Original subtitles

IUGOSLAVIA MOARTEA UNEI NA�IUNI

Episodul 6: PACEA AMERICAN�

25 iunie 1995 Al patrulea an de r�zboi �n Bosnia

�nc� un sat din Bosnia a fost distrus.

Musulmanii din Srebreni�a s-au r�zbunat pe s�rbi, drept represalii.

Musulmanii omorau c��iva �i apoi fugeau.

De data asta, au distrus tot satul.

Slobodan Milo�evici pre�edintele Serbiei

Situa�ia devenise at�t de grav�,

�nc�t lucrurile sc�paser� total de sub control.

S�rbii s-au hot�r�t s� atace Srebreni�a.

Astfel, i-au obligat pe americani s� instaureze pacea �n Bosnia.

Dar numai o jum�tate din cei de acolo erau refugia�i.

Srebreni�a devenise refugiu pentru musulmanii care fugeau de s�rbi.

Erau asedia�i de trei ani.

Oamenii de aici suferiser� destul.

Naser Orici, comandantul trupelor musulmane din Srebreni�a

Voiau s� fie liberi.

Voiau s� se �ntoarc� la o via�� normal�.

Comandantul Orici �i oamenii lui au fost �n�tiin�a�i de Statul Major...

Generalul Hajrulatovici, �eful Informa�iilor, armata Bosniei:

Noi am aflat c� s�rbii urmeaz� s� atace Srebreni�a.

Ei ne-au �ntrebat ce s� fac�, cum trebuie s� se preg�teasc�.

Au primit ordin s� plece.

Odat� pleca�i din Srebreni�a,

comandan�ilor bosniaci le era interzis s� se mai �ntoarc�.

Acea enclav� musulman� nu mai avea nicio important� pentru armata Bosniei.

Guvernul nostru f�cuse ni�te compromisuri politice,

a fost declarat� �ncetarea focului, totul c� s� salv�m Srebreni�a.

Srebreni�a era condamnat�. Guvernul Bosniei realizase deja...

c� nimeni din Occident, nici m�car cel mai mare sus�in�tor al lor,

n-o s� mi�te un deget ca s-o salveze.

�n luna iunie, soarta Srebreni�ei era sumbr�.

Alexander Vershbow Asistent al pre�edintelui Clinton

�nc� de atunci ne g�ndeam...

s� o d�m la schimb pentru alte teritorii

aflate �n centrul Bosniei.

Am crezut c� era cel mai bine ca s� facem a�a...

La �nceputul lunii iulie, s�rbii au atacat.

L�sat� f�r� comandan�i, Srebreni�a nu putea rezista

asaltului armatei s�rbe�ti.

Dr. Ilijaz Pilav Consilier local la prim�ria Srebreni�a

Ultimul nostru mesaj era...

"Totul s-a terminat. Srebreni�a a c�zut, �ncerc�m s� sc�p�m."

Ca s� scape de s�rbi, mii de musulmani au fugit �n p�dure.

�ncercam s� ne ascundem �i am nimerit �ntr-un c�mp minat.

Mergeam �n �ir indian.

C�lcam pe urmele celui dinaintea mea.

Numai a�a evitam s� calc pe vreo min�.

Ceea ce �i propuseser� ei era s� mearg� pe jos 60 de kilometri,

trec�nd printr-o p�dure patrulat� de s�rbi.

�ncerca�i s� v� imagina�i...

15.000 de oameni trebuiau s� mearg� �n �ir indian.

Musulmanii care n-au putut s� urmeze acel drum au fugit la ONU.

12 iulie, 1995

25.000 musulmani se �nghesuiau la baza ONU din Srebreni�a.

Cei c��iva militari ONU de acolo au fost cople�i�i de armata

s�rbilor bosniaci condus� de generalul Mladici.

- C��i ani ai? - 12.

Generalul Mladici Comandantul armatei s�rbilor bosniaci

Toat� lumea s� aibe r�bdare!

Cine vrea, poate s� r�m�n� aici.

Iar cine vrea s� plece, poate pleca.

Liderul s�rbilor din Bosnia s-a pref�cut destul de bine la TV.

Armata noastr� este una disciplinat�. To�i civilii, �mpreun� cu militarii ONU,

sunt �n deplin� siguran��.

S�rbii au trimis autobuze pentru transportarea civililor,

dar odat� ajunse acolo, �n ele s-au urcat doar femeile �i copiii.

B�rba�ii din Srebreni�a disp�ruser�.

�n noaptea aceea s-a �nt�mplat ceva groaznic.

I-au trezit pe oameni din somn.

I-au scos afar� din cas�.

�nt�i a fost lini�te... apoi au urlat c�inii...

S-au auzit ni�te �mpu�c�turi. A�a a fost toat� noaptea.

Nu era nicio sc�pare.

Pe acest c�mp de l�ng� Srebreni�a au fost �ngropa�i vreo 2.000 de oameni.

Execu�iile au continuat mai multe zile.

Zulfo Salihovic locuitor din Srebreni�a

Am dat �ntr-un sat peste circa 200 de cadavre.

Fuseser� �mpu�ca�i.

Am �ncercat s� �i identific�m,

dar mirosul era insuportabil.

Musulmanii care fugea �n p�dure erau �inte u�oare pentru s�rbi.

Srebreni�a era un iad,

dar prin ce am trecut noi �n acea c�l�torie...

a fost fundul iadului.

Solda�i din armata s�rbilor bosniaci

Ie�i�i, b�, afar�!

