Original subtitles

Dup� romanul omonim al lui �TEFAN ZEROMSKI scris �n 1902-1903

CENU�A

ITALIA - ANUL 1797

C�ntecul legiunilor poloneze �n Italia

Compus �n 1797

Este imnul na�ional al Poloniei �ncep�nd din 1926.

Versurile au fost scurtate sau schimbate pe alocuri.

L�udat fie Iisus Hristos !

Dumnezeu s� te binecuv�nteze.

Ce arme folosi�i ?

Pu�ti. Suntem din Compania �nt�ia, Batalionul Doi.

Din care forma�ie ?

Legiunea auxiliar� polonez� din Lombardia.

- Cine v� e comandant ? - Generalul Dabrowski.

Am �n�eles.

Ce bine e c�nd te �nt�lne�ti cu un compatriot.

UN FILM �N REGIA LUI ANDRZEJ WAJDA

�N MEMORIA CELOR CURAJO�I

Baska !

Hei, o plimbare cu sania !

Ia c�nta�i ceva ! O plimbare cu sania !

Baska, du-te acas� !

Mergem cu sania de mai bine de trei zile,

colind�nd din conac �n conac !

Nu-i a�a, Helenka ?

Hei, o plimbare cu sania !

Be�i �i �nveseli�i-v�, mo�negilor, �i �ncinge�i dansul !

Cine e urm�torul ?

- Apa e foarte rece, domnule. - Te �nc�lzesc eu acum !

- ��i dau un zlot de aur. - Dar apa e foarte rece.

- Ce-ai zice de doi zlo�i ? - M� �nvoiesc !

�i eu de asemenea.

Walenty, Kaska ! Gr�bi�i-v� !

Haide�i ! Unde sunte�i ? Aduce�i putin� p�ine.

Pofti�i, iubi�ii no�tri binef�c�tori !

Intra�i, dragi vecini, fra�ii no�tri. Fi�i bineveni�i !

Vecinul meu cel mai apropiat, pofte�te dumneata primul !

�i-e fric� de bour, domni�oara ?

Da de unde, numai c� prea mi-a cl�mp�nit �n nas...

Uneori mi se pare c� e la fereastr�,

st�nd �n ploaie.

�i �l aud cum cl�mp�ne !

Dar e doar v�ntul care �uier�...

Nu m� mai vr�ji cu pove�tile tale de groaz�.

E�ti un aventurier vestit, despre care se spune c� l-ai fi r�nit pe dragonul Fedel.

�i cum de m� cuno�ti a�a de bine, domni�oara ?

Datorit� reputa�iei tale.

Dar te v�d pentru prima dat� �n via�a mea.

Nu-mi d�deai aten�ie pe c�nd eram o copil�.

Erai precum o nimf�, ca �i un fluture.

Helenka.

Acuma Helenka, dar cine o devora

cu privirea, pe m�tu�a mea, acum un minut ?

Nu eu...

Nu m� intereseaz� m�tu�a ta.

Dar...

Ea e mai frumoas�, �i are mai mult� experient�.

Te-a� �nv��a eu...

Probabil c� e�ti un profesor priceput, domnule.

E ciudat cum de te-au dat afar� de la scoal�, o persoan� at�t de talentat�...

Mai bine dat afar�, dec�t s� fiu ca aceia care au r�mas.

Filfizonule !

M� duc s� o caut pe m�tu�a mea, fiindc�...

cu dumneata m-am plictisit r�u de tot.

- �mpreun� o s� fi�i foarte ferici�i ! - Pentru un s�rut de-adev�ratelea !

- Bea, tic�losule ! - Am s� �nnebunesc de-a binelea !

Iart�-m� c� a trebuit s� �ntrerup

conversa�ia noastr� at�t de fascinant�.

A trebuit s�-i primesc pe ace�ti oaspe�i nea�tepta�i.

Dup� obiceiurile �i tradi�iile poloneze.

- Am putea relua de unde am r�mas ? - Da, te rog.

Baronul Von Lipowski, prim comisar imperial

al Districtului Sandomierz, mi-a poruncit s�-�i aduc la cuno�tin�a nemul�umirea sa

privind lipsa dumitale de la ceremonia de depunere a jur�m�ntului de credin��

fat� de dinastia de Habsburg. Nu ai primit o scrisoare referitoare la asta ?

Poate. ��i trebuie o h�rtie...

�i ca s� po�i bate un cui. Ce s� mai vorbim de o c�l�torie ?

Nu mi-am mai p�r�sit �ara de c�nd ne-am pierdut

independenta. �i nici n-o voi mai p�r�si.

Fie ce-o fi !

Pot s� aduc destule dovezi baronului de...

nu �tiu cum... Sandomierz.

Districtul Sandomierz.

Posibil. Nu m� intereseaz� aceste nume.

Ceremonia a fost �inut� cu cele mai bune inten�ii �i �n cel mai nobil scop.

Mar�ul a pornit tocmai din suburbiile Josefstadt-ului.

Poftim ? De unde ?

Din suburbiile... fostului Podgorze.

Bine, bine. �nainte se numea a�a, iar acum se nume�te Josefstadt.

Cavaleria, trompeti�tii, nobilimea polonez� c�lare pe cai �mpodobi�i...

Nobilimea, vrei s� spui.

Doamnele poloneze �n tr�suri, cei din clasa de mijloc �i clericii.

- Ce frumos spectacol, Doamne Dumnezeule ! - La �nceput o lini�te sepulcral�,

apoi marele �i vechiul clopot

al lui Sigismund din catedrala Wawel a �nceput s� bat�.

At�rn�-mi cartea !

Seara, cei peste 6000 de nobili

au avut parte de clipe pe care nu le vor uita niciodat�.

E bine s� auzi �i a�a ceva. Foarte bine.

Eu tr�iesc ca un pustnic �n p�dure,

�nconjurat de lupi �i vulpi.

Regalul �i b�tr�nul clopot al lui Sigismund...

Mi se umple inima de bucuria,

�i de fericirea acestei zile minunate !

Vivat !

Fumul scos de pistolul t�u

nu-mi face r�u,

dar te rog ab�ine-te s� mai tragi.

De azi �nainte...

Ce dori�i de la oamenii mei, domnule ?

Cei cu s�n�tatea �ubred�,

�i cei peste 60 de ani,

trebuie s� fie scuti�i

de la orice munc�.

�ncarc� pistolul sau ��i cr�p uite acu�i sc�f�rlia.

- Fiec�rui iobag r�nit de c�tre st�p�nul s�u... - �i altceva ?

�i e permis s� fac�

o jalb� �mpotriva lui.

S� �ncerce numai !

M� enervezi. Te g�se�ti �n casa unui �leahtic polonez.

Te mai informez c�

din ordinul autorit��ilor,

iobagii pot munci pentru dumneata,

nu mai mult de trei zile pe s�pt�m�n�, domnule.

Aici, eu sunt st�p�nul.

�i eu sunt legea.

Str�mo�ii mei au tr�it tot aici.

Aici e p�m�ntul meu, iobagii mei �i �ara mea.

De dragul Domnului, nu-�i voi permite a�a ceva.

Nu m� sperii de o arm� �nc�rcat�.

S�-i anun�i pe soituz �i pe p�rgari c� m�ine tot s�tul

s� se adune �n curtea boiereasc�.

Se vor citi ordinele oficiale.

Jawor, du-te �i spune-le oamenilor.

Toat� lumea trebuie s� vin�.

E porunca mea, ai �n�eles ?

Tomek Zawislak va fi pedepsit

fiindc� a �ncercat s� taie copaci din p�durea mea.

V� aduc la cuno�tin�a domnule,

c� a�a ceva nu va avea loc.

B�t�ile sunt interzise.

150 lovituri de bici ! Ca pe vremea tat�lui meu,

a bunicului meu �i a str�bunicului meu.

Te distrezi de unul singur ?

Ce, ai r�mas lipit de pahar ?

��i cam neglijezi �ndatoririle.

Helenka !

Am s� vin la tine la noapte.

Am s�-�i bat �n pervaz de trei ori, unde-i t�iat� o inimioar� �n oblon.

S� m� a�tep�i. Pricepi ?

Rafciu, tata vrea s� te vad�.

Ce e asta ?

Ce-i asta, dragi binef�c�tori ?

Voi bate de trei ori... �n inimioar�.

A�a s� faci. Chiar a�a.

�tii ce ?

��i petreci prea mult� vreme cu porcii.

�i cu cine ai vrea s�-mi umplu timpul ?

Surioar� drag�, mi te-a� m�rita cu un prin�.

Auzi ce frumos sun� ?

�i ai s� fii o prin�es� vestit�.

Da, numai c� uite-l pe tata, vine aici.

�i-acum fiecare apuc� pe propriul s�u drum...

Ce greu de suportat e am�r�ciunea inimii

c�nd vine vremea s� ne desp�r�im unii de al�ii,

dragi cavaleri �i fra�i de n�dejde.

La fel simt �i eu.

Aceast� desp�r�ire ar fi cum e �i moartea,

de n-am �ntrez�ri o raz� de speran��.

R�m�i cu bine, drag� gazd� !

Inimile care sunt unite printr-o leg�tur� fr��easc�,

nu se despart niciodat� !

Tot ce tr�ie�te �i va tr�i sub soare e plin de iubire.

S-au b�ut 64 de sticle de vodc�,

�i miere c�t cuprinde !

- Asta a fost trata�ia noastr�. - Mda... trata�ia noastr�.

Tu, du-te �n hambar.

De cine te ascunzi ?

Cloce�ti din nou vreo �mecherie ?

Dac� o mai iei o dat� pe Baska, am s�-�i rup urechile.

�i dac�-mi pierzi vreun cal, te omor !

Ia ziarul.

Unde r�m�sesem ?

La scrisoarea generalului Bonaparte c�tre Directorat.

Cite�te pe �ndelete ca s� pot pricepe �i eu.

Verona, 1796, 29 ale lui...

- Brumar... - Cum ?

A�a e scris.

Cum adic� Brumar ?

- Nu �tiu. - Greu de cap mai e�ti.

Am cheltuit degeaba pe la �coli cu tine.

"Sunt at�t de obosit, cet��eni Directori"...

Cine sunt cet��enii Directori ?

Nu �tiu...

Ar trebui s� te pocnesc peste urechi pentru acest "Nu �tiu".

Alt�dat� erai mai iste�.

..."de cum am aflat c� feldmare�alul Alvinzy"...

Mai clar !

..."se apropie de Verona".

Precis c� nici Verona nu �tii ce e.

Ba �tiu, e un ora� din Italia.

Ce copil de�tept !

Am mers al�turi de diviziile generalilor

Augereau �i Massena,

Cum ?

Augereau �i Massena, de-a lungul r�ului Etsch.

- Wedge ? - Etsch.

General Augereau a luat drapelele

�i le-a dus la cap�tul podului.

A r�mas acolo c�teva minute, f�r� nici un rezultat �ns�.

Austrieci m�cel�ri�i, Francezi �nsp�im�nta�i...

�n�elegi, cap sec ?

�n�eleg.

Cite�te.

Apoi s-a dus chiar el �nsu�i.

Cine ?... Cine s-a dus ?

P�i cel care era la �nceput, Bonaparte.

Con�tiin�a de care am dat dovad�...

a f�cut o a�a impresie

�n fata solda�ilor, �nc�t...

O NOAPTE DE IARN�

- M-ai chemat ? - Nu, m�tu��.

- Ce-a fost asta ? - C�inii.

- Desigur, doar nu au fost p�s�rele. - Au adulmecat vreo pisic�.

