Original subtitles

SUB ACOPERIRE DE PAȘTE

- Bună ziua! - Bună!

Doriți să gustați o ciocolată pascală?

- Sunt făcute manual. - Sunt tare drăguțe.

Domnișoara nu e o clientă oarecare. Îmi pare rău, dră Cavendish.

Dânsa e Erin Cavendish, directoarea de marketing.

- Ne vizitează des. - Îmi pare bine.

Îmi pare rău, dră Cavendish. N-am știut.

Nu-i bai. Nu doresc o atenție specială.

Nu sunt tocmai imaginea companiei.

- 'Neața! - 'Neața, Parker!

- Cafea. Notițe. - Mulțumesc.

Carter e în sala de ședințe.

Cum Paștele e în șase săptămâni, primele noastre transporturi ajung

în magazinele din toată țara,

inclusiv produsele din fabrica noastră automatizată din Sweetwater.

Aveți ocazia să le gustați. Luați cu toții. Nu vă sfiiți.

Mai multe mașinării, producție mai mare.

Dacă totul decurge bine, vom automatiza fabrica din Iowa.

Mulțumim, Carter. Îți apreciem optimismul.

După cum știți, anul trecut, pentru prima dată în istoria noastră,

vânzările de Paște au scăzut. Nu se mai poate repeta asta.

Unii dintre voi știu deja că vicepreședintele Bryce Cameron

a fost atras de Chocmate, compania nouă care face furori.

Corelând asta cu scăderea vânzărilor noastre...

Pot spune două cuvinte despre Chocmate, Foster?

Dle Cavendish... Chocmate o fi o companie nouă,

dar au avut cele mai mari vânzări pe Coasta de Vest în ultimul trimestru.

Știu foarte bine. Aromele lor moderne par să aibă priză la oameni.

Nu m-am gândit că ciocolata merge cu ceaiul verde.

Și au mai multe fabrici automatizate.

Produsele lor ajung pe piață mai repede, mai eficient.

Până nu renunțăm la toate ciocolatele noastre făcute manual...

Dar farmecul produselor noastre,

din punctul de vedere al marketingului, e latura personală. Corect?

Ciocolata artizanală reprezintă o mare parte din identitatea noastră.

Bine punctat, Erin.

Vânzările arată, iar Erin știe asta, că brandul nostru trebuie revigorat.

Din punct de vedere operațional, putem face mai multe.

Sincer să fiu, Cavendish Chocolates a rămas cu un pas în urmă.

Voiam să anunț că mă retrag anul ăsta, dar nu mai pot face asta.

Nu am un înlocuitor de încredere.

Trebuie să rezolv problemele cu care ne confruntăm.

Poate că are dreptate. Am rămas cu un pas în urmă.

O să ne revenim, tată.

Vreau să văd ce impact are etapa întâi a automatizării

la fabrica Sweetwater. O să-mi suflec mânecile.

O să discut cu oamenii din prima linie.

O să-ți spună ce vrei să auzi.

A adevărat. E greu să-i spui șefului un adevăr greu de acceptat.

Poți merge sub acoperire.

Te poți deghiza într-un muncitor oarecare.

Scuze, a fost o glumă proastă.

- Genial! - Poftim?

Dar nu pot s-o fac eu. Trebuie să fie cineva mai puțin cunoscut.

- Eu? - Cine e mai potrivit?

Ai știut să te ții departe de lumina reflectoarelor.

Nu lucrez aici nici măcar de un an.

Perfect! N-o să te recunoască nimeni.

Am master în administrarea afacerilor. Aș fi pierdută într-o fabrică.

Nu e o fabrică oarecare, e mândria noastră.

E fabrica pe care a clădit-o bunicul tău. E sufletul companiei.

N-am mai călcat pe acolo de când aveam zece ani.

O să vezi totul cu alți ochi.

Iar drumul de trei ore de la Seattle la Sweetwater e o plăcere.

Știi că intru în pâine la Chicago, în mai.

Am acceptat funcția asta ca să te ajut.

Știu că asta nu e pasiunea ta, dar te rog s-o faci pentru mine.

Ai ocazia să crești pe plan personal și profesional.

- Află cine ești cu adevărat. - Dar știu...

O să mergi acolo ca angajat transferat de la fabrica din Iowa.

Rezolv eu la Resurse umane. Nu mai trebuie să afle nimeni.

Le spunem doar celor de care avem nevoie.

- Bine, fie. - Excelent!

Fă-ți bagajele. O să stai acolo câteva săptămâni.

- Câteva săptămâni? - Vreau un raport complet.

Cum rămâne cu departamentul meu?

Ai creat o echipă foarte talentată. O să fim bine.

Bunicul tău a venit în Sweetwater, Washington, acum mai mult de 90 de ani,

doar cu o valiză și cu un vis.

Cum s-a materializat acel vis?

Suntem cel mai renumit producător de ciocolată din Vest,

avem magazine de ciocolată în toată țara.

Există chiar și un muzeu al ciocolatei care îi poartă numele.

E foarte important. O faci pentru familie.

Iepuraș de ciocolată?

Ăsta e un cufăr din ciocolată cu cremă de unt.

L-am creat personal. Cutia poate fi mâncată integral.

E din cea mai bună ciocolată artizanală. Are o parte mai bună.

Ascunde o grămăjoară de ciocolățele.

Bryan, încercăm să eliminăm produsele făcute manual.

Sunt foarte mulțumit de gama de produse pentru anul viitor.

Dar apreciez vizitele tale, apreciez că vii de la fabrică.

Îmi dai multe idei. Mersi.

- Bine. - Poți lăsa cutia.

Ca s-o am la dosar.

Bine.

Bună! Mă numesc Veronica Erinson. Îmi pare bine.

Nu pot să cred că fac asta.

Nu poți spune nimănui de la birou. Trebuie să fie secretul nostru.

Dar toată lumea știe că sunt gură-spartă.

Poftim! Ia cheile de la mașina mea.

- Pot să conduc Lexusul tău? - Da. Parchează pe locul meu.

Lumea o să creadă că sunt aici. Merg cu mașina ta în Sweetwater.

Dacă mă caută cineva, să lase un mesaj.

- O să fie ca și cum n-am plecat. - E foarte palpitant!

Dacă ai întrebări legate de campania pascală, sună-mă.

- Ți-am lăsat o mulțime de notițe. - O să ne descurcăm, Veronica.

Veronica...

Tocmai am ajuns la pensiune, tată. Te sun mai târziu. Pa!

Bine ai venit!

Aveți o casă fermecătoare.

- Eu sunt Lyla. Grant, soțul meu. - Îmi pare bine.

Eu sunt Veronica Erinson.

Aveți o casă tare frumoasă.

Mulțumim. Ne place să credem că e cea mai frumoasă pensiune din oraș.

Stau temporar aici, până îmi găsesc o locuință.

- Tot etajul e numai al tău. - Bucătăria e aici.

Poți folosi aragazul. Ești bine-venită să cinezi cu noi mereu.

- Mulțumesc. Sunteți foarte amabilă. - O să lucrezi la fabrica de ciocolată?

De mâine-dimineață.

Eu și Lyla am lucrat la fabrica de ciocolată.

- Serios? - Peste 30 de ani.

- Acolo ne-am cunoscut. - Acum ne-am pensionat.

Și administrăm Muzeul de Ciocolată Cavendish.

- Ce dulci sunteți! - Jocul de cuvinte a fost intenționat?

- L-ai vizitat? - Desigur. E familia...

E familia Cavendish. Sunt celebri pe-aici.

Sunt tare obosită. Am mers mult cu mașina,

așa că mă bag în pat, ca să fiu odihnită mâine. Mulțumesc.