Am fost �nconjura�i.

Au �nceput s� ne bombardeze. Tr�geau �n noi cu tancurile.

Atunci oamenii au �nceput s� se predea.

�i-e fric�?

P�i cum s� nu-mi fie fric�?

Se auzeau oameni �ip�nd.

Unii din ei erau dispera�i. Au �nceput s� se-mpu�te �ntre ei.

Atunci mul�i s-au sinucis.

Am v�zut pe trei prieteni buni de-ai mei

cum s-au �mbr��i�at,

apoi unul din ei a detonat o grenad�. To�i trei au murit.

Doi ani mai devreme, un general ONU francez

le f�cuse o promisiune celor din Srebreni�a.

Generalul Morillon martie 1993

Acum sunte�i sub protec�ia ONU.

Noul pre�edinte al Fran�ei a apelat acum la ONU,

ca s� salveze prestigiul generalului.

14 iulie 1995

Alia�ii no�tri tradi�ionali erau �ngrijora�i de respectarea

legilor interna�ionale �i drepturilor omului.

Trebuia s� facem un efort �mpreun�

�i s� restabilim controlul �n enclava Srebreni�a.

Malcom Rifkind Ministru de externe al Marii Britanii

Nu credea nimeni c� francezii

sau alte for�e ale ONU din Bosnia aveau militarii sau tehnica de lupt�...

adecvat� pentru a desf�ura ceea ce era necesar,

respectiv implicarea �ntr-un r�zboi.

Opinia britanicilor a cam �ubrezit alian�a care adusese ONU �n Bosnia.

Pre�edintele Chirac a c�utat sus�inere �n alt� parte.

D-l pre�edinte Chirac a solicitat foarte insistent,

dup� cum �mi aduc aminte, ca �n locul unei interven�ii militare,

care nu era indicat�, o alternativ� pe care a �i propus-o.

Clinton i-a spus lui Chirac c� era preg�tit s� foloseasc� for�a,

dar cu condi�ia ca situa�ia politic� din Bosnia s� devin� echilibrat�.

Consilierii pre�edintelui au f�cut un plan, care presupunea relocare de popula�ie,

op�iune pe care o condamnaser� �nainte, catalog�nd-o ca fiind "epurare etnic�".

Enclavele musulmanilor aflate �n vecin�tatea grani�ei cu Serbia

erau l�sate s�rbilor, dar �n partea opus�, o regiune s�rb� era cedata musulmanilor.

Ca s� nu fie trasat� o grani�� prea �ntortocheat�

�i prea greu de aplicat,

av�nd �n vedere negocierile avute �i cum erau dispuse etnic popula�iile,

ne-am sf�tuit to�i cum s� alc�tuim un teritoriu c�t mai simplu posibil.

Asul din m�neca pre�edintelui Clinton era fostul aliat al Bosniei: Croa�ia.

Croa�iei �i fusese ocupat un sfert din teritoriu de c�tre rebelii s�rbi.

�n ultimii patru ani, pre�edintele Croa�iei f�cuse multe planuri s�-l recucereasc�.

Am vrut s� le ar�t�m for�a noastr�.

Venise timpul ca s�rbii s� vad� cine suntem �i s� accepte condi�iile noastre.

Croa�ia �i aducea dovezi Americii c� putea lupta �mpotriva armatei rebelilor s�rbi.

Tot ce �i mai trebuia era un plan.

Nimeni nu credea c� un atac militar va duce la altceva dec�t

s� produc� o criz� umanitar�.

Pe de alt� parte, putea s� simplifice toat� situa�ia.

Am aflat doar cu c�teva zile �nainte c� planul urma s� fie pus �n aplicare.

1 august 1995

L-am convocat de pre�edintele Tudjman

ca s�-i �nm�nez o depe��.

"Suntem �ngrijora�i de faptul c� preg�ti�i o ofensiv� militar�"

"�n zonele de sud �i de nord."

Serviciul lor de spionaj nu i-a l�sat la greu.

Peter Galbraith ambasadorul Statelor Unite �n Croa�ia

I-am transmis foarte clar pre�edintelui Tudjman

ca noi nu eram �n favoarea unei ofensive.

Dup� ce-am primit aceast� depe��...

m-am g�ndit mai bine... dar nu m-am r�zg�ndit.

�tiam c� vom �nvinge.

Tudjman �n�elesese mesajul.

Trei zile mai t�rziu, a ordonat bombardarea capitalei s�rbilor din Bosnia, Knin.

Croa�ii erau superiori s�rbilor, at�t ca num�r, c�t �i ca dotare.

A fost o victorie rapid�.

Solda�ii s�rbi evacuaser� localitatea.

Din nou, o comunitate veche de secole era evacuat�.

Dar de data aceasta era vorba de o sut� de mii de s�rbi din Croa�ia.

Ei sprijiniser� un regim care promova epurarea etnic�.

Iar acum pl�teau pentru asta.

Doar o treime dintre s�rbi erau din trupele paramilitare...

dar ceilal�i au fost f�cu�i s� cread�

ca noi suntem ni�te fasci�ti.

De aceea au plecat to�i.

Ca s� fie siguri c� s�rbii nu se mai �ntorc niciodat�,

solda�ii lui Tudjman le-au dat foc la case.

Au omor�t sute de b�tr�ni care nu puteau s� plece...

Cine-o s� m� mai ajute?

Credeam c� 70% dintre s�rbi vor r�m�ne aici,

ca s� vad� c� �n Croa�ia le sunt respectate toate drepturile.

