator.

Barellii cuibaresc pe scheletele. Puii ciugulesc carnea printre oasele.

Indigenii malayezi isi ingroapa mortii in acest imens cimintir submarin

Aici, religia ii invata ca marea spala corpul defunctilor

si ii elibereaza de pacatele.

Zile intregi, aceste ape sunt nepopulate, linistite. Dar in noaptea dupa un funeral

rechinii vin sa-si indeplineasca opera de devastare.

Raman doar oasele, care rudele si prietenii decedatului

vor ordona cu devotiune si sa protejeze coralile

Rechinii din coasta malayeza au invatat sa se sature cu carne umana

si au devenit devoratori de oameni.

Pescuitul rechinului, este unica resursa

a indigenilor din Raiput, un sat pe tarmul malayez.

Pescarii muscati de rechini usuca la soare aripile monstrilor.

Le vor vinde la bogata comunitate chineseasca,

care atribuie aripilor de rechin, puteri afrodisiace.

Fiecare zi, un pescar nu se mai intoarce la Raiput. Sau vine schilodit.

Iar satul e sarac... chinezii platesc bine aripile... asadar sacrificiul continua

Unica alternativa la disperare si la durere... e razbunarea.

Azi, a mai fost o victima. In aceste ape un baiat de 12 ani a fost devorat de un rechin.

Azi pescarii din Raiput renunta la pescuit.

O inapoiaza in mare cu un arici veninos in git.

Va suferi cel putin o saptamana... pana sa moara...

Cimintirul roman a Capuccini-lor, azi transformat in muzeu,

a dat mortii un scop decorativ.

De secole, calugarii au vrut sa dea acestui ambiant de moarte sensul inmortalitatii

In ciuda macabrului rezultat, gasim in aceasta munca rabdatoare de secole,

o naiva cautare a frumosului, care mereu a fost o opera de dragoste.

Dragoste care supravietuieste la moarte... Moarte care supravietuieste la dragoste...

Mereu in Roma, sub insula Tiberina, Confraternitatea Glugilor Rosii...

continua de secole sa-si indeplineasca misiunea.

Confraternitatea Glugilor Rosii apare in jur de 1600, ca initiativa vreunui

milostiv cetatean, pe timpuri de ciuma, care a ingropat cadavrele parasite

ale saracilor si necunoscutilor.

Azi, dupa secole, Glugile Rosii inca ingrijesc resturile mortale

Marturie unica si elocventa a milei din trecut.

Pastrarea oaselor fata de trecerea timpului, e incredintata famililor din

cartier care se aduna fiecare vineri cu acest scop.

Acum facem ca acesti nemti din Hamburg

si ingropam in bere amintirile de atatea cimintire.

Separata de cultul moartei, in beraria asta nemteasca din Repabamstrasse...

mintea noastra se va concentra in cultul vietii.

Viata intensa, cu bucurie de a trai, spiritualitatea, usurinta corporala...

bunastare fisica, cordialitate sociala, serenitate, vointa...

Si mai ales, fara presenta de amintiri sau presimtiri despre moarte.

Oare cine bea bere, nu reuseste sa traiasca 100 de ani?

Japonezii din Tokio, dupa o noapte agitata, vin aici sa se refaca.

Acesta este Tokio Onzen, o adevarata statie de spalat si uns

pentru japonezii care aseara vomau.

Intretinerea e pe seama unei sute de fete in sutieni si bermude...

cu scopul de a oferi clientului,

cel putin, dupa atatea torture, o panorama confortabila.

Un fin obicei japonez obliga ca clientul sa fie in pielea goala...

Noi i-am acoperit, in cinstea unui fin obicei strain.

Japonia e cu certitudine, tara cea mai curata din lume.

Baia si masajul, sunt rituri atat de antice cat civilizatia lor.

La Tokio, oras cu 10 milioane de locuitori, 6 miloane de femei spala

fiecare zi, 4 milioane de japonezi... admirindu-i, slujindu-i, masindu-i...

toate ocupate in a-i procura o viata placuta cum cere o straveche si nobila traditie.