- Noapte bună, Erin! - Nu cred că i-a zis.

- Știm cine ești, drăguță. - Ne-a zis tatăl tău.

Ne știm de când lumea.

Noi trei am lucrat împreună la linia de producție.

- Ai fost foarte convingătoare. - Ai început bine.

Bine. Vă mulțumesc.

Noapte bună!

Aparatele de sortat boabele de cacao nu pot fi la fel de precise ca omul.

Ai dreptate, Bryan. Sunt dureri de creștere.

Dureri de creștere?

Departamentul meu a pierdut patru oameni buni în ultima lună.

Îmi pare rău.

- Da? - Mă numesc Erinson. Veronica Erinson.

Da, desigur. Tocmai am primit vestea. Ia loc.

Susan Enwright, directoarea fabricii.

Îmi place să-i întâlnesc personal pe toți noii angajați.

Vii din Iowa.

Ești la prima vizită în Sweetwater? Veronica!

Da!

Ai mai fost vreodată în Sweetwater?

Da, când aveam zece ani, în trecere.

Ia zi-mi...

Scaun defect. Am cerut unul nou, dar lucrurile se mișcă greu.

Sau deloc. M-am dat bătută.

Probabil că ai auzit asta când erai în Iowa.

Noul slogan al companiei este "Savurând o viață dulce".

Avem o nouă echipă de marketing. Fac o treabă foarte bună.

Mulțumesc.

Că mi-ați spus.

Bine ai venit în Sweetwater!

Sper să ai parte de o viață dulce alături de noi.

Facem un tur rapid împreună. Ia un ou.

Ai venit în cea mai importantă perioadă a noastră, Paștele.

Formăm cu toții o mare familie.

Consider că fiecare angajat nou este

ca o bucată de ciocolată care așteaptă să fie formată.

O să lucrezi la o linie de producție cu Florence Baker,

care are foarte multă experiență. O să te școlească ea.

- Spune-mi Flo. Așa îmi zic toți. - Îmi pare bine, Flo.

O să începi la celebrul aparat de mulare a ciocolatei cu unt.

Creează baza unuia dintre renumitele noastre produse pascale...

- Iepurașul untos. - Exact.

În ultimele două primăveri, a fost cel mai bine vândut produs al nostru.

Chiar așa?

Vânzările, per total, au scăzut, dar iepurașul untos ne-a adus un plus.

Asta am auzit acolo unde am lucrat înainte, în Iowa.

Să ne asigurăm că iepurașul untos o să continue pasa bună.

Aici curge ciocolata. Mulajele o să vină pe bandă.

Apeși pe pedală, ca să oprești fluxul de ciocolată.

Umpli tava așa.

După care o așezi în unitatea de răcire. Uite-așa.

- Să-i dăm bătaie! - E rândul tău.

Arată-mi tu.

Ajunge! Ține-o dreaptă. Trebuie să fii mai rapidă.

Bun. Nu face... Ocupă-te de câte o tăviță.

Nu, n-o ridica.

Bun. Nu turna din... Nu.

Știi ceva? Poate că ar fi mai bine să începi cu altceva.

Ceva mai simplu, unde nu poți face mizerie.

Încearcă să te miști puțin mai repede.

- Se mișcă foarte repede. E stresant. - Am eu o vorbă care-mi place.

- Lasă-te purtată de val. - Mersi. Încerc.

- Ce ai în picioare? - Sunt drăguți, nu?

Drăguță, nu sunt încălțări potrivite pentru serviciu.

Slavă Domnului! A fost o zi tare lungă. Sunt epuizată.

Ești amuzantă, fată. E pauza de prânz.

- Unde ți-e prânzul? - N-am...

Ce o să mănânci? Ciocolată sau bezele moi?

E combinația mea preferată, dar te saturi repede.

De regulă, mănânc în oraș.

Nu știu cum fac cei din Iowa, dar noi venim cu mâncarea noastră.

Poftim! Nu e nimic special, dar o să-ți țină de foame.

Mulțumesc. Ești foarte amabilă.

Nu fi modestă, Flo. Faci cele mai bune sendvișuri cu șuncă și cașcaval.

Termină! Bryan, ea e Veronica. E prima ei zi aici.

- Bună! - Bună!

- Ne-am întâlnit azi-dimineață. - Da, ne-am dat cap în cap.

Am văzut că erai supărat. Am auzit discuția voastră.

Lucrurile au fost dificile în ultimul an.

Cum așa?

Bryan nu prea apreciază sistemele noastre automatizate.

Sunt ciocolatier-șef de opt ani,

iar experiența m-a învățat că mai repede nu înseamnă mereu mai bine,

iar cantitatea nu înseamnă mereu calitate.

Conducerea pare să nu aibă habar de cum stau lucrurile pe-aici.

Iar începe...

Din înaltul birourilor, iau decizii care îi afectează pe muncitorii lor

fără să-i consulte. Nu mai zic de Carter Darren, directorul de operațiuni.

De câte ori vine aici, de două ori pe an?

Îmi ignoră ideile pentru rețete noi. Fac ceea ce mi se spune.

Carter sigur e foarte ocupat.

Iar conducerea o fi bine intenționată, dar...

- Scuze... De partea cui ești? - Terminați!

Ideea e că aș vrea să vină măcar o dată cineva din conducere,

cineva în afară de Carter Darren, un membru al familiei Cavendish,

un adevărat membru al familiei Cavendish,

să stea față în față cu mine și să purtăm o discuție.

Cer prea mult?

E prima ta zi aici, iar eu te împovărez cu toate astea.

Ar trebui să-mi mănânc sendvișul în liniște.

- Bună, scumpo! - Bună, Lyla! Bună, Grant!

Erin...

Decorațiunile de Paște arată minunat. Sunt foarte festive.

Sunt pentru Festivalul Pascal din Sweetwater.

E unul dintre cele mai populare evenimente ale anului.

Include carnavalul, întreceri, vânătoarea de ouă...

- Da. - Sună minunat.

Chiar este.

Cum a fost prima zi la muncă?

- Aș spune că a fost dificilă. - Nu mă mir.

Cunoașteți un anume Bryan de la fabrică?

- Bryan Bailey. - Toată lumea îl știe pe Bryan.

E un băiat bun, dar acum suferă.

- Soția lui a murit acum doi ani. - Acum aproape doi ani și jumătate.

Dar începe să-și revină. Are o fiică deosebită, pe nume Madison.

Mă bucur.

Ți-am pregătit o baie cu spumă, dacă vrei să te relaxezi.

Da!

- Da, da! Mulțumesc. - Cu plăcere, Erin.

Sau rămâi Veronica?

Sinceră să fiu, habar n-am cine sunt acum. Noapte bună!

Cum a fost prima zi, Erin?

Prima zi mi-a deschis ochii, tată.

Paștele e perioada perfectă ca să fii acolo. Ce ai aflat?

Că nu le fac față iepurașilor untoși.

Dar e vina mea. Încă am de învățat.

O să înveți meserie.

Unul dintre noile aparate ar putea afecta calitatea boabelor de cacao.

E posibil să afecteze calitatea ciocolatei.

De-asta ești acolo. Ciulește urechile.

Asta fac. Învăț de la muncitorul de rând la propriu.

Tu ai început de jos, nu, tată?

Cum a fost prima ta zi la fabrică în tinerețe?

A fost dezastruoasă.

Ești într-un grup select, scumpo.

M-am gândit că linia iepurașilor untoși, poate, nu e pe gustul tău.

Poate că ar fi mai bine să lucrezi la coșulețele pascale.