S�rbii nu puteau da vina dec�t pe ei �n�i�i.

Pre�edintele Tudjman reu�ise s� creeze o Croa�ie pur� din punct de vedere etnic.

Ridic�nd acest steag, ne-am �ndeplinit misiunea

de a �ntemeia o Croa�ie liber� �i independent�.

Musulmanii bosniaci s-au �nt�lnit cu alia�ii lor, croa�ii.

Dup� patru ani de �nfr�ngeri, pre�edintele Bosniei

s�rb�torea prima victorie.

Era chiar de ziua mea.

Generalul Dudakovici m-a �nt�mpinat.

Aceast� victorie l-a f�cut faimos.

Bine a�i venit �n Bosnia Mare!

�i c�t e de mare?

Datorit� generalului, este mai mare!

I-am transmis: "Bosnia ��i este recunosc�toare"

pentru cucerirea unui teritoriu a�a de mare."

Dragi solda�i, prezenta�i onorul!

Oamenii s�rb�toreau pe str�zi

�i libertatea umplea tot cerul.

S�rb�toarea n-a durat mult.

Pia�a din Sarajevo.

37 de oameni au fost uci�i.

Exper�ii �n balistic� au stabilit ca traiectoria bombelor

ducea �n zona s�rbilor bosniaci.

Acest motiv le era suficient americanilor.

Richard Holbrooke, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite

�n sf�r�it am primit und� verde pentru un atac militar adev�rat,

nu pentru vreo manifestare de nimic.

Porneam o campanie adev�rat� de bombardament,

nu una-dou� bombe acolo, pentru vreo c�teva zile,

ci pentru c�t timp era nevoie.

Zona din Sarajevo ocupat� de s�rbi 30 august 1995

Haris Silagici prim ministru al Bosniei

Recunosc, mie mi-a pl�cut.

Pentru c� cei care au ucis oameni ne�narma�i,

cei care au �intit maternit��i,

cei care au �intit copii care se jucau, puteau, acum,

�n sf�r�it, s� simt� �i ei cum e s� fii luat la �int�.

�i au meritat asta.

Bombardamentul i-a afectat pe s�rbii bosniaci pe mai mute planuri.

�n diminea�a urm�toare, liderii lor au fost convoca�i la o �nt�lnire secret�

ce s-a �inut �n capitala Serbiei.

�tiam c� vom fi bombarda�i chiar dac� f�ceam sau nu ceva r�u.

�nt�lnirea a fost stabilit� de c�tre �efii lor,

pre�edin�ii Serbiei �i Muntenegrului.

Momir Bulatovici, pre�edintele Muntenegrului:

S�rbilor bosniaci le era team�...

�i au �n�eles c� nu mai aveau nicio sc�pare.

Republica s�rbilor bosniaci putea fi desfiin�at�.

Belgrad, 1991

Pre�edintele Serbiei �l st�rnise pe liderul s�rbilor bosniaci ca s� declan�eze r�zboiul.

Dar �n ultimii doi ani, �i blocase �ncerc�rile

de a face pace care s� duc� la recunoa�terea teritoriilor cucerite.

Voia s�-l fac� s�-i accepte ordinele.

�tiam c� Serbia n-o s� ne ajute pe vecie,

dar noi trebuia s� lupt�m p�n� la cap�t.

Slobodan Milo�evici Pre�edintele Serbiei

Trebuia s� oprim r�zboiul imediat.

Dar cum �l opream? Asta mai nu conta.

Putem discuta despre acest lucru la nesf�r�it.

Milo�evici ar fi vrut ca s�rbii bosniaci s� semneze un acord

prin care el ob�inea toate drepturile de a negocia pacea.

Momir Bulatovici Pre�edintele Muntenegrului

Eram preg�ti�i s� le impunem o blocad�

prin care s� nu mai treac� nici cei de la organiza�iile umanitare.

Nu-i mai sprijineam deloc pe conduc�torii s�rbilor bosniaci.

Momcilo Kraisnik Unul din liderii s�rbilor bosniaci

Noi, ca �i cei din Serbia, trebuia s� sus�inem

interesele s�rbilor care tr�iau �n Bosnia.

A fost foarte greu pentru ei s� accepte termenii no�tri.

Pentru ei, era curat� sinucidere din punct de vedere politic.

Exista �ns� un om care putea s�-l conving� pe Karagici.

A fost chemat patriarhul Bisericii Ortodoxe,

el fiind considerat "con�tiin�a" na�iunii.

Doar el putea s�-i conving� s� accepte condi�iile.

Desigur, au fost �i unele disensiuni,

Sfin�ia Sa Pavle Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia

dar toat� lumea a �n�eles c� scopul nostru era acela�i.

31 august 1995

Liderii s�rbilor bosniaci au capitulat.

Richard Holbrook, �eful echipei de negociatori pentru pace a Statelor Unite

Vestea transmis� ieri de pre�edintele Milo�evici

privind negocierea p�cii �n numele s�rbilor bosniaci,

o consider�m ca fiind o �ncununare plin� de succes a tratativelor.

De fapt, �tiam c� intrasem pe t�r�mul negocierilor,

pentru prima dat�.

�n timp ce avia�ia american� ataca pozi�iile s�rbilor bosniaci,

adjunctul secretarului de stat al Statelor Unite �i f�cea

sim�it� prezen�a.

Pre�edintele Clinton ne-a trimis pentru a negocia pacea,

aici, �n timpul r�zboiului.

