Original subtitles

Acest film documenteaz� R�zboiul din Vietnam �n cuvintele americanilor care au luptat acolo.

Documentarul dispune de �nregistr�ri personale �i imagini rare, de arhiv�, adunate

�n timpul unei cercet�ri la nivel mondial �i prezentate acum �n high definition.

Multe scene au un con�inut violent �i se recomand� persoanelor sensibile limitarea vizion�rii.

Traducere dupa sonor, adaptare �i sincronizare niki �i alex_wishmaster - www.titrari.ro

Face�i reclam� produsului sau m�rcii dvs. aici, contacteaz� www.OpenSubtitles.org ast�zi

Ce mai a�tept�m...

Am supravie�uit...

Am luptat �n Al Doilea R�zboi Mondial, b�iete!

�i am v�zut cum e! �i �tiu despre ce e vorba!

Prea mul�i oameni mor...

Am un fiu care va fi �nrolat �n armat�!

Mai mult de zece ani

Am luptat pentru c� trebuia s� lupt�m,

dac� voiam s� tr�im �ntr-o lume

�n care fiecare �ar� �i creeaz� propriul viitor.

Mai mult de 2,5 milioane de americani au luptat �n Vietnam

Vietnam nu este r�zboiul nostru! Trebuie s� spunem NU!

Nu vom fi �nfr�n�i!

Nu este r�zboiul pe care �l �tii.

Este r�zboiul �n care ei au luptat.

Trebuie s� r�m�nem la principiile noastre chiar dac� asta �nseamn� s� mori...

Ast�zi, s-a ajuns la un acord de �ncetare a r�zboiului

care va aduce pacea �i onoarea �n Vietnam.

Vietnam �n HD Narator: Michael C. Hall

Sper�m c� pacea va veni cur�nd dar asta depinde de al�ii,

iar noi, trebuie s� fim preg�ti�i pentru un conflict �ndelungat.

- �nceputul - 1964-1965

Se spune c� cei care au luptat �n Al Doilea R�zboi Mondial

au f�cut parte din cea mai bun� genera�ie.

Ei bine, �i cei care au luptat de atunci, �n alte r�zboaie,

au fost cei mai buni ai genera�iei lor.

S-au dus, �i-au servit patria, s-au sacrificat

�i s-au luptat precum tigrii.

Au fost extraordinari.

Prim�vara anului 1964

Mai pu�in de 50% dintre americani auziser� de Vietnam.

�nainte ca �coala s� se termine,

despre tot ce voiau profesorii mei s� vorbeasc�

era despre lupta dintre comunism �i democra�ie care avea loc �n Vietnam.

Mul�i dintre noi de-abia auziser�m despre aceast� �ar�.

Adic�, nu prea �tiu eu prea multe despre Vietnam,

dar comunismul este cu totul altceva.

Cresc�nd cu Redskins �n anii '50,

cu to�ii auziser�m de ororile care aveau loc �n ��rile comuniste.

Mai ales, copiii ca mine.

Am fost crescut ca un catolic foarte devotat.

De la opt ani am fost b�iat de altar �i am mers 12 ani la o �coal� catolic�.

O parte a programei �colii catolice, era cititul c�r�ilor anticomuniste.

�n ele se vorbea despre comuni�tii

care mergeau �n sate �i t�iau limbile preo�ilor,

astfel �nc�t ace�tia s� nu mai poat� vorbi oamenilor despre Cuv�ntul Domnului.

Deci, cu astfel de practici �n Vietnam,

nu m� mir de ce voiau s�-i goneasc� pe comuni�ti din �ar�.

Presupun c� erau o amenin�are, nu?

Dar �n acela�i timp, ca s� fiu sincer,

cred c� s-a mers prea departe.

Chiar �i pentru mine este dificil s�-mi imaginez cum ceva

din alt col� a lumii poate afecta pe cineva din San Bernardino.

Implicarea Statelor Unite �n Vietnam a �nceput �n anul 1954,

c�nd un tratat politic a �mp�r�it �ara �n dou�.

China comunist� �i Uniunea Sovietic� sus�ineau partea de Nord,

�n timp ce Statele Unite sus�ineau partea de Sud.

Tem�ndu-se de r�sp�ndirea comunismului �n celelalte regiuni,

pre�edin�ii Eisenhower, Kennedy �i Johnson

au sus�inut Vietnamul de Sud financiar �i militar.

P�n� �n prim�vara anului 1964, Vietnamul devenise o zon� fierbinte �n R�zboiul Rece.

Mai mult de 16.000 de instructori americani antrenau armata sud-vietnamez�

s� lupte �mpotriva trupelor de gheril�, cunoscute sub numele de Vietcong sau VC.

Cu ajutorul celor din nord, VC �ncerca s� r�stoarne guvernul sud-vietnamez

�i s� reuneasc� �ara sub regimul comunist.

Dar ceea ce fusese la �nceput un r�zboi civil, era pe cale s� se schimbe.

2 august 1964

Nava USS Maddox este atacat� de trei torpiloare nord-vietnameze �n Golful Tonkin

4 august 1964 Un al doilea atac este raportat.

Mul�i v�d asta ca pe o declara�ie de r�zboi f�cut� de nord-vietnamezi

5 august 1964

Avioanele americane riposteaz�, bombard�nd bazele de pe coasta nord-vietnamez�

7 august 1964

Congresul aprob� Rezolu�ia Golfului Tonkin, autoriz�ndu-l pe pre�edintele Johnson

s� fac� tot ce este necesar �n Asia de sud-est

La 80 km de Saigon

Prima oar� c�nd am ajuns aici,

mi-a fost greu s� cred c� un astfel de loc virgin

putea ascunde zeci de mii de lupt�tori inamici.

Numai colegii mei sud-vietnamezi �mi puteau dezv�lui adev�rul.

Ei luptau �i mureau deja de zece ani �n aceste jungle.

zb�t�ndu-se s� opreasc� Vietcong-ul �i nord-vietnamezii s� le cotropeasc� �ara.

Locotenentul Bob Clewell, 24 de ani,

este consilier militar al ARVN, Armata sud-vietnamez�.

Ordinele noastre erau s� �nso�im unit��ile ARVN.

Principala noastr� misiune nu era s� ne angaj�m �n lupta

�mpotriva inamicului, ci s� consiliem trupele lui Diem,

�i s� le l�s�m pe ele s� se lupte cu inamicul. Cam a�a a �nceput.

�n toamna anului 1964, guvernul sud-vietnamez

era complet dezorganizat din punct de vedere politic,

�n timp ce armata se f�r�mi�a

sub presiunea �naint�rii a 150.000 de membri ai Vietcong-ului,

care controlau aproape jum�tate din teritoriul Vietnamului de Sud.

Aproviziona�i cu arme �i �nt�riri din nord,

cei din Vietcong erau fermieri ziua �i lupt�tori noaptea.

Capabili s� ia lanseze atacuri rapide

�i apoi s� se piard� �n jungl� nedetecta�i.

Vietcong-ul �i Vietnamul de Nord considerau Rezolu�ia Golfului Tonkin

ca o declara�ie de r�zboi din partea Americii.

�i aveau de g�nd s� lupte.

Baza aerian� Bien Hoa 1 noiembrie 1964

�n primele ore ale dimine�ii, la 1 noiembrie 1964,

Vietcong-ul a lansat un atac-surpriz�

asupra uneia dintre cele patru baze aeriene ale SUA din Vietnamul de Sud.

Este primul lor atac asupra personalului american de pe teritoriul ��rii.

Patru americani au fost uci�i.