O să te instruiască Bryan.

El supervizează noile aparate de aranjat coșulețele.

Nu știu dacă știți asta, dar nu mă înțeleg foarte bine cu Bryan.

După cum ți-am zis ieri...

După cum ți-am zis ieri, formăm o mare familie.

Trebuie să învățăm să colaborăm, chiar dacă avem păreri diferite.

E un om insistent.

- Se poate să... - Nu-i bai. Răspunde!

- Mersi. Nu pot vorbi acum. - Carter întreabă de tine de ieri.

Și rămân fără scuze.

Spune-i că am fost la o ședință la prima oră. Ba nu, la prânz.

Dar mașina ta e aici.

Am luat un Uber. Trebuie să închid. Scuze...

Unde rămăseserăm?

La colaborarea ta cu Bryan.

Așa e. Sigur e o idee bună?

E ideea mea, așa că sigur e bună.

Ia un ou.

- Am venit pentru coșulețele pascale. - Da, am primit vestea.

Nu supervizezi ingredientele azi?

Nu. Departamentul meu nu prea mai are nevoie de mine.

Dar, fiind responsabil de controlul calității,

supervizez aranjarea coșulețelor pascale.

Am început cu stângul ieri și speram s-o putem lua de la capăt.

- Mi-ar face plăcere. - Bine. Hai încoace!

Asta e noua noastră achiziție. Aranjează coșulețele pascale,

făcând munca a peste zece angajați.

- Iar el e Murray, decoratorul nostru. - Nu sunt o achiziție nouă.

Îmi pare bine, Murray. Eu sunt Veronica.

- Îmi pare bine. - De cât timp lucrezi aici, Murray?

De mai mult timp decât aparatele de aici.

Murray e un adevărat maestru. El e autorul

unora dintre cele mai renumite ciocolate artizanale ale noastre.

Ce părere ai despre noul sistem?

Mașinăria nu știe că nu arată bine.

Cum așa? Nu e același coșuleț pascal?

Hai încoace! Vreau să-ți arăt ceva.

Nu există substitut pentru un coșuleț Cavendish aranjat manual.

Murray e un adevărat maestru.

Poftim coșulețul!

- E superb. - Pe care ai prefera să-l cumperi?

Pe cel făcut de Murray sau pe cel făcut de mașinărie?

Nu există comparație.

- Vrei să faci unul? E distractiv. - Bine. Sigur.

Supervizorul se folosește de puterea exemplului? Sunt curioasă.

Îmi ceri să aranjez un coșuleț pascal, dră...

- Nu-ți știu numele de familie. - E Cav...

- Vrei ceva de băut? - Scuze... Aerul e uscat. Erinson.

Mă numesc Veronica Erinson.

Dră Veronica Erinson, astăzi mă voi folosi de puterea exemplului.

Iepurașul trebuie pus în centru.

Adăugăm o mână de ouă de ciocolată. Le lăsăm să cadă.

- Punem ouă de jucărie? - Da, pe lateral.

Nu uita de acadele.

- Nu uita de morcovi pentru iepuraș. - Zici bine.

Flori...

Deși e de modă veche, mereu mi-a plăcut coșulețul pascal Cavendish.

- Și mie. - Iepurașul e liantul.

E unul dintre produsele noastre cele mai bune din ciocolată cu lapte.

- Serios? - Da.

- Am un doctorat în ciocolată. - De la Universitatea Ciocolatei?

Da, de la Universitatea Ciocolatei.

De fapt, am făcut școala de bucătari în Oregon.

Iar acum lucrezi cu ciocolată?

M-am îndrăgostit de ciocolată la cursuri.

Crescând aici, iei lucrurile astea de bune,

dar, la școală, am văzut ciocolata într-o altă lumină.

Măiestria din spatele ei,

creativitatea, talentul artizanilor.

Îți permite să creezi ceva din frumusețe pură.

Asta înseamnă ciocolata pentru mine.

Frumusețe pentru toate simțurile.

Atingerea, văzul, mirosul.

- Auzul. - Auzul?

- Vrei să mai încerci unul? - Sigur.

Mâncarea e delicioasă.

Am tot zis că o să vă întreb. Cum a fost să lucrați cu tata?

Cu Foster? Om harnic, nerăbdător să afle totul despre fabrică.

De-asta a fost înlocuitorul perfect după ce bunicul tău s-a stins.

N-am apucat să-l cunosc cu adevărat pe bunicu'.

Înainte să deschidă fabrica, dl Cavendish avea un cărucior.

Și vindea ciocolată din ușă în ușă.

Era tare fericit când îi vedea pe copii zâmbind.

Și pe noi ne-a făcut să zâmbim.

Bunicul tău știa încă de pe atunci că ciocolata nu se rezumă la gust.

Înseamnă să faci parte din viața oamenilor, din tradițiile lor.

Înseamnă creare de amintiri.

Păcat că nu se mai fac renumitele ouă Cavendish. Erau deosebite.

Am mâncat ciocolata aia la prima noastră întâlnire. Nu, scumpule?

Mi le aduc aminte. Le adoram când eram mică.

Erau mari, frumos pictate,

cu jeleuri colorate. Erau adevărate opere de artă.

- Și ascundeau o jucărie-surpriză. - Da!

Nu le-am mai văzut de când lumea.

Mi-e rușine să întreb. De ce nu le-au mai făcut?

Erau făcute manual, cu meticulozitate. Dura prea mult.

- Și lucrurile se schimbaseră. - Piața s-a schimbat.

Avem o copie din plastic expusă în muzeu.

Organizăm un curs de decorat ouă de Paște weekendul ăsta.

Ce-ar fi să vii?

Poate că o să vin.

Fișierul "prezentare de Paște"?

Da. Trimite-l tuturor, cu mesajul meu obișnuit.

Trimite-mi niște variante de scaune de birou. Scaune bune.

Îți explic mai târziu. Trebuie să închid.

Mă pregătesc să vizitez Muzeul de Ciocolată Cavendish.

Ador locul ăla. Acum doi ani l-am vizitat...

Parker... Lucrezi și în weekend? Uneori, avem prea multă treabă.

Da, mult prea multă treabă.

I-ai transmis mesajul meu lui Erin?

A plecat la o conferință de marketing.

- N-am auzit nimic. - A apărut în ultima clipă.

- Vorbești cu ea la telefon? - Vorbesc cu mama. Cu tata. Cu ai mei.

Discut cu ai mei.

Ți-a zis ceva de grafica de prezentare?

- A zis ceva de grafica de prezentare. - Vreau să fie roz și albastră.

A zis că o vrea roz și albastră.

Serios? Excelent! Mulțumesc.

Te descurci minunat, Parker. Mersi pentru tot.

A fost tare stresant.

Îți place ceea ce vezi? N-am vrut să te sperii.

Nu-i bai. Admiram oul.

- Ce părere ai? - Aș vrea să văd unul adevărat.

Mă gândeam la același lucru.

Dacă te întrebi ce caută un bărbat cu borcănele de vopsea...

Nu, îți stă bine cu ele.

Am venit pentru cursul de decorat ouă.

Minunat! Și eu am venit tot pentru asta.

- Serios? - Da.

E dincolo de ușa aia.

E minunat.

Ți-i prezint pe urmașii lui Michelangelo.

- Cum merge treaba, scumpo? - Bine, tată.

Arată bine.

Veronica, ea e fiica mea, Madison.

- Bună, Veronica! - Bună! Îmi pare bine.

- Sunt plină de vopsea. - Văd. Pari să fi muncit din greu.

E clar că un artist a lucrat mult judecând după mizeria din jur.

Sau de pe ou.