Scopul lui Holbrook era s�-i fac� s� se �n�eleag�

la conferin�a de pace.

S�rbii primeau o recunoa�tere a statului lor miniatural din Bosnia,

Republica Srpska.

Era o Bosnie compus� din dou� p�r�i.

To�i au fost de acord cu cele dou� p�r�i.

La Sarajevo s-a hot�r�t ca una dintre p�r�i

s� se numeasc� Republica Srpska.

Pentru asta, le-a promis musulmanilor din Bosnia

c� for�ele americane vor men�ine pacea.

Eforturile diplomatice americane erau z�d�rnicite de bombardamentele americane.

Avioanele NATO le-au distrus s�rbilor bosniaci re�eaua de comunica�ii.

Nu mai func�ionau nici m�car telefoanele.

Pre�edintele Milo�evici trebuia s� fac� ceva.

El s-a �nt�lnit cu Holbrook la Belgrad.

Milo�evici ne-a zis: "Trebuie s� opri�i bombardamentul."

�ncerca s� afle c�t de "tare" este Holbrook, c�nd �l �ntreba:

"Dac� reprezenta�i �ara d-voastr�, d-le Holbrook, atunci n-a�i putea"

"s� opri�i bombardamentul?"

Holbrook a cerut ca ei, primii, s� opreasc� asediul ora�ului Sarajevo.

Trebuie deschis aeroportul.

Milo�evici i-a spus s� se adreseze celui care era responsabil acolo.

Pre�edintele Milo�evici �i cu mine le-am spus americanilor

s� discute direct cu Karagici �i cu Mladici.

Holbrook i-a �ntrebat atunci: "�i unde-i g�sesc?"

Au r�spuns: "�ntr-o vil� din apropiere, stau undeva la 200 de metri de noi."

Milo�evici s-a oferit s�-l duc� pe Holbrook la ei,

dar americanii au refuzat s� se �nt�lneasc� cu Karagici �i cu Mladici,

pentru c� ace�tia erau considera�i criminali de r�zboi.

James Pardew Ministerul Ap�r�rii al SUA

A fost unul din pu�inele momente ale negocierilor c�nd Holbrook a fost �ocat.

Pre�edintele Milo�evici ne-a dat ni�te sugestii

�i noi o s� ne retragem ca s� le discut�m.

Americanii s-au r�zg�ndit �i au vrut s� se �nt�lneasc� cu s�rbii bosniaci.

Atunci i-am zis pre�edintelui Milo�evici: "De acord, dar cu urm�toarele condi�ii:

f�r� demagogie �i f�r� minciuni."

C�nd au sosit s�rbii bosniaci, americanii le-au cerut s�-�i retrag�

artileria grea de pe dealurile din exteriorul ora�ului Sarajevo.

Nu puteam s� accept�m acel ultimatum.

Riscam s� pierdem ora�ul Sarajevo.

150.000 de s�rbi din ora� ar fi fost m�cel�ri�i

de s�ngeroasa armat� musulman�.

Generalul Mladici Comandantul armatei s�rbilor bosniaci

A�a ceva nu se putea! Acolo eram �n r�zboi.

Artileria era acolo ca s� �i apere pe oamenii no�tri.

Mladici era din ce �n ce mai nervos �i �n cele din urm� a r�bufnit �ntr-o

cuv�ntare despre poporul s�rb �i na�iunea s�rbilor.

Poporul s�rb nu este obligat s� fac� asta,

s� fie for�at de o �ar� care pretinde c� e "num�rul unu"

�i care traseaz� grani�e pe harta a�a cum are chef.

Dar de data asta, n-o s�-i mearg�

cu mica na�iune a s�rbilor.

Acum a fost r�ndul lui Holbrook s�-l testeze pe Milo�evici.

Am spus: "D-le pre�edinte, a�i zis c� vom avea o discu�ie serioas�."

"Dac� nu e serioas�, atunci noi o s� plec�m."

Au ie�it to�i afar�.

Milo�evici i-a amintit lui Mladici c� dac� nu se �ntorceau,

NATO �i va distruge toat� armata.

�l respect�m pe generalul Ratko Mladici, �i ca militar, �i ca om,

dar dup� trei ani de r�zboi �i pierduse sim�ul ra�iunii.

Americanii au fost chema�i �napoi.

C�nd ni s-a garantat c� musulmanii

�i vor retrage �i ei artileria,

am putut s� c�dem de acord.

S�rbii au retras artileria cu care distruseser� capitala Bosniei.

Americanii au anulat loviturile aeriene.

Tot ce le mai r�m�nea de f�cut americanilor pentru a ob�ine pacea

era �ncetarea focului pe tot cuprinsul Bosniei.

Musulmanii �i alia�ii lor, croa�ii, se zb�teau s� pun� m�na pe noi teritorii,

at�t timp c�t mai puteau face asta.

Franjo Tudjman pre�edintele Croa�iei

Pe atunci, s�rbii �nc� de�ineau mai bine de jum�tate din Bosnia.

Pre�edintele Izetbegovici �i cu mine ne-am g�ndit c�

venise momentul s� ne lu�m revan�a fa�� de s�rbi.

�n vestul Bosniei, artileria croa�ilor �i infanteria musulmanilor

au rupt frontul s�rbilor.

Armatele victorioase au provocat un nou val de refugia�i s�rbi care

au fugit �n Serbia �i �n Muntenegru.

Le-am spus americanilor c� acest imens exod al refugia�ilor

va radicaliza �i mai mult atmosfera politic� din �ar�,

Momir Bulatovici Pre�edintele Muntenegrului

c� noi vom sc�pa situa�ia din m�ini.