De ani de zile, aveam consultan�i militari �i for�e armate �n Vietnamul de Sud,

dar Vietcong-ul n-a �ncercat niciodat� s� le distrug�.

Joe Galloway, 23 de ani, este corespondent de r�zboi

pentru United Press International,

�i, de ani de zile a urm�rit �ndeaproape implicarea tot mai mare a Americii �n Vietnam.

Ne implicam din ce �n ce mai mult �n aceast� situa�ie

care avea s� devin� r�zboiul Americii.

R�zboiul genera�iei mele.

�ntotdeauna mi-am spus c� dac� avea s� fie un r�zboi

�n timpul vie�ii mele, a� vrea s� m� implic.

Am �nceput s�-mi bat �efii la cap ca un nebun.

Cer�nd, implor�nd, st�ruind pentru un transfer

ca s� ob�in un loc �n r�zboiul de care eram sigur c� va �ncepe.

Baza aerian� Pleiku 7 februarie 1965

Pe 7 februarie 1965,

trupele Vietcong au atacat o a doua baz� SUA.

Opt americani au fost uci�i �i al�i 126 au fost r�ni�i.

La c�teva s�pt�m�ni de la atacul bazei Pleiku,

pre�edintele Johnson a autorizat o larg� campanie de bombardament,

pe teritoriul Vietnamului de Nord.

Nume de cod: "Opera�iunea Rolling Thunder".

Strategia avea un scop dublu:

paralizarea efortului de r�zboi al nord-vietnamezilor

prin distrugerea �intelor militare �i industriale,

�i zdrobirea voin�ei de a lupta

prin demonstrarea puterii extraordinare de lupt� a Americii.

Comandamentul SUA credea c� cele dou� obiective

pot fi atinse �n cel mult opt s�pt�m�ni.

Baza aerian� Da Nang Martie 1965

Poate c� aceast� opera�iune a fost planificat� s� dureze doar opt s�pt�m�ni,

dar am de g�nd s� execut c�t mai multe misiuni p�n� se termin�.

C�pitanul Keith Connolly, 31 de ani,

piloteaz� un F-100 Super Sabre

cu Escadronul de lupt� tactic� 416

ca parte a "Opera�iunii Rolling Thunder".

Niciodat� n-am luat parte la un r�zboi.

De fapt, n-am �n�eles niciodat� cu ce se m�n�nc� un r�zboi.

A�a c�, eram foarte pu�in �ngrijora�i de acest r�zboi.

To�i credeau, �n sinea lor, c� r�zboiul se va termina.

C� nu va dura mult, c� ne vom ar�ta puterea noastr� combatant� extraordinar�

�i c� vom face lucrurile pe care le-am demonstrat

�n antrenamentele trupelor noastre de asalt.

C� vom pune du�manul �n genunchi.

C� nu vor mai fi �n stare s� se pun�

cu aceast� extraordinar� capacitate de lupt� a for�elor americane.

�n largul coastei Da Nang 8 martie 1965

Dar �nceputul "Opera�iunii Rolling Thunder" a adus o problem� nea�teptat�.

Pilo�ii �i avioanele americane aflate pe teritoriul Vietnamului de Sud

sunt vulnerabile �n fa�a atacurilor Vietcong.

Ca s� le protejeze, comandan�ii americani

vor s� trimit� for�e terestre �n Vietnam pentru prima oar�.

Au cerut aprobarea pre�edintelui Johnson.

Johnson �tie c� for�ele terestre vor fi v�zute de publicul american,

c�t �i de nord-vietnamezi,

ca un pas spre un r�zboi �ndelungat.

�n fiecare noapte, �nainte de culcare,

�mi pun aceast� �ntrebare:

"Am f�cut tot ce am putut

ca s� ajut la unitatea mondial�?

Ca s� �ncerc s� aduc pacea �i speran�a tuturor oamenilor lumii?

Am f�cut suficient?"

Pe 8 martie 1965, la ora 8.15 diminea�a,

3.500 de pu�ca�i marini din Brigada a 9-a Expedi�ionar�

a debarcat �n sudul Vietnamului.

Pentru prima oar� de la r�zboiul din Coreea,

un batalion american de trupe terestre

a pus piciorul pe p�m�nt asiatic.

�n afara bazei aeriene Da Nang Martie 1965

Jum�tate dintre b�ie�ii �tia nu auziser� niciodat� de Vietnam p�n� s� ajung� aici,

Iar acum, au parte de o plimbare dat� dracu'.

Corespondentul UPI, Joe Galloway

se afl� �ntr-un pluton de 40 de pu�ca�i marini

aflat �n patrul�, �n afara bazei aeriene SUA Da Nang.

Ordinele lor sunt pur defensive.

Mi-am b�tut ca dracu' la cap �efii ca s� ajung aici, s� relatez acest conflict,

dar... acu' c� sunt aici, VC nu pare a fi cine �tie ce amenin�are.

Nu cred c� vreunul dintre ace�ti pu�ca�i marini a v�zut vreun comunist.

Sunt al dracu' de sigur c� eu n-am v�zut niciunu'.

�n orice caz, VC sunt lupt�tori de gheril�, �i �tiu cum s� se-ascund�.

Baza aerian� Da Nang

�n baz�, b�ie�ii �i petreceau vremea cu pipi�e,

se plimbau prin �mprejurimi, ascultau muzic�.

Sem�na mai mult cu un c�min de colegiu, dec�t cu o tab�ra militar� �ntr-o zon� de conflict.

Mul�i b�ie�i veneau la mine �i-mi spuneau cum �i cheam�, de unde erau,

sper�nd c�-i voi men�iona �n articole �i c� cei de-acas� �i vor vedea.

Era foarte mi�to.

�ntr-un fel, m� sim�eam ca Ernie Pyle.

A c�tigat Premiul Pulitzer ca corespondent de r�zboi, �n Al Doilea R�zboi Mondial.

Am citit articolele lui Ernie Pyle, �i credeam c� dac� e s� relatezi un r�zboi...

... �sta-i modul �n care s-o faci.

Am fost foarte impresionat de modul �n care a relatat r�zboiul genera�iei sale.

�i am vrut s-o fac �n acela�i mod, merg�nd cu solda�ii

c�t de departe s-ar fi putut ajunge.

B�ie�ii �tia se a�teptau s�-�i termine treaba

�i s� ajung� acas� �n c�teva luni.

Dar, eu speram s� nu se termine prea repede

�nainte s� am ocazia s� scriu ceva despre adev�rata ac�iune.

Baza aerian� din Nordul Vietnamului

C�nd am plecat �n aceast� misiune,

i-am spus so�iei c� m� voi �ntoarce p�n� la sf�r�itul verii.

Nici nu ne trecea prin minte c� o ��ri�oar� din lumea a treia

ar putea �ine piept puterii noastre combatante.

�ncep s� v�d c�t de r�u m-am �n�elat.

C�pitanul Keith Galloway �i echipa lui de pilo�i se afl�

de trei s�pt�m�ni �n "Opera�iunea Rolling Thunder."

Cele opt s�pt�m�ni ale campaniei aeriene au rolul de a bombarda Vietnamul de nord.

P�n� acum, rezultatele sunt sub a�tept�ri.

Nu conta c�te pagube le f�ceam,

nord-vietnamezii ref�ceau totul.

Iar noi, ne �ntorceam s� atac�m din nou.

Era o frustrare printre... ...mai mult de jum�tate dintre pilo�i.

Uneori ne �ntorceam �n acelea�i zone, atac�nd acelea�i �inte, �n repetate r�nduri,

�i nu �n�elegeam de ce lovim acelea�i �inte, iar �i iar.

�i apoi ne-am dat seama c� acest r�zboi nu se va termina �n c�teva luni.

Saigon, 30 martie 1965

Pe 30 martie 1965 Vietcong-ul a detonat o ma�in�-capcan�

�n fa�a ambasadei SUA din Saigon.

22 de persoane au murit, iar alte 183 au fost r�nite.

�n urm�toarele trei luni trupele VC au continuat

s� atace bazele americane �i sud-vietnameze din �ar�,

�n timp ce armata sud-vietnamez� se dovedea neputincioas� s�-i opreasc�.

Cu Vietnamul de Sud aproape �n ruin�, comandantul for�elor SUA �n Vietnam,

generalul William Westmoreland a f�cut o cerere important�.

El i-a cerut pre�edintelui Johnson permisiunea s� conduc� ofensiva,

�i, pentru prima oar�, s� foloseasc� trupe terestre americane

ca s� caute inamicul �i s�-l goneasc� din Sud.

Washington DC, 28 iulie 1965

Pe 28 iulie 1965,

�ntr-o conferin�� de pres� televizat�

pre�edintele Johnson �i-a anun�at decizia.

L-am �ntrebat pe comandantul-general Westmoreland,

de ce anume mai are nevoie pentru a �nfrunta aceast� agresiune.

Mi-a r�spuns, iar noi, �i vom �ndeplini cererile.

Am ordonat ast�zi s� fie trimis� o divizie �n Vietnam,

precum �i alte unit��i, care vor cre�te num�rul solda�ilor no�tri

de la 75.000 la 125.000 de oameni.

For�e suplimentare vor fi trimise mai t�rziu.

�i vor fi trimise precum s-a cerut.

Acest lucru va fi necesar pentru cre�terea for�elor noastre combatante

prin cre�terea mobiliz�rilor periodice de la 17.000, la peste 35.000 pe lun�.

Spartanburg, Carolina de Sud 30 de recru�i

Dade County, Florida 230 de recru�i

Allegheny County, Pennsylvania 1.300 de recru�i

Cook County, Illinois 1.600 de recru�i

P�n� �n toamna anului 1965, 150.000 de solda�i americani au fost trimi�i �n Vietnamul de Sud.

250.000 de nord-vietnamezi �i solda�i Vietcong sunt gata s�-i �nfrunte.

Americanii nou-veni�i sunt pe cale de a avea o surpriz� nepl�cut�.

Postul de comand� al Brig�zii 14 noiembrie 1965

Doamne, po�i s� sim�i adrenalina.

�n sf�r�it, am primit informa�ia c� 200 de solda�i nord-vietnamezi

se afl� pe versan�ii muntelui Chu Pong.

Corespondentul UPI, Joe Galloway, s-a al�turat Diviziei 1 Cavalerie,

una dintre noile unit��i aeriene de lupt�.

Dup� luni de mici conflicte frustrante,

trupele americane sunt preg�tite s� efectueze primul mare atac,

�mpotriva a 200 de solda�i nord-vietnamezi,

folosind o nou� tactic� experimental�, for�a aerian�.

Echipat� cu elicoptere UH-1 Huey

Divizia 1 Cavalerie avea misiunea de a insera solda�i �n lupt�, folosind elicoptere.

Pentru aceast� misiune, vor face prima tentativ� de inserare

a 450 de americani s� lupte cu 200 de nord-vietnamezi.

�n timp ce oamenii se preg�teau de lupt�,

o posibil� problem� grav� �l m�cina pe comandant, col. Hal Moore.

Locul �n care voiau s� aterizeze, un mic lumini�, numit zona de aterizare X-Ray,

fusese ales fiindc� se afla �n imediata apropiere a inamicului.

�n orice caz, era prea mic, pentru a ateriza mai mult de opt elicoptere odat�.

Fiecare elicopter av�nd capacitatea de a transporta �ase solda�i

ar dura c�teva ore pentru a str�nge laolalt� cei 450 de solda�i.

Orice comandant se teme de astfel de situa�ii,

dac� aterizezi, �i ai doar c��iva solda�i, mai pu�in de 100,

�i du�manul vine peste tine, ai dat de dracu'.

Dac� aterizezi, iar zona de aterizare este �nconjurat�, oricine e acolo, moare.

Baza militar� de artilerie Falcon Valea "Ia Drang"

La ora 10.18 a.m., baza militar� de artilerie Falcon,

aflat� la 8 km de zona de aterizare,

efectueaz� un foc de baraj asupra pozi�iilor inamice.

Un atac violent de 28 de minute, este menit s� cure�e zona de aterizare

astfel �nc�t elicopterele s� aterizeze �n siguran��.

La ora 10.35, primul elicopter pleac�

�i-�i �ncepe zborul de 13 minute spre zona de aterizare.

La 7 km de Zona de aterizare X-Ray

elicopterul zboar� la nivelul copacilor.

�n fa�a lor se afl� o zon� de fum �i bombe care explodeaz�.

Barajul de foc este programat s� se opreasc�

exact cu un minut �nainte ca solda�ii s� aterizeze.

Dac� sincronizarea este decalat�, fie �i cu c�teva secunde,

ace�tia risc� s� fie lovi�i de propria artilerie.

St�team �n apropierea cortului �n care erau amplasate...

... sta�iile de emisie ale centrului de comand�,

�n a�a fel �nc�t s� aud dac� se �nt�mpl� ceva.

Compania Bravo peria �mprejurimile din jurul zonei de aterizare.

P�n� acum, totul era lini�tit.

Deja elicopterele desc�rcau al doilea lot de solda�i.

Totul p�rea c� se desf�ura conform planului.

P�n� la ora 11.15, diminea�a.

O patrul� a Companiei Bravo a capturat

un singur soldat ne�narmat al armatei nord-vietnameze,

care a fost dus imediat la postul de comand� pentru interogatoriu.

La ora 11.20, prizonierul face o declara�ie incredibil�.

�i spune translatorului, c� �n mun�i se afl� trei batalioane �ntregi

de solda�i nord-vietnamezi,

�i c� to�i doresc, foarte mult, s� omoare americani.

Era incredibil. Trei batalioane. Aproape 1.600 de solda�i.

Nim�nui nu-i venea s� cread� ce auziser�.

Aveam mai pu�in de 200 de oameni la sol.

Asta �nseamn� un raport de opt la unu.

45 de minute mai t�rziu

�n c�teva minute, americanii �i nord-vietnamezii sunt prin�i �ntr-o lupt� feroce.

To�i solda�ii americani de la sol, �ncearc� cu disperare

s�-i �in� pe nord-vietnamezi departe de zona de aterizare.

Pilo�ii din Divizia 1 Cavalerie

continu� s� aduc� din restul de 450 de solda�i

�n mijlocul torentului de gloan�e �i rachete inamice.

Sunt anumite chestii despre lupte despre care filmele nu te pot �nv��a,

cum ar fi adev�ratul zgomot �ngrozitor al b�t�liei.

Zgomotul gloan�elor, bombele ateriz�nd, scutul de artilerie, exploziile,

oameni strig�nd, este pur �i simplu o disonan��.

Dup� aproape opt ore de lupte, num�rul victimelor cre�te,

iar proviziile sunt pe sf�r�ite.

Dar cum noaptea se apropie cu repeziciune, toate celelalte debarc�ri

trebuie anulate p�n� �n zori.

Batalionul format din cei 450 de americani a r�mas pe cont propriu,

�i va trebui s� supravie�uiasc� nop�ii �nfrunt�nd un inamic cople�itor.

Valea "Ia Drang" A doua zi de lupte

Noaptea trecut�, inamicul a mai lansat c�teva mici atacuri asupra liniilor noastre.

Mor�ii sunt �nc� �n locul unde au murit.

Este prea periculos s� �ncerci s�-i mu�i.

Joe Galloway este singurul corespondent din zona de aterizare X-Ray.

Din cei 450 de solda�i afla�i �n lupt�, 85 deja sunt mor�i sau r�ni�i.

Cei r�ma�i �n via�� au nevoie disperat� de muni�ie �i provizii.

Umbl� zvonul c� trupe suplimentare vor �ncerca s� aterizeze la c��iva km distan��,

�i vor �ncerca s�-�i croiasc� drum spre noi.

Doamne, sper s� reu�easc�!

La poalele muntelui Chu Pong sunt aproape 1.600 de solda�i inamici.

La c�teva sute de metri �n fa�a lor, se afl� o linie �ngust� de trupe americane,

�ngr�di�i �i extenua�i dup� aproape 24 de ore de lupte ne�ntrerupte.

Atacurile sporadice din timpul nop�ii

au ar�tat cele mai vulnerabile puncte ale pozi�iilor americane.

Acum, ei �tiu cea mai bun� cale de a le rupe.

�i sunt gata s� foloseasc� ceea ce �tiu.

La ora 6.50 diminea�a, 200 de nord-vietnamezi au atacat pozi�iile plutoanelor 1 �i 2.

Comandantul Companiei, Bob Edwards, este �mpu�cat �n um�r

l�s�ndu-�i oamenii �n contraatac.

Ofi�erul executiv, locotenentul Arrington, alearg� s�-l ajute

dar imediat este �i el �mpu�cat, direct �n piept.

Inamicul se afl� la 70 de metri de pozi�iile americane.

Unii dintre solda�i ajung s� lupte corp la corp.

La ora 7.15 solda�ii nord-vietnamezi atac� pozi�ia Companiei Delta

exact unde a f�cut jonc�iunea cu Compania Charlie.

Liniile defensive �ncep s� cedeze.

Gloan�ele inamice... ...treceau direct prin centrul de comand�,

unde st�team.

M-am aruncat pe burt� �i m-am lipit de p�m�nt c�t am putut.

P�n� la urm�, colonelul Moore s-a uitat

la locotenentul de avia�ie, Charlie Hastings.

Moore s-a uitat la el �i i-a zis: Anun�� "Broken Arrow".

"Broken Arrow" era codul, la acea vreme,

care �nsemna c� unit��ile armatei americane

erau �n mare pericol s� fie dep�ite numeric �i distruse,

iar c�nd acest cod a fost anun�at, toate bombardierele disponibile

din Vietnam au fost deturnate s�-�i descarce muni�ia �n acel loc.

Cam �n acel moment, l-am auzit pe colonelul Moore url�nd:

"Ia-l de pe noi, Charlie! Ia-l de pe noi! Zi-i s� se care!"

M-am uitat �n sus �i am v�zut dou� avioane cu reac�ie F-100 "Super Sabre"

Cam a�a... Veneau direct spre noi.

Primul avion deja �i lansase bombele cu napalm.

Hal (Moore) deja �ncerca s� opreasc� cel�lalt avion s�-�i arunce �i el bombele peste noi.

Din nefericire, pentru doi sau trei ingineri...

Se aflau direct �n drum.

�n fl�c�rile alea, i-am putut vedea pe ace�ti doi b�rba�i "dans�nd"...

�i �ip�nd...

Cineva a strigat: "Apuca�i-l de picioare!"

M-am aplecat �i l-am apucat, iar bocancii lui s-au dezintegrat...

Carnea de pe glezne pur �i simplu i se desprindea...

�i puteam sim�i oasele gleznelor �n palme.

L-am c�rat �n locul unde erau r�ni�ii.

Era un t�n�r inginer, Jim Nakayama din Rigby, Idaho.

C�s�torit...

So�ia lui n�scuse �n acea s�pt�m�n�.

A murit dou� zile mai t�rziu.

B�iatul �sta este co�marul meu.

Valea "Ia Drang" A treia zi de lupte

Stau aici uit�ndu-m� la ultimele momente nebune�ti ale acestei b�t�lii.

Reporterul UPI, Joe Galloway, examineaz� consecin�ele luptelor

din zona de aterizare X-Ray din valea "Ia Drang".

T�n�rul specialist, Arthur Vierra, s�ngereaz� din toate r�nile.

Cea mai grav� este o ran� de glon� aflat� la g�t.

Chirurgul batalionului, c�pitanul Carrera, efectueaz� o traheostomie de urgen��.

La c��iva metri distan��, se afl� Clinton Poley, un fermier din Iowa.

Are r�ni de �rapnel �i de gloan�e, dar... nu �i-a p�r�sit niciodat� postul

de la una dintre mitralierele M-60 care a �inut �n via�� al doilea pluton.

Ace�tia sunt unii dintre cei mai curajo�i �i mai devota�i solda�i

pe care i-am v�zut vreodat�.

�n ciuda acestui incident accidental,

sprijinul aerian din partea avia�iei americane

a avut succes �n respingerea inamicului

�i le-a permis americanilor s�-�i recapete pozi�iile.

Prima mare b�t�lie cu nord-vietnamezii a fost c�tigat�.

Un soldat, a scos din rucsac un mic steag american,

�i l-a ag��at de trunchiul rupt al unui copac.

S-a uitat la amicii lui, z�mbind, �i le-a spus:

"La fel ca la Iwo Jima. O alt� b�t�lie c�tigat� de Statele Unite."

Chiar are dreptate. Ace�ti oameni au realizat ceva extraordinar.

La fel ca ta�ii lor, pe plajele din Tarawa �i din Normandia,

au dus o lupt� incredibil� �n ni�te condi�ii incredibile.

�i au reu�it.

Acum am v�zut cu ce se m�n�nc� un r�zboi.

Este vorba despre cum un fermier din Iowa, a r�mas l�ng� mitraliera lui timp de opt ore,

ca s�-�i protejeze camarazii r�ni�i, chiar dac� �i el era r�nit �i s�ngera.

Despre cum un b�iat afro-american din Charlotte, �i un b�iat alb din Houston,

au decis c� mai bine mor �mpreun�

dec�t s�-i abandoneze pe ceilal�i �n mijlocul luptei.

Vorbesc despre oameni care-�i iubesc patria,

�i chiar mai mult de-at�t,

se iubesc unii pe ceilal�i.

Am p�r�sit acea zon� de aterizare, X-Ray...

...�tiind c� tineri americani �i-au dat vie�ile ca eu s� pot tr�i.

S-au sacrificat pentru mine �i camarazii lor.

Ce am �nv��at, este c� exist� unele evenimente

care sunt at�t de cople�itoare

�nc�t nu po�i fi un simplu martor,

nu le po�i dep�i,

nu po�i fi neutru,

nu po�i r�m�ne nemarcat.

E at�t de simplu.

Le vezi, le tr�ie�ti, le experimentezi, iar ele vor r�m�ne cu tine pentru tot restul vie�ii.

�n urm�toarele dou� zile, lupte adi�ionale au avut loc �n valea "Ia Drang",

implic�nd �i mai mul�i solda�i nord-vietnamezi.

P�n� la sf�r�itul luptelor, au murit 234 de americani.

Cu un num�r de 3.000 de inamici uci�i,

comandan�ii americani au venit cu o nou� strategie.

Raportul victimelor de 1:12, i-a convins c� �n acest r�zboi, f�r� un front,

num�rarea cadavrelor va fi un etalon al succesului.

�i c� un elicopter, care a dovedit c� este capabil s� opereze �n mijlocul luptelor intense,

va fi o arm� important� �n executarea acestei strategii.

Acum, comandan�ii americani sunt convin�i c� au g�sit

modul �n care s� ob�in� o victorie total� �n Vietnam.

Victoria Americii asupra nord-vietnamezilor �n Valea "Ia Drang"

m�surat� prin raportul victimelor de 12:1 i-a convins pe comandan�ii US

s� introduc� o nou� strategie: "Caut� �i distruge".

Planul este simplu.

G�sirea du�manului �n Vietnamul de Sud �i distrugerea acestuia

�n num�r at�t de mare �nc�t s� nu mai fie �n stare s� lupte.

Pentru prima dat� �n istoria militar� modern� a SUA,

victoria �n r�zboi nu va mai fi m�surat� prin cucerirea teritorial�,

ci prin num�rul victimelor.

Trupele americane �i sud-vietnameze

care luptau pe teritoriul vast cu r�uri �erpuitoare,

au descoperit rapid c� �i inamicul �i avea propriul plan.

Vietcong-ul a plantat meticulos, pretutindeni, sute de mii de mine �i capcane.

A s�pat sute de kilometri de tunele pentru a-�i deplasa solda�ii �i armele

�i pentru a lansa atacuri-surpriz�.

�i mai r�u dec�t toate,

se ascundeau �i erau de neg�sit

printre cei 17 milioane de civili.

Dac� voiau s� c�tige r�zboiul, comandan�ii americani �i-au dat seama

c� vor avea nevoie de un num�r enorm de solda�i.

Anul 1966 devine anul extinderii.

Ianuarie 1966 180.000 de solda�i americani se afl� �n Vietnam.

Mai 1966 280.000 de solda�i

Iulie 1966 300.000 de solda�i

Septembrie 1966 325.000 de solda�i

Ianuarie 1967 389.000 de solda�i americani se afl� �n Vietnam.

O treime sunt voluntari.

C�nd am absolvit, unul dintre comandan�i

l-a citat pe pre�edintele Kennedy,

spun�nd s� nu �ntreb�m ce poate face �ara pentru noi,

ci noi s� ne �ntreb�m ce putem face pentru �ar�.

Cu c�t auzeam mai multe despre Vietnam,

cu at�t �ncepeam s� �n�eleg mai mult ce �nsemnau aceste vorbe.

�n San Bernardino, California,

Barry Romo sim�ea efectele amplific�rii r�zboiului.

�ntr-un fel, m-a f�cut s� m� g�ndesc:

p�i, dac� cred �n toate acestea

va trebui s� m� �nrolez �n armat� �i s� lupt.

�ntr-adev�r, mi-a pus principiile la �ncercare.

C�nd i-am spus tat�lui meu c� m� voi �nrola,

mi-a spus: "Nu vreau s� te duci�.

Am spus: "P�i, voi a�i f�cut-o", iar el a r�spuns: "Eu �i fratele t�u

am fost s� lupt�m �mpotriva unor oameni

care puneau alte fiin�e umane �n cuptoare.

Dar tu te duci s� lup�i �mpotriva unor am�r��i de fermieri

care nu n-au nicio treab� cu tine, iar eu nu vreau ca tu s� mori."

Dar el nu �tie ce vorbe�te.

Ne afl�m �n Vietnam c� s�-i salv�m pe acei fermieri de comuni�ti.

Pentru asta era r�zboiul.

Toat� lumea o �tia. �i toat� lumea era de acord.

A�a c� i-am spus: "�mi pare r�u, tat�

indiferent ce crezi, m� �nrolez �n armat�.

�i m� duc voluntar �n Vietnam."

�n timp ce Romo �i efectua antrenamentul de 12 luni.

nici nu-i trecea prin minte cum avea s� fie �n Vietnam.

Nici m�car Charles Brown, de 28 de ani,

chiar �i dup� opt ani petrecu�i �n armat� pe timp de pace.

Acum c�teva luni habar n-aveam c� existau oamenii �tia.

Acum, c� lupt�m �mpreun�,

va trebui s� depindem unul de altul ca s� supravie�uim.

Provincia Tay Ninh Mai 1967

C�nd eram la Fort Benning �i instruiam tinerii care aveau s� mearg�

�n Vietnam, unul dintre sloganurile mele favorite era:

"M� voi duce �n Vietnam, �i voi ucide ni�te Vietcongi. Ha!

Ei bine, asta te afecteaz�.

�mi amintesc c� m� antrenasem opt ani de zile,

f�r� altceva, doar vorbind despre b�t�lii.

Nu c� voiam s� experimentez, dar a devenit un mod de via��.

Genul de lucruri pe care le faci �i cum le faci,

iar �ntr-o b�t�lie real� toate acestea vor fi testate.

Acum, Brown este al doilea comandant al unui pluton de 30 de oameni,

din Brigada 173 Aeropurtat�, care cur��� provincia Tay Ninh,

cunoscut� ca fortifica�ie a Vietcong-ului.

Majoritatea b�ie�ilor mei erau din ora�e, cum ar fi New York sau Chicago,

b�ie�i care de-abia p�r�seau ora�ul, ce s� mai vorbim s� vin� �ntr-o jungl� ca asta.

Nu conteaz� c�t de bine erau antrena�i.

Vietnam este o lume complet diferit�.

Vara, temperaturile din timpul zilei dep�esc 38�C

�i cu o umiditate de 100%, te sim�i ca �ntr-o saun�.

Solda�ii sunt nevoi�i s�-�i croiasc� drumul prin iarba elefantului, de 2,5 m �n�l�ime, ascu�it� brici,

�i prin bambusul acoperit cu groase ramifica�ii spinoase.

Dar asta este doar o parte a problemei.

Regiunile sunt infestate cu mii de insecte �i �erpi venino�i

incluz�ndu-l �i pe unul dintre cei mai periculo�i din lume,

cunoscut sub numele de "�arpele doi pa�i", din cauza num�rului de pa�i pe care victimele sale

le mai fac �nainte s� cad� moarte.

Brown �i oamenii s�i sunt nevoi�i s� str�bat� aceste meleaguri nesigure

sub amenin�area constant� a ambuscadelor �i capcanelor

�n c�utarea Vietcong-ului.

�n fa�a noastr� sunt c�teva cabane.

I-am spus transmisionistului s�-i cheme pe to�i la baz� �i c� vom �ncepe razia la c�derea nop�ii.

Continua�i!

Unii dintre b�ie�ii mei au �nceput s� se pl�ng� de ce nu o l�s�m balt�,

dar le-am spus c� asta le e sarcina �i ar fi bine s-o duc� la cap�t.

C�nd Brown �i oamenii lui au p�truns �n zon�,

�i-au dat seama c� aceasta este o tab�r� Vietcong abandonat�.

VC dispune de o re�ea sofisticat� de observatori �i partizani,

care-i alerteaz� de prezen�a american�,

permi��ndu-le s� aleag� unde �i c�nd vor s� lupte.

Tot ce pot americanii s� fac� acum, este s� distrug�

toate armele �i proviziile ascunse pe care le pot g�si.

�ntotdeauna le spuneam b�ie�ilor s-o ia mai u�or,

c� ��i trebuie timp c� faci toate chestiile astea. Dar nimeni n-avea chef s� m-asculte.

Tot ce voiau, era s� termine �i s� se �ntoarc� la baz�.

Era un tip. Credea c� este aici de suficient timp, ca s� �tie totul.

A�a c�, ce face?

�n loc s� verifice �nceti�or sacul cu orez, s� vad� dac� este ceva �n�untru,

gole�te sacul, sco��nd la iveal� ceea ce numim, o bomb� artizanal� prin eliberarea presiunii.

Bomba a explodat, r�nindu-l pe Brown �i pe doi dintre solda�ii s�i.

Imediat, un elicopter medical este trimis s�-i ridice �i s�-i duc�

la unul dintre cele 18 spitale din Vietnam.

Apelul de urgen�� informeaz� c� sunt trei solda�i r�ni�i

�i ne afl�m �n zbor spre ceea ce ar trebui considerat� a fi o zon� nesigur�.

Aproape un milion de pacien�i sunt transporta�i cu elicoptere medicale �n timpul r�zboiului din Vietnam.

Timpul necesar de la c�mpul de lupt� p�n� la spital este de o or�.

Gr�bi�i-v�!

A�teapt�.

Ok, �i avem pe cei trei solda�i r�ni�i la bord.

Unul dintre ei este grav r�nit. Am avut un mic schimb de focuri c�nd am p�r�sit zona.

Auzisem despre misiuni "Caut� �i distruge", ambuscade

�i chiar ne instruisem la �coala de ofi�eri �i �n alte locuri.

Dar realitatea ac�iunii,

este un lucru complet diferit.

Nu este ca-n filme c�nd te duci pe c�mpul de b�t�lie

�i, �n aceea�i sear� te �ntorci la baz�, bei bere �i fumezi iarb�.

Plecam 30-35 sau chiar 40 de zile odat�...

F�r� �ntrerupere.

�n iulie 1967, locotenentul Barry Romo, �n v�rst� de 19 ani, ajunge �n Vietnam.

Este �nlocuitorul unui comandant de pluton care a fost grav r�nit de o min�

�n timpul unei opera�iuni "Caut� �i distruge".

Romo se afl� �n provincia Quang Nam,

la 500 de km la nord de locul �n care Charles Brown a fost r�nit,

conduc�ndu-�i plutonul cu aproximativ 30 de oameni �ntr-o misiune similar�, cu riscuri similare.

Jos! Ad�posti�i-v�! Jos!

Necunoscutul �i face sim�it� prezen�a.

Sentimentul c� nu e�ti niciodat� �n siguran��, oriunde, oric�nd.

Liber! S� mergem!

Deodat� gloan�ele zboar� de pretutindeni.

Nimeni nu �tie ce dracu' se �nt�mpl� �i unde este inamicul.

Le-am strigat oamenilor mei s� stea la p�m�nt �i s� formeze un perimetru defensiv.

To�i strigau �i tr�geau.

�i-atunci, mi-am dat seama.

Una dintre grupele mele este blocat� �ntre noi �i inamic.

Sub focul �ncruci�at, este lovit� din ambele direc�ii.

Trebuie s� fac ceva. Strig s� m� acopere

�i alerg c�t pot de repede spre grupa mea.

To�i erau r�ni�i.

Fiecare om era grav r�nit,

iar doi dintre oamenii mei erau mor�i.

Unul dintre ei fusese aruncat

la aproape 30 de metri de suflul exploziei,

�i avea corpul total distrus.

Mi-am dat seama c� trebuie s�-mi scot oamenii de acolo sau �i mai mul�i oameni vor muri.

Elicopterul medical nu a vrut s� aterizeze pentru c� se tr�gea excesiv,

dar am urlat �n sta�ie �i le-am spus: "Voi sta �n mijlocul afurisitului de c�mp de lupt�

a�i face bine s� veni�i aici �i s�-mi scoate�i oamenii".

C�nd totul s-a terminat �i ne-am �ntors la pluton

comandantul companiei mi-a spus c� m� va propune pentru Steaua de bronz.

�n mintea mea, �tiam c� Steaua de bronz se datora oamenilor mei uci�i.

�i nu se merita.

Nu mi se p�rea corect c� trebuia s� moar� oameni, c� eu s� primesc o medalie.

�n cursul primelor nou� luni ale anului 1967, �n Vietnam sunt uci�i 6.990 de americani.

Mai mult dec�t totalul celor uci�i �n ultimii cinci ani.

�n timp ce pierderile SUA au �nceput s� creasc�, pre�edintele Johnson reaminte�te americanilor

c� r�zboiul nu este numai pentru oprirea r�sp�ndirii comunismului.

Exist� chiar o cauz� mult mai important� pentru care lupt� �n Vietnam.

Fiecare american trebuie s� �tie exact ce �ncerc�m noi s� facem �n Vietnam.

Marea noastr� resurs� pe care ne baz�m �n acest conflict, este �n�elegerea voastr�.

P�n� �n vara anului 1967, Statele Unite au trimis ajutoare

�n valoare de peste 500 milioane de dolari �n Sudul Vietnamului.

Mai mult de un milion �i jum�tate de copii sunt �nscri�i �n sute de �coli noi.

Pentru prima oar�, sute de mii de s�raci

au parte de �ngrijire medical� modern�.

Exist� un obiectiv care conteaz� pentru bravii no�tri solda�i.

C� asiaticii sunt �i ei importan�i.

�i promit solemn tuturor celor care se bazeaz� pe noi:

v� pute�i baza pe noi,

fiindc� to�i americanii �i vor face treaba.

Boonville, Missouri Vara anului 1967

Filme personale realizate de Purcell

De c�nd ne-am c�s�torit, vie�ile noastre au depins de armat�.

Probabil c� acesta-i pre�ul pe care-l pl�te�ti c�nd te �ndr�goste�ti de un militar.

Anne Purcell s-a c�s�torit �n 1951, cu Ben, un ofi�er de carier�.

Dup� 15 ani de c�snicie, cinci copii �i numeroase mut�ri,

locuiesc �n Boonvilleu, Missouri, unde este deta�at, ca colonel.

�tiam am�ndoi c� va pleca �n Vietnam, mai devreme sau mai t�rziu,

a�a c� ne-am g�ndit c� dac� se va oferi voluntar,

familia va avea �ansa s�-�i aleag� unde s� locuiasc�, a�a c� am r�mas �n Boonevilleu

pentru c� deja ne sim�eam ca acas�, tr�ind acolo deja de patru ani.

Eram �ngrozit� s�-l v�d cum pleac�, dar �tiam c� aceasta era datoria lui.

A�a c� am acceptat situa�ia.

�nainte de a pleca, m-a surprins cu dou� reportofoane.

Va lua unul cu el, �n Vietnam, iar eu �l voi p�stra pe cel�lalt,

astfel �nc�t s� �nregistr�m mesaje pe casete, pe care le vom trimite prin po�t�.

C�nd am ajuns la aeroport, l-am s�rutat pe Ben ultima oar�.

I-am spus c� ar face bine s� foloseasc� acel reportofon imediat ce ajunge acolo

ca s� �tiu c� totul este bine.

Dar r�zboiul la care colonelul Purcell va participa nu va decurge conform a�tept�rilor.

De�i armata SUA a efectuat sute de opera�iuni "Caut� �i distruge"

incluz�nd razii cu c�te 30.000 de solda�i odat�,

nord-vietnamezii �i Vietcong-ul sunt de neg�sit,

refuz�nd s� se implice �n conflicte �n mod direct.

La sf�r�itul lui octombrie 1967, armata SUA au localizat 6.000 de solda�i nord-vietnamezi

amplasa�i l�ng� baza american� de la Dak To din provincia Kon Tum.

Peste 6.500 de solda�i americani �i sud-vietnamezi,

�mpreun� cu elicoptere �i avioane de v�n�toare,

plus unul dintre cel mai puternic avion din arsenalul american, bombardierul B-52

sunt trimi�i �n acea zon�.

Pe 3 noiembrie 1967, dis-de-diminea��, primul grup format din trei avioane B-52,

este preg�tit s� arunce peste �ase tone de explozibil, �nainte ca trupele terestre s� p�trund� �n zon�.

Cea mai mare ciocnire cu NVA, de dup� aceea din Valea Ia Drang, �ncepe.

Bombardamentul a �inut toat� diminea�a.

Puteai sim�i p�m�ntul cum tremur�, precum jeleul.

Sergentul Charles Brown s-a recuperat dup� urma r�nilor

�i se afl� �n Brigada 173 Aeropurtat�, av�nd misiunea de a sprijini

unit��ile americane aflate �n lupte grele �n afara Dak To.

Cu c�t ne apropiam, puteam auzi �mpu�c�turile.

Sunetul mitralierelor M-16 �i AK-47,

sunetul copacilor rup�i, al oamenilor �ip�nd.

La c��iva pa�i de noi, echipa de transmisioni�ti se regrupase.

Au intrat direct �ntr-o ambuscad�.

B�ie�ii erau bloca�i acolo, la c��iva metri de noi, strig�nd dup� ajutor.

Trebuie s� fac ceva repede sau to�i vor fi uci�i.

Comandantul �n�fac� radioul �i-mi spune, s� r�m�n la p�m�nt,

apoi �mi ordon� s� iau restul plutonului

�i s� m� duc s� v�d ce se �nt�mpl�.

�tiind c� oamenii mei sunt acolo,

ne-am dus �i-am �nceput s� tragem la �nt�mplare.

Brown Charles J., Sergent rangul 6, decorat cu Steaua de Bronz

cu frunza de stejar pentru fapte de vitejie.

Merite: Pentru eroism �i participare la opera�iunile militare �mpotriva for�elor inamice,

�n apropiere de Dak To, Republica Vietnam.

�n afara provinciei Dak To 15 noiembrie 1967.

Dup� trei s�pt�m�ni de lupte, armata SUA �i sud-veitnamez�

au oprit NVA-ul din a distruge baza american� din Dak To.

Dar din cei 6.000 de solda�i inamici repera�i

doar aproximativ 600 au fost uci�i.

Restul de 5.400 aplic� o retragere strategic� spre Laos �i Cambodgia.

Politica diplomat� interzice trupelor terestre americane s� treac� grani�a,

Sper�nd c� vor opri trupele NVA s� scape,

americanii �ncep urm�rirea.

S� mergem, companie Bravo!

La 19 noiembrie 1967, solda�ii americani localizeaz� 2.000 de solda�i NVA

pe un deal de 875 m �n�l�ime, cunoscut sub numele de Dealul 875,

la doar 6 km de Cambodgia.

Ave�i idee la ce ne putem a�tepta?

Au ordinul de a ataca.

�n drum spre Dealul 875 5:00 am

Nu exist� odihn� pentru cei obosi�i.

2.000 de nord-vietnamezi sunt pe Dealul 875.

Comandantul vrea s� mergem �i s�-i v�n�m pe to�i.

�n al Doilea R�zboi Mondial, un infanterist lupt� �n medie zece zile pe an.

�n Vietnam, un infanterist lupt� �n medie 240 de zile pe an.

Cu c�teva ore �nainte de atac, sergentul Charles Brown �i batalionul s�u

sunt transporta�i cu elicopterul spre Dealul 875 pentru a se al�tura luptei.

Sunt l�sa�i �ntr-o zon� sigur�, �n afara �intei inamice.

Deja locul arat� ca-n iad dup� toate luptele.

Copacii sunt despica�i �i rup�i, fumul se vedea la distan��.

Se poate vedea c� este o zon� complet distrus�.

Copacii disp�ruser�, nimic dup� ce s� te ascunzi... era doar un...

incredibil deal ce fusese distrus.

�n timp ce Brown �i oamenii lui �i croiesc drum spre trupele americane,

habar nu au ce oroare �i a�tept�.

NVA-ul a transformat Dealul 875, �ntr-o puternic� fortifica�ie,

cu bunc�re �i c�i de ie�ire meticulos s�pate.

Este o capcan� spre care americanii se �ndreapt�.

Pe m�sur� ce �naint�m spre asfin�it, putem auzi obuzele �i mortierele

explod�nd la c��iva kilometri �n fa�a noastr�.

�n fa�a noastr�, oamenii �u�oteau de fiecare dat� c�nd vedeau un cadavru.

Cur�nd, tot ce auzeai era: "Cadavru! Cadavru! Cadavru!"

Dincolo de Tam Kya 480 km Nord

Cu cinci ore �n urm�, eram �n mijlocul tufi�urilor,

iar acum deschideam o bere cald� �n timp ce ni�te puicu�e d�deau din fund.

La 480 km nord, locotenentul Barry Romo �i plutonul s�u, se aflau �ntr-o permisie de dou� zile,

dup� ce �i au petrecut 30 de zile �n misiunea "Caut� �i distruge".

Cred c� asta este una dintre cele mai tr�snite chestii despre Vietnam.

Acum, e�ti acolo, speriat ca dracu' din cauza minelor �i a capcanelor,

apoi, te treze�ti zbur�nd �n zon� sigur�, unde �i se iau armele, grenadele

�i te arunc� pe o plaj� ca �n "Apocalypse Now"

unde faci gr�tare uria�e �i �i se aduc tone de alcool.

Pe urm�, dup� dou� zile, te urc� �ntr-un elicopter, �i se �napoiaz� armele,

�i zbori �ntr-o alt� zon�, pentru o alt� opera�iune, pentru alte 30 de zile.

Este at�t de straniu.

Un lucru e cert: nimeni nu �tie ce se va �nt�mpla mai departe.

Am avut un ofi�er de instruc�ie care a spus odat�:

Gherilele Vietcong-ului sunt ni�te pe�ti �ntr-o mare de oameni,

iar treaba noastr� era s� asan�m acea mare.

Credeam c� era nebun c�nd a spus asta,

dar acum, c� eram aici de c�teva luni,

�ncepusem s� �n�eleg ce voia s� zic�.

Locotenentul Barry Romo s-a �ntors pe c�mpul de lupt�, c�ut�nd �ntr-un sat sud-vietnamez.

Civilii, simpatizan�i ai Vietcong-ului, ascund arme �i provizii,

�n timp ce simpatizan�ii americanilor r�m�n t�cu�i, �ngrozi�i de represaliile brutale ale comuni�tilor.

Ca rezultat, americanii nu pot deosebi prietenii de du�mani,

l�s�nd s�tenii prin�i la mijloc.

Ni s-a spus c� VC �i amenin�au pe ace�ti oameni cu moartea, �n caz c� nu voiau s�-i ajute,

a�a c�, �ntr-un fel, nu era vina s�tenilor.

Dar, �n acela�i timp, c�nd g�se�ti o mul�ime de AK-47 ascunse �n cote�ele de p�s�ri ale unor s�teni,

nu po�i s� nu g�nde�ti ca din cauza lor camarazii t�i sunt mor�i.

Adic�, �tia sunt oamenii pe care noi trebuie s�-i ajut�m,

numai c� ei nu mi�c� un deget ca s� ne ajute.

N-am auzit niciodat� un vietnamez care s� spun�:

Nu merge pe drumul �sta pentru c� este minat.

Sau... nu merge �n zona aia pentru c� nord-vietnamezii �i-au preg�tit o ambuscad�.

Aveai moralul sc�zut.

R�bdarea ��i era la p�m�nt.

Dup� o vreme, oamenii au �nceput s� dea vina pe vietnamezi pentru victime,

�n general, era o dezumanizare

a oamenilor pe care se presupunea c� trebuia s�-i ajut�m.

Nu era un r�zboi a�a cum �mi povestise tat�l meu.

Nu luptam cu nazi�tii, �n uniform�, �n drumul nostru spre Berlin.

Aici, trebuie s� iei decizii, �n fiecare zi, pe loc,

s� alegi �ntre via�a camaradului t�u sau a vreunui s�tean.

�i �tii pe cine o s� alegi.

Pentru c� a�a merg lucrurile.

Ce voiam to�i, era s� plec�m de aici �i s� ne �ntoarcem teferi acas�.

Dealul 875 A treia zi de lupte

De fiecare dat� c�nd un elicopter venea cu provizii, nord-vietnamezii tr�geau asupra lui.

Deja avem dou� elicoptere dobor�te.

Sergentul Charles Brown �i Brigada 173 Aeropurtat�

sunt bloca�i la poalele Dealului 875.

�n ultimele 48 de ore, for�ele americane �i sud-vietnameze

au �ncercat de c�teva ori s� preia dealul.

P�n� acum, tot efortul lor s-a redus

la un num�r mare de mor�i �i r�ni�i.

Nord-vietnamezii erau sub p�m�nt, la ad�ncime.

Trebuia s� le d�m foc ca s� ias� afar�.

Fiec�rui pluton i s-a ordonat s� trimit� un om la principala baz� militar�,

s� �nve�e cum s� m�nuiasc� un arunc�tor de fl�c�ri.

L-am trimis pe unul dintre �nlocuitorii mei, Billy Cupid.

Era un tip negru din Chicago,

�i i-am spus s� obi�nuiasc� cu arunc�torul de fl�c�ri.

Cu arunc�toarele de fl�c�ri �n m�ini, for�ele americane

se preg�tesc pentru un ultim atac asupra Dealului 875.

Le-am ordonat oamenilor s� stea pe pozi�ii.

Deodat�, proiectilele au �nceput s� cad� peste noi.

Rachete de 105 mm zburau deasupra capetelor noastre, oamenii strigau �i tr�geau.

Fumul ne intra �n pl�m�ni, iar sunetul pu�tilor �i mitralierelor se auzea pretutindeni.

Noi am luat cu asalt dealul, cu arunc�toarele de fl�c�ri �n spate.

Un rezervor a fost atins de un �rapnel.

Explozia l-a ucis pe Billy.

Pentru o clip�, am �ncremenit �n fa�a imaginii incredibile

a unui om murind, chiar �n fa�a mea.

Apoi, �mpu�c�turile m-au trezit la realitate...

Veneau de pretutindeni.

Mica strategie s-a rezumat la a merge �nainte

�i a ucide tot ce se afl� �n fa�a ta.

Dealul 875 A cincea zi de lupte

Diminea�a, c�teva elicoptere au aterizat din moment ce preluasem dealul.

Ne-au adus doar lucrurile necesare:

muni�ie, ap�, hran� �i saci pentru cadavre.

O mul�ime de saci.

La 23 noiembrie 1967, dup� cinci zile de lupte eroice,

for�ele americane, inclusiv sergentul Charles Brown �i compania sa,

au reu�it, �n sf�r�it, s� cucereasc� Dealul 875.

115 americani au fost uci�i �i al�i 253 au fost r�ni�i.

Adun�nd victimele din celelalte trei s�pt�m�ni,

Brigada 173 a lui Brown a pierdut aproape o cincime din efectivul total.

Medicii �i fac drum printre solda�ii r�ni�i, le dau ap� �i le fac injec�ii cu morfin�.

Sunt de admirat. Niciunul dintre b�ie�ii �tia nu are mai mult de 18-19 ani.

dar au luptat mai bine �i din r�sputeri dec�t a� fi putut spera vreodat�.

Au luptat ca ni�te solda�i profesioni�ti, disciplina�i, a�a cum au fost instrui�i s� fie.

�ntocmai ca solda�ii pe care i-am antrenat s� fie.

�n ciuda eforturilor reu�ite de a prelua dealul,

solda�ii americani nu au reu�it s�-�i ating� �elul:

uciderea tuturor solda�ilor inamici din provincia Kon Tum.

Din cei 6.000 de solda�i nord-vietnamezi, depista�i ini�ial,

doar 1.400 au fost uci�i,

restul fugind �n Laos �i Cambodia, �n noaptea de dinaintea atacului final.

�ase zile mai t�rziu, dup� ce a curs at�ta s�nge,

for�ele armate americane p�r�sesc Dealul 875.

�n strategia "Caut� �i distruge"

victoria este m�surat� prin num�rul inamicilor uci�i, nu prin teritoriul capturat.

Acum, Dealul 875, este considerat lipsit de valoare.

Nu ne-a luat mult s� ne d�m seama c� Vietnam nu va fi Iwo Jima (B�t�lie WWII).

Nu va trebui s� �nfigem steagul �i s� declar�m victoria.

Dar noi �tim c� am f�cut... ...ce ni s-a ordonat s� facem.

�tiam c� vom fi superiori, �tiam c� vom ucide tot ce era acolo.

Nu �tiam, la vremea aceea, ca cineva va p�r�si totul.

Dar a fost una dintre erorile din Vietnam.

De fiecare dat� c�nd luam o por�iune de teritoriu, o p�r�seam, iar ei se �ntorceau...

�n acela�i loc.

�n orice caz, am p�r�sit dealul ca ni�te eroi.

�n sf�r�it, cucerisem Dealul 875.

De asta am plecat. Eram eroi.

Am pierdut pe cineva, am pierdut oameni? Da.

Dar am �nvins du�manul pe Dealul 875.

Decembrie 1967 16.250 de americani au fost uci�i �n Vietnam.

Aproape 186.000 de solda�i inamici au fost uci�i.

Confrunt�ndu-se numai cu o num�r�toare la rece a celor uci�i,

opinia public� american� are o problem� serioas� �n a observa progresul r�zboiului din Vietnam.

�n doi ani, sprijinul popula�iei pentru r�zboi a sc�zut de la 80% �n 1965, la numai 46%.

Cu aproape jum�tate de milion de solda�i trimi�i peste ocean,

pre�edintele Johnson �i generalii s�i sunt convin�i c� au dep�it problema.

Au lansat o campanie masiv� destinat� revigor�rii sprijinului opiniei publice

pentru r�zboi �i demonstr�rii faptului c� victoria este aproape...

at�ta timp c�t publicul american nu renun�� at�t de aproape de final.

A� putea s� v� ar�t o mul�ime de rapoarte, de statistici cum ar fi drumurile redeschise...

num�rul de arme capturate...

�i alte informa�ii, care sugereaz� c� facem progrese, c� suntem �nving�tori.

Ast�zi, v� pot spune c� progresul militar,

din ultimele 12 luni, a dep�it a�tept�rile noastre.

V� garantez c� vom continua s� mergem mai departe...

C� vom asigura tot ce au nevoie bravii no�tri solda�i,

pentru a realiza ce trebuie f�cut.

S� l�s�m lumea s� afle c� men�inerea p�cii, necesit� �ndurarea tuturor necazurilor,

�i cu un sprijin total al ��rii

vor �nvinge.

Traducere (dup� sonor), adaptare �i sincronizare niki �i alex_wishmaster - www.titr�ri.ro

Sprijin�-ne �i s� devin� membru VIP pentru a elimina toate anun�urile www.OpenSubtitles.org