- De unde �tii ? - I-am auzit mieunatul.

- Nu a fost un nechezat ? - Nu.

- De ce nu te-ai culcat �nc� ? - Acum m� preg�team de culcare.

- Noapte bun�. - Noapte bun�.

Va s� zic� ai venit s� m� vezi.

Ar fi trebuit s� a�tept p�n�

i-ai fi trezit pe to�i din cas� ?

Helena !

Ai musta�a ud�.

Atunci, poate data viitoare...

C�uta�i-o... repede !

- Data viitoare ? - Fugi !

Ce e ?

- Am s� vin f�r� ea. - F�r� ce ?

- F�r� musta��. - Nu e nevoie.

P�i dac� nu ��i place...

- Era ud�. - Avem o aventur� de amor, nu ?

Ce ru�ine ! Te trimit m�ine �nd�r�t

la p�rin�ii t�i acas�, �i cu o scrisoare.

Baska !

Haide Baska !

Pentru Baska !

SINGURATECUL

Intr� !

Nu, st�p�nul mi-a interzis. Domnul s� te binecuv�nteze, Rafal.

Cine e�ti ?

Fratele.

C�pitanul e foarte sl�bit. E bolnav.

- Ai venit singur ? - Da.

- P�rin�ii mai tr�iesc ? - Da.

- Sunt s�n�to�i ? - Da, s�n�to�i.

- �i Zofka ? - �i ea e s�n�toas�, frate.

- �i tata ce �i-a poruncit s�-mi spui ? - N-a spus nimic.

Nu l-am v�zut c�nd am plecat, era dus... la c�mp.

La c�mp ?

Nu v-a�i luat nici r�mas bun ?

Nu.

- Fiindc�... - Poveste�te-mi, n-am de g�nd s� te judec.

- Trebuie s� fi f�cut vreo prostie. - M-a izgonit de-acas�.

- De ce ? - I-am pr�p�dit iapa lui de c�l�rie.

- Doar pentru at�t ? - Da.

Ce fel de iap� era ?

Baska...

Era m�nza lui Popielatka.

Nu o �tiu.

N-am mai trecut pe acas� de mult� vreme.

Michcik... cina.

S� pui masa pentru doi, ai �n�eles ?

Da, domnule.

�tii... eu...

am fugit de acas�,

de parc� ar fi pus c�inii pe mine.

C�nd m-am �ntors la Tarniny

de la �coala de cade�i, eram deja caporal.

Aveam capul doldora de idei noi.

Nu �tiu dac� m� �n�elegi.

Sim�eam c� soarta �ntregii ��ri e �n m�inile noastre,

�i c� genera�ia noastr� e cea care o va m�ntui.

Dar tata...

mi-a rupt spada cu propriile sale m�ini.

Apoi...

At��ia ani care au trecut,

�i nici m�car un singur cuv�nt.

Tata nu �tie nimic despre tine, fr��ioare.

�i nici noi, ceilal�i.

Ce a�i fi putut s� �ti�i ?

At�t c�t se putea �ti �i despre to�i ceilal�i.

La Szczekociny, prusacul m-a str�puns cu baionet�.

Am pierdut mult s�nge... �i am z�cut printre cadavre.

Acest soldat

s-a �ntors noaptea dup� mine, �i m-a luat de acolo.

C�nd m-am mai �ntremat, ce rost avea s� m� mai �ntorc ?

Am luat �n arend� locul �sta.

Des�elenim p�m�ntul de ienuperi. Dar m� omoar� ur�tul.

Nu pot... nu pot nici s� vorbesc.

�tiu.

Ai auzit de povestea asta pe-acas� ?

Da.

Ce au spus ?

C� te-ai amestecat �n r�scoala iobagilor

�i c� voiai s� ne masacrezi.

E o ru�ine, iar tu e�ti un prost.

E prin�ul Gintult.

C�pitane !

Vin aici pentru a doua oar�, ca s� te �ntreb de s�n�tate.

De ce nu l-ai chemat pe medicul meu, a�a cum te-am rugat ?

De ce nu vrei s� te mu�i mai aproape de casa mea �i mai aproape de lume ?

A� dori s� fim �mpreun� mult mai des, Piotrus.

E at�ta pustietate �n p�durea asta,

at�t de mohor�t� �i stranie.

�i-a� arenda oricare alt s�tuc s� stai, doar s� fie un loc mai vesel ca aici.

Dac� asta dori�i dv, prin�e...

Dar nu mi-a� dori s� plec de aici.

�tii c�t de mult �in la tine.

Citesc �n tine ca dintr-o carte.

R�ul bolii tale st� �n... ideile tale.

Inima mi-e �mpietrit� �i nu mai am idei.

C�nd te v�d cum zaci p�r�sit aici, mi se pare c� fac o crim�.

Spune-mi, de ce te torturezi singur g�ndindu-te

la lucruri care s-au petrecut demult ?

Ce �i-a� putea r�spunde ?

Cel mai bun lucru pentru to�i dintre noi,

este s� t�cem.

- Ce-am putea face mai mult ? - Am putea lupta.

Adu-�i aminte de acele turme

de oameni cu sabia la �old,

care t�iau orice cap mai inteligent dec�t al lor,

�n timpul adun�rilor de la Seim.

De acele mutre r�cnind toate la comand�,

De capetele alea rase, meschine �i goale

av�nd �n m�ini puterea executiv�. Oh Doamne...

La ce bun s�-�i aminte�ti de toate astea, prin�e ?

Ca s� nu mai depl�ngi drepturile pierdute

de aceste vite ale raiului t�u.

Acest rai a fost al vostru, al magna�ilor, singur ai spus-o.

Ast�zi discursul t�u nu-mi mai poate �ntip�ri

�n inim� aceste vorbe dureroase.

S� nu-�i �nchipui c� am devenit mai meschin.

Am mai f�cut-o odat�, ca atunci, c�nd �n urechi �mi r�sunau vorbele tale.

Am c�zut prad� am�girilor. Legiunile...

se �ntorc �n tar� isp�ind cu s�nge

sl�biciunile �i dezonoarea noastr� sp�late prin lupt�.

�ntre timp...

am fost azv�rli�i �n �nchisorile austriecilor,

de tr�darea acelora din pricina c�rora at��i de mul�i au pierit.

Era �n Aprilie, 1799.

M� aflam �n Mantua.

�nchis �ntre zidurile ora�ului

�n timpul unui asediu care dura de s�pt�m�ni.

Mare�alul austriac, baronul Kray, a str�puns

aripa st�ng� a armatei franceze.

R�m�i�ele legiunii a doua polonez�,

a fost �i ea blocat� �n Mantua.

Ajunsesem la concluzia c� pa�aportul meu cu vizele de trecere era inutil,

�i c� trebuie s� �mbrac uniforma mea verde de artilerist,

�i s� intru �n r�ndurile armatei.

M� �ntorceam din Egipt �i Tara Sf�nt�,

m�nat de cu totul alte �eluri: s� ajung acas�, �n patrie.

�i totu�i soarta se �mpotrivea, amestec�ndu-m�

�n treburi cu totul �nt�mpl�toare.

�n timp ce dormeam, sc�ldat �n sudoare,

scuturat de friguri �i �n �ntuneric,

s-a anun�at c� francezii

predaser� ora�ul.

Garnizoan� a ie�it cu onoruri, �n baza actului

de capitulare, citit� cu voce tare �n fata coloanelor aliniate.

Al doilea paragraf stipula c� armata polonez�,

va fi tratat� exact la fel ca �i cea francez�.

Legiunea primise ordinul s� �ncheie coloana,

iar francezii s� vin� �n fa�a noastr�.

M� g�seam �ntr-un grup de ofi�eri polonezi.

M� �nrolasem ca tunar, pentru a nu st�rni discu�ii �n r�ndurile

ofi�erilor care veneau de pe c�mpul de lupt�,

�i ca s� nu fac uz de privilegiul numelui meu �i al titlului princiar.

Nu a�teptam nimic.

G�ndurile noastre �i-a�a confuze din cauza malariei,

n�v�leau �n dezordine derut�ndu-ne �i mai mult.

Stai !

Feldmare�alul Kreide ne anun��

c� tot ceea ce s-a �nt�mplat

a fost din cauza unui paragraf secret,

ad�ugat �n actul de capitulare.

Solda�ii �i ofi�erii polonezi, ca supu�i

ai Majestatii-sale Imperiale, precum �i dezertorii austrieci,

vor fi preda�i regimentelor

�i batalioanelor c�rora le apar�in.

Apoi a sosit �i generalul francez,

care era comandantul ora�ului.

El era cel care semnase acel act dezonorant.

Oare �n ce se se preschimbase disperarea noastr� ?

Durerea, r�nile �i surghiunul nostru ?

�ntr-o crust� a dezonoarei...

Amintirile umilin�elor �i �njosirilor

m� trezesc �i acum noaptea din somn.

A�a c� acum n-ai s� mai m� am�ge�ti cu vorbele tale despre sim�ul datoriei.

- M� auzi, domnul meu ? - Te aud foarte bine.

C�nd m-am �ntors aici am g�sit totul

�ntr-o stare mult mai bun� dec�t m-a� fi a�teptat.

Iar situa�ia financiar� nu fusese nicic�nd mai �nfloritoare.

Au mai avut vreodat� gr�nele sau p�m�ntul asemenea pre�uri ?

- Numai Grudno �i-a triplat valoarea. - Dac� e a�a, �mi va fi mai u�or

s� joc rolul binef�c�torului.

Pe cheltuiala ta, prin�e.

Cu mult� pl�cere.

Despre ce e vorba ?

Soldatul care m-a scos pe bra�e de pe c�mpul de lupt�

e robul t�u.

A� vrea s�-l r�spl�tesc.

Dar nu pot.

Ai vrea s�-l eliberezi pe cet��eanul, cum �l cheam�,

... din robie,

s�-l ridici �i s�-l faci egalul t�u ?

S�-l �nnobilezi ?

Nu doar pe el, ci �ntregul c�tun.

Oare po�i s� te �ndoie�ti de mine ?

Mul�umit� �ie, am mai tr�it o zi...

pe acest p�m�nt.

Michcik !

Pleac�-te la picioarele st�p�nului t�u.

Pan c�pitan, prin�ul, te scute�te...

Nu pot suferi aceste scene sentimentale. Le detest.

Nu-mi spune s� fac un lucru:

s� suport �mbr��i��rile gloatei.

Dar el e un soldat. La fel cum sunt �i eu �i...

Ai eliberat gloata, iar acum vor �ndr�zni

s� se ridice �mpotriva noastr�.

Te rog s� nu-mi mai vorbe�ti, domnule.

Ar trebui s�-�i cer satisfac�ie pentru asta...

de te-ai putea �ine pe picioare.

Satisfac�ie ?

De-at�ta lucru mai sunt �n stare.

Te-a� putea omor� din prima lovitur�.

Am dreptul s� aleg armele.

Michcik !

Pistoalele.

- Avem secundan�i. - Care secundan�i ? Nu v�d nici unul.

- Fratele meu. - Aha, fratele t�u.

�n ceea ce m� prive�te, ai s� ai amabilitatea

s� mi-l propui pe cet��eanul Michcik.

E doar un osta�.

Unu, doi, trei...

Iisuse !

E�ti fratele acelui filozof ?

- Da. - Sunt Nikodem Chluka.

Am s� iau �n arend� mo�ia Wyganka de la print acum.

Fratele t�u a fost un bun amfitrion, Dumnezeu s� �l ierte.

I-a corcolit pe ��rani, c�t a putut, de ie�eau la c�mp parc� numai de hat�r.

