Original subtitles

Dun�rea, este regina r�urilor precum un Amazon european

ce parcurge jum�tate de continent.

E casa celui mai mare pe�te de ap� dulce din lume:

Morunul.

Acest fluviul ofer� de secole refugiu speciilor amenin�ate cu dispari�ia

precum maiestuosul vultur alb mo�at...

Aici se reg�sesc cele mai vechi p�duri fluviale din Europa.

Anual, milioane de p�s�ri urmeaz� Dun�rea

�n odiseea lor anual� c�tre Arctica si Africa.

Nici o alt� ap� �n istorie nu a avut o a�a important� economic� �i cultural�.

Acest coridor, une�te oamenii de sute de ani

�n drumul ei Dun�rea trece prin 10 ��ri

�i 4 capitale vibrante:

Belgrad, Budapesta, Bratislava �i Viena

asta f�c�ndu-l cel mai interna�ional r�u din lume

�n ciuda interven�iilor omului r�m�ne un fluviu plin de secrete

si peisaje incredibile.

Dun�rea a creat un labirint de insule, lacuri �i p�duri

ce sunt casa pentru 4000 de specii de animale.

Delta e faimoas� pentru pelicanii ei.

Se �nmul�esc aici �n colonii imense

proteja�i �i ascun�i vederii de stuf�ri�

�n fiecare prim�var� �n jur de 2500 de perechi

parasesc� Africa pentru Delt�.

Aici, Dun�rea traverseaz� Rom�nia �i Ucraina c�tre Marea Neagr�

�ns� acest puternic r�u are o origine ciudat�.

Oficial, �ncepe aici pe t�r�mul nim�nui, �ntre r�u �i mare.

Acesta e vechiul far de la Sulina de la kilometrul zero.

Spre deosebire de alte r�uri din lume

lungimea Dun�rii se m�soar� de la izvor�rea din mun�i.

Str�b�t�nd jum�tate din Europa parcurge aproape 3000 de km.

Cu fiecare peisaj prin care trece �i schimb� personalitatea dup� fiecare

�nainte s� ajung� �n s�lb�ticia Deltei trece prin c�mpiile Rom�niei.

La Por�ile de Fier se �ngusteaz� form�nd un defileu prin mun�ii Carpati.

Apoi str�bate pusta maghiar�

�i chiar �nainte de Budapesta �i schimb� brusc direc�ia

cotind �n direc�ia Alpilor.

Izvorul s�u, se afl� �n ad�ncul mun�ilor din P�durea Neagr�.

Aceast� p�dure deas� �i �ntunecat� ascunde vederii o creatur�

�ns� nimic nu �i poate acoperi vocea sonor�.

Prim�vara, p�durea r�sun� de strig�tul coco�ului de munte.

P�durea deas� apar�ine �i Linx-ului

�n creierul mun�ilor izvor�te micu�ul r�u numit Breg.

Apa cristalin� iese din p�m�nt prin mai multe locuri.

Acesta ar putea fi izvorul celui mai puternic fluviu european.

Cel pu�in a�a spune aceast� plac�

�ns� nimeni nu �tie cu siguran��.

Dun�rea izvor�te din mai multe surse.

De aceia �n gr�dina castelului de la Donaueschingen

s-a construit acest bazin de colectare considerat a fi izvorul fluviului.

Dar abia c�nd r�ul Breg se une�te cu un alt r�ule�, Brigach

cursul de ap� rezultat poart� numele de Dun�re.

E �nceputul unui sistem atotputernic Amazonul Europei

ce divizeaz� �i une�te jum�tate de continent.

Dar �nainte de a se �nt�mpla asta.

Dun�rea trebuie s� dep�easc� o problem� major�.

La doar 36 de km de la izvor�re Dun�rea dispare �napoi sub p�m�nt.

Aici, unde mun�ii de calcar despart fluviile Europei

e pe cale s� �nceap� un r�zboi �ntre Dun�re �i Rhin.

Rhin-ul �i duce apele subterane c�tre Nord iar Dun�rea c�tre Marea Neagr�.

Pu�in c�te pu�in, Rhin-ul c�tig�.

Acest curs de ap� subteran Dun�rea Neagr�.

Speologii au �ncercat ani la r�nd s�-i identifice traseul acestui r�u fantom�

�nc� nu au reu�it.

Ei �tiu c� din ce �n ce mai mult curge �n sens gre�it

spre Vest, c�tre Rhin

�ntr-o bun� zi, tot sistemul acesta de pe�teri se va n�rui

�i Dun�rea va fi for�at� s� ias� la suprafa�� �i s�-�i schimbe direc�ia.

Dar p�n� s� se �nt�mple asta

apele Dun�rii vor disp�rea sub p�m�nt, timp de 200 de zile pe an.

Pare secat �ns� el �i continu� c�l�toria

�n aval, Dun�rea �i croie�te drum printre p�durile din sudul Germaniei

pentru o �nt�lnirile cu for�ele care �i vor transforma.

Chiar dac� pare c� a pierdut lupta cu Rhin-ul

nu va seca niciodat�.

For�e proaspete sosesc din Alpi.

Pe timpul iernii, Alpii acumuleaz� cantit��i mari de z�pad�.

C�nd vine prim�vara toren�i pornesc dinspre mun�i.

Plin� de pietri� fin apa lustruie�te st�ncile la suprafa��.

Apa car� nisip �i pietri� �i le depoziteaz� �n v�ile alpine.

Aceste r�uri montane sunt habitatul ideal pentru vidre.

Cu blana lor deas� �i corpul adaptat perfect la apele reci

g�sesc u�or hran� �n apele acestea aparent goale.

Prim�vara, lostri�a uria�� p�r�se�te cursul clasic

�i porne�te �n amonte pe ace�ti afluien�i.

La fel �i scobarul ce face parte din din familia crapului.

Se �ngr�m�desc �n amonte m�na�i de un impuls interior.

Trebuie s� se �nmul�easc� �nainte de a se �nc�lzi ap�.

Un mascul se apropie cu aten�ie de o femel�.

Femel� love�te puternic cu coada pentru a face un cuib �n pietri�.

Aici e locul unde �i va depune icrele.

E agita�ie mare �n bancul scobarilor Trebuie s�-�i depun� icrele cur�nd.

Pentru lostri�e extazul e tot mai mare.

Reu�it� Scobarii �i-au depus icrele la timp.

Fiecare femel� depune �ntre 20-100000 ou�.

Apoi, extenua�i pe�tii pornesc �n avalul Dun�rii.

Apele din Alpi au transformat Dun�rea �ntr-un fluviu lat.

Acum p�trunde �ntr-o nou� �ar� �i una din cele mai frumoase v�i din lume.

Valea austriac�, Wachau.

Aici, apele Dun�rii sunt foarte domoale.

E ciudat s� vezi creaturi exotice viu colorate

at�t de aproape de un lan� muntos �nghe�at.

Prigoriile �i �op�rlele de smarald se �nt�lnesc de obicei mai �n Sud.

Secretul prezen�ei acestor animale este clima deosebit de bl�nd�.

Prigoriile �i fac cuib �n pere�ii de lut

�i datorit� vremii bl�nde nu sufer� de c�ldur� vara.

Loessul e o aluviune adus� de ap� precum pietrisu �i nisipul.

Prim�vara, valea Wachau �nflore�te.

Toamna strugurii str�lucesc fiind gata s� fie cule�i.

Wachau are o celebritate interna�ional� pentru vinurile sale.

Dun�rea ofer� viilor terasate un avantaj special.

Aici, aerul rece-umed din p�durile din Nord

se �nt�lne�te cu aerul uscat cald dinspre c�mpiile Ungariei.

Astfel se creaz� clima perfect� pentru struguri �i animale.

Wachau e poarta spre un ora� legat de marele r�u, Dun�rea.

Viena.

Uria�a metropol� de pe r�u se treze�te �ncet la via��.

Aproximativ 2 milioane de oameni se preg�tesc pentru o nou� zi.

Dac� tr�ie�ti aici abia dac� vezi Dun�rea.

Cursul de ap� ce str�bate ora�ul e un canal artificial

�ns� la c��iva km de agita�ia ora�ului e o lume total diferit�.

Parcul na�ional Donau-Auen.

Aici, Dun�rea e la fel de s�lbatic� precum Amazonul sud american.

Acest parc national, e casa unora din cele mai dinamice habitae din Europa.

Aceasta jungl� temperat� e un labirint de bra�e moarte.

Apa este st�p�n� �n aceste p�duri.

Primele raze de soare trezesc tinerii st�rci.

Aici �i fac cu r�bdare cuibul.

Aceast� ap� este refugiul pentru o specie pe cale de dispari�ie de pe continent.

Broasca �estoas� european�.

Via�a acestui st�rc pitic se deruleaz� �n stuf.

Aici �i construiesc cuibul �i �i hr�nesc puii.

Ce intr�, trebuie s� �i ias�.

St�rcii pitici se strecoar� prin stuf�ri� cu o mare abilitate.

Nu se ud� pe piciore nici m�car c�nd pescuiesc.

Penajul lor v�rgat �i face invizibili pentru pe�ti.

Puii sunt ascun�i bine �n stuf�ri�.

P�rin�ii au mare grij� c�nd vin sau pleac� de la cuib

ca s� nu-�i desconspire pozi�ia pr�d�torilor.

Zon� ml�tinoas� a Dun�rii e o zon� s�lbatic� �ntre fluviu �i p�dure.

E o lume subacvatic� �ntr-o permanent� mi�care.

Totul depinde de aprovizionarea cu ap� din Dun�re a canalelor.

Aceste bra�e moarte sunt printre cele mai fertile ecosisteme ale p�durilor fluviale

�ns� acest paradis acvatic este amenin�at.

De-a lungul secolelor Dun�rea a acoperit cu un strat de pietri�

solul p�durilor inundate.

Acest pietri�ul este crucial pentru toate formele de via�� de aici.

La est de Viena are peste 60 de metri grosime.

Este cel mai mare rezervor de ap� dulce

�ns� treptat bra�ele moarte �ncep s� sece.

Cauza?

Dun�rea se afund� tot mai mult �n propria albie.

Nivelul Dun�rii scade constant t�ind alimentarea bra�elor moarte.

Aici, la Viena Dun�rea curge liber

creindu-�i propriile maluri nisipoase

�ns� aparen�ele �n�eal� Ca s� ajung� aici, a trecut de baraje uria�e.

Nave �i barje trec prin ecluz�

�ns� pietri�ul �i nisipul aduse de Dun�re din Alpi, r�m�n �n urm�.

Din aceast� cauz� r�ul devine tot mai ad�nc.

Cercet�torii de la Universitate �i autorit��ile fluviale

investigheaz� starea Dun�rii �n aval de baraj.

C�t pietri� transport� Dun�rea?

Au descoperit c� albia fluviului e �ntr-o permanent� mi�care.

Antena detecteaz� un semnal.

Aparatul de recep�ie �i GPS-ul pot localiza cu precizie semnalul.

Cercet�torii caut� ni�te rarita�i: "Pietre din plastic".

Fiecare "piatr� de urm�rire" emite un semnal unic.

Sunt aruncate �n ap� �n anumite puncte prestabilite

ca s� verifice unde �i �n ce mod se deplaseaz� pietri�ul.

Fiecare pies� migreaz� �n jur de 3 km pe an.

Sonarul poate cartografia fiecare centimetru al albiei r�ului.

Se ad�ug� datele primite de la "pietrele de plastic"

pentru a se realiza un model 3D exact al Dun�rii goale.

Pietri�ul �i nisipul se adun� �n dune care se deplaseaz� de-a lungul fluviului.

Anual sunt transportate �n jur de 800000 de tone

doar pe o singur� por�iune a Dun�rii.

Din amonte nu mai vine nimic Albia r�ului devine tot mai ad�nc�.

Datorit� acestor informa�ii inginerii au luat m�suri

pentru a �mpiedica Dun�rea s� se ad�nceasc� �i mai mult.

Colecteaz� pietri� �n aval �i �l desc�rc� �n amonte

100000 de tone �n fiecare an

�ns� asta e doar jum�tate din necesar.

Lupta cu albia e nesf�r�it� Pot doar s�-�i sporeasc� eficien�a.

Se �ncearc� stoparea eroziunii prin ad�ugarea de pietri� mai mare.

E o munc� nesf�r�it�

�ns� soarta animalelor din p�durile fluviale

depinde de aceast� reu�it�.

La doar 40 de km mai jos de de Viena e Bratislava, capitala Slovaciei.

Aici, unde Dun�rea trece prin mijlocul ora�ului

are loc o reprezenta�ie �n fiecare noapte.

Castorii s-au �ntors.

Ascun�i de noapte construiesc baraje pe r�u.

Acum 100 de ani castorii au disp�rut de pe r�u

�n 1966 mai erau c��iva �n Germania �i Austria.

Acum s-au �mpr�tiat �n sus �i �n jos pe r�u.

Nu toat� lumea e bucuroas� de �ntoarcerea lor.

Un gard e un obstacol serios.

Asta nu �i opre�te s� intre �n gr�dinile oamenilor.

Sap� �i rod la baza copacilor.

Rod l�starii de pe crengile copaciilor

iar fructele nu sunt ignorate.

Nu e de mirare c�, capcanele pentru castori au devenit o mini industrie �n Bratislava.

Acesta v-a fi eliberat f�r� s� fie r�nit de oameni

pentru c� le m�n�nc� fructele.

Imediat dup� Bratislava, urmeaz� o barier� controversat� din beton �i o�el.

Hidrocentrala de la Gabcikovo.

Din cauza hidrocentralelor din Viena

nivelul apei dintre Viena �i Bratislava scade cu 2 cm anual.

Construc�ia acestui leviatan a distrus kilometri de pre�ioase mla�tini.

Aici, apele sunt m�surate �i �mp�r�ite.

O parte e destinat� chiar �i sportului.

Nu mai e doar un fluviu

ci doar o ap� canalizat� �ntre bariere artificiale

�i via�a din ad�ncuri s-a schimbat.

Stronghilii nu sunt pe�ti indigeni Sunt o specie str�in�.

Se simt ca acas� aici.

Au venit din Marea Neagr�

adu�i de barje �n tancurile de balast.

Hidrocentrala de la Gabcikovo a schimbat complet fa�a Dun�rii.

Curge nefiresc de drept aproape 60 de km c�tre Ungaria

�ns� Dun�rea nu a p�strat niciodat� acela�i curs mult� vreme.

Acum milioane de ani

aceast� hidrocentral�, s-ar fi aflat sub apele unei m�ri str�vechi.

Aici se termina Dun�rea.

Apoi, apa a str�puns mun�ii Carpa�i

�i Dun�rea a ajuns la Marea Neagr� lungindu-se cu 1000 de km.

Acum, Dun�rea mai are un afluent important:

Tisa.

Str�bate roditoarea pust� maghiar� �i se vars� �n Dun�re.

O ras� unic� de vite cresc aici

�ns� �n Aprilie, pusta nesf�r�it� devine teritoriul unor p�s�ri ciudate

�ntr-un ritual ciudat de �mperechere.

Dropiile.

Masculii �i umfl� penele ca s� impresioneze femelele.

Masculii pot dep�i 18 kg fiind cele mai grele p�s�ri zbur�toare.

Pusta e un important teritoriu pentru �mperechere

pentru multe p�s�ri amenin�ate cu dispari�ia.

Au nevoie de spa�iu ca s� se reproduc�.

Aici, unde Tisa �i Dun�rea traverseaz� pusta maghiar�

milioane de p�s�ri poposesc �n drumul lor c�tre Africa

κi recap�ta for�ele �nainte de lungul zbor c�tre Sud

�n aceste c�mpuri g�sesc boabe �i insecte

destul c�t s�-�i ast�mpere foamea.

Tisa curge netulburat� c�tre Dun�re

�n ad�ncuri, e pe cale s� se petreac� o dram�.

Se petrece o dat� la c��iva ani.

O dat�, la �nceputul verii

c�nd temperatura, umiditatea �i presiunea sunt ideale

din albia r�ului se ivesc ni�te mon�tri �n miniatur�:

Rusaliile.

Ies din ap� �i zboar� spre tufi�urile de pe malul r�ului.

N�p�rlesc �i se transform� �n insecte adulte.

Masculii n�p�rlesc primii.

Zboar� razant cu ap� c�ut�nd femelele.

Jum�tate de or� mai t�rziu apar femelele cu coada mai lung�.

Cum apar masculii se reped spre ele.

Se �mperecheaz�, form�nd mici p�lcuri pe suprafa�a apei.

Pl�cerea nu dureaz� prea mult.

Dup� �mperechere, masculii mor �i plutesc cu sutele �n aval.

Femelele fecundate formeaz� ni�te nori gro�i

�i pornesc �n amonte s�-�i depun� ou�le.

Fiecare femel�, depune �n jur de 9000 de ou�.

Curentul le va depozita �n n�molul de pe fund

exact �n locul unde au ap�rut p�rin�ii lor �n urm� cu dou� ore.

Larvele ies din ou� �i a�teapt� ani p�n� le vine r�ndul.

Imediat dup� asfin�it spectacolul se termin�.

Nici o efemerid� nu va sprave�ui p�n� diminea��.

Dun�rea las� spectacolul efemeridelor �i pusta �n urm�

�i se �ndreapt� c�tre mun�ii Carpa�i.

De-a lungul istoriei �i-a croit drum printre ace�ti mun�i.

Aici, la "Por�ile de Fier".

Dun�rea e �nghesuit� �n cel mai �nalt defileu din Europa.

St�ncile se ridic� seme�e la 300 metri deasupra apei.

R�ul are doar 150 metri l��ime �i 90 ad�ncime.

Pentru barji�ti, "Por�ile de Fier" �nsemnau grani�ele Europei.

Este cel mai dificil �i mai primejdios sector al r�ului.

Din cauza meandrelor �i a st�ncilor se formeaz� v�rtejuri permanente

�i curen�i puternici de sufrafa��

�n unele locuri, navele cu aburi erau tractate �n amonte de trenuri.

Pescarii �i �ntindeau plasele la gura "Por�ilor de Fier".

Prindeau �n general capturi mici

�ns� sperau s� prind� cel mai valoros pe�te din lume.

Morunul, ce poate ajunge la o lungime de 8 metri.

O singur� femel� adult� plin� cu kilograme de caviar

poate asigura traiul familiei pescarului ani de zile.

Ace�ti pe�ti uria�i �notau c�ndva ca s�-�i depun� icrele

p�n� dincolo de Viena.

Ast�zi, c�l�toria acestui uria� se termin� aici

�n 1970, a fost construit barajul Derdap 1

�i apele fluviului au fost domolite la Por�ile de Fier.

Dar e o barier� pe care morunii nu o pot dep�i

�i dac� ace�ti uria�i care faceau asta de sute de ani

nu pot ajunge la anumite locuri de depunere a icrelor

specia poate disp�rea.

Barajul ofer� energie pentru dou� ��ri:

Rom�nia �i Serbia

17000 de persoane au fost str�mutate

c�nd apa a fost transformat� �ntr-un lac de 150 km lungime.

De acum, Dun�rea curge �ncet travers�nd c�mpiile Rom�niei

p�n� c�nd dup� aproape 3000 de km

se apropie �ntr-un final de Marea Neagr�.

Aici, r�ul se desparte �n 3 bra�e

form�nd o uria�� Delt�.

Hotarul dintre ��rm �i mare este neclar.

Pe coast�, totul este ambiguu

�i navele trebuie ghidate pe un canal navigabil.

Dun�rea creaz� mereu bariere �i bancuri de nisip.

Acum c��iva ani ani aici era mare.

Ast�zi, sunt doar bancuri de nisip

17 milioane de tone de sedimente sunt aduse �n Delt� �n fiecare an.

Aici e locul de odihn� final�

pentru sedimentele �i nisipul adus din Alpi.

Pentru p�s�ri �ns� e un adev�rat paradis

ce este imediat ocupat.

Mii de p�s�ri se �nmul�esc aici �n gigantice colonii.

Altele, pornesc de aici la v�n�toare de-a lungul coastei.

P�s�rile scotocesc �n n�mol dup� viermi �i alte mici creaturi.

Lop�tarii caut� �n ap� buc��i de hran�.

Mii de chire se �nmul�esc �n aceste colonii.

Pe bancurile de nisip �i insulele joase

sunt la ad�post de pr�d�tori.

Nefiind amenin�ate de vulpi �i pot depune ou�le pe p�m�nt.

Prund�ra�ul de r�u se �nmul�e�te �i el aici.

Masculul face tot posibilul s� atrag� femela

�n cuibul pe care tocmai l-a construit.

E greu s�-�i dai seama ce a f�cut de fapt

iar femela nu este impresionat�

�ns� nu cedeaz� a�a de u�or.

Femela nu e sigur� �i ezit� pentru un moment

El, �ncearc� s� profite de ocazie

�ncepe s� mearg� �an�o�.

Perioada de �mperechere �n Delt� dureaz� p�n� �n August

c�nd multe p�s�ri pleac� s�-�i petreac� iarna �n Africa.

P�n� atunci, Dun�rea le ofer� m�ncare �i ad�post

�ns� Dun�rea are �i o alt� fa�� s�lbatic�.

Peste noapte, acest r�u se poate transforma �ntr-un infern

�n episodul doi, vom vedea cum via�a de pe acest m�re� r�u

este provocat� constant de elemente imprevizibile

ale tuturor anotimpurilor.

TRADUCERE �I ADAPTARE GABONE 2014

SINCRONIZARE ADYSIM