Ce părere aveți despre oul meu?

- E splendid, scumpo. - Îmi place mult.

Culorile îmi amintesc de florile primăverii.

Voiam să pun un fluture în mijloc, dar nu prea știu să desenez fluturi.

- Te pot ajuta? - Sigur.

- Ce culoare să aibă? Mov? - Da.

- Ia să vedem... - Îmi plac mult fluturii.

- Și mie. - Pentru că sunt frumoși?

Da, Și pentru că încep viața într-un fel...

- Și o termină într-o altă formă. - Exact. Facem un fluture frumos.

- Asta are sclipici. - Atunci, trebuie s-o folosim.

- Da. - Frumos!

- Te-ai distrat, Maddie? - Clar.

- Tu te-ai distrat, Veronica? - Clar.

Erin!

Veronica!

Veronica!

- Cred că vorbește cu tine. - Hai să-l vezi!

- Arată foarte frumos. - Chiar așa.

Vreau și eu unul.

Nu mai facem așa ceva, scumpo. I-am scos de pe piață.

De ce?

Uneori, lumea se mișcă prea repede, iar oamenii vor totul imediat.

- Dar e foarte frumos. - Nu te contrazic.

Dră Enwright! Voiați să mă vedeți?

Da. Te rog, ia loc.

Dacă are legătură cu faptul că am gustat ciocolatele...

Nu de asta te-am chemat. Sâmbătă e târgul anual de ciocolată.

Oamenii din oraș și din zonele adiacente se adună

și fac schimb de ciocolată de casă cu temă primăvăratică.

Avem o cursă de ștafetă pentru copii.

Cavendish sponsorizează evenimentele. Am nevoie de doi angajați

care să reprezinte compania și să împartă ciocolată.

Unul dintre ei e Flo. Excelează la așa ceva.

- Și mi-a cerut s-o însoțești. - Eu?

O mai fi lucrând vreo Veronica Erinson pe-aici?

- Ce părere ai? - Da. Vă puteți baza pe mine.

Excelent!

Bine ați venit la Târgul de Ciocolată!

Bună! Încercați un mănunchi de caramel. O să vă placă.

- Bună! - E foarte palpitant!

- E primul meu târg de ciocolată. - O să-ți placă. Bună!

Ei ce caută aici?

Chaz și Trent, proprietarii Chocmate, o companie de ciocolată în vogă.

- Îl tot văd pe rețelele sociale. - Prosciutto cu nuci pecan.

Toată lumea din Sweetwater și din jur e bine-venită.

Fabrica lor e la o oră distanță. Să zicem că sunt din zonă.

N-ați mâncat în viața voastră o ciocolată mai bună.

- Știu să atragă oamenii. - Încercați-o, vă rog! Excelent!

Fii atentă aici!

Betty! Bună, doamnelor!

Ce faceți în după-amiaza asta superbă, doamnelor?

- Bine. Mulțumim. - Trebuie să gustați ciocolata asta.

- E din noua colecție cu mentă. - Nu-mi prea place menta.

Sinceră să fiu, nici mie. Uneori, aroma e prea puternică.

Dar o ciocolată cu mentă Cavendish e ca o briză de primăvară.

- Ca o briză? - Exact.

Ce ți-am zis?

Serviți-vă!

- Mulțumim. - Pa, doamnelor!

Flo, știi să convingi omul. Ar trebui să lucrezi în vânzări.

Mersi. Sinceră să fiu, am încercat.

Am depus la conducere mai multe cereri, dar nu mi-au răspuns.

N-are cum.

- Bună! - Bună!

Madison se joacă cu niște prietene, așa că voiam să mă plimb puțin,

să gust creațiile celorlalți ciocolatieri. Vrei să mi te alături?

Cred că vorbea cu tine, fată. Mă descurc singurică.

N-o să mă plâng de conducere. Promit.

- Bine. - Mergem?

Ăștia sunt puii primăvăratici ai dnei Gillingham.

Sunt renumiți în toată lumea. Mă rog, în Sweetwater.

Schimbă ingredientele în fiecare an.

Simt cremă de cacao, puțină coajă de portocală,

o gură de amaretto.

Știi asta după o singură gură?

Trebuie să asculți ce-ți spune ciocolata.

- Să fie atât de ușor? - Asta spune Gabriel Belanger.

- Ciocolatierul? - Unul dintre marii ciocolatieri.

Mereu am visat să merg în Elveția și să mă înscriu la școala lui.

- Niciodată nu-i prea târziu. - Poate.

Asta e rețeta bătrânului Bill Wallham. E rândul tău.

Trebuie să închizi ochii. Te ajută să-ți concentrezi papilele gustative.

Bine. Ce simți...

Încerc să-mi deschid inima, ca să ascult ciocolata.

Simt un gust puternic de ciocolată.

Foarte amuzant. Ai încredere în simțurile tale.

Ai încredere în ce simți.

Simt o ușoară aromă de...

- Aromă de... - O aromă de afumătură.

Da.

- De la chipotle. - Serios?

E ingredientul lui secret.

Vezi? Trebuia doar să te încrezi în sentimentele tale.

Oameni buni, e timpul pentru cursa de ștafetă.

Haideți în spate!

Pe locuri...

- Pare foarte entuziasmată. - Este.

- Fiți gata! - Ne-am antrenat acasă.

Start!

Da! O să reușești!

Floare la ureche!

Hai, Maddie! Hai, scumpo!

Hai, Maddie!

- Tati, cum m-am descurcat? - Incredibil, scumpo.

Am terminat pe doi. A fost tare distractiv.

- A fost foarte palpitant. Bravo! - Mersi.

Se poate s-o duc pe Maddison la un ceai cu gheață?

Da, ar fi minunat. Bravo, scumpo!

A fost foarte distractiv. Am fost foarte aproape să câștig.

Au fost clipe tensionate. Distractive, dar tensionate.

Da. Un ou, o lingură, o cursă...

Uneori, cele mai simple lucruri sunt cele mai frumoase.

Îmi place mult aici.

Ai mai fost în Sweetwater?

Am mai fost aici când aveam zece ani, dar eram în trecere.

E un loc minunat pentru a întemeia o familie.

Bryan, am auzit de soția ta. Îmi pare rău.

Mulțumesc.

Am avut marele noroc de a avea sprijinul familiei și al comunității,

așa că simt că încep să-mi revin.

Am avut norocul de a o cunoaște.

Speri să găsești un om care să scoată ce-i mai bun din tine,

care să te învioreze, care să-ți ofere încredere.

- Exagerez cu detaliile intime? - Nu mă deranjează.

Care-i treaba cu tine? Care-i povestea ta?

Povestea mea? Nu e foarte interesantă.

Nu sunt de acord cu tine.

De unde să încep?

- Începe cu începutul. - Nu zici rău.

M-am născut în Seattle. Partea următoare nu știu dacă e adevărată.

În ziua în care m-am născut,

a plouat atât de tare, că recordul de precipitații zilnice a fost doborât.

Serios? A plouat, nu glumă.

Când eram mică, mama îmi spunea că era un semn bun,

fiindcă a trebuit să strălucesc mai tare ca să trec de nori.

Frumos...

Am copilărit în Seattle, apoi, am plecat la facultate.

- Universitatea Ciocolatei? - N-am fost admisă acolo.

Am făcut facultatea pe Coasta de Est. După facultate,

am încercat diferite slujbe, în diferite orașe,

dar nu m-am atașat cu adevărat de nimeni și de nimic.

Încă nu te-ai regăsit. Nu-i bai.

Tata m-a tot împins de la spate să mă implic în afacerea familiei,

dar nu eram sigură dacă era de mine.