�n special pe �la, cum �l cheam�... Michcik.

- Ce mam� de b�taie ar merita golanul �sta. - Nu e treaba mea.

Fratele t�u a dus gospod�ria de r�p�.

Dar cine a deztelenit p�m�ntul de ienuperi ?

Ce-i drept, e drept. Numai c� acuma...

totul trebuie re�nnoit pe aici, dar asta e treaba mea.

Ce ochi frumo�i are...

- E frumoas�. - Sigur c� e frumoas�.

- Cine e ? - E sora cea mic� a lui Gintult, Elzbieta.

O prin�es�.

��i place, ai ?

- Fii atent� c�nd urci. Aten�ie la prag, Elisabeth. - Desigur, fr��ioare.

Sunte�i fratele c�pitanului Olbromski, dac� nu m� �n�el ?

- Da, domnule. - Spune�i-mi, p�rin�ii dv mai tr�iesc ?

Da.

- I-a�i informat despre funeralii ? - Da, domnule.

Bine. �mi pare r�u c� nu m-am g�ndit la asta.

Poate c� ar fi fost mai bine s� mai fi a�teptat cu �nmorm�ntarea.

- S� mai fi a�teptat ? Pentru ei ? - Da.

- Oricum, cu siguran�� c� nu ar fi venit. - De ce ?

Sunt �n v�rst�, �i �n fine...

�i mai ce ?

Locuiesc foarte departe de aici.

A�a c� va trebui s� le transmi�i personal trista veste.

Fratele dumitale mi-a fost prieten �i confident

de pe timpul c�nd eram �mpreun� la �coala de cade�i.

De aceea discu�iile noastre ar fi putut p�rea aspre,

pentru cei ce nu cuno�teau prietenia care ne lega.

Poate c� �i dumitale �i se par

dezagreabile comentariile mele.

Bine�n�eles c� nu.

N-ar trebui ca nimeni s� afle de ele, c�ci lumea ar crede

c� fratele t�u �i cu mine ne-am fi desp�r�it certa�i.

�ti�i doar c� ne-am desp�r�it �n termeni buni,

de�i discut�nd mai... - Desigur.

�n particular, n-ar trebui s� men�iona�i despre discu�iile noastre

nici p�rin�ilor dv.

�n durerea lor cine �tie ce �i-ar putea �nchipui ?

Eu n-am s�... prin�e,

Spune�i.

N-am s� m� duc acas�.

De ce ?

Drag� prin�e, At�t eu, c�t �i fratele meu...

Noi...

Atunci vino la mine acas�, dac� ��i place.

R�m�ne�i c�t de mult dori�i,

Pute�i pleca oric�nd v� va fi voia.

Amintirea fratelui t�u

nu mai m� las� parc� s� mai r�m�n aici.

M� duc la Var�ovia.

Po�i s� consideri casa mea de aici

ca �i propria ta cas�.

Po�i scrie p�rin�ilor t�i, dac� crezi de cuviin��,

c� noi doi, Piotr �i cu mine, am avut ni�te socoteli b�ne�ti.

C� i-am r�mas dator,

�i c� vom rezolva totul �ntre noi.

Acum, vino cu noi.

Sper c� azi s� avem cartofi.

Ur�sc terciul de ov�z, arpaca�ul �i hri�c�,

cu care ne tot �ndopi, domnule frate.

Cred c� merit�m un premiu pentru acele interminabile funeralii,

pe care ne-ai pus s� le �ndur�m.

CURTEANUL

Acest biet om pe care nici m�car nu l-am cunoscut,

se pare c� era cineva important pentru tine.

Ajunge, te rog.

Pardon, n-am vrut s� te sup�r.

�n sf�r�it, uita�i-v� la acest animal ciudat. Dar e un ��ran.

Ai �nceput s� te amesteci cu gloat�.

Elzbieta, ��i interzic acest limbaj.

Dup� cin� v� p�r�sesc. Am s� plec la Var�ovia.

C�nt� ceva la clavecin, te rog.

�i �ncearc� s� fii mai omenoas�.

Atunci v� vom �nso�i cu to�ii, nu-i a�a ?

Fi�i bun �i permite�i-ne acest lucru.

V� permit.

Mul�umim.

C�nd ve�i merge �n Var�ovia s� b�ga�i de seam� ce e la mod� pe acolo,

ca s� ne informa�i �i pe noi, c�nd v� ve�i �ntoarce.

�i m� a�tept s�-mi aduci �i ni�te cadouri.

Ia uita�i-v� la m�nc�ul acela.

Haide�i s� vedem cine e mai iute !

Imbecilule !

La naiba.

C�l�torie pl�cut�.

Olbromski ?

Vino aici, te rog.

Cum de te-ai ales cu semnul �sta pe fat� ?

Pe c�nd treceam pe l�ng� un mesteac�n, prin�esa...

a prins din fug� o ramur�,

�i gra�ios... i-a dat drumul spre mine.

- Ai terminat �coala ? - Da. �n Sandomierz.

- Cuno�ti latin� �i greac� ? - Da, domnule.

Atunci ai s� vii cu mine la Var�ovia,

�i dac� te vei descurca, am s� te iau ca secretar.

Acuma fugi repede la Chluka �i spal�-te,

c� de cazi �n gura lor, te fac de r�sul lumii.

EXECU�IA

Mi-am slujit c�pitanul, naiba s� v� ia !

Pu�in respect, corciturilor, sunt doar osta�.

Am luptat !

Pentru Kosciuszko !

Michcik !

Vino-�i �n fire, pentru Dumnezeu,

sau te duci la oaste, �i-o spun c� s� �tii.

Ridici m�na asupra st�p�nului t�u ?

�nt�ri�i lumea la revolt� ?

Ie�i �i tu la boieresc,

cum a poruncit Domnul Dumnezeu.

A�adar, Michcik ?

Vezi cine e st�p�n aici ?

Respect�-m�, corcitur� !

Sunt un om liber.

Ah, Olbromski, bun� ziua.

Pan Chluka, ce se petrece aici ?

Nu se vede ? Dar stai pu�in...

De unde te-ai pricopsit cu semnul �la pe fat� ?

Ce vrei de la mine ? Ce pot eu s� fac ?

De ce m� prive�ti a�a ?

Ce-�i pas� ?

�N VAR�OVIA PRUSIANA

Sunt secretarul prin�ului.

Prin�ul v� a�teapt� �n bibliotec�.

Nu ai tragere de inim� pentru c�r�i, nu-i a�a ?

Ai sem�nat gr�u, secar� chiar �i orz.

Da, domnule.

�i �i s-a acrit ?

Mi s-a acrit.

�i �i s-a f�cut dor de duc� ?

Da, mi s-a f�cut.

�n ultima vreme... am cutreierat �i eu prin lume.

Am fost �n Italia, �n Egipt...

- E o tar� din Africa. - Cunosc.

Am fost pe urmele unui general

minat acolo de iluzii �i himere.

Era Napoleon, probabil c� ai auzit de el.

Am fost �n Egipt dup� r�zboiul care a avut loc acolo.

�ntre timp, acele piramide, Sfinxul,

ora�ele, obeliscurile pierdute

m-au atras a�a de mult, �nc�t am uitat de scopul c�l�toriei mele.

Dac� binevoie�ti, o s� a�ternem pe h�rtie unele adev�ruri

despre acele meleaguri �ndep�rtate.

Mai cu seam� despre desert.

�i se va p�rea ciudat, dar cu timpul o s� te deprinzi.

Mai t�rziu, c�ndva, ��i voi explica totul.

Sunt la dispozi�ia dv, prin�e.

�i �nc� ceva: ��i cer

s� p�strezi t�cere asupra lucrurilor

despre care vom scrie, citi sau discut�.

A� dori s� te obi�nuie�ti cu ideea c� nu �tii

nimic despre mine, �i nici nu �n�elegi ceva.

��i dai cuv�ntul, formal, �i sincer �n privin�a asta ?

Ai putea ?

�mi dau cuv�ntul de onoare.

Ai multe camere aici,

alege-o pe cea care ��i place cel mai mult.

Vei avea un singur servitor,

cel pe care �l �in �i eu aici.

�i acum... cite�te.

Vezi, sunt aproape un ignorant, �n ceea ce �nseamn� latina.

S� ne �ntoarcem la medita�iile noastre acum.

Am onoarea s�-�i prezint pe secretarul meu.

- Foarte bucuros s� �l cunosc. - Datorit� lui...

fac progrese cu repeziciune �n munca �ntreprins�.

Asta este foarte bine.

Ai venit aici direct de la tar� ?

Nu a mai fost niciodat� aici, �i nu cunoa�te pe nimeni �n Var�ovia.

- E adev�rat ? - Da domnule, adev�rat.

A petrecut ani buni ar�nd �i sem�n�nd.

Munca pe ogor mi se pare fericirea suprem� accesibil� omului.

A�a cred, a�a simt �n sufletul meu.

Personal, nu am avut niciodat� bucuria asta.

Te-ai oprit vreodat� s� te ui�i mai cu luare aminte

cum fream�t� �n soare p�m�ntul gol ?

Apa str�luce�te printre mu�chii care mijesc pe micutele p�uni,

�erpuind ca un fum sub�ire.

- P�i... m-am uitat. - Mi se pare c� pelasgii

aveau �i o zeitate aparte, pe nume Demetra,

�ntruchip�nd na�terea planetei din s�m�n�a,

�i pe care am admirat-o

�mpreun� cu prin�ul de at�tea ori.

Nu-i a�a c� am dreptate ?

Da, maestre.

�mi pare r�u, c� ��i pun r�bdarea la �ncercare.

Iart�-mi, pane, limbu�ia mea de osta�.

Dar stimate domn...

Iar acum, mergi s� vizitezi centrul ora�ului.

M� bucur c� �nc� nu ai apucat s�-l cuno�ti.

A fost o prob� de care ai trecut

mai bine dec�t m� a�teptam, av�nd �n vedere temperamentul t�u mai iute.

Ori de c�te ori m� �nt�lnesc cu minunata

lume a grecilor,

devin p�g�n.

Sim�irea mea e at�t de lene�a �i de p�m�ntean�...

Dac� e ceva ce m� mai poate tulbura, asta e prim�vara.

Ce ar fi s� ne �ntoarcem la Augustin ?

- N-am de g�nd s� m� �nsor. - Nu m� gr�besc de nici un fel.

Am s� fac curte fetelor �i-am s� m� distrez cu ele.

- Krzysztof Cedro. - �n persoan�.

Ce faci pe-aici prin capital� ? Faci cuiva curte ?

Fac cuiva curte.

- Cui ? - Prin�esei Gintult.

- Tu... prin�esei Gintult ? - Ce-i a�a de mirare �n asta ?

- De c�t timp te afli aici ? - De cinci luni.

De cinci luni �n palatul �la pustiu ca o morg� ?

- �i �n acel palat ce faci ? - Sunt secretar.

De c�nd s-a terminat cu Polonia, nu mai tine nimeni posturi importante.

Ce coace �n secret prin�ul �sta al t�u ?

Iar tu �l asi�ti ?

Totul sun� at�t de caraghios c� mi se face �i great�.

Ce-a� putea face ? Nu cunosc pe nimeni pe aici.

M� cuno�ti pe mine.

Iar eu sunt prietenul t�u fidel.

�i cunosc pe toat� lumea.

Se poate tr�i nemaipomenit aici, ascult�-m� ce-�i spun.

��i vine s� crezi c� de s�pt�m�ni bune

tot �ncerc s� plec din ora�,

�i �n fiecare zi apare ceva care m� opre�te ?

La fel ca �i azi.