Vom fi obliga�i s� intervenim direct.

Holbrook a �n�eles avertismentul.

Dar acum, c�nd musulmanii erau a�a de aproape de victorie,

era foarte greu s�-i mai opreasc�.

Pentru a se impune, a desf�urat o ac�iune

de confirmare a prieteniei americanilor cu Bosnia,

prin numirea unui nou ambasador.

"�i �mi voi �ndeplini cu credin�� �ndatoririle ce �mi revin"

"�n postul pe care urmeaz� s� �l ocup."

�i �mi voi �ndeplini cu credin�� �ndatoririle ce �mi revin

�n postul pe care urmeaz� s� �l ocup.

"A�a s� m� ajute Dumnezeu."

A�a s� m� ajute Dumnezeu!

Felicit�ri!

Dup� ce-am depus jur�m�ntul, i-am zis generalului Kerrick c� a� dori

s� am o �ntrevedere �ntre patru ochi cu pre�edintele Izetbegovici.

Ajunsesem cu negocierile p�n� la momentul �n care

era oportun s� se opreasc� focul, altfel nu am mai fi avut un alt moment.

Ca s�-l conving� pe pre�edintele Bosniei s�-�i opreasc� armata,

ofi�erul american i-a descris care ar fi fost cea mai rea situa�ie.

Eram �ngrijora�i c� s�rbii vor trimite iar �nt�riri �n Sarajevo,

sau �n alte zone din care �i retr�seser� artileria.

I-am zis: "D-le pre�edinte, sunt capabili s� str�pung� frontul, "

"pentru c� este foarte slab."

Alia Izetbegovici Pre�edintele Bosniei

Ofensiva armatei se desf�ura bine.

Comandan�ii no�tri ar fi vrut s� continu�m.

I-am zis: "O s� juca�i destinul ��rii la zaruri!"

Pre�edintele Bosniei s-a retras �n birou pentru a se consulta cu generalii s�i.

Oare americanii �ncercau s� �l dezinformeze?

Generalul Delic Comandant al armatei bosniace

Am spus c� suntem suficient de puternici ca s� continu�m.

Nu eram de acord cu �ncetarea ostilit��ilor.

Generalul Hajrulahovici, �eful informa�iilor militare, armata bosniac�

Aveam solda�ii �i armele ca s� ne atingem scopul.

Nu mai puteau s� ne �nving�.

Dar pre�edintele Izetbegovici era �ngrijorat din alt� cauz�:

aliatul croat nesigur.

Cu o s�pt�m�n� �n urm�, americanii �l rugaser� pe Tudjman s� stopeze tot.

Tudjman era mul�umit, desigur.

Pentru c� nici el nu-�i dorea ca musulmanii s� fie prea puternici.

Nu aveam croa�i acolo. De ce s� cre�tem num�rul victimelor?

Am �n�eles ce-a vrut s� spun�. Ne l�sau s� ne lupt�m singuri.

F�r� croa�i, �mpotriva tuturor.

�n aceast� situa�ie, Bosnia nu mai avea nici un avantaj.

Dar Izetbegovici le-a zis americanilor c� are nevoie de ajutor ca s� transmit�

poporului s�u mesajul de �ncetare a focului.

Ne-a zis: "Vrem s� se refac� instala�iile de ap�, de gaze �i de electricitate."

De fapt, am vrut s� tragem de timp.

Am acceptat �ncetarea focului dup� cinci zile.

Mai �nt�i, trebuia s� rezolv�m situa�ia din Sarajevo.

Ce bine arde, fratele meu!

Asta e ceva grozav!

Cel mai �ndelungat asediu din istoria contemporan� era �ncheiat acum.

Sunt bucuros s� v� anun� c� toate for�ele din Bosnia

au �ncetat focul.

Au fost oprite opera�iunile militare.

Oamenii pre�edintelui au �nceput apoi s� transforme

aceasta �ncetare a focului �ntr-un tratat de pace.

Pentru asta, au folosit toate atuurile diploma�iei

�i au ales o loca�ie nea�teptat�.

"Bun venit la baza aerian� militar� Wright-Patters!"

"Este una dintre cele mai mari �i mai diversificate"

"baze aeriene militare americane."

Apropiindu-se alegerile, pre�edintele Clinton s-a bazat

pe faptul c�, dac�-i aduce acolo pe cei trei pre�edin�i din Balcani,

vor g�si p�n� la urm� o solu�ie.

Le-a dat termen 17 zile consilierilor americani s� le "for�eze m�na".

Sunte�i optimist �n privin�a tratativelor?

Desigur. Dac� nu eram, nu mai veneam aici.

Bun venit �n Ohio, d-le pre�edinte!

Pentru a ob�ine pacea, americanii se bazau pe un om

pe care-l numiser� criminal de r�zboi.

C�t de �ncrez�tor sunte�i c� tratativele vor fi �ncununate de succes?

- Nu v� aud... - Veni�i aici.

C�t de �ncrez�tor sunte�i ca tratativele vor fi �ncununate de succes?

Sunt optimist. Cred c� tratativele vor fi un succes.

Acord�m o foarte mare importan�� ini�iativelor de pace ale Statelor Unite.

�n numele pre�edintelui Clinton, v� urez bun venit la �nceperea acestor

tratative de pace ce vor r�m�ne �n istorie.