Voiam să-mi croiesc propriul drum în viață.

Dar e greu să-ți croiești propriul drum când nu știi destinația.

Te înțeleg. Poate că slujba asta nu pare un vis devenit realitate,

dar poate că e un punct de plecare spre altceva.

Ți-era scris să ajungi aici. Chiar cred asta.

Bună, dragilor! Doriți ciocolată?

Bryan, nu? Ciocolatier-șef la Cavendish.

Ne-am cunoscut anul trecut, în Spokane.

- Așa e. Chaz și Trent. - Eu sunt Trent, el e Chaz.

Scuze... Mă bucur să vă revăd. Faceți lucruri interesante.

- E un compliment? - Nu sunt sigur.

Ea e Veronica, o prietenă. Suntem colegi la fabrică.

- Îmi pare bine. - Doriți să gustați?

Asta se numește "căldura primăverii".

- Nu. Am gustat-o. - O gust eu. Am învățat multe azi.

Conține ardei iute habanero.

Ești bine? Vin imediat!

Bryan, am venit la târg din mai multe motive.

Căutăm un nou ciocolatier-șef. Nu le mai putem face pe toate.

Noul nostru vicepreședinte a zis că ai fi omul potrivit.

Adică vicepreședintele pe care ni l-ați furat? Mai vreți un om de la noi?

Când ciocolata e bună, nu te poți opri.

Ți-am oferi libertate totală de exprimare.

Suntem buni, dar vrem să fim pe primul loc.

Să fim sinceri... Familia Cavendish e blocată în trecut.

Noi privim spre viitor.

Sună-ne, dar nu aștepta prea mult.

Bună!

- Toate bune? - Da, sunt bine.

Tu cum ești?

N-am băut în viața mea atât de mult ceai cu gheață.

Dar cred că am stins focul.

Tati, o pot întreba de animale?

Voia să-ți spună ceva.

Știai că Madison Bailey a primit rolul mult dorit, de iepuraș de Paște,

la carnavalul din cadrul Festivalului Pascal?

Ce? Uimitor! Felicitări!

Trebuie să învăț să țopăi.

Vrea să se documenteze mâine la țarcurile cu animale.

Vii și tu?

Mi-ar face plăcere.

O să ne distrăm pe cinste!

Și-a intrat bine în rol.

Cred că încearcă interpretarea metodică.

- O să mănânce numai morcovi. - Tati, n-o să mănânc morcovi.

Toată lumea știe că iepurii mănâncă în special iarbă și fân.

- Am fost educat. - Școlit. Așa se spune.

Am înțeles.

O să mergi la Festivalul Pascal din piața centrală?

M-am oferit să coordonez vânătoarea de ouă de anul ăsta.

- E o mare responsabilitate. - Nu m-am gândit la ce-o să fac.

- Am făcut bine? - Sunt foarte mândru de tine.

- O să-i dai pe spate. - Mai trebuie să-mi termin costumul.

Își face propriul costum de iepuraș de la zero.

- Nu face niciun compromis. - Veronica, mă ajuți să-l termin?

- Mai am de făcut urechile și coada. - Maddie!

- Sunt cele mai importante părți. - Așa e.

- Tati excelează la aproape orice... - Mai puțin la cusut?

N-am spus-o eu.

- Veronica, nu trebuie... - Am cusut mult la viața mea.

Mi-ar face plăcere.

Da!

Uite, tati! Au capre!

Te-am prins.

'Neața! Bună dimineața, Flo!

N-am mai văzut pe nimeni atât de fericit că merge la muncă.

E primăvară și totul înflorește.

Automatizarea pare să decurgă bine. Îmi plac noile modele. Sunt deosebite.

- Vreau să vă prezint pe cineva. - Nu fi așa de timidă.

Carter Darren, directorul de operațiuni din Seattle.

Ne vizitează de câteva ori pe an, dar asta e o vizită-surpriză.

Da, o vizită neanunțată.

Voiam să mă asigur că totul e bine pentru campania de Paște.

Nu mai e nici măcar o lună până la ziua cea mare.

Ea e Florence Baker.

- Îmi pare bine. - Și mie.

Iar ea e Veronica Erinson.

- Ce faci? - Aranjez cutiile.

Veronica, vreau să ți-l prezint pe Carter.

Carter Darren? Acel Carter Darren?

- Erin? - Son.

- Da. Mă numesc Veronica Erinson. - Aici erai?

S-a transferat din Iowa.

Admir anumite modificări pe care le-ați făcut.

Mașinăria de iepurași untoși e un vis,

dar mașinăria pentru coșulețe are probleme.

Scuze, dar sunt foarte nedumerit.

Te-aș putea lămuri în cealaltă încăpere, lângă mașinărie.

Bine.

Ești sub acoperire?

Ești sub acoperire? Aici ai fost în tot timpul ăsta?

- Nu-i de mirare că Parker m-a evitat. - Nu te evită.

Am condus departamentul de marketing de aici, cu ajutorul lui Parker.

- Ce-ai aflat? - Multe lucruri.

Unu la mână, comunicarea e deficitară între fabrică și sediul central.

Ai cunoscut-o pe Flo. Ar excela în vânzări,

dar nimeni de la sediul principal nu i-a răspuns la cererile de transfer.

Susan a tot cerut un nou scaun de birou, dar nimeni nu ascultă.

- Asta sigur le scade moralul. - Avem probleme mai mari.

Cred că vânzările sunt afectate de strategia de automatizare. Serios.

Mașinăria de coșulețe pascale nu le aranjează grozav.

E un prototip. N-a mai existat așa ceva.

O să existe dureri de creștere.

O altă problemă, aparatul de sortat boabele de cacao.

Dacă ar fi sortate de oameni, ar ajunge mai puține boabe stricate în produs.

Poate că ciocolata noastră nu mai e la fel de bună.

Bine. Ai aflat câteva lucruri. Ai de gând să te întorci la birou?

Mai am mult de muncit la raport. Ăsta e doar vârful aisbergului.

Bine, dar nu-ți recomand să mai rămâi mult.

La ce te gândești?

- Lyla, îmi place mult aici. - Sweetwater are un farmec aparte.

Învăț foarte multe despre afacerea familiei.

Dar? Simt că urma un "dar".

Dar nu-mi place viața asta dublă.

Va trebui să fiu sinceră la un moment dat, nu?

Va trebui să le spun adevărul tuturor.

- Inclusiv lui Bryan. - De tine depinde.

Pari să te simți bine în compania lui.

Să presupunem că-i spun adevărul și că n-o să mai discute cu mine.

A suferit deja foarte mult.

Nu vreau să-l rănesc. Poate că nu trebuie s-o fac.

Cum așa?

Nu-i spun adevărul, îmi termin treaba aici

și plec din Sweetwater.

Se pare că ai de luat o decizie.

- Bryan, e incredibilă. - Am încropit-o în grabă.

- Ce e? - Desertul preferat al lui Madison.

Ciocolată albă cu cremă de unt.

Scuze, dar nu știu limba gura-plină-de-ciocolată.

Îți pot traduce eu. E ciocolată albă cu cremă de unt.

Am folosit unt proaspăt de la o fermă din zonă și o păstaie de vanilie.

- E tare bună! - Ai inventat rețeta asta?

Vreau să încerc multe rețete,

dar, dată fiind poziția mea în companie, se pune praful pe ele.

- Dar noi le putem gusta. - E un avantaj foarte dulce.

Vă las să vă faceți treaba. Am ceva de făcut. Distracție plăcută!

- Ești foarte pricepută la cusut. - Mulțumesc.

- Am avut o profesoară bună. - Cine?

Mama mea.