�tii... n-a� vrea s� te re�in c�tu�i de pu�in.

Ei Rafal, �nvesele�te-te !

Trebuie s� recuper�m cumva cele cinci luni !

Dar tu tocmai te preg�teai s� pleci.

Cum a� putea ?

Cine s� te prezinte celor de aici,

dac� nu eu ?

A�a e croit� lumea, copil nevinovat din Sandomierz.

Stai ! E rezervat pentru petrecerea celor din grupul Blacha.

Piei din drumul meu, de nu te zdrobesc cu m�na mea.

Pentru Dumnezeu, rotmistrul o s� m� �mpu�te cu un glonte otr�vit.

Demult o meri�i pentru c� ai spurcat a�a splendoare de palat !

Tic�losul !

- Cine e omul acela cu rob� ? - E prin�ul.

Care prin� ?

Prin�ul Jozef Poniatowski, cap p�trat !

Ai venit, �n sf�r�it.

Vino, vino !

Dar domnule, nu sunt obi�nuit s� port aceast� medalie.

Alte��, e ultima mod� din Prusia...

Stima�i domni, c�t de greu e s� fii polonez �n zilele noastre...

Dumnezeule, Pepi, ce tot vorbe�ti ?

Ce ? Sunt deodat�...

�i general prusac, �i rus �i austriac.

Domnilor, v� doresc o sear� pl�cut�.

Dar prin�e, Pepi, unde te duci ?

La aceast� or� obi�nuiesc s� fac o plimbare.

Regele nostru, nu ne p�r�si.

Vrem s� fim cu tine.

Domnilor... cu to�ii la o singur� dam� ?

Ce tulbur�tor !

- �i acum ce o s� facem ? - La teatru... la feti�e !

- La balet... O be�ie ! - O be�ie !

Krzysztof, nu vii ?

Domnilor, el e v�rul meu Olbromski,

mo�ier din Sandomierz.

Polonezule, stai cu noi.

S� vezi ce b�taie ai s� �ncasezi de la taic�-t�u.

Tocmai vorbeam aici de Woysiatycz, care a vrut s� intre

�n cercul societ��ii aristocratice, �i a nimerit la o adunare a masonilor.

Iar �ia i-au spus c�...

Nu prea am tinere de minte c�nd vine vorba de ��r�noi.

Mai cu seam� c�nd trebuie s�-�i pl�te�ti datoriile.

�i din care familie Olbromski v� trage�i ?

- Din cea a c�run�ilor ! - V-am spus c� e din Sandomierz.

Destul, ajunge !

Beau �n cinstea ta, frate. Cum te nume�ti ?

Rafal.

�nc� unul, Rafal ! �nc� unul �i �nc� unul !

Uita�i-v�, a c�tigat !

Hei, domnule Cedro !

D�-mi cheia.

L�sa�i-l �n pace, �la e un om.

N-o s� v� vin� s� crede�i, �i noi tot oameni suntem.

Olbromski !

- Trebuie s� fii rud� cu Piotr. - E fratele meu.

Ia te uit�, �i pe unde e acum mizantropul �sta ?

A murit.

P�cat. El nu era un pierde-var� ca tine sau ca mine.

Nu, nu era.

Tu e�ti un pierde-var�.

Dac� n-ai fi, n-ai hoin�ri acum

noaptea pe str�zi �mpreuna cu noi.

Piotr era un om de�tept.

�tia c� noi vom azv�rli to�i banii pe b�utur�.

�i chiar a�a am �i f�cut. Am risipit to�i banii.

Polonia �nc� nu a murit.

Opri�i-v� ! Opri�i-v� !

- Intra�i �n r�nduri ! - Nemernicilor !

Cedro !

�ine asta.

�nva��-i minte !

La castel !

Rafal !

Pepi, salveaz�-ne !

Repede !

... un desert pustiu,

�nflorind c� florile lui Cristos.

Sunt mul�umit de munca pe care o faci.

�mi pari a fi binevoitor �i ascult�tor.

Te-am recomandat domnului De With.

Iar el a binevoit s� fie de acord.

Ne-ai putea fi mai apropiat, dac� dore�ti.

Ai putea fi acceptat �ntr-o loj�,

�n care domnul De With este marele maestru.

�ntr-o... loj� ?

Domnul De With este un mason de rang foarte �nalt.

Totodat�, �i eu de�in o pozi�ie important�,

a�a c� pot garanta pentru tine.

- Sunt onorat. - �ntr-adev�r.

Onoarea ��i va fi cu at�t mai mare �in�nd cont c� vei fi acceptat

deodat� cu t�n�ra so�ie a maestrului.

�ncrederea noastr� �n to�i fra�ii no�tri nu are rezerve.

Doar �n ei avem �ncredere.

LOJA �NV���CELULUI

Spunteti-i care sunt �ndatoririle noastre:

�ncrederea, onestitatea, supunerea,

Bun�tatea, curajul, r�bdarea,

Curajul �i discre�ia.

Te sim�i �n stare s� �ndepline�ti toate aceste obliga�ii ?

Da !

Dac� a�a spui, atunci va trebui s� te supui unor �ncerc�ri.

Vei avea curajul s� te supui acestor probe ?

Da !

Piei, nefericitule !

Te las �n voia destinului t�u.

Mireanule cutez�tor, ce te aduce aici ? Curiozitatea sau r�vna arz�toare

pentru adev�r te fac s� fii acum aici, �n preajma noastr� ?

Adev�rata r�vna !

Frate, porunce�te-i ca s� mearg� de la Apus spre R�s�rit,

�i s� se roage cu ardoare �n c�utarea luminii.

Pleacati capul.

Ridic� picioarele.

- Cum se comport� ? - Foarte bine, reverende.

Prin urmare, conduce�i-l la altar.

Porunce�te-i s� �ngenuncheze pe piciorul st�ng, s�-�i a�eze palma dreapt�

pe Evanghelie, �i s� ia cu m�na st�nga compasul.

S�-�i a�eze �n dreptul inimii v�rful lui. Fra�ii mei !

Jur �n fata Prea�naltului Dumnezeu, Ziditorul �ntregii lumi,

pe m�ntuirea mea �i pe onoarea mea ne�ntinat�,

c� voi p�stra cu toat� sfin�enia tainele uniunii masonilor,

prin toate str�duin�ele mele.

Spre �nt�rirea jur�m�ntului meu, s�rut cuvintele M�ntuitorului meu.

Frate Investitor, apropie cup� pentru s�nge !

�n numele Prea�naltului Ziditor al lumii,

�i al preacuratei �i des�v�r�itei loji a Sf�ntului Ioan,

te primesc ca �nv���cel mason.

Ridic�-te !

- Ce ceri ? - Lumin�.

La ordine !

Frate Supraveghetor, d�-i noului venit lumina cea mare.

Ai un �or� simplu, de m�tase.

Dar trebuie s� �tii c� �i regii �i prin�ii,

au fost v�zu�i purt�nd aceste sorturi simple de �nv���cel.

�nv���ceii, din care faci acum parte �i tu, poart� c� �nsemn un �or�.

Avem �i o parol� ca s� venim �n ajutor fra�ilor no�tri din toat� lumea:

"Veni�i la mine, copii �i v�duve"

"Veni�i la mine, copii �i v�duve"

"Veni�i la mine, copii �i v�duve"

De vreme ce acum suntem fra�i,

suntem uni�i printr-un leg�m�nt sf�nt de prietenie fr��easc�.

S� p�str�m str�nse sentimentele

de bun�voin�� unii fat� de ceilal�i.

Cu to�ii suntem obliga�i s� avem cea mai mare grij� fat� de fra�ii no�tri

care au nevoie de ajutor,

indiferent de problem�.

Niciodat� nu trebuie s� uit�m,

de leg�turile ce exist� �ntre noi.

- Ce or� e ? - E miezul nop�ii, reverende.

S� fie adus� neini�iata.

LOJA NEINI�IATEI

Femeie, cine e�ti ?

M� cheam� Helena De With.

Ceri s� fii acceptat� �n loja masonic� ?

Da.

Da�i-i doamnei De With prima raz� de lumin�.

Fie ca albul acestui sor� de m�tase

s� ��i arate c�t de nevinovat trebuie s�-�i fie sufletul,

�i c�t de imaculate trebuie s�-�i fie purt�rile.

�ng�duie-mi s�-�i dau s�rutul p�cii,

iar tu la r�ndul t�u s�-l dai mai departe fra�ilor �i surorilor tale,

ca �i cuv�ntul "Feix", scoala virtu�ii, semnul �i atingerea.

Feix.

Feix.

Loja e bucuroas� c� a acceptat-o pe sora noastr�,

care va fi podoaba noastr�, prin virtu�ile sale.

ISPITA

"Cine e�ti tu ?

Tu, cel care ai voit a m� numi so�ie ?

C�nd privesc valurile m�rii, frumuse�ea p�m�ntului

�i norii de pe cer...

�i v�d privirea lui.

Pentru fericirea lui,

a� �ng�dui f�r� regrete s� mi se taie o min�.

Iar tu e�ti ur�t �i nesuferit,

�n bun�tatea �i �n�elepciunea ta.

Cu z�mbetul t�u virtuos pe buze,

cu zb�rciturile pe frunte,

de la �ndelungata-�i goan� dup� adev�r...

Cine e�ti tu ?

Tu, cel care ai voit a m� numi so�ie ? "

Singura femeie vrednic� de aceste flori...

a plecat, fratele meu.

Ele �nfloreau pentru ea,

Ele o elogiau...

Iar sufletul meu a cunoscut-o.

Tu, care m-ai dispre�uit

�i m-ai p�r�sit,

Tu care ai c�lcat �n picioare pe capul meu,

pe inima �i pe sufletul meu,

S� �tii c� vina ta �i-a fost iertat�,

Fie de mai e�ti �n via�� sau ai murit.

MUN�I �I V�I

M� mai recuno�ti oare, colegul meu Krzysiu ?

Sunt Rafal Olbromski.

Rafal... cum de ai ajuns astfel ?

Vrei s� m� aju�i acum, la impas ?

Dumnezeule, ce faci aici ?

M� aflu la mare ananghie.

Doamne, ce tot spui ?

- Te �ntorci la Varasovia ? - Doamne fere�te.

- Te duci acas� ? - Nu-mi mai pune �ntreb�ri.

- Ce faci pe-aici, �mbr�cat a�a ? - Nu m� mai �ntreba nimic.

�ncotro se duc solda�ii �tia ?

Sunt austrieci, au fost complet zdrobi�i.

Francezii au c�tigat marea b�t�lie de la Austerlitz.

Lumea vorbe�te c� Napoleon ar fi dispus s� ajute poporul polonez.

- �i tu, de unde vii ? - De la Viena.

- Ai s� vii cu mine, nu ? - Mi-ar pl�cea, dar mai g�nde�te-te.

M-am g�ndit eu la toate.

La Viena, am �ncercat s� ob�in titlul de �ambelan.

A fost dorin�a tat�lui meu, a trebuit s� o fac pentru el.

Doar m-a iertat de at�tea ori.

Pentru el conteaz� mult s� am un titlu austriac.

Spune-mi...

�n ce lun� suntem acum ?

�n noiembrie, Rafus.

St�p�ne, a�i sosit, �n sf�r�it !

Ce bucurie !

��i va fi dat s� asi�ti, dragul meu, �nc� de la �nceput

la scena manifest�rii duioaselor sentimente familiale.

- Mary ! - Krzysiu !

- Mi-ai adus ? - Desigur, pitpalacule.

Las�-m� s� �i-l prezint pe v�rul nostru Rafal.