Warren Christopher, Secretar de Stat al Statelor Unite

Dac� d�m gre�, r�zboiul se va relua

�i genera�iile viitoare ne vor considera responsabili.

Apoi ne-am a�ezat to�i la o mas� cu locurile amplasate strategic,

�i acolo i-am for�at s� stea �mpreun� �i s�-�i str�ng� m�inile.

�i a�a au �i f�cut.

Izetbegovici �tia c� aceste tratative vor duce la �mp�r�irea ��rii lui.

κi d�duse acordul pentru cedarea a jum�tate din teritoriu �n favoarea

alia�ilor lui nesiguri, croa�ii. Restul le revenea s�rbilor.

La �nceput, am discutat pe ni�te h�r�i care erau de neacceptat.

Le-am zis c� au uitat de teritoriile cucerite de noi de-a lungul a ani de zile.

La �nceput, Izetbegovici l-a desemnat pe primul ministru s� �l reprezinte.

Nu-i putem �nvia pe cei care au murit.

Nu-i mai putem �nvia pe cei 17.000 de copii care au murit �n Bosnia.

�n schimb, putem face dreptate.

Putem crea un stat bosniac care s� func�ioneze.

Vrem integritate, suveranitate, dreptate �i democra�ie.

V� mul�umesc.

Constitu�ia Bosniei avea s� fie redactat� �n acest loc.

Conducerea era predat� de guvernul central guvernului Federa�iei croato-musulmane �i

guvernului Republicii Srpska.

Niciuna dintre p�r�i nu era mul�umit� de noile grani�e,

dar �ncercarea de a le modifica a dus la blocarea tratativelor.

Programasem 17 zile pentru tratative �i trecuser� deja 16

�i nu se mai f�cuse niciun progres din ziua a unsprezecea.

Era o vreme rece �i aspr�,

dar totu�i l-am invitat pe Milo�evici la o plimbare.

Chris Hill, Milo�evici �i cu mine am ie�it, urma�i de g�rzile de corp,

�n exteriorul bazei �i ne-am plimbat �n jurul perimetrului.

C�nd am ajuns la clubul ofi�erilor, era ora 11:45.

Asistentul lui Holbrook l-a invitat �i pe primul ministru al Bosniei

s� vin� la clubul ofi�erilor.

I-am dus �mpreun�, ca s� discute...

�ti�i, ca oamenii.

M-am dus s�-l salut pe Silagici �i i-am zis c� Milo�evici vrea s�

vorbeasc� cu el despre Gorajde.

�i au vrut s� vin� la masa mea.

Dar a refuzat.

De fapt, dac� el venea la mine, ar fi avut, �ntr-un fel, un avantaj psihologic.

Ca �i cum el ar vrea s� fac� ceva, s� fac� un compromis.

Am refuzat. Am zis c� m� duc eu la el.

A�a sunt obiceiurile �n Balcani.

Au vorbit �n s�rbo-croat�.

Iar Milo�evici l-a �ntrebat pe Harris: "Ce vre�i voi?"

Au cerut o cale de comunica�ie cu Gorajde,

singura enclav� musulman� r�mas� �n estul Bosniei.

Nu puteam s-o l�s�m izolat�, ca enclava.

Trebuia conectat� cu restul Bosniei.

Criza din Bosnia-Her�egovina trebuia solu�ionat� pe plan diplomatic.

Nu se putea rezolva cu for�a armelor.

A zis: "Bine, sunt de acord, regiunea va fi conectat�."

"Ve�i avea un drum, ce va fi sub supraveghere interna�ional�, "

"de la Gorajde la teritoriul vostru."

Au convenit ca drumul Gorajde-Sarajevo

s� fie construit de NATO.

Acum Milo�evici trebuia s� negocieze cu americanii

c�t de mult trebuia s� cedeze din teritoriul s�rbilor.

�n aceea�i noapte, l-am invitat pe pre�edintele Milo�evici �n camera h�r�ilor,

unde aveam ni�te monitoare precum cele de la jocurile video,

folosite pentru bombardamentele de precizie.

Aveam reprezentarea grafic� a �ntregii ��ri.

Puteam s� "zbur�m", folosind un joystick, peste orice zon� a ��rii.

Puteam s� vedem totul, de sus, din lateral.

Am intrat to�i acolo, �i c�nd Holbrook

s-a uitat pe monitor, a zis: "P�i acolo sunt mun�i!"

"Nu sunt case, nu sunt localit��i."

I-am zis: "A�a e �n Bosnia" �i el �i-a pus m�inile-n cap.

Trebuiau s� g�seasc� un defileu printre mun�i, suficient de larg

ca s� se poat� face loc noului drum spre Gorajde.

Am �nceput s�-i ar�t�m pre�edintelui Milo�evici

imagini virtuale cu un drum propus printre mun�i, de la Gorajde la Sarajevo,

pe care, dac� l-ar fi aprobat, urma s� fie pus �n practic�.

Am f�cut asta p�n� la ora 2:00 noaptea, timp �n care s-au consumat cantit��i

mari de alcool.

�n cele din urm�, Milo�evici s-a hot�r�t �i ne-a zis: "Asta e!"

Apoi a �inut un toast: "Richard, Charles, Albert Holbrook..."

"Asta este drumul potrivit."

Americanii ar fi vrut ca tratativele s� se termine p�n� la vacan�a

de Ziua Recuno�tin�ei.

Adic� �ntr-o s�pt�m�n�.

Dar musulmanii nu voiau s� mai fac� niciun compromis.

Americanii credeau c� o s� ne �n�elegem dup� c�teva discu�ii.