Să știi că și tații pot fi profesori foarte buni.

Da. Tatăl meu e cel mai tare.

Te cred. Dă-mi coada. Ia să vedem...

Hai s-o coasem acolo!

- Vrei să încerci? - Sigur.

Bine. O să-ți arăt cum se face.

Acul intră și iese din gaură, ca un iepuraș.

Iepurașul coboară în gaură,

apoi, iese din gaură. Încearcă și tu.

Iepurașul coboară în gaură

și iese înapoi.

Bravo! Asta înseamnă să coși. Ai învățat repede.

Acum știi să coși. Și am terminat.

Arată foarte bine! Mulțumesc.

Ești tare drăgălașă!

O să fii cel mai drăgălaș iepure de acolo.

Ce ai acolo?

Madison îi spune Hippity Hop Fizz.

Conține suc de portocale, suc de merișoare, piure de căpșuni,

cuburi de gheață din suc de ananas,

iar sursa bulelor e secretă.

Am pus sifon.

În cinstea primăverii și a noilor începuturi!

E delicios.

Madison a făcut din asta o tradiție pascală,

la fel ca vânătoarea de ouă din casă.

Deci răspunzi și de vânătoarea de ouă de acasă? E impresionant.

- Tu ai făcut desenul ăsta, Bryan? - Schițez din când în când.

Aș vrea să pot face și eu asta. Ești foarte talentat.

Talentat e prea mult spus.

Ești prea modest.

Bine, să zicem că sunt talentat, dar nu foarte. De acord?

De acord.

E târziu.

- Este. - Ar trebui să plec.

Mersi pentru tot ce ai făcut cu Maddie.

N-am făcut decât să cos.

Ai făcut mult mai multe.

A spus că te consideră prietena ei.

Bryan, vreau...

Ce?

Veronica, am făcut ăsta pentru tine.

Meșterește la el de ieri.

L-am făcut singurică, pentru a-ți mulțumi.

Tati a spus că lumea apreciază lucrurile făcute manual.

- Nu, tati? - Corect.

Tăticul tău are dreptate. Darurile făcute manual sunt cele mai bune.

- Mulțumesc. Îmi place mult. - Cu plăcere.

Și îl poți decora cum vrei.

- Veronica! - Ești bine?

Sunt foarte bine.

- Pleci? - Da.

Mulțumesc pentru suc. Mulțumesc pentru splendidul ou.

Îmi poți împrumuta desenele? Promit să le aduc înapoi.

- Sigur, nu-mi fac nicio grijă. - Mulțumesc. Pa!

Cred că-i place oul meu.

Legendarul ou Cavendish.

Readucem pe piață cea mai tare ciocolată din istorie.

Nu știu ce să zic.

O să fie mai mare, mai bun, mai frumos ca oricând.

Prezintă tu conducerii ideea.

- Eu? - Da, tu.

Dacă nu cumva mai e vreun Bryan Bailey pe-aici.

Datorită creativității și experienței tale, o să fie un mare succes.

- Paștele e în trei săptămâni. - Și?

Și-așa ne e greu să ne onorăm comenzile.

Asta, fără un produs nou.

- Bryan... - Conducerea n-o să accepte asta.

- Nu-mi ascultă niciodată ideile. - Ești sigur de asta?

Da, sunt sigur.

Atunci, o să găsim o soluție împreună.

Vezi? Știam că o să accepți.

- Chiar crezi că o să-i convingem? - Gândește-te bine.

Noile firme de pe piața ciocolatei, ca Chocmate,

bombardează piața cu produse "moderne".

Precum ciocolată cu ceai verde, cu castravete, cu ketchup.

- Serios? - Pe ultima am inventat-o.

Noi alegem cealaltă abordare.

Revenim la produsele tradiționale, care ne-au adus renumele.

Continuăm cu produsele actuale, dar adăugăm un produs retro.

- Legendarul ou Cavendish. - Pot fi sincer cu tine?

Desigur.

M-am tot gândit la asta de săptămâni bune.

- Mințile luminate... - Da.

Ascultă-mă... În loc să punem în ele jucării, punem un fluture.

Un fluture?

Un fluture din ciocolată albă cu cremă de unt, rețeta ta.

Pictăm aripile cu roșu și cu mov, culorile Paștelui.

Sună minunat.

Fluturele este simbolul primăverii.

- Al revigorării. - Al schimbării.

Pe asta trebuie să punem accent.

Am putea lansa o colecție de surprize.

Fiindcă cel mai mult contează ce e în interior.

De unde începem?

Ce-ai zice să începem cu începutul?

E o idee bună.

E un desen foarte frumos, Bryan.

Dar Paștele e în mai puțin de trei săptămâni.

Eu sunt doar directoarea fabricii. Nu pot aproba un nou produs.

- Deci trebuie să vorbim cu Carter. - Da, probabil.

Sau am putea apela la altcineva, la directoarea de marketing.

- Serios? - Da. E o idee bună.

Cei de la Marketing colaborează des cu cei de la Operațiuni.

- Așa e. - Interesant.

Erin Cavendish e directoarea de marketing.

Am auzit că e foarte bună, foarte isteață.

Și eu am auzit asta.

Am numărul ei salvat în agendă.

- O pot suna chiar acum. - Acum?

Da.

- Nu. - N-are rost să așteptăm.

De acord. Să nu pierdem vremea.

Sună.

- Nu răspunde. - O fi în vreo ședință.

Mi-a intrat mesageria vocală.

Bună, dră Cavendish! Mă numesc Susan Enwright.

Sunt directoarea fabricii din Sweetwater.

Doi angajați foarte talentați au venit cu o idee foarte bună.

Nu știam că Erin o să meargă sub acoperire.

Consider că trebuia să fiu informat.

Voiam să rămână între mine și Erin.

Ce v-ar putea spune ea în plus față de mine?

Am vizitat recent fabrica din Sweetwater și prima etapă decurge excelent.

Erin are o altă părere.

Domnule, lucrez la compania asta de șase ani.

Îmi pasă de ce am clădit și de ce vom clădi.

Vreau să cresc împreună cu această companie.

Etapa a doua, automatizare în proporție de 50%.

Pot trimite o echipă în weekendul ăsta. Dați-mi undă verde.

O să iau o decizie după ce Erin își termină evaluarea.

- Vreau să aud tot ce are de spus. - Am înțeles.

Îmi știți părerile.

Ce părere ai, tată? Suntem pregătiți?

Am vești bune. Am primit un e-mail de la Erin Cavendish.

Aveți prezentarea miercuri, la ora 10:00,

la sediul Cavendish din Seattle.

- Ce? E incredibil! - E uimitor!

- Felicitări! Meriți asta. - Iar tu, nu?

O să vă prezentați ideea în fața consiliului director.

- Mulțumesc, Susan. - Mulțumește-i lui Erin Cavendish.

Oriunde ar fi ea.

Miercuri... N-avem foarte mult timp.

Vom reuși.

Se pare că ai de făcut un ou. Ai face bine să te cuibărești.

- Te-ai descurcat bine, dră Erinson! - Te-ai descurcat excelent, dle Bailey.

- Mulțumim, Murray. - Cu plăcere. Mă bag în pat.

Arată minunat. Succes!

- Mersi. - Noapte bună!

Prezentarea o să decurgă minunat.

Zi-mi dacă mai ai nevoie de ajutor cu pregătirile.

Dacă am nevoie de ajutor? O să lucrezi cu mine.

Bryan, tu ești creatorul. Tu ar trebui să prezinți.

Nu.

Nu pot vorbi în fața consiliului director.

Ba poți. Suntem o echipă.