- V�r ? - Trebuie s�-l cinste�ti �i s�-l respec�i �i "comme de raison" s�-l iube�ti.

E reprezentant al societ��ii var�oviene,

�i tocmai s-a �ntors...

��i povestesc eu totul, dar acum las�-m� pu�in...

Mul�umesc.

Tat� !

El este v�rul �i prietenul meu din Var�ovia,

Rafal Olbromski.

- Pofti�i. Bine a�i venit ! - L-am adus aici cu for�a din drumul s�u.

Dar Krzysiu... din Var�ovia ?

Trebuia s� te duci la Viena.

E vina mea. Am fost la Viena,

dar trebuie s� recunosc c� mi-am petrecut prim�vara �n Var�ovia.

Copil f�r� minte, ai fost �n infern,

fiindc� �i-era �n drum.

Sunt foarte mul�umit, domnule Rafal.

�mi amintesc de tat�l t�u din...

- S� m� g�ndesc... - Da, �i tata mi-a spus.

Rafal tocmai se �ntorcea de la o cur� de ape �i era �n c�utare de...

S� spun ?

Sau e secret ?

Dar nu a g�sit nimic.

Nem�oaicele, cehoaicele, unguroaicele ... nu sunt pentru el.

Walus, te rog n-avem cumva �i cartofi cu jum�ri ?

Credeam c� la Viena ai s�-�i mai rafinezi �i tu gusturile.

Of, nem�ilor, na�ie de filozofi �i de generali nepricepu�i,

s�-mi smulg� inima mea de conte pentru ni�te jum�ri din sl�ninu�a !

Krzysiu... ai spus conte ?

De azi �nainte s� nu cumva s� �ndr�zni�i s�-l striga�i pe panul vostru

cu alt nume dec�t titlul de conte,

pe domni�oara cu titlul de... contes�, iar pe mine...

Mary, e�ti contes� prin bun�voin�a mea, a�a c� f� bine

�i c�nta ceva pentru v�rul nostru.

Lini�te !

Las-o !

De-am muri �mpreun� aici...

A�a cum e acum, ar fi mereu,

totul neschimbat...

Ca somnul a dou� suflete �mbr��i�ate, care nu se mai trezesc vreodat�.

�i dac� nu va fi a�a ?

Dac� acolo nu este nimic ?

�ncepe �mp�r��ia fericirii... Aici e grani�a ei.

PUTEREA SATANEI

SF�R�ITUL PRIMEI P�R�I

Dup� romanul omonim al lui �TEFAN ZEROMSKI scris �n 1902-1903

CENU�A

PARTEA A DOUA

Mary, Mary...

Marysia.

E un cer�etor. Am s�-i dau c��iva gro�i.

Nu vrea bani cer�etorul �sta.

�ntreab� dac� boierii de-aici nu-s neam de nem�i.

�i dac� vreunul din noi a fost �n armat�.

Mary, intr� �n cas�.

Spune�i servitorilor s� plece, dac� nu vre�i s� spun� oamenilor

c� m� ad�posti�i aici �i m� ajuta�i.

DEPARTE, LA R�ZBOI S� nu trage�i vreun ponos

de pe urma mea, �i nici eu, cumva.

Fii pe pace, nu �i se va clinti nici, un fir de p�r sub acoperi�ul nostru.

Au trecut 12 ani de c�nd...

m-au luat austriecii la oaste.

Am m�r��luit prin ��ri str�ine,

ne-am luptat cu francezii, l-am ap�rat pe Pap�.

Am r�mas cu gurile c�scate

c�nd ni s-a spus pentru cine trebuie s� lupt�m.

Pentru un anume Carol, regele Sardiniei,

Pentru ducele de Parma sau Hercules de Modena.

Am b�tut at�tea c�r�ri �mpreun� cu camarazii mei,

ca s�-i ap�r�m pe domniile lor.

�n timpul celui de-al doilea r�zboi, �n 1799,

am cobor�t din mun�i spre malurile r�ului Adige.

�n zorii zilei de 26 martie, se n�pustir� peste noi diviziile franceze.

Ce mai lupt� s-a �ncins !

�n avangard� lor venea un batalion ce nu sem�na cu celelalte.

�nainta ca un zid, pe centru, om l�ng� om,

um�r l�ng� um�r, ap�ra�i de o p�dure de baionete.

C�nd m-am uitat la ei, am v�zut negru �naintea ochilor,

arma s�-mi cad� din min�, iar p�rul mi se f�cu m�ciuca.

Purtau uniformele noastre, steagul nostru, r�sunau comenzile noastre.

�ntr-o clipit� m-am �i trezit bocind printre ei,

�i apoi �mpreun� cu fra�ii mei polonezi,

am �nceput s� m�cel�resc la nem�i, cu aceea�i arm� austriac�.

�i uite-a�a cum v� zisei ajunsei eu �n Legiune.

Ne �i vedeam m�r��luind prin Viena,

�ngrozi�i, prin pia�a public�.

Ce �i s-a �nt�mplat apoi ?

S�r�cia... Ni s-a retras titlul de legionari,

�i ne-am v�zut cu solda re�inut�,

�i obliga�i s� ne �mbarc�m

la bordul unor fregate, �n Livorno.

�ncotro ?

Spre insulele Antile.

Poveste�te-ne depre asta.

Aici, �n sat, �tim numai asta �i at�t.

Insula p�rea un paradis, privit� de la dep�rtare.

Dar cur�nd ne-am l�murit. Fusesem trimi�i acolo...

ca s� �n�bu�im revolta negrilor.

Bonaparte ordonase restabilirea sclaviei

�n San Domingo.

Pentru noi �nsemna un nou r�zboi. �nc� unul, ca odinioar�...

Erau cam patru sute de negri �n armata noastr�,

b�nui�i c� ar fi tr�d�tori.

Ce puteam face cu ei ?

Un singur batalion nu putea men�ine disciplin�,

printre at��ia negri �narma�i.

Dac� le-am fi dat drumul, ar fi trecut de partea du�manului.

Dac� �i �ineai dup� tine, te-ar fi tr�dat �n clipele cele mai grele.

General Fressinet, fran�uz neao�, le-a poruncit negrilor

s� ias� la apel, ca �n fiecare zi.

La apel se iese de obicei ne�narmat.

Negrii nu b�nuiau nimic.

N-au trecut bine nici 30 de minute,

c� i-am luat, a�a �n baionete, p�n� la unul.

Taci ! Taci !

Pentru asta v-a�i dus voi acolo ?

R�zboiul e r�zboi. Dumnezeu s� ne judece, nu domnia-ta, st�p�ne.

Din 3700 de oameni citi erau �n batalionul nostru, au mai r�mas doar 300.

�i o duzin�, mai mult sau mai pu�in, de ofi�eri.

De cum m-am �ntors, m-a tras ata iar�si la ost�ie.

Se preg�tea o nou� campanie... �i... iar�si �nainte mar� !

Inima mi-a �nceput s� bat� mai puternic

pentru c� ne �ndreptam direct c�tre Viena.

Austerlitz !

Am c�tigat o mare b�t�lie.

Imperiul austriac a fost complet distrus.

Dar mie nu-mi fusese dat s� p�esc din nou pe p�m�ntul patriei.

A trebuit s� m� �nclin tocmai c�nd s� trec pragul.

Mi-am zdrobit piciorul, �i au trebuit s� mi-l taie.

Picioarele tale nu erau demne s� calce pe acest p�m�nt.

Dumnezeu a pedepsit faptele s�v�r�ite pe insul�.

"A mea este r�zbunarea", a spus Domnul.

S� omori oameni nevinova�i, doar pentru c� a�a dore�te uzurpatorul !

Uzurpatorul ! Uita�i-v� dar... ast�zi,

Acest uzurpator e st�p�nul Vienei �i Berlinului,

Iar acum se aude c� se apropie de Poznan, �n Mazowia �i Var�ovia !

Ne-am v�rsat s�ngele �n b�t�lii prin �ntreaga lume,

timp de 12 ani, a�tept�nd aceste clipe.

Am cutreierat cu el lumea �ntreag�, dar acum nu-l mai pot �nso�i.

Dar �nainte ca p�m�ntul s�-mi acopere ochii

am s� urm�resc ce sf�r�it vor avea toate astea.

Tr�iasc� �mp�ratul !

Rafal...

�tiu, �tiu...

Surioar�, c�nd vom fi departe de aici, s�-i spui lui tata. �i s� ne ierte...

S� �i spui cu bl�nde�e.

S�-i mai spui c� plec�nd �tiu ce tic�lo�ie s�v�r�esc fat� de el.

Dar nu pot tr�i �n alt fel. Ai s�-i spui ?

Krzysiu !

Krzysztof !

Ave�i grij�. E at�t de frig...

Iar dumneavoastr�, domnule, �mi ve�i scrie ?

Am s� v� scriu.

V� rog mult, scrie�i-ne, c�ci Krzys cu siguran�� c� va uita.

Aici ai adresa prietenei mele,

Sambelana Olowska.

Locuie�te chiar l�ng� grani��.

V� va ajuta c�nd ve�i trece.

La revedere, Mary.

Krzysiu !

Chem arga�ii... Am s� te leg, am s� te �nchid !

Pentru instigarea supu�ilor imperiali,

Pentru c� ai opus rezistent� �n fa�a autorit��ilor,

Vei fi sp�nzurat.

C�l�u, f�-�i datoria.

Prime�te cuvintele de �mp�care

Din partea Domnului nostru Isus Cristos.

Tr�iasc� �mp�ratul !

Oameni buni... sunte�i liberi !

A�a a spus �mp�ratul !

Prive�te, acolo e grani�a.

C�t de aproape este.

De unde vine muzica asta ?

Poate c� cineva �i serbeaz� ziua numelui.

De ce tocmai ziua numelui ?

Nu �tiu, am spus �i eu a�a.

O cuno�ti pe sambelana Olowska ?

Nu am v�zut-o niciodat�. Am auzit c� e foarte frumoas�.

Asta o s� vedem.

NOAPTEA �I DIMINEA�A

Isuse... �i eu m-am g�ndit la asta de o sut� de ori.

- La ce ? - La acela�i lucru.

M� bucur s� v� pot �nt�mpina �n casa mea, domnilor.

E groaznic, au fost adu�i at��ia solda�i �n sat...

�nc�t stau claie peste gr�mad�.

Noaptea �in focurile mereu aprinse,

�i strig�, �nc�t nu po�i dormi.

Noile �mprejur�ri n-au s� v� fac� s� v� schimba�i inten�iile ?

Nu, nici g�nd.

Asta �nseamn� adev�rat cavalerism. V� admir curajul.

Mul�umim, doamn� sambelan�.

Trebuie totu�i s� v� avertizez c� �n cazul �n care ve�i fi prin�i,

au s� v� pun� f�r� vorb� prea mult� la�ul de g�t.

V� rug�m, doamn� sambelan�, fi�i sincer� cu noi...

Dac� planurile noastre ar putea s� v� aduc� necazuri...

Nu, mie �mi place s� lupt �i s� �nfrunt greut��ile.

- F�r� ele via�a ar fi monoton� �i plictisitoare. - Vai, doamn�...

Planul este urm�torul: La bal ve�i dansa pe rupte,

dar noaptea la un semn convenit, ve�i pleca pe nesim�ite.

Noi ne sim�im de parc� ne-am �i afla dincolo de grani�� !

A�a c� pentru noi, r�zboiul va �ncepe �n noaptea asta.

F�r� regrete �i mustr�ri de con�tiin�a schimbi un �mp�rat cu altul, domnule ?

Nu recunosc dec�t pe unul...