Asadar japonezii, cu corpul curat, explorat, tonifiat, masat...

fara nici o colaborare din partea lor, cunosc cand vor, acea sublima

relaxare care Dumnezeu le-a promis numai dupa moartea.

Si chinezii se lasa in mainile unor femei cand ii ajunge ceasul.

Si ii incredinteaza ei, maestra seductiei, incertul sau destin de defunct.

Buddha e un zeu capricios, care apreciaza mult aspectul.

Cand se deschide poarta gradinei inflorite, conteaza mai mult aspectul ca virtutile.

Acesta e funeralul unui chinez bogat la un templu din orasul Macao.

Prietenii pun pe altar jerfe de mancare,

ca defunctul sa aiba pentru lunga lui calatoria...

apoi se inclina in fata familiei indoliate.

Pe un colt, o doamna arde bani decedatului, care asa va ii avea in cer...

E cea ce un chinez considera maximul bun pe aceasta si pe cealalta viata... bogatia.

Mostenitorii asista plangand la marea ceremonie.

Nu numai in Singapore, ci in toata Malayezia, chinezii sunt 2/3 din populatia

Sunt faimosi ptru lenesia lor fizica. Nu fug, nu danseaza, nu joaca fotbal...

Asa cum nu-si iroseste banii, nu-si iroseste energia...

care prefera sa pastreze pentru mesa si petru pat.

Intre astea, chinezii gasesc timp sa-si umple casa cu copii

legitimi si bastarzi, asigurand multe zi de nastere de sarbatorit cu mancare.

Chinezii sarbatoresc toate la masa Sarbatorile nationale, religioase,

afacerile, falimentul concurentei, casatoriile, nasterile... si moartea.

Aici e interzis sa filmezi, am fortat poarta sa va aratam Casa Mortii din Singapore.

Bolnavii fara speranta vin sa pice aici. In aceasta pensiune pentru moribunzi.

In casele chineze pline de copii, nu e loc pentru ei.

Pe o strada apropiata, rudele asteapta momentul funeralului.

Daca nu mori repede, zic chinezii, ti se raceste cina.

Vazand ca se mananca, zic, o sa-ti vina pofta.

Moartea intarzie... si chinezii o solicita cu o dansa...

Pentru masinile, Casa Mortii e S.U.A.

Sudul Californiei ucide 3 fiecare 2 ore.

Aici, in acest cimitir, odihna nu va fi vesnica.

Comprimate din cauza spatiului, mii de Ford, Chevrolet, Chrysler, Oldsmobile...

Cadillac, Lyncoln, Buick nu mai necesita reparatie,

dar destinul lor de automibil, inca nu s-a sfarsit.

Dupa putin timp vor fi trimisi la industri de autoturisme europene,

unde mecanica moderna ii va reinvia ca masini, rebotezati cu nume mai modeste.

Rectificam... nu toate vor reinvia La Paris, la o galerie de arta moderna...

am recunoscut resturile unui Ford vechi, rebotezat Spiritul Caroseriei.

Pretul...500000 de franci.

Pictorul cheh Ives Klein e pregatit. Muzica l-a inspirat

Aceste modele care se ung, sunt pensulele umane cu care Klein

va da forma si culoare, la febra sa creativa.

Cum probabil ati intuit, culoarea preferata a lui Klein e albastrul...

si forma lui preferata e albastrul. Albastrul e unica forma si culoarea sa.

Albastri sunt parintii lui care merg la Paris si Albastru Final

e opera care se va crea, considerata de multi, capodopera sa...

in care conoscatorii vor capta ca albastrul e culoarea dominanta.

Saturate de albastru, pensulele umane isi vor lasa urma pe panza,

in timp ce Klein le va teleguida cu emanatile lui de geniu creativ.

Opera care am avut prilegiu de a vedea in toate fazele creatiei,

e in vanzare ptru numai 4000000 de franci.

Mereu in cautare de panorama tropicala si viata primitiva pitoreasca,

3000 de turisti americani sosesc la Honolulu.

Insetati de experiente romantice,...

si nerabdatori de aventure, vor urma programul de la Hawaian Travel Organization

care doar pentru $ 4000 le-a organizat

4 zile de "Very exciting hollidays" Vacante foarte excitante

"in the Tropical Dance and the Love Paradise", in Paradisul Danzei si Dragostei

Pe prima pagina a lungului si detaliat program de la H.T.O. se citeste ca...

la debarcare va fi o sugestiva atmosfera hawaiana...

dupa romanticele obiceiuri ale acestor Insule ale Dragostei.

De aceea, firma invita doamnele sa nu fie ieloaze cu inocentele gesturi...

care splendidele fete hawaiene vor avea cu sotii lor.

Apoi, fotografii vor inmortaliza sosirea cum prevede programul...

cu zambete si coroane cu care fetele hawaiene

primesc oaspetii de forma generoasa.

Acum oratorul povesteste despre obiceiurile acestui paradis tropical.

Zice: D-nelor si D-nilor, destinul a fost darnic cu Dv,

oferindu-va prilegiul de a vizita

aceste insule inainte sa fie prea tarziu. Frumoasele femei care va ofera...

acest spectacol, sunt ultimele exemplare a unei raze in disparitie.

Pacat ca nu stiti sa mestecati limba lor dulce.

Canta "Bine ati venit, bine ati venit, puternic si aratos om alb"...

"Bineativenit, bineativenit, seducatoare si frumoasa doamna alba"...

"Tu ma vei invata secretul elegantei cu care iti seduci barbati si eu te

voi invata secretul dansei, cu care seduc ai mei. Vino sa inveti Ula...

Asta, dlor, e Ula. Vi se pare grea?

Adevarat, dar nimic nu e imposibil, cum spunea Abraham Lincoln

Observati acest dans, e cea mai buna din insula.

Pai bine, Dnelor si Dnilor, aceasta fata a avut poliomielita

Si stiti ce a vindecat saracele ei membre paralizate?

Ula, Dnelor si Dnilor, Ula si vointa.

Au auzit, aplaudat, s-au distrat, emotionat... cum scria in program.

Fiindca acum programul are o lectie de Ula, merg s-o invete, docili si linistiti.

Cred in Ula, altruismul ei, felicirea ei... Aceasta generatie naiva care a lucrat

toata tineretea lor si isi permite o odihna inainte sa apara semnele reumatismul

Cred in acest ex-paradis tropical unde unica si veritabila dansa indigena, e asta.

Dupa obisnuitele 6 ore de exercitii cu arma alba

Srgt. Rubanarkikle se lasa imbracat in femeie.

E o situatie rusinoasa ptru un razboinic gurkas, care la razbiul contra...

comunistilor malayezi, a taiat capul la 36 de partizani.

Azi insa, e ziua nacionala si traditia cere

sa fie sarbatorit cu un dans cu costum feminin.

Gurkasii sunt feroci razboinici din Nepal,

de un secol si jumate, mercenari ai armatei engleze.

La sarbatoarea lor de veche traditie,

trebuie sa asiste toti ofiteri inglezi cu comandantul lor.

Vazandu-i in rochii de femeie, nu s-ar spune ca

sunt cei mai feroci si fideli soldati din lume

In IIlea R.M., cand la Singapore au fost capturati de japonezi,

300 dintre ei au preferat sa-si piarda capul, inainte de a-si incalca juramantul

de fidelitate fata de Maiestatea Sa britanica.

Azi, se omagiaza ziua aceea si gurkasii o sarbatoresc cu mare solemnitate.

Si de data asta pica capul taurului cu o singura lovitura.

Onoarea batalionului e in siguranta.

Spiritul celor cazuti la Singapore a fost onorat.

Ofiterii englezi observa multumiti.

Colonelul englez, acopera fruntea campionului

cu o panza alba, simbol de forta, fidelitate si curaj.

O luna mai tarziu, in Portugalia, cativa tauri s-au revansat

ucigand cu coarnele 4 persoane si trimitand 18 la spital.

Suntem lan Vila Franca de Xira, unde poporul sarbatoreste vesel, tradicionala Forcada.

Pe arena, chiar si nobilii isi arata curajul.

Pe muntii regiunii Goroka, Noua Guinee, se amesteca istoria si preistoria.

Aici gasim ultimul om din pesteri, inca inarmat cu maciuca.

Nu cunoaste metalul. Traieste in grotele mai inaccesibile

din munti linga nevasta si copii lor. Salbatic si suspicios.

Nu stim cum ar reactiona de ar descoperi lentila nostra focalizindu-i.

Mai mult ca filmate, aceste rare imageni par rupte din vremuri pierdute.

Ar putea fi umbra, amintirea fotonica, a unui fragment de cronica a Epocii de Piatra.

Iata o zi, un instant de acum 4, 5, 10 mii de ani.

Nu se intampla nimic special, ca si azi, totul e guidat de instinctul.

Munca, odihna, copii, mancarea, cautarea de comunicare...

dorinta de o viata ordenata si sociala.

50 de mile mai la nord, o misiune catolica e ultimul reduct al civilizatiei.

25 de misionari au fost ucisi in ultimi ani, inainte ca sunetul unui...

clopote sa trezeasca in aceste vai stravechi, reflexul credintei.

Aici, dupa sute de secole, parcursi in vazduh, oamenii descopera pentru...

prima data, ca au un dubiu. O intrebare la care nu gasesc un raspuns.

O suferinta vaga si necunoscuta,

care nu este foame, sete, durere fizica si care doare ca o rana.

E suferinta care il insoteste pe omul de la inceput pana la sfarsitul lumii...

el insa n-o stie inca...

A fost doar ieri cand au descoperit lumea si deodata, azi, au nevoie de o credinta

care sa-i ghideze in speranta de fi mai buni, intr-o lume mai buna.

Dar intr-o zi, aborigenul coboara din munti din interior...

si pe masura ce se apropie de coasta,

experienta sa parcurge in cateva zile, sute de secole

Aici, la aeroportul din Port Moresby, unde aborigenul sfarseste calatoria sa in timp...

si unde nu reuseste sa-si explice ce i-au aratat si ce a vazut in fata ochilor...

a semanat in el Cargo Cult, o adevarata veneratie pentru avioanele de marfa.

Dealungul acestei mari rute oceanice care leaga Hong Kong cu Australia...

traversata de zeci de avioane de marfa care fac scala la Port Moresby...

... Cargo Cult, are peste tot un templu. Aici vedem unu...

... cu altarul sau ridicat la 3000 m de inaltime. Avionul e la marginea pistei...

... in capatul celalalt, este turnul de control...

Indigenii triburilor Rosii si Mekeii

asteapta ca vreun avion, atras de imitatia lor din bambus, sa aterizeze pe pista.

Dupa ei, avionele vin din paradis, trimisi de stramosii lor...

... dar albii, hoti vicleni, reusesc sa-si le insuseasca,

atragandu-i in marea capcana care este Port Moresby.

Construieste-ti propriul tau aeroport, zice doctrina lui Cargo Cult

si asteapta cu rabdare, vei vedea ca

mai tarziu sau mai devreme, stramosii tai vor descoperi...

inselaciunea si vor ghida avionul spre pista ta... atunci, vei fi bogat si fericit.

Nemiscati, observand cerul... nu exista alta lume mai incolo de muntii...

De aceea, pasarile mari care zimzesc prin nori, nu pot veni decat din paradis...

Iar in paradis traiesc doar mortii lor. Asadar, numai ei pot sa-i fie construit...

Spiritul mortilor, nu-i cunoaste pe albi...

... de aceea, toate lucrurile minunate

care transporta avioanele, le trimit spiritele pentru ei.

Si-au distrus saturile, si-au parasit munca... dar iata-i aici...

... sa cerceteze cu speranta, poarta din cer...