Am făcut asta împreună și vom merge împreună.

Așa rămâne.

Sper că ați primit cu toții nota informativă.

Veronica Erinson, de la Sweetwater, este Erin Cavendish.

Bryan nu știe că Veronica este Erin?

- Corect. - Am înțeles.

Îmi mai trebuie o cană de cafea.

Oare o să fie prezentă și Erin Cavendish?

Nu știu cum să-ți răspund.

Știu că e foarte ocupată, dar aș vrea să-i mulțumesc.

N-am cunoscut-o, dar simt că ea ne-a adus aici.

Bryan, poate că e cel mai prost moment posibil.

- Nu sunt cine crezi tu că sunt. - Veronica, ce te-a apucat?

Dacă ți-e teamă de prezentare, vorbesc eu mai mult.

- Nu la asta mă refer. - Puteți intra.

Bine.

După tine.

O să înceapă Bryan. Vorbește-ne despre procesul de creație

și despre sursa de inspirație din spatele oului.

- Bryan! - Mulțumesc, Veronica.

Din punct de vedere creativ, legendarul ou Cavendish

înseamnă revenirea la ciocolata artizanală care ne-a adus faima.

Baza este acoperită cu jeleuri în culori pascale.

Dar am adăugat un element modern.

Aceste flori din glazură subliniază trăirile trezite de primăvară.

Frumoasă introducere, Bryan, dar am o întrebare.

- Da! - Îl putem mânca?

Tot așteptam să spuneți asta. Să-l desfacem...

E una dintre cele mai bune ciocolate din câte am mâncat.

Vă rog s-o gustați.

Aici avem un fluture din ciocolată albă cu cremă de unt.

Îl punem înăuntru,

în locul jucăriei.

- Îl pot mânca? - Sigur că da.

Putem pune tot felul de animale de ciocolată în interior,

dacă primim undă verde.

Dacă? Când primim undă verde.

Bryan, îmi amintești de o zicală care-mi place mult.

Încrederea e drumul care duce spre reușită.

Iar Er...

E recomandabil să fim precauți. Asta voiai să spui?

Să fim curajoși, dar realiști.

Da, fix asta voiam să spun. Mulțumesc, Veronica.

Îmi place produsul, dar o întoarcere la ciocolata artizanală...

Nu toate produsele vor fi făcute astfel, doar cele speciale.

Pentru a omagia istoria noastră.

Istoria companiei Cavendish, care e foarte bogată.

Ne place încercarea ta de a moderniza fabrica.

Serios?

Eficiența noilor mașinării ne va permite să relocăm angajații

de la liniile de producție.

- Îi mutăm. - La făcut ciocolate artizanale.

Luăm ce e mai bun de peste tot.

Ne putem vedea cu sacii în căruță.

Suntem încrezători că oamenii vor aprecia acest produs.

Asta va retrezi interesul lumii față de toată gama noastră de produse.

- Cei de la Marketing sunt aici? - Da.

Parker, putem face o simulare pentru refolosirea produselor clasice?

Categoric.

Mulțumim mult, Veronica și Bryan.

Cum suntem foarte aglomerați, vă comunicăm decizia mâine-dimineață.

- Oricare ar fi ea. - Mulțumim, Veronica și Bryan.

Mulțumim și noi.

Am reușit.

Nu-mi pasă dacă primim aprobarea. Sunt foarte fericit.

Mă bucur, Bryan. Chiar mă bucur.

- Alo! - Salut, Bryan!

Chaz și Trent, de la Chocmate.

Sper să nu te deranjeze că te-am sunat acasă.

Chiar deloc. Cum v-au ieșit ciocolatele de primăvară?

Vorbim cu noul nostru ciocolatier-șef?

Apreciez oferta, dar nu cred că e momentul să fac o schimbare.

Poți pleca după nebunia de primăvară.

Ne poți ajuta cu gama de vară.

- Zi-i de ciocolata oceanică. - Ciocolată oceanică.

Ciocolată sărată, cu alge și sare, ingrediente din Pacific.

O să le scoatem la foc automat.

Sincer să fiu, ne-ați impresionat.

Atunci, trebuie să-l facem.

Aș vrea s-o facem, dar e din scurt.

Și trebuie să avem sprijinul lui Carter.

Știi cum merge treaba, Erin. Lucrăm ca la carte.

Știu.

- Tu și Bryan faceți echipă bună. - Veronica și Bryan.

Tată, am hotărât să-i spun lui Bryan cine sunt cu adevărat.

Mâine.

A trecut deja prea mult timp. Nu-l mai pot minți.

Știu că e posibil să nu iasă tocmai bine.

Ai luat decizia corectă. Sunt mândru de tine.

Mersi, tată. Pa!

'Neața! Ți-am adus un scaun de birou.

Serios? Glumești?

Susan Enwright. Bună, Carter!

- Aici erai! - Susan... L-ai văzut pe Bryan?

Am vești bune. Au decis să producă oul Cavendish.

Serios? E incredibil!

Nu mai e mult până la Paște, dar știu că o să ne descurcăm.

Carter mi-a zis cum o să facem. Începem în după-amiaza asta.

Mulțumesc.

- I-ai zis lui Bryan? - Nu. Ar trebui să ajungă în curând.

O să avem o ședință scurtă.

Dacă nu te superi, mi-ar face mare plăcere să-i dau eu vestea.

Desigur! N-o să spun nimic.

Ți-am zis că am primit un scaun nou din senin?

- Primăvara își intră în drepturi! - Ce surpriză plăcută!

Cred că o să ne încadrăm cu iepurașii untoși, dar...

Dar e posibil să întârziem cu crinii din bezea moale.

- Ce e? - Observi ceva?

Ai primit un scaun nou.

Uită-te la el! Are brațe din lemn, șezutul e comod...

- Vrei să-l încerci? - Sigur.

Par să fie întregi. Asta e...

Bryan!

Bryan!

Am vorbit cu Susan. Am primit undă verde.

O să ne facă oul!

Credeam că o să fii mai fericit.

Aș fi vrut să fiu, Erin.

Așa te cheamă, nu?

- Bryan... - Da.

Am văzut o poză cu tine și cu tatăl tău în biroul lui Susan.

Pozele nu mint, nu?

Spune-mi adevărul. Vreau să-l aud din gura ta.

Da, sunt Erin Cavendish.

Ce-i asta, o farsă?

Nu. Am vrut să-ți spun mai devreme.

- De ce ai făcut asta? - Ca să văd adevărata situație.

A fost o strategie de afaceri. Nu mă așteptam ca situația să devină...

Atât de personală?

Da. Dacă ai fi știut din start cine eram,

n-ai fi fost sincer cu mine.

Vrei să vorbim despre onestitate? Bine.

Ce-a fost cu mascarada din fața conducerii? Toată lumea știa?

Aveți metode tare ciudate.

- Am exagerat. - Mă simt luat de prost.

Nu voiam să te fac să suferi.

E prea târziu, Erin.

De-asta au acceptat să facă oul legendar.

Nu datorită prezentării, ci datorită numelui tău de familie.

- Nu e meritul meu. - Ba a fost numai meritul tău.

Ai strălucit la prezentare. Toată lumea a văzut asta.

A fost creația ta.

Chaz și Trent, de la Chocmate, mi-au făcut o ofertă de angajare.

Ciocolatier-șef.

Nu-mi prea place ciocolata lor, dar mă gândesc să le accept oferta.

N-am acceptat din respect față de compania asta,

din respect față de familia ta și față de reușitele voastre.

Chiar începeam să cred că o să-mi fie bine.

M-ai făcut să cred asta, m-ai făcut să cred în mine. Dar acum...