Tr�iasc� �mp�ratul !

Am auzit �i eu de popularitatea sa,

de la b�rbatul meu, care �tie tot ce se �nt�mpla la Viena.

Totu�i el, nu �l recunoa�te pe Napoleon ca �mp�rat,

a�a c� pentru el ar fi mai bine s� r�m�n� �n Viena.

A fost ideea tovar�ului t�u care te-a ademenit pe drumul gloriei ?

Eu cred c� pe am�ndoi ne-a aprins aceea�i sc�nteie.

To�i b�rba�ii au �nc�lecat pe cai �i doresc s� lupte.

Am auzit �i eu.

�i dumneata, domnule, e�ti �ntotdeauna primul c�nd e vorba de �nc�lecat pe cal ?

Da. Se pare c� am fost f�cut pentru c�l�rie.

Oh... pan Kalwicki, bunul nostru protector.

Iar dumnealor sunt cei doi tr�d�tori care vor s� treac� grani�a.

Nu-mi spune�i cum se numesc.

Dac� am s� fiu torturat, m�car s� nu-i dau �n vileag.

Mai bine a�i �ine gura �nchis� �i n-a�i dep�i m�sura, pane.

Stimat� doamn�, nu v� sup�ra�i.

Dar e o treab� primejdioas�.

Putem s� ne �nfund�m a�a, c� nu numai cizmele,

dar nici picioarele s� nu mai izbutim s� le tragem afar�.

Atunci, l�sa�i-le aici.

Dar mai e �i altceva ce vreau s� v� spun...

Trebuie ca s� le d�m c�te ceva �i dragonilor no�tri s� bea...

Caut s� descop�r urma crava�ei mele din trecut.

... pe pu�in un butoi cu bere.

S� m� loveasc� damblaua, scump� doamn�, c�nd m� g�ndesc la ce se va �nt�mpla

c�nd o veni boierul acas�.

Bun� seara, locotenente, pofti�i, pofti�i.

Pe aici, v� rog, pofti�i.

E locotenentul Schlussen.

Comand� trupele austriece din sat.

Tic�losul e inteligent.

A�a c� domnilor... cine e mai rezistent la b�ut vodc� ?

Colegul meu.

Va s� zic�, de�i e�ti sfrijit ca un arac, domnule,

pretinzi c� �ii la b�utur� ?

Vom vedea.

- �tii s� dansezi, l�ncierule ? - Da.

- �tii s� dansezi bine ? - Da.

- Bine sau foarte bine ? - A�a cred.

Atunci invit�-m� mai �ncolo la gavot�.

Prin�esa...

Nu mai sunt acum prin�es�. Timpurile acelea au trecut demult.

- Dar m-a�i recunoscut. - Pur �i simplu nu te-am uitat, at�ta tot.

A� prefera s� mor aici, dec�t m�ine pe r�u.

- Nu trebuia... - Ce anume prin�esa ?

N-ar fi trebuit s� �ng�dui s� mai r�m�i aici nici m�car un ceas.

De ce ?

Pe atunci erai doar o copil�.

Pe atunci a� fi dorit s� te ucid dintr-o lovitur�.

- �i acum ? - Totul s-a s�v�r�it.

Acum a� vrea s� te �n�fac, ca pe vremuri.

- Mai �ncet, suntem privi�i. - O spun cu voce tare.

Nu te-ai schimbat de loc. Dar eu ?

E�ti mai frumoas� ca niciodat�.

Te rog...

Ce ?

D�ruie�te-mi o singur� clip� �ntre patru ochi.

- �i n-ai s� te mai �ntorci ? - Nu.

Niciodat� ?

A� putea s� fiu �mpuscat, m�ine, la grani��.

Du-te �n salonul unde v-am primit. Acolo o u�a va fi �ntredeschis�.

A�teapt� acolo.

V�d c� te distrezi de minune.

- E�ti un dansator pe cinste. - A�a crezi ?

Ar fi trebuit s� faci balet la Cracovia.

Acum n-ar mai fi fost cazul s� ba�i drumurile.

E�ti un r�ut�cios, dragul meu Cedro,

dar nu pentru mult� vreme.

Team� mi-e c� vei muri �n zori.

Du-te �n camera de al�turi �i scrie-�i testamentul,

dup� toate regulile de procedur� austriece.

Am s�-�i las fracul �n care ai f�cut aceste frumoase piruete.

�i ciorapii... poate �i ghetele !

C�t de caraghios e b�rbatul care �i pierde capul din gelozie.

Gelos eu... pe tine ?

�i-am �ndeplinit toate dorin�ele.

Da.

Cu bine, atunci.

Da, e prieten de-al nostru, clar.

V�d c� ai g�sit lucruri mai pl�cute de f�cut,

dec�t s� te furi�ezi dincolo de grani��.

Ce tot spui ?

Unde ai fost ?

La bal.

Am putea pl�ti to�i cu via�a din pricina capriciilor tale.

Fii pe pace. Dracu' nu se-omoar� dup� afurisi�i a�a c� tine.

Pentru mine e potrivit orice moment din zi sau noapte.

Ce b�taie ai merita

pentru fanfaronadele astea, domnule.

Se crap� de ziu�, caii a�teapt�.

De-a� fi tat�l vostru, v-a� �nv��a eu minte.

Ne-a ferit Dumnezeu.

Duce�i-v� la to�i dracii ! Sunt om b�tr�n, am copii �i nepo�i.

Pentru ce s� �i pierd ?

Nu vre�i s� pleca�i ? Atunci nu plec�m. Nu plec�m.

Slav� Domnului, a mers.

S�rim acum ?

- Aici ! - S�ri�i !

Dumnezeu s� v� aib� �n paz�, b�ie�i !

E t�rziu, boierilor.

Se face ziu�.

Rafal !

Rafal !

S�ri !

S�ri !

Eu sunt de vin�, eu te-am omor�t.

Fiindc� mi s-a n�z�rit s� plec la r�zboi, zaci tu acum mort.

�tii ce ?

E�ti f�cut pentru ost�ie, nu altceva !

Trage�i ca lumea, tembelilor !

S� pune�i �n �treang, la asta v� pricepe�i voi.

Trage�i, trage�i ! Ochi�i-m� !

Pe to�i dracii !

Nem�ilor... Nemernicilor !

Austriecilor !

M� �ntorc eu la voi, c�ini �ontorogi !

Tr�iasc� �mp�ratul !

Ce-o s� facem acum ?

�nt�i �i-nt�i, scoate�i cizmele �i scurge toat� apa din ele.

Tr�iasc� �mp�ratul !

Haide !

Trebuie s� g�sim mai �nt�i casa pescarului.

B�rbatul matale e acela care trece oamenii peste Vistula ?

Ce �tiu eu, dac� trece...

Sau dac� nu trece ?

Pe noi ne-a trecut, va s� zic� se �tie.

�tiu eu ce spune lumea ?

Omul meu e pescar. Cine-l �tie ce face ?

Am avut o vorb� cu el.

S� pl�tim nevestei lui c� ne-a adus, �i s�-i spunem c�...

o s� se �ntoarc� la noapte. Mai cur�nd nu vine.

Va s� zic� e�ti nevasta lui.

P�i... da.

�ine-i bine.

Nu-s de aram�, sunt din aur curat.

Mul�umesc !

Pane...

Ce faci nebunule ?

Ce faci ?

Cu ce ai s� pl�te�ti calul ?

�i uniforma, �i �aua ?

Aduna�i banii, m� auzi ?

D�-i cinci duca�i �i-o s� fie prea destul.

Auzi ce-�i poruncesc ?

Nu m� atinge !

Tot mai boce�ti ?

Las�-m�, te rog, �n pace.

Dac� ai chef de bocit, f� bine �i mergi de unul singur.

S� nu-�i �nchipuie cineva c� te trag cu for�a la oaste.

Cum ai s�-�i cumperi uniform� de ofi�er ?

�tii c�t cost� ?

Am s� �ncep ca simplu soldat.

Ai �nnebunit de-a binelea ?

�i-a�a nu pot s� fac nimic.

Bun, asta e o alt� poveste,

dac� nu po�i ca s� faci nimic.

�tii ce ? Las�-m� �n pace !

- De tot ? - De tot !

Au s� te m�n�nce lupii �n p�durea asta, mititelule.

Mai bine ai avea grij� de tine �nsuti.

Dac� spui tu...

Mult noroc, g�rg�ri�o !

PE MALUL R�ULUI RAWKA

La st�nga ! Genunchiul !

Capul !

Capul.

Fata, piciorul !

Acum suntem oameni elegan�i.

Hei.

- Oh, Olbromski ! - Bun�, Rafal !

Nu ne-am v�zut de mult� vreme.

- E�ti numai locotenent ? - Da.

Unde crezi c� sunt regimentele noastre acum ?

Trebuie s� fie la Viena.

Nu mai e�ti adjutantul prin�ului ?

Nu, sunt un om simplu.

C�tigam sau pierdem ?

Adjutantul unui prin� ar trebui s� �tie asemenea lucruri.

Nu pe tine te-am �ntrebat, ci pe ace�ti domni.

Rafus, vino s� bei ceva cu noi.

Aten�ie !

Domnilor, v� reamintesc c� sunte�i solda�i.

Poate mai ignoran�i, dar solda�i.

- �n plus, aici nu e un picnic de mai. - E un picnic de aprilie.

Aten�ie !

- E�ti adjutantul prin�ului ? - Da, generale.

Arat�-mi cartu�iera.

- Ce-s astea ? - Alune, generale.

Pepi, ajutor !

Regele nostru, ajut�-ne.

Salveaz�-ne de Fiszer !

Foc !

Acum !

Sta�i ! Sta�i !

�ntoarce�i-v� ! Ataca�i !

Ia te uit�, cerul e albastru.

Sta�i ! Sta�i ! �ntoarce�i-v� !

Ataca�i-i pe austrieci ! Nu fugi�i !

- Ai fost r�nit, domnule ? - Numai de dou� ori.

Veni�i, fra�ilor !

Haide�i !

Spune-i generalului Sokolnicki, s� se retrag� imediat.

Da, domnule.

A�teapt� !

�nainte !

Dumnezeule ! Dumnezeule !

Generale !

Generale Sokolnicki, prin�ul a ordonat retragerea.

Foc !

Mai repede !

PESTE MUN�I

Str�b�t�nd p�duri �i codri

�i murind de nem�ncare

Ei respect� pe solda�i

Numai c�nd le este team�.

�ine-l pe soldat �n paz�,

Isuse, de sus din ceruri

Fiindc� acum e la nevoie Fiindc� acum e la nevoie

(C�ntecul Soldatului R�t�citor)

Sunt locotenentul Krzysztof Cedro

�i v� informez c� tocmai am ajuns aici, la Saragosa.

Bine, bine.

�i ce s� fac� aici, la Infanterie,

un ofi�er din Cavaleria U�oar� ?

Am fost r�nit...

Iar regimentul meu risipit.

Mi s-a ordonat s� r�m�n pentru moment �n Saragosa.

A�a deci... erai locotenent �n Cavaleria U�oar�, la ulani ?

Nu, am fost mai �nt�i un simplu soldat �i apoi sergent.

Ia te uit�... un locotenent provenit dintr-un sergent ?

Dumnezeule mare, a sosit sf�r�itul lumii.

Au fost mul�i ca �i mine �n Somosierra !

Nu pun la �ndoial�.

Bine�n�eles c� n-ai nici cel mai mic habar despre Infanterie.

Nu-i adev�rat, c�pitane.

Ce vorbe�ti ?... �i cum a�a, dr�gu�ule ?

Pot s� merg pe dou� picioare, ca oricare alt� persoan�.

Bine... vom vedea.

�n cur�nd

o s� avem ceva de s�rb�torit, a�a, cam �ntr-o or�, locotenente.

Vei merge cu oamenii mei, a�a, pe dou� picioare,

�i ai s� vezi tu �nsuti ce u�or e s� fii infanterist.

- E clar ? - Da, domnule.

E�ti liber.

�i a spus c� niciodat�

Nu a mai citit �n vreo carte

Despre un cavaler care s� fi murit �n patul lui

At�t de lini�tit

�i at�t de cre�tine�te ca �i Don Quijote

El care...

El care, printre suspinele �i lacrimile

Celor afla�i la c�p�t�iul lui

�i-a dat sufletul, adic� s-a hot�r�t s� moar�.

Scuz�-mi asprimea.

Wyganowski.

Sunt obosit de toate astea.

Deja dureaz� de prea mult� vreme.

Am luptat �n legiunile din Italia,

dar nu am mai v�zut un asemenea r�zboi.

Sunt bucuros c� voi lupta sub comanda unui bun ofi�er.

Dac� pot s� te ajut cu ceva, domnule...

Sunt bine.

Spune�i-mi numai, ce este aceea "Santa Engracia".

E numele unei por�i de intrare �n Saragosa �i totodat� �i numele unei str�zi.

Le vom cuceri ast�zi.

N-ai apucat s� vezi prea multe furtuni �n cariera ta, a�a-i ?

A�a este.

R�spunsul dat ultimatumului nostru a fost:"Vom lupta p�n� la ultimul om".

Vom vedea c�nd se va porni furtuna.

A� putea s� m� �nc�lzesc pu�in ? S-a f�cut frig.

Nop�ile sunt reci.

Sunte�i sub comanda c�pitanului Wyganowski ?

�i ce-i cu asta ?

Nimic... vom cuceri Saragosa �mpreun�.

S� o cucerim, ai ?

E un ora� greu de cucerit, domnule. Deja ne-am rupt...

c��iva din�i aici. �i ne vom rupe �i mai mul�i.

M�car de-am �ti dac� pe aici este drumul nostru...

Da...

C�tre ce alt loc ar putea duce aceast� cale ? Spre Polonia.

Noi suntem doar ni�te simpli robi.

Pentru noi e totuna dac� s�p�m ori lupt�m...

Spui unui rob s� tr�iasc�, tr�ie�te.

�i spui s� moar�, atunci moare.

Dar ce e drept, e drept: ar fi mult mai u�or s� murim,

dac� am �ti c� acest drum ne duce spre patrie.

Domnule !

Acum suntem solda�i liberi, care lupt� pentru �mp�rat.

Dar c�nd r�zboiul se va termina, �i vom fi din nou asupri�i de st�p�nii no�tri,

cine �i va mai aduce aminte de toate meritele noastre ?

Nu ve�i mai fi maltrata�i.

Cel ce se na�te rob, va r�m�ne rob pentru totdeauna.

Chiar �i dac� str�bat �ntreg p�m�ntul, toate drumurile

�l conduc la aceea�i munc�, �n ori�icare tar�.

- Toate drumurile, mai pu�in �sta ! - �i de ce nu �i acesta ?

Pentru c� acesta e drumul drept.

C�nd se va fi terminat r�zboiul,

nu vor mai fi nici st�p�ni �i nici robi, ci doar polonezi.

Cu to�ii vom fi egali.

O s� vede�i !

�i cine va �mplini aceste lucruri ?

- �mp�ratul. - �i-a spus el �ie toate astea ?

�tiu... c� el le va �mplini. Iar noi �l vom ajuta.

�i ce se va �nt�mpla dac� el nu o va face ?

Ar fi minunat.

S� fim cu to�ii egali.

SIEMPRE HEROICA

�nainte !

�nainte, b�ie�i !

�nainte ! Spre baricad� !

Spre baricad� !

Ce de muieri mai avem... Vino �ncoace !

Scorpie b�tr�n�... la o parte !

Haide !

Ajutor !

B�ie�i !

- Frate, las-o s� plece ! - Dispari !

�i-am spus s� o la�i s� plece !

Ai avut destul timp cu ea, acum mai este �i r�ndul meu.

- Scoate�i-l de-aici pe pu�tiul �sta ! - Nu !

Pe dumneata...

eu te-am salvat de la o moarte ru�inoas�.

Iar dumneata nu m� la�i acum pu�in cu feti�cana asta !

O voi ap�ra.

S� nu am parte de camarazii mei,

dac� mai apuci tu viu seara asta !

Haide�i ! Acum, ori murim, ori ne acoperim de glorie.

Dincolo de aceast� u�� sunt for�ele principale ale spaniolilor.

Tu s� te duci �n drumul t�u.

Cred c� o s� nimerim chiar la mijloc, �ntre dou� baricade.

�i de-or vedea ce pr�p�d am f�cut pe aici

cu m�tu�ile �i veri�oarele lor...

- Vino aici ! - Las�-m� �n pace, merg singur.

Vino aici, ��i ordon.

Acum eu comand aici.

Gata pentru atac.

�nainte mar� !

Tr�iasc� �mp�ratul !

Foc !

La st�nga !

Sta�i ! La dreapta !

�nc�rca�i arm' ! Musca�i cartu�ul !

Foc !

V-a�i descurcat de minune, domnule.

Cu aceste g�uri �ns�ngerate �n tunic� �i pantaloni... Bravo !

Da, am c�s�pit destui oameni azi.

Minunat, tinere.

�mi amintesc mai ales de unul pe care l-am r�pus cu m�na goal�.

De aia e r�zboi...

Ca fiecare b�rbat adev�rat s� dea �n du�man pe s�turate,

s� omoare pe c�t de mul�i, pe c�t dore�te.

N-o s� te ocoleasc� r�splata. Vrei una din c�lug�ritele de-aici ?

Avem un grup �ntreg de tinere fecioare tocmai de la Ierusalim.

Ce p�cat c� nici m�car una nu e blond�.

Nici m�car una.

- Nu mai r�m�n aici. - �i de ce, m� rog ?

Tot ce vreau e s� dorm.

S� dormi �n timpul unei astfel de petreceri ?

N-am mai dormit de cine �tie c�nd.

Aici sunt chiliile unde ai putea dormi, dar sunt ocupate temporar

de c�lug�ritele care �i g�zduiesc pe cavalerii necunoscu�i.

- Dac� ar depinde de mine... - Spune, tinere.

Pot s� te asigur c� violurile �n mas� gr�besc capitularea

�n m�sur� mult mai mare dec�t toate bombardamentele artileriei.

�n definitiv, ce vrei ?

Eu unul socot c� e mai bine ca solda�ii mei s�-�i fac� pu�in de cap prin aceste chilii,

dec�t s� cad� mor�i sau s� omoare pe al�ii cu s�nge rece.

Haide, am aici ceva special pentru sufle�elul dumitale.

Uite ! Au s�rit asupra ei cinci sau �ase.

S-au n�pustit asupra ei, i-au sf�iat ve�m�ntul...

�i deodat�... o piedic� nea�teptat� sub s�nul ei minunat.

Totul biruit, afar� de aceast� mic� piedic�... un fleac de nimic.

Exact la fel cum e �i cu Saragosa. E gata luat�, cucerit� �i supus�...

"Acum ne vom bucura de tine". Dar poftim, un cadavru !

Sf�ie-l, vulpoiule tic�los, bucur�-te !

A� ordona armatei mele s� defileze �n fa�a ta cu stindardele �n�l�ate.

Dumneata, pane c�pitan, nu ai nimic din duritatea nepl�cut�

a lui Scipio Africanul, dup� c�te mi-am dat seama.

Nu am nimic din nici un Scipio.

Sunt pulbere �i cenu��.

Prive�te !

Ce-i asta ?

Demisia.

Nu mai pot s� suport slujba asta, simt cum m� ucide.

Nu m-am �nrolat �n armat� ca s� ard de vii

��rani spanioli nevinova�i. Con�tiin�a mea e de partea lor.

P�cat !

Acest r�zboi nu are sf�r�it. Cunosc c�nd �i cum un r�zboi se poate �ncheia.

Ei nu pot fi �nfr�n�i, fiindc� dreptatea e de partea lor.

E discutabil.

Pentru ce lupt� ei ? Pentru bunurile m�n�stirilor ?

Pentru Inchizi�ie �i pentru st�p�nii lor feudali ?

Popor ignorant !

Ce polonez ar lupta pentru o succesiune la tron ?

- Dar dumneata pentru ce lup�i ? - Pentru �ara mea.

A�a, deci. S�ngele v�rsat de noi aici, la Saragosa,

e de vreun folos cauzei noastre ?

Napoleon are nevoie de armate pentru el �nsu�i, nu pentru noi.

Las� f�r� ap�rare Polonia printului Ferdinand,

�n vreme ce noi suntem uci�i prin Castilia �i Aragon.

E r�zboi �i la noi ?

Da ! Austriecii se �ndreapt� spre Var�ovia.

M�car acolo a� �ti pentru ce a� avea de luptat.

Eu unul, m� �ntorc.

Vino cu mine acas�, �n patrie.

Pot s� m� �ntind pu�in aici ?

Du-te s� te culci, lep�d�tur� mic�.

Stai, ��i ar�t eu drumul.

�nc� mai sunt comandantul acestei m�n�stiri.

- A�teapt�. - Tr�d�torule !

Domnule c�pitan, el e c�l�uza pentru trupele noastre.

Ce mai faci, Pedro ?

Foarte bine, domnule c�pitan.

S� mergem. Pedro, trebuie s� aducem documentele de la statul major

pe drumul cel mai scurt.

- Domnule locotenent ! - Lini�te. - Domnule locotenent !

Domnule locotenent !

Ce e ?

O nenorocire ! L-au asasinat pe c�pitanul nostru.

- Pe cine ? - Pe c�pitanul Wyganowski.

Cine ? C�nd ?

C�l�uza spaniol�.

L-am g�sit pe c�pitan l�ng� zidurile ora�ului.

- V� rog, veni�i acum, domnule locotenent.

Solda�ii nu vor s�-l aduc� de acolo.

- De ce ? - Nu �tiu, treburi ofi�ere�ti.

C�pitane !

De ce ai milostenie pentru el, ofi�ere ?

Era un tr�d�tor. Nu merita s� poarte uniforma polonez�.

Voia s� demisioneze.

Voia s�-�i scape pielea.

Era un la� �i un dezertor.

Oameni buni, e un soldat !

Cinsti�i-l, fra�ilor !

Cinsteaste-l dumneata. Nu mai era un soldat.

Cu to�ii vom merge azi la lupt�,

Iar el �i ceruse demisia numai pentru el.

L�sa�i-l s� putrezeasc� aici, pe ar�i�a asta.

DRUMUL �MP�RATULUI

Pot s� iau ni�te ov�z pentru cal ?

Ai grij�, b�tr�ne, mi se pare c� e ceva �n neregul�.

M�n�nc�.

�i copilul... nu m�n�nc� ?

E-n regul�. Hr�ni�i-i !

- Totul bine, polonezule ? - Da.

La revedere, micu�ule.

Ia-l.

M�n�nc�, micu�ule. De ce pl�ngi ?

SOARTA SOLDATULUI

Ce ai p��it ?

Scoate�i s�biile ! �arja�i !

Un cal ! Da�i-mi un cal !

Spune�i-mi, domnule...

Am uitat numele acestei r�pe.

Somosierra !

Ura !

Tr�iasc� �mp�ratul !

Tr�iasc� �mp�ratul !

VEDENII

Tr�iasc� �mp�ratul !

Tr�iasc� �mp�ratul !

Sire !

Vorbe�te.

Am plecat din casa p�rinteasc�...

Am crezut c� pentru c� p�m�ntul patriei mele...

Dar acum pe meleaguri str�ine...

Ce dorin�a ai ?

Spune�i-mi c� nu a fost zadarnic, �i c� a fost pentru �ara mea.

�mp�rate ! �mp�rate !

A�a s� fie.

Tr�iasc� Polonia !

SANDOMIERZ

Nu las pe nimeni s� intre aici.

Nu la�i, z�u ?

P�i tocmai �sta-i ce c�utam noi. �sta ne trebuie

Nu v� las. �sta-i patul st�p�nei.

Bine... locotenentul va putea sta comod acolo.

N-am s� v� las aici. Am ordine strictissime s� scot patul �sta de aici.

Iar eu strictissime ��i spun c� tocmai am anulat aceste ordine.

��i interzic.

Mai taci ! Locotenentul are nevoie de odihn�, pricepi ?

Salut�ri st�p�nei.

Stai lini�tit, omule, dac� �i-e bine a�a.

- Doctorul zicea c� ai fost r�nit. - Unde ?

La um�r, domnule general.

�ntrebam �n ce lupt�.

De rana ta n-are dec�t s� se ocupe doctorul, nu-i treaba mea.

- �ntr-o �nc�ierare. - Adic�... - Adic� ?

�n timp ce eram �n patrulare, domnule general.

- Numele ? - Olbromski.

Am avut un cadet Olbromski la �coala de ofi�eri.

Ajunsese apoi ofi�er al Republicii.

Fratele meu mai mare.

- N-ai de g�nd s� dormi ? - Nu, domnule general.

- �i nici de murit ? - Nu, domnule general.

- Sigur ? - Sigur.

Atunci ascult�-m�... Stai de paz�, a� vrea s� dorm p�n� se crap� de ziu�.

Ai �n�eles ? P�n� �n zori.

C�nd �ncepe s� se lumineze, treze�te-m�.

A�a am s� fac.

- Domnule general ? - Domnule general...

Ce dore�ti ?

M�ine o s� fie o b�t�lie.

Ce mai descoperire.

L�sa�i-m� s� stau l�ng� dumneavoastr�.

�n calitate de ce ?

- Calitate de... - Spune... repede.

Adjutant.

Nu pot decide eu a�a ceva.

Sunt numai General de Brigad�.

Iar dumneata, ofi�er de rang inferior, care mai e�ti �i r�nit.

C�nd voi ajunge conduc�torul suprem n-am s� uit...

c� am dormit sub aceea�i plapum�.

Nu �tiu pe unde mi-e escadronul.

L�sa�i-m� s� stau cu dumneavoastr� p�n� �l voi g�si.

Bine, bine.

S� m� treze�ti...

�i s� dai cu m�tura pe teras�, te rog.

�i mai du-te la to�i dracii.

Generale... e ora !

Care or� ?

- Generale e diminea�� ! - Afar�.

Generale, nu mai dormi.

- Ce e ? Ne atac� ? - Ne atac�, ne atac�.

Cred c� niciodat� �n via�� n-am s� mai dorm ca lumea.

A�adar, s� pornim, Doamne Dumnezeule.

Domnule general, l�sa�i-m� s� stau cu dumneavoastr�.

Ce s� fac cu tine, ai ?

Face�i-m� adjutant.

��i �nchipui c� mergem la Sandomierz...

ca s� ne distr�m la bal mascat, nu ?

Trebuie s� �tii c� austriecii...

sunt de patru ori mai mul�i ca noi.

Am r�mas pu�ini aici, restul au fost trimi�i �n Spania.

O s� fie un masacru.

E �n joc soarta t�rii noastre.

- Unde ��i e regimentul ? - Nu �tiu.

Atunci, afl�, �i gata.

Domnule general...

- �tii nem�e�te ? - �tiu.

O s�-mi fii de folos ca t�lmaci

�n cazul �n care vom prinde vreun prizonier.

Ce umbli ca o doic�, cu haina descheiat� la piept ?

Sunt bandajat.

Bandajat ? Ia s� v�d.

Regimentul Unu, ai ?

Ai fost la Tczew ?

- Da. - �i la Gdansk ?

Da, domnule general.

Olbromski.

�mi amintesc de fratele t�u.

Era un ofi�er bun, de�i cam sentimental...

�i trist.

Ei, la drum !

Prin�e,

Era pe jos.

Rafal !

Olbromski !

Va s� zic�, e�ti �n armat�, acum.

�i v�d c� �i Prin�ul este aici, cu noi.

Nu tocmai. Nu m� aflu �n Sandomierz...

din dorin�a de a lupta cu austriecii.

Plec s�-mi fac datoria, �n�elegi despre ce e vorba.

Nu �tiu dac� am vreme s� discut�m ca alt�dat�.

Te-ai purtat cu mine at�t de ciudat...

- M-ai p�r�sit atunci f�r� nici o vorb�. - M� chemase tata.

Nu te mai obosi s� min�i. Tat�l t�u mi-a scris ca s� m� �ntrebe unde e�ti.

Adesea vorbeam de tine cu marele maestru.

Maiorul De With se afl� aici ?

Nu.

Dar unde-i ?

�naintea Domnului. Marele maestru a murit.

Lupt�nd �mpotriva noastr� ?

�n ce scop v� duce�i pe front, excelent� ?

Ca s� observ, dup� obiceiul meu, mersul treburilor omene�ti.

Ciudat� �ndeletnicire, �n ceasul c�nd patria e la greu impas...

A�a crezi tu ?

Ieri �nc� am fost �n lupt�... Trebuie s� ne �inem credin�a.

Cine s-ar duce acolo s� vad� doar cum mor al�ii ?

Vorbe�ti ca un soldat.

Dac� nu m�-n�eal� memoria, �n lupt�,

omul �i mai poate afla �i un loc potrivit pentru el.

Nu �n�eleg.

Pentru c� nu ai fost un elev destul de bun, erai �nd�r�tnic �i p�tima�.

- Unde te duci ? - La generalul Sokolnicki.

- Cu ve�ti bune ? - Bune.

S� nu ui�i s� mi-l aperi pe Sf�ntul Iacob.

Ce putere am eu ?

Prin�e, nu veni�i cu noi ? Evacu�m m�n�stirea.

O evacua�i ?

Austriecii vor ajunge aici �n c�teva clipe.

P�r�si�i biserica ?

C�nd austriecii vor ajunge aici, o vom bombarda.

N-am s� v� permit.

Opri�i-v� ! Nu le preda�i biserica Sf�ntul Iacob !

Sta�i ! De dragul Domnului !

�nc�rca�i !

Foc !

- Generale ! - Ce-i ?

- Nu distruge�i biserica, generale ! - Cine �i-a spus s� vii la mine ?

- Nimeni. - �i-atunci ? Foc !

Adun� toate trupele, generale. Vei reu�i s� o aperi.

Nu mai sunt trupe.

Ca s� salvez un ora� viu, voi pr�bu�i cocioaba asta peste austrieci.

- Opre�te ordinul �sta, generale. - Pleac� de aici !

Solda�i ! Nu da�i ascultare acestei comenzi.

Veni�i la mine, copii �i v�duve.

Veni�i la mine, copii �i v�duve...

Smulge-le fitilele �i stinge-le.

Executa�i-l !

E�ti degradat.

Michcik !

Acolo... Gintult !

Ucide-m�, canalie.

Lini�te, domnule.

S� nu mai scoate�i o vorb�.

Michcik, trebuie s� ajungem acas�, la Tarniny.

Prin�ul e pe moarte.

CAMERA DIN COL�

Nu vrea s� �i-l scoat�.

- A fost str�puns cu sabia ? - Cu baionet�.

Fugim de mai bine de trei zile �i trei nop�i.

De cine fugi�i de trei zile �i trei nop�i ?

De austrieci.

Nu-i o ru�ine asta.

V�d c� por�i mundir de ofi�er.

Da.

E�ti ofi�er.

Da, tat�.

E bine pentru mine, care nu mai am prea mult de tr�it,

s� te v�d �n uniform� polonez�

cum purtam �i eu pe vremea c�nd luptam pentru �ara noastr�.

Da... am servit sub comanda generalului...

Maic�-ta s-a pr�p�dit.

Zofka a�teapt� un copil, iar b�rbatu-s�u e �n armata lui Napoleon.

Ad Rosam per Crucem, Ad Crucem per Rosam.

�n eis... �n eis gemmatus resurgam.

Austriecii !

Urm�ri�i-i.

Doar diavolul �tie c��i or fi.

Kacper ! Du-te �n sat. Adun� to�i b�rba�ii.

Ia-o de-aici pe Zofka.

Pleca�i !

�i tu, n-ai putut s�-l aperi, tic�losule ?

L-am ap�rat, dar cei din sat nu ne-au ajutat.

CASA

Hai, micu�ule, hai.

Domnule locotenent. V� raportez c�...

Ce-mi raportezi, b�tr�ne austriac ?

V�... raportez c� vine un oaspete.

Krzysztof !

Krzysztof !

La dracu', dar ai un cal pe cinste. �sta da cal !

Din Iberia.

- De acolo vii ? - Da...

Trebuia s�-mi iau un cal bun pentru asemenea expedi�ie.

- Ce expedi�ie ? - �n marele r�zboi !

Ei da, �n�eleg.

Cum e posibil s� stea cineva deoparte trei ani, f�r� vreun r�zboi ?

70.000 de polonezi s-au �nrolat �i m�r��luiesc.

Deci vrei s� pleci iar ?

�n iulie, corpul nostru de armat�, al cincilea, a pornit spre Moscova.

Habar n-am de nimic. Stau aici, departe de lume, nu v�d pe nimeni.

P�i de-aia am �i venit, anume dup� tine.

M� bucur... M� bucur foarte mult.

Dup� cum po�i s� vezi, am treab�, �mi ridic o cas�.

Ridici cas�.

Am mo�tenit p�m�nt. Trebuie odat� �i odat� s� m� pun pe treab�.

Ce vrei, s� tai frunz� la c�ini, ve�nic ?

Vrei s� vii la r�zboi ?

P�i dac� merge cucona�ul...

A slujit la austrieci �mpotriva noastr�.

Am dezertat de �ase ori, domnule locotenent.

De trei ori m-au b�tut la stroi, m-au pus �n lan�uri...

Inculpat la Curte...

N-am izbutit s-o �terg la ai no�tri.

A trecut de partea noastr� abia la Sandomierz. Acum e vechil aici.

�i-�i place aici, �n mun�i ?

- P�i nu e r�u aici, numai c�... - Numai ce ?

- Numai c� nisip e cam pu�in. - Nisip pu�in.

Piatr� mult�, dar nisip... s� zic drept, cam pu�in.

A�a deci.

E timpul s� plec.

N-ai vrea s� r�m�i cu noi, aici, o vreme ?

Deja m-am ab�tut prea mult de la drumul meu.

Adio, Rafal.

Adio.

�nc� ceva. Am auzit de cazul t�u.

Probabil nu �tii, dar a fost clasat.

Am verificat chiar eu �nsumi.

Nu m� intereseaz�.

Acum m� simt mai mult ��ran, dec�t soldat.

CUV�NTUL DE ONOARE

Tr�iasc� �mp�ratul !

Tr�iasc� �mp�ratul !

Regia - Andrzej Wajda

SF�R�ITUL FILMULUI

Traducerea - Gogu.