De parc� aveam o disput� dintr-o pricin� ne�nsemnat�.

Dar cearta noastr� avusese drept urmare gr�mezi de cadavre.

Bosniacii trebuiau convin�i s� mai lase de la ei.

Una din metodele de convingere a fost prezentarea Bosniei

pe dou� panouri mari pe care se scriau negocierile f�cute,

�i con�ineau capitolele pe care le c�tigaser�.

C�tigaser� un teritoriu mai mare.

Federa�ia croato-musulman� avea

promis� 51% din suprafa�a Bosniei, iar s�rbii doar 49%.

Pe harta d-lui Christopher, suprafa�a necesar� coridorului Gorajde va duce la

dep�irea cu mult a procentului de 51%

I-am explicat lui Izetbegovici c� motivul urgent�rii era de a nu pierde aceast�

ocazie mare, s� nu o rat�m.

Pe unul din panouri scria:

"Federa�ia prime�te 58% din suprafa�a ��rii."

Iar acel panou a ajuns �n camera domnului Izetbegovici.

A pus-o �ntre canapea �i noptier�.

Iar primul lucru pe care �l vedeai c�nd intrai �n camer� era:

"Federa�ia prime�te 58%..."

Apoi a venit Milo�evici �n vizit� la pre�edintelui Izetbegovici.

�i a v�zut panoul.

Lui Milo�evici nu i s-a p�rut deloc amuzant.

S-a n�pustit asupra delega�ilor americani.

Era turbat, ne-a zis: "Nu am crezut c� ced�m"

"un teritoriu a�a de mare!"

Ne-am cerut scuze, iar el a zis: "Ne-am �n�eles la 51-49%"

"�i nu accept�m alta negociere."

Holbrook n-avea de ales. Le-a cerut s� �ntocmeasc� alt� hart�

�n care s� fie respectate procentele de 51-49%.

Dar musulmanii au refuzat s� cedeze chiar �i o palm� de p�m�nt

p�n� c�nd nu li se �ndeplinea cea mai stringenta cerere a lor.

De la �nceputurile tratativelor, ei insistaser� ca s�rbii s� cedeze

toate cartierele din Sarajevo pe care le ocupaser�.

Iar delega�ia s�rbilor nu era de acord cu a�a ceva,

deoarece sperau s� �mpart� ora�ul �n Sarajevo al lor �i Sarajevo al nostru.

Conduc�torii s�rbilor bosniaci, acuza�i de crime de r�zboi,

n-au avut voie s� participe la tratative.

Dar unuia dintre ei i s-a dat voie s�-�i prezinte punctul de vedere.

Noi, s�rbii, voiam doar conducerea �n administra�iile localit��ilor s�rbe�ti

�i voiam s� avem poli�ia noastr�.

Planul acela nu era realist, deci n-aveam cum s� fim de acord.

Kraisnik s-a dus p�n� la hart� �i a b�tut cu pumnul �n tabl�, �ip�nd:

"Acolo stau eu!",

zic�nd c� ar avea o ferm� pe-acolo �i url�nd c� n-o s-o cedeze niciodat�.

Dup� �ase ore, erau iar�i ca la �nceputul r�zboiului.

Milo�evici i-a spus lui Holbrook c� el o s� rezolve tot

�i i-a propus reprezentantului musulmanilor o ofert� tentant�.

A zis: "Merita�i ora�ul Sarajevo, pentru c� a�i luptat pentru el."

"Iar la�ii �ia v� bombardau de pe dealuri."

Vorbea despre s�rbii bosniaci.

Milo�evici l-a convins. Am fost uimit.

Dar era clar c� pre�edintele Serbiei voia ceva �n schimb.

Silagici mi-a transmis c� Milo�evici ar vrea ora�ul Brciko.

Ora�ul Brciko era locul �n care se putea diviza republica Srpska chiar la mijloc.

�i le putea da musulmanilor avantajul de a putea opri

eventualele atacuri ale s�rbilor.

Pre�edintele Izetbegovici �i-a sf�tuit primul ministru

s� se t�rguiasc� bine.

I-am spus lui Silagici: "Poporul sper� ca noi s� ob�inem pacea, "

"dar va fi dezam�git dac� pre�ul"

"pl�tit pentru asta va fi Brciko."

Primul ministru l-a sf�tuit pe Izetbegovici s� predea

doar suprafa�a ocupat� din ora�ul Brciko.

Pre�edintele Milo�evici n-a acceptat.

A zis: "Trebuie s� �n�elege�i c� ne este necesar un coridor de 15-20 de kilometri."

Milo�evici s-a impus, iar Silagici oricum trebuia

reduc� suprafa�� pentru croato-musulmani la 51%.

Dup� miezul nop�ii, i-a venit o idee.

S-a oferit s� predea o suprafa�� mare din teritoriul croato-musulman

pe care-o cuceriser� de la s�rbi �nainte de �nceperea tratativelor.

�i-au str�ns m�inile �i au zis: "Gata, acum avem un acord."

Au desf�cut o sticl� de �ampanie, primit� de la secretarul de stat,

�i au zis: "Hai s� s�rb�torim!"

Unde to�i d�duser� gre�, americanii avuseser� succes.

Au �ncheiat r�zboiul din Bosnia.

Dar �n entuziasmul lor, uitaser� de delega�ia croat�.

Domnul asistent Christopher [Hill]...