Nu mai știu ce să cred. Poate că ar trebui să le accept oferta.

Tati...

O s-o mai vedem vreodată pe Veronica?

Nu sunt sigur, scumpo. E o poveste lungă.

De fapt, o cheamă Erin.

Nu înțeleg.

Sincer să fiu, nici eu nu înțeleg.

Dar vorbim despre același om, nu?

Ce vrei să spui?

O să joc rolul Iepurașului de Paște, dar nu fac decât să îmbrac un costum.

Tot eu o să fiu.

Erin, avem nevoie de tine.

Prezența noastră în mediul online depinde de tine.

Nu mă simt foarte sociabilă zilele astea.

Avem nevoie de o campanie reușită pentru lansarea oului Cavendish.

- Nu am nicio idee. - Nu-ți stă în fire.

Mereu ne spui că există o poveste,

că trebuie doar să ne lăsăm inspirați de ea.

Ce te-a inspirat aici?

Mă aflu lângă emblematicul magazin al companiei Cavendish, din Seattle,

unde clienții stau la coadă.

De ce? Se pare că vechiul a redevenit nou

odată cu relansarea foarte popularului ou Cavendish.

Cererea pentru acest răsfăț pascal este foarte mare,

nu doar în Seattle, ci în toată țara.

Asta, datorită unei campanii eficiente de marketing și...

... ciocolatei delicioase. Îți predau legătura, Colin.

E un mare succes.

Bunicul tău ar fi fost tare mândru. Și mama ta.

Mă bucur că lumea a apreciat campania.

Totul se rezumă la oameni și la acel produs excelent.

Ție trebuie să-ți mulțumesc pentru asta.

Și lui Bryan.

Da, și lui Bryan.

De ce nu vorbești cu el?

Nu cred că o să mai vrea să-mi vorbească vreodată.

Cred că o să se răzgândească.

Tată, vreau să te întreb ceva. Și vreau să fii sincer.

Desigur.

Care-i adevăratul motiv pentru care m-ai trimis în Sweetwater?

Ce ai văzut acolo?

Tot felul de lucruri.

Am văzut cum facem ciocolata, i-am văzut pe cei care o fac...

Și ce ai văzut în tine?

Am văzut o latură a mea pe care nu știam că o am.

Sau poate că a fost acolo de la început și avea nevoie de timp ca să răsară.

Cred că ți-ai răspuns singură.

Și m-ai lămurit și pe mine.

Relansarea legendarului ou Cavendish e un succes legendar.

Vă mulțumesc tuturor.

Dar Paștele e o perioadă a surprizelor.

După cum știți,

avem o funcție înaltă care nu este ocupată.

Și cred că am găsit omul potrivit.

Vă anunț cu mândrie că noul nostru vicepreședinte va fi Erin Cavendish.

Mulțumesc tuturor. Sunt foarte măgulită, foarte onorată.

Sinceră să fiu, nu mă așteptam la asta.

După ultimele săptămâni,

am înțeles că nu sunt aici pentru că îmi este scris să fiu aici,

ci pentru că vreau să fiu aici. Sunt mândră că mă cheamă Cavendish.

Acum 90 de ani, bunicul meu a venit în Sweetwater, Washington,

doar cu o valiză și cu un vis. Acel vis a devenit realitate.

Și abia aștept să văd ce ne rezervă viitorul.

Dacă-mi permiți, vreau să adaug ceva.

La succesul nostru a contribuit întreaga echipă Cavendish.

Vreau să-i mulțumesc lui Carter că a văzut ce am văzut și eu

și că a contribuit decisiv la realizarea acestui proiect.

Și aș vrea să-i mai mulțumesc lui Bryan, care nu e aici.

Bryan Bailey.

Fără creativitatea și încrederea lui...

În fine, îi mulțumesc lui Bryan, talentatul nostru ciocolatier.

Au contribuit și alții. E posibil să nu-i știți.

Mulți oameni m-au ajutat.

Așa că vreau să vă recomand câteva schimbări.

Am aflat că ai fost numit decorator-șef al ciocolatelor artizanale. Felicitări!

Mersi.

Da!

Bună, Flo!

Bună, Veronica! Erin...

- Dră Cavendish... - Spune-mi Erin.

- Felicitări pentru noua funcție! - Mulțumesc.

Dar am să-ți dau o veste. Vrem să te transferăm.

Să mă transferați? În alt departament al fabricii?

- Sau în Iowa? - În Seattle.

Vreau să devii director adjunct de vânzări la biroul principal.

Ce?

Mulțumesc mult.

Meriți funcția asta, Flo.

Numai bine.

Bună, Bryan!

Paște fericit!

Paște fericit!

E un festival pe cinste. Mă bucur că am venit să-l văd.

Da.

Felicitări pentru succesul campaniei! Și pentru funcția de vicepreședinte.

- Așa am auzit. - Mulțumesc.

Dar succesul oului ți se datorează.

- Voiam să... - Nu-i nevoie să-mi mulțumești.

Încerc să-ți spun că e minunat că lumea adoră creația noastră.

Vreau să savurez acel succes,

dar am greșit când m-am prefăcut că eram altcineva.

În ultimele săptămâni,

am învățat mai multe despre mine decât în toată viața de până atunci.

Nu știu dacă are logică ce spun.

Deși am învățat multe doar fiind aici, în Sweetwater,

tu mi-ai deschis ochii cel mai mult,

văzându-te cum ești cu Madison

și cât de creativ și de pasionat ești în materie de ciocolată.

Cel mai mult a contat felul în care ai fost cu mine.

Scoți ce-i mai bun din mine

și facem echipă bună în foarte multe feluri.

Pot fi sincer cu tine?

Mereu.

Nu doar tu te-ai prefăcut.

Și tu scoți ce-i mai bun din mine

și cred că mă îndrăgostesc de tine.

Și eu mă îndrăgostesc de tine.

Dar te avertizez că vreau să lansăm o gamă cu totul nouă

de ciocolate artizanale Cavendish, pentru toate viitoarele sărbători.

Dacă aveai impresia că Paștele e legendar...

- Stați să vină Halloweenul! - Exact. Dar nu te pripi.

- Ai nevoie de instructaj. - De instructaj?

Da. Directorul meu de producție și ciocolatierul-șef

trebuie să-și lărgească orizonturile.

Te trimit în Elveția timp de trei săptămâni,

ca să înveți arta ciocolatei de la Gabriel Belanger.

- Vorbești serios? - Da.

- Bryan Bailey! - Dle Cavendish...

Felicitări pentru noua funcție! Trebuia s-o primești de mult.

- Mulțumesc, domnule. - Am reușit.

- Am găsit ceva special. - Lucru valabil și pentru mine, scumpo.

Erin! Mă bucur că te-ai întors pentru marea distracție.

N-aș fi ratat-o pentru nimic în lume.

Îmi pare rău că te-am mințit.

Nu-i bai. Era doar un nume. Știu cum ești cu adevărat.

Și m-am gândit să vin cu tine în Elveția.

- Cică e superb acolo vara. - Mergem în Elveția?

Fii sigură de asta, scumpo!

Tati mi-a zis că acolo e cea mai bună ciocolată.

Poate, nu chiar cea mai bună.

- Începe carnavalul pascal! - Carnavalul!

Haideți!

Ați urmărit filmul SUB ACOPERIRE DE PAȘTE

Traducerea ALEX HANGANU Sincronizarea FSHD

Resincronizarea traducererii Easter.Under.Wraps.2019.720p.HDTV.x264-W4F în formatul Easter.Under.Wraps.2019.720p.WEB-DL.x264 a fost efectuată de ChrissMoll