Dr. Mate Granici Ministru de externe al Croa�iei

ne-a zis c� o s� ne �nt�lnim la ora 1 noaptea,

dup� ce va termina de discutat cu Milo�evici.

L-am a�teptat p�n� la ora 2:00.

La ora 2:30 dormeam.

Aveam sentimentul c� ceva nu este �n regul�.

I-am �optit lui Christopher [Hill] la ureche:

- Hai s�-l chem�m �i pe Tudjman. - E ora 4:15, mai bine �l chem�m

pe Mate Granici.

Mi-a zis c� d-l secretar de stat vrea s� vorbeasc� urgent cu mine.

Granici a venit pe la orele 4:15-4:20 diminea�a, �mbr�cat impecabil.

L-am v�zut cum se �ndrepta spre peretele camerei,

unde era trasat� harta.

Mi-au oferit ni�te �ampanie,

dar le-am zis c� prefer s� beau ap� �nainte de a vedea harta.

I-am ar�tat harta,

iar Mate Granici, prestigiosul medic, s-a transformat �ntr-un rinocer furios...

... deoarece frontiera �mp�r�ea �n dou� teritoriul cucerit de croa�i de la s�rbi

�n luptele din vestul Bosniei.

Era o propunere complet inacceptabil�.

S-a dus acolo, a izbit harta cu palma �i ne-a zis: "Imposibil! Imposibil!"

"Harta asta are 0,00% �anse s� fie acceptat� de pre�edintele meu!"

Am fost categoric �n refuzul meu.

Le-am zis c� are 0,00% �anse s� fie acceptat�.

Le-am zis c� e "absolut inacceptabil" pentru noi.

S-a repezit l-a Silagici �i l-a f�cut praf.

I-a zis: "Le-ai cedat u�or teritoriile cucerite de noi!"

Problema era ca negocierile se purtau de 20 de zile,

eram cu to�ii epuiza�i, nu dormiser�m mai deloc.

�n 37 de minute, acordul de pace se destr�mase.

A fost r�ndul pre�edintelui Clinton s� �ncerce s� salveze negocierile.

I-a telefonat pre�edintelui Croa�iei, ca s�-l conving� s� cedeze unele

teritorii la care nu voia s� renun�e �n noaptea trecut�.

I-am zis pre�edintelui Clinton:

"domnule pre�edinte, deja am f�cut asta..."

Ne hot�r�sem p�n� la urm�

s� renun��m la o palm� de p�m�nt,

dac� din cauza asta nu se putea �ncheia pacea.

Dar a zis: "Renun��m la ea doar dac�

bosniacii renun�� �i ei la partea care o cer."

La ora 22:30, a venit la mine d-l Christopher.

Nici nu a mai luat loc.

A zis: "Vreau r�spunsul d-voastr� �n maxim o or�."

Mi-am ie�it un pic din s�rite.

Mi s-a repro�at c� m-am r�stit la el.

Sunt calm de obicei, dar c�nd sunt nervos, se vede.

I-am r�spuns:

"Nu le mai cerem 51%, dar nici nu ced�m ora�ul Brciko."

A cerut ca Brciko, cedat s�rbilor noaptea trecut�,

s� fie supus unui arbitraj.

I-am zis c� asta e ultima dat� c�nd o fac �i n-o s� mai negociez altceva pentru el.

21 noiembrie 1995 ora 7 diminea�a

SUA le-a transmis delega�ilor din Balcani c� negocierile vor

lua sf�r�it peste c�teva ore, dac� nu se ajunge la un acord de pace.

Milo�evici �i Tudjman erau acum �mpreun�.

De la �nceputul crizei din Iugoslavia, ei hot�r�ser� soarta Bosniei.

Milo�evici sugerase s� semneze doar ei acordul, f�r� Izetbegovici.

I-am zis c� nu putem face asta.

Ba chiar i-a sugerat Tudjman lui Milo�evici...

s� accepte propunerea lui Izetbegovici de arbitraj privind Brciko.

Milo�evici a r�spuns: "Eu �tiu, poate...",

c�nd a auzit ideea mea.

Holbrook �i echipa sa epuizat� puneau cruce deja conferin�ei de pace,

c�nd a dat buzna Milo�evici peste ei.

Milo�evici a zis: "Bine, ultima mea ofert�..."

"fac acest lucru pentru voi, o s� pun ora�ul Brciko s� fie supus"

"unui arbitraj interna�ional care se va pronun�a �ntr-un an."

Pre�edintele Milo�evici - mesaj public adresat s�rbilor la 21 noiembrie 1995

Desigur, toate acestea au fost f�cute cu un singur scop: pacea.

De data aceasta, �nainte s� s�rb�toreasc�, au discutat cu toat� lumea.

M-a sunat Christopher.

M-a �ntrebat: "Semna�i acordul dac� ei accept� un arbitraj pentru Brciko?"

Trebuia s�-l facem s� semneze repede. A urmat o pauz� lung�.

Le-am r�spuns: "De acord." Ei au zis: "Atunci totul va fi bine."

I-am zis lui Christopher: "S�-i d�m drumul!"

Holbrook arata de parc�

fusese condamnat la moarte �i apoi fusese gra�iat.

Sper c� m� vede, acum.

�i rog pe cei trei pre�edin�i s� se ridice

�i noi ne vom ridica to�i, �n picioare, ca s� ne exprim�m

recuno�tin�a pentru tot ce au realizat la Dayton

�i pentru ce vor realiza �n continuare.

Acum, dup� �ase luni de la acordul de la Dayton, e �nc� pace.

Deocamdat�...

Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania