Original subtitles

Alia�ii �nainteaz� dinspre vest prin Europa

�i pare c� vor c�tiga r�zboiul,

dar Hitler contraatac� nea�teptat.

Brusc, tancurile germane erau �n mijlocul lor.

Trupele americane erau complet �ocate.

Ce persoan� �n toate min�ile lanseaz� o ofensiv� de a�a dimensiuni

�n mijlocul iernii, pe teren dificil?

Armata german� a pierdut milioane de oameni pe Frontul de Est,

iar Luftwaffe a suferit pierderi.

Dar Hitler e convins s� riposteze.

Planul e complet haotic.

E o fantasmagorie, un basm

visat de cineva care nu mai are contact cu realitatea.

Dar asaltul �i cost� pe americani mai mul�i solda�i

dec�t oricare altul din r�zboi.

Rezultatele ob�inute prin lupte grele �n Ziua Z sunt �n pericol.

E un pariu nebunesc.

Prin aceast� ofensiv� surpriz�, Hitler sper s� ob�in� victoria

de�i e aproape �nfr�nt.

Ofensiva din Ardeni e una din cele mai dramatice �ncle�t�ri ale r�zboiului.

�nregistr�ri rare din toat� lumea, restaurate color profesional,

spun povestea a�a cum n-a�i mai auzit-o.

OFENSIVA DIN ARDENI

Pe 6 iunie 1944

numeroase trupe ale alia�ilor debarc� �n Fran�a, �n Normandia.

E cea mai mare invazie de pe mare din istorie.

Dup� patru ani, alia�ii sunt din nou prezen�i pe sol francez,

iar armatele lor sunt sus�inute

de o campanie de bombardamente devastatoare anglo-american�.

�n est, nazi�tii sufer� pierderi enorme �n fa�a ru�ilor.

Fiind ataca�i pe dou� fronturi, nazi�tii sunt aproape de �nfr�ngere.

Debarc�rile din Ziua Z sunt semnificative

pentru c� reprezint� momentul �n care alia�ii

revin pe continent, ob�in un avanpost

�i apoi distrug defensiva german�.

La finalul campaniei din Normandia reu�esc s� avanseze rapid

prin Fran�a �i prin ��rile de Jos.

PARISUL A FOST ELIBERAT

Pe 25 august, alia�ii elibereaz� Parisul.

�n septembrie, sunt eliberate ora�ele Bruxelles �i Anvers.

Recucerirea portului Anvers

le d� alia�ilor linia de aprovizionare

vital� pentru campania lor.

A�a ob�in un mare avantaj asupra germanilor

care sufer� de o criz� de provizii.

�n decembrie 1944, situa�ia nu e �n favoarea lui Hitler.

Trebuie s� contraatace �mpotriva alia�ilor cu at�ta for��

�nc�t, crede el, �i va for�a

s� renun�e la r�zboi �i s� negocieze un armisti�iu.

Bombardamentele i-au afectat,

iar armata german� �n retragere lupt� cu doar un sfert

din combustibilul necesar

pentru alimentarea tancurilor �i a celorlalte blindate.

�n ciuda situa�iei disperate,

Hitler refuz� s� accepte c� Germania e la cap�tul puterilor.

E chitit s� riposteze.

Hitler crede c� b�rba�ii adev�ra�i nu dau �napoi,

c� ace�tia se adun� �n tabere armate

�i c� nu cedeaz� deloc.

Aceast� mentalitate aminte�te de r�zboaiele cet��ilor medievale.

Dar se bazeaz� �i pe calit��ile generalilor s�i,

pe calit��ile armatei sale �i pe tehnologia sa.

Pe 11 septembrie

trupele aliate intr� pe teritoriul german

�i cuceresc ora�ul de frontier� Aachen.

Britanicii �i americani au eliberat Belgia, Luxemburg

�i majoritatea Fran�ei.

Cu siguran�� va urma zona industrial� din bazinul Ruhr-ului.

Lui Hitler nu-i vine s� cread�.

�n ciuda ve�tilor dezastruoase, el refuz� s� accepte realitatea.

Identific� Anversul ca punctul cheie unde poate r�sturna situa�ia.

Dac� solda�ii lui recaptureaz� liniile de aprovizionare,

pot sufoca ofensiva

�i �nc� pot �nfr�nge for�ele anglo-americane.

�n acel moment, �n decembrie 1944,

portul Anvers era sursa principal� de aprovizionare a alia�ilor.

Anvers e unul dintre cele mai mari porturi din Europa

�i era locul ideal pentru aprovizionarea trupelor aliate

pentru urm�toarea interven�ie �n Reich,

pentru c� se afla chiar �n spatele liniei frontului.

Ideea lui Hitler de a recuceri Anversul

�i de a le da o lovitur� devastatoare alia�ilor vestici

i-ar oferi o perioad� de r�gaz pentru a se concentra spre Frontul de Est.

Obiectivul final al lui Hitler e s� cucereasc� Anversul.

Cucerind Anversul, po�i �nchide portul mare de acolo.

�n principiu, toate diviziile britanice, canadiene �i americane

care avanseaz� prin Fran�a �i ��rile de Jos spre Germania

vor fi blocate

�i poate vor fi serios afectate de nevoia de aprovizionare.

Ideea lui Hitler e s�-i opreasc� pe britanici �i pe americani,

s� le st�vileasc� �naintarea

�i s� aib� o perioad� de r�gaz pentru a se concentra asupra ru�ilor.

E un pariu nebunesc.

Planul lui Hitler se bazeaz� pe doi factori:

elementul surpriz� �i vremea rea.

Cu inamicul �ncetinit de temperaturile de �nghe�,

el sper� c� sta�ionarea solda�ilor �n gropi �nn�molite

le-a afectat serios moralul.

Vizibilitatea precar� a eliminat �i unul dintre avantajele de baz� al alia�ilor...

acoperirea aerian�.

Hitler are nevoie de un cer acoperit,

pentru ca alia�ii s� nu-�i poat� folosi avantajul principal,

for�ele aeriene.

Prognoza anun�� cer acoperit cel pu�in zece zile.

Teoria avansat� de strategi �i de Hitler

e c� �n acest fel, diviziile blindate vor avea o �ans�

s� str�pung� linia frontului �i s� ajung� p�n� la Anvers.

Dar se bazeaz� pe starea vremii, s� r�m�n� la fel

�n toat� acea perioad�, pentru c� dac� vremea e rea,

avioanele aliate nu vor putea decola,

�i, de�i au superioritate aerian�,

vor fi �inute la sol, iar echilibrul de for�e

se va schimba.

Americanii au devenit tot mai �ncrez�tori dup� succesele ce au urmat Zilei Z.

At�t de �ncrez�tori, �nc�t folosesc p�durile din Ardeni

ca s�-�i antreneze recru�ii

�i s�-�i lase veteranii s� se odihneasc�.

Comandantul regional, Generalul Omar Bradley

a primit func�ia cea mai important�

pentru c� talentatul General George Patton a fost retrogradat.

Un soldat excelent, dar care abuza de disciplin�,

Patton a fost pedepsit pentru c� a abuzat de trupele sale

�n campania din Sicilia.

Dar Comandantul Suprem al alia�ilor, Generalul Dwight D. Eisenhower,

�n�elege c� Patton e indispensabil pentru efortul de r�zboi

�i-l �ine sta�ionat �n Europa.

Omar Bradley a ajuns �n func�ie cumva din �nt�mplare.

Patton a lovit doi solda�i americani c�nd ace�tia erau interna�i �n spital,

b�nuindu-i c� erau simulan�i.

Probabil ace�tia sufereau de traume de r�zboi,

de oboseal� indus� de lupte, dar el credea c� sunt la�i �i i-a lovit.

C�nd a revenit la Statul Major

n-a fost doar dojenit,

i-a fost luat� comanda.

�n ciuda dispre�ului s�u pentru solda�ii care au cedat

�n fa�a groz�viilor r�zboiului,

solda�ii lui Patton �tiau exact la ce s� se a�tepte pe front.

Le spusese cuvintele celebre:

�Ve�i sta p�n� la g�t �n s�nge �i intestine.�

�n acest mod, controversatul general

a primit porecla �B�tr�nul s�nge �i intestine�.

Prin compara�ie, Bradley e considerat de mul�i c� era mul�umit de sine.

Era Bradley un militar la fel de bun ca Patton?

Mai mult ca sigur c� nu.

Nu era prea experimentat �n func�ia de comandant al unei armate,

�i la momentul �nceperii Ofensivei din Ardeni

probabil a subestimat ce for�e i se opuneau.

Avea o atitudine mai pasiv�.

Bradley �i Eisenhower se cunosc de mult timp.

Au fost �mpreun� cade�i

la Academia Militar� de la West Point.

Prietenia lor str�ns� e unul din motivele

pentru care Eisenhower �i d� comanda.

Eisenhower e un organizator str�lucit, cunoscut poporului american ca �Ike�,

�i este Comandantul Suprem al For�elor Aliate.

E un diplomat des�v�r�it care �tie s� discute cu oamenii.

El a decis, �n ciuda c�derii �n dizgra�ie a lui Patton,

s�-l �in� pe acest veteran �n apropierea Frontului de Vest.

Era un maestru al manipul�rii

personajelor cu caractere diferite ce erau sub comanda lui.

κi p�stra s�ngele rece �n situa�ii dificile,

lucru dovedit �n timpul opera�iunilor din Ardeni �i din alte zone,

�i lua mereu deciziile corecte, f�r� a se panica.

Americanii sunt at�t de �ncrez�tori

�nc�t aduc vedete pe front pentru divertismentul trupelor.

Solda�ii care sunt sta�iona�i �n p�durile amor�ite din Ardeni

sunt �nc�nta�i de venirea unor vedete ca Marlene Dietrich.

M-am �ndr�gostit din nou

De�i n-am vrut

Ce poate o fat� s� fac�?

Nu m� pot ab�ine

Marlene Dietrich era de origine german�,

dar �n acel moment era de partea alia�ilor

�i colabora cu divizia de divertisment a armatei americane,

cunoscut� sub numele de USO.

Se pare c� pe l�ng� interpretarea melodiilor ei clasice,

�Lili Marleen� �i altele, f�cea �i glume despre Hitler,

pun�ndu-i la �ndoial� virilitatea,

spun�nd c� de asta e a�a de hot�r�t s� continue r�zboiul,

pentru c� era inadecvat �n pat.

Era o c�nt�rea�� frumoas�, cu sim�ul umorului dezvoltat.

Satisfac�ia de sine pe frontul aliat e aproape palpabil�.

R�zboiul era f�r� discu�ie terminat �i intra �n ultima faz�.

�nc� nu se stabilise c�t va mai dura.

Dar era clar c� e �nceputul sf�r�itului

unei noi invazii a nord-vestului Europei.

Nici Omar Bradley, nici armata sa nu credeau

c� vor fi �inta

unei ofensive germane de amploare �n Ardeni.

Se credeau �ntr-un sector lini�tit.

Era iarn�, iar germanii erau ocupa�i

cu respingerea atacurilor din est ale sovieticilor.

Bradley credea c� va continua

cu aceast� constant� �naintare dinspre vest

c�nd, brusc, se dezl�n�uie iadul.

Pe 16 decembrie 1944,

la ora 5:30.

Pe nepus� mas�,

diviziile americane sunt supuse unui tir amplu de artilerie

care dureaz� aproximativ 90 de minute,

urmat de valuri de tancuri.

Armata a 6-a de blindate a SS-ului lanseaz� un atac surpriz�

�n teritoriul controlat de alia�i.

Americanii sunt lua�i prin surprindere

de atacul german.

Germanii str�pung frontul

rapid �n multe locuri, mai ales Armata a 5-a de blindate

�n sectorul central.

F. Keith Davis, �nrolat

�n Batalionul al 16-lea de Observa�ie pentru Artilerie al armatei americane,

a fost martor la atacul german ini�ial.

A fost o surpriz� total�. Habar nu aveam.

Eram panica�i, iar ei aveau noul tanc Tiger II

�i mii de infanteri�ti.

Erau �mbr�ca�i �n alb pentru camuflaj.

A fost o surpriz� mare, nimeni nu se a�tepta

la asta, pentru c� strategic, nu are sens

�i nu-i putem acuza pe americani c� nu s-au a�teptat la asta.

Ce persoan� �n toate min�ile

lanseaz� o ofensiv� de a�a dimensiuni

�n mijlocul iernii, pe teren dificil,

c�nd z�pada acoper� totul?

Nu avea niciun sens.

Nu-i �ndoial� c� germanii au avut avantaj

�n primele dou� zile,

pentru c� str�punseser� defensiva aliat�,

�i luaser� prin surprindere, capturaser� mul�i prizonieri,

uciseser� destul de mul�i solda�i �i avansaser� mult.

Nu-i nicio �ndoial�.

Era cea��.

Dac� auzeai zgomot de �enile pe un drum pietruit,

nu-�i puteai da seama dac� era un tanc german

sau un tanc Sherman american care venea spre tine.

Nu se vedea la doi pa�i �n fa��.

Germanii �ncepuser� Ofensiva din Ardeni cu un bombardament

de artilerie foarte concentrat,

care i-a f�cut praf

pe solda�ii americani sta�iona�i pe front.

Apoi au atacat cu tancurile

�i astfel au ob�inut un succes important

care le-a permis s� continue spre nodurile rutiere �n drum spre Anvers.

Armata german� poate s�-�i fac� de cap cu aceast� armat� american� din Ardeni,

subdimensionat�, nepreg�tit� �i complet surprins�,

�i de aceea pot s� avanseze

�i s� creeze o �cocoa�� �n linia frontului american.

�naltul Comandament american

afl� de ofensiva german� abia dup� zece ore.

Generalul Bradley e la Paris.

Americanii sunt ghinioni�ti c� Bradley, comandantul lor,

lipse�te de acolo �n momentul atacului.

De fapt, era la Paris, �n vizit� la bunul s�u prieten, Eisenhower,

la cartierul general din Versailes.

�l felicita pe Eisenhower, proasp�t promovat general cu cinci stele.

C�nd Bradley aude de atac, �l consider� unul local �i minor

care va fi respins cu u�urin��.

Destul de interesant, Eisenhower �l contrazice,

crez�nd c� e ceva mai important.

�i a fost bine c� a considerat asta, pentru c� a�a poate

ordona imediat trimiterea de �nt�riri.

Eisenhower, dup� ce a v�zut dimensiunea �i intensitatea atacului,

nu mai crede c� e o momeal�,

germanii nu au suficiente trupe ca s� se joace,

ce momeal� s� arunce?

�i deduce c� e, �ntr-adev�r, o �ncercare de a captura portul principal.

El e cel care ia decizia

c� trebuie s� reac�ioneze rapid.

Bradley revine pe front abia �n dup�-amiaza zilei urm�toare.

Atunci realizeaz� dimensiunea atacului german

�i c� are nevoie imediat� de �nt�riri.

Peste noapte, germanii au reu�it s� aduc� 1.500 de trenuri cu solda�i

�i 500 de trenuri cu provizii pe Frontul de Vest.

Au fost ajuta�i de vremea rea,

recunoa�terea aerian� a alia�ilor n-a fost la �n�l�ime

�i n-au observat aceast� acumulare,

dar nu pot crede c� germanii ar face ceva at�t de nechibzuit,

av�nd �n vedere presiunea de pe Frontul de Est.

Planul riscant al lui Hitler de a miza pe surpriz� �i pe vremea rea a reu�it,

iar avansul germanilor �n primele zile ale campaniei e amenin��tor.

�n timp ce alia�ii �i f�ceau �n grab� halaturi albe

�i-�i vopseau tancurile pentru a se camufla �n z�pad�...

armata german� �nainta cu repeziciune �i cucerea intersec�ii �i poduri.

Confuzia alia�ilor era amplificat�

de ac�iunile atent orchestrate

ale comandoului favorit al lui Hitler.

Otto Skorzeny �i c�tigase reputa�ia de temerar.

Misiunea lui de a-l salva pe dictatorul italian detronat,

Benito Mussolini, din �nchisoarea montan�

i-a cimentat reputa�ia.

Eliberarea lui Mussolini a fost o lovitur� m�iastr�.

Skorzeny e decorat cu Crucea de Cavaler a Crucii de Fier.

Nu erau mul�i nazi�ti amabili �n cel de-Al Doilea R�zboi Mondial,

dar printre acei oameni �ngrozitori

care-l urmau pe Hitler �i-i erau sus�in�tori devota�i,

Otto Skorzeny era unul dintre cei mai malefici.

Nu era un bun german.

Era ceva de speriat.

�n planul n�scocit chiar de Hitler,

locotenent-colonelul Waffen-SS Skorzeny,

a antrenat special o unitate de solda�i care vorbeau englez�.

Deghiza�i �n uniforme americane furate, ei ac�ionau �n spatele liniilor inamice

�i provocau maximum de confuzie.

Skorzeny era un personaj interesant.

Era un fanatic, devotat misiunii sale

�i era un fel de... Era un golan.

�i pl�cea s� se bat�, era agresiv,

are un curaj impresionant,

poart� cicatricile luptelor trecute, e �nalt �i solid,

are ni�te caracteristici distinctive.

E un om care rezolv� problemele.

Dac� aveai nevoie de cineva s� provoace haos �i distrugere printre alia�i

�n Ofensiva din Ardeni,

Skorzeny era omul potrivit.

�n Opera�iunea Greif, solda�ii lui Skorzeny se d�deau solda�i americani.

C�l�toreau �n Jeep-uri americane capturate

�i �n tancuri camuflate cu placaj.

Impostorii t�iau linii telefonice

�i trimiteau �nt�ririle americane �n direc�ii gre�ite.

F�ceau tot posibilul s� provoace haos �i dezordine.

Planul inten�iona s� foloseasc� germani-americani,

persoane care locuiser� �n SUA �nainte de r�zboi,

dar care reveniser� �n Germania ca s� lupte pentru Reich.

Ei urmau s� �mbrace uniforme americane �n spatele frontului

unde creau haos �i ne�ncredere,

provocau scandal, schimbau semnele de circula�ie, ucideau oameni �i altele.

�i au f�cut asta destul de bine.

C��iva solda�i vorbitori de englez� de-ai lui Skorzeny au fost prin�i,

dar misiunea lor nu s-a �ncheiat.

Lanseaz� zvonul c� �nsu�i Skorzeny va conduce un raid �n Paris,

pentru uciderea sau capturarea Generalului Eisenhower.

G�rzile lui Eisenhower se panicheaz�

�i blocheaz� complet accesul �n preajma Cr�ciunului,

tem�ndu-se c� acesta va fi atacat sau ucis de comandourile germane.

Cum v� pute�i imagina, generalul era furios,

pentru c�, practic, era arestat la domiciliu f�r� motiv,

pentru c� nu exista un ordin care s� specifice a�a ceva

�i nu erau comandouri germane l�ng� Paris.

Situa�ia ar fi fost foarte ru�inoas�

dac� germanii ar fi reu�it s�-l captureze sau s�-l asasineze.

�n acea stare de panic� generalizat�,

mul�i din tab�ra alia�ilor credeau c� totul e posibil.

Impactul lor militar a fost aproape inexistent,

dar impactul psihologic a fost imens,

pentru c� s-a dat zvonul prin armata american�

c� jum�tate din ace�ti impostori germani

sunt �mbr�ca�i �n uniforme americane �i c� vorbesc engleza.

Toat� lumea a deveni suspicioas�

�i to�i erau precau�i �n primele zile,

indic�nd un succes r�sun�tor pentru Skorzeny.

Ajuta�i de haos �i de vreme,

Armata a 5-a de blindate a germanilor se �ndrepta spre ora�ele belgiene

St. Vith �i Bastogne,

ambele �inte strategice �n drumul spre portul Anvers.

Pentru germani, Bastogne �i St. Vith erau esen�iale,

ele fiind noduri rutiere importante,

�i dac� germanii le cucereau,

�i-ar fi putut continua �naintarea spre Anvers.

F�r� ele, �ntreaga defensiv� motorizat� ar fi fost imobilizat�.

O unitate blindat� de elit� a SS introduce o arm� decisiv�

pentru a-i demoraliza pe alia�i. Teroarea.

Cele mai �nfior�toare atrocit��i sunt comise

la ordinele celebrului comandant de tancuri,

Colonelul SS Joachim Peiper.

Peiper obi�nuia s� ard� sate �ntregi cu localnicii �nchi�i �n case.

Din cauza asta, batalionul lui era denumit

�arunc�torul de fl�c�ri�.

Ideea din spatele Ofensivei din Ardeni �i a �naint�rii germanilor

era s� aib� o unitate de lupt� Waffen-SS

care s� traverseze Ardenii

�n mare vitez�, s� ajung� la r�ul Meuse, unde s� fac� un cap de pod

�i apoi s� �ncerce s� avanseze �n nord.

Comandantul unit��ii era Standartenf�hrer Joachim Peiper,

nazist fanatic, veteran de pe Frontul de Est,

care se afla sub presiune imens�.

Peiper �tie c� trebuie s� ajung� la r�ul Meuse

�nainte se �nsenineze �i cerul s� se umple de avioane ale alia�ilor.

L�ng� ora�ul Malmedy,

el captureaz� 125 de prizonieri din Divizia a 7-a Blindat� a armatei SUA.

Prizonierii nu fac dec�t s�-i �ncetineasc�,

a�a c�, pe 17 decembrie 1944,

trupele SS ale lui Peiper �i �mpu�c�.

Foc!

�n prima zi �i-a dat seama c� erau prea len�i

�i c� trebuie s� accelereze.

Aceast� presiune e una din explica�iile

pentru masacrul de la Malmedy.

Americanii descoper� 85 de cadavre ale camarazilor pe c�mp, �mpu�ca�i.

Mul�i �nghe�a�i din cauza frigului cu m�inile �n sus.

Vestea se r�sp�nde�te ca fulgerul printre solda�ii americani

�i �i motiveaz� s� contraatace

�i s�-i resping� pe germani.

Warren Schmitt a fost martor la masacru.

Eram printre ceilal�i

�i priveam �n sus...

era oribil.

Mai t�rziu, germanii au ie�it

�i unul a venit spre unde m� aflam,

eu m� pref�ceam mort.

A stat pu�in acolo �i m-am g�ndit c� m� va �mpu�ca.

Dar nu a tras.

N-am privit �n sus. M-am afundat c�t de mult am putut.

�i m-am rugat.

M-am rugat mult.

Luptele din jurul ora�ului St. Vith

ating punctul culminant

c�nd germanii declan�eaz� un asalt total pentru a-l cuceri.

Germanii iau �n jur de 8.000 de prizonieri americani

�n timpul atacului de la St. Vith.

Pe 21 decembrie

cuceresc acest ora� cu importan�� strategic�.

Germanii au ob�inut prima victorie important�

a ofensivei.

Germanii �nainteaz� �n vitez�, trebuie s� ajung� la combustibilul

alia�ilor, trebuie s� realimenteze,

ca s� poat� continua. Totul depinde de vitez�,

ca �n mai 1940.

�ncrez�tori �n urma succeselor,

Armata a 5-a de blindate atac� ora�ul Bastogne.

Moralul trupelor germane era ridicat pe m�sur� ce planul lui Hitler avansa.

�n Ardeni, Bastogne se afl� la intersec�ia a �apte drumuri importante,

o intersec�ie esen�ial� pentru liniile de aprovizionare.

E important ca Bastogne s� fie cucerit cu pierderi minime.

Era pericolul posibil ca trupele americane

din Bastogne s� se piard� cu firea �i s� se predea germanilor.

Erau �i alte grupuri de americani care se predaser�,

iar germanii au luat mii de prizonieri.

Evident c� asta era periculos,

erau �n mijlocul unei ofensive germane ce trebuia oprit�.

Aproape r�ma�i f�r� muni�ie, americanii afla�i sub asediu

sunt complet �ncercui�i de tancurile germane.

Temperatura era de -12 grade Celsius.

�ansele reduse �i condi�iile �nfior�toare

pun presiune imens� pe defensiv�.

Artileria ne-a bombardat zile �ntregi.

Au ucis mul�i solda�i de-ai no�tri �i au r�nit �i mai mul�i.

Unii solda�i au �nnebunit din cauza tirului de artilerie.

R�m�seser�m f�r� muni�ie, ne era foame

�i cred c�, pur �i simplu, eram speria�i.

Dar nu voiam s� renun��m.

Mul�i oameni sufer� de deger�turi.

Se desc�l�au de bocanci �i-�i masau picioarele,

iar c�nd f�ceau asta, picioarele li se umflau

�i nu-�i mai puteau pune bocancii la loc.

Era �ngrozitor.

Mureau dac� nu primeau ajutor,

iar mul�i n-au primit.

Odat�, eram �ntr-o zon� unde era un zid de piatr�

�i am v�zut o pereche de m�nu�i americane pe acel perete.

Eu nu aveam m�nu�i, a�a c� m-am dus s� le iau pe acelea,

dar �n fiecare m�nu�a era �i o m�n�,

deci nu le-am mai luat, am plecat.

�n ciuda condi�iilor,

americanii care ap�rau nodul rutier Bastogne nu s-au predat.

Americanii au suferit pierderi grele la Bastogne,

ceea ce ne indic� s�lb�ticia luptelor.

Cam 3.000 de oameni au murit acolo.

Dar, cel mai important, n-au dat �napoi.

Sim�ind c� americanii sunt pe punctul de a ceda,

patru germani se apropie de liniile americane,

flutur�nd steagul alb al solilor de pace.

Le dau acestora un ultimatum.

Dac� americanii nu se predau,

vor pune la p�m�nt tot ora�ul �i civilii din el.

Generalul de brigad� Anthony McAuliffe le r�spunde concis.

Toate armatele au nevoie de eroi �i de legende,

iar una dintre cele mai faimoase pentru armata SUA din acel r�zboi

a fost solicitarea german�

pentru trupele aeropurtate de la Bastogne s� se predea.

McAuliffe n-are dec�t un r�spuns pentru solicitarea german�.

R�spunde cu un cuv�nt, �Nuts!� �n rom�n�, �Prostie!�.

R�spunsul generalului de brigad� McAuliffe... �Nuts!�

E o scrisoare sinuciga�� cu un singur cuv�nt.

Apoi, vremea se �mbun�t��e�te.

�n noaptea de 22 decembrie,

cea�a dens� din Ardeni se r�sp�nde�te.

C�nd cerul se �nsenineaz�, situa�ia se schimb� fundamental.

Acum alia�ii pot beneficia de superioritatea aerian�

�i pot bombarda convoaiele de aprovizionare germane,

pot ataca coloanele de blindate germane de pe �osele

�i pot �ntrerupe aprovizionarea trupelor de pe front

�i aducerea de �nt�riri.

Trupelor de la Bastogne li se para�uteaz� hran�

�i muni�ie din avioanele americane de aprovizionare.

Vehiculele de pe �oselele controlate de germani

sunt bombardate de avioanele de v�n�toare.

P�n� la c�derea nop�ii, toate drumurile de la est de Ardeni

sunt pline de vehicule �n fl�c�ri.

Brusc, armada aerian� aliat� poate s� decoleze

�i s� provoace distrugeri serioase,

nu doar atac�nd trupele germane de la sol,

ci atac�nd �i ariergarda �i asigur�ndu-se

c� realimentarea tancurilor devine foarte dificil�.

Avantajele surprizei �i a cerului acoperit

disp�ruser�.

Armata lui Hitler e �int� sigur�.

Dac� ofensiva ta e bazat� pe starea vremii...

Ce fel de plan e �sta?

Cum po�i pl�nui ofensiva baz�ndu-te pe starea vremii?

Le era imposibil s� �nving� for�ele aliate.

Dac� principalul t�u aliat e zeul vremii,

e�ti ca �i terminat.

Ofensiva p�ruse de la �nceput disperat� �i ira�ional�.

Acum �tim c� era imaginea tulbur�rilor politice �i mentale

ale omului care o pl�nuise,

Adolf Hitler.

�nainte �n acel an, ni�te ofi�eri germani deveniser� at�t de �ngrijora�i,

�nc�t pe 20 iulie

au introdus clandestin o bomb� la o �edin��

de la B�rlogul Lupului, cartierul general estic al lui Hitler.

Stauffenberg a intrat �n sala de conferin�e a bunc�rului lui Hitler

�i a pus o serviet� con�in�nd o bomb� sub masa s�lii de conferin�e.

Dar aceast� mas� e f�cut� din stejar �i e foarte groas�,

�n plus, are ni�te picioare groase care absorb for�a exploziei.

�n explozie mor patru persoane, dar Hitler supravie�uie�te.

De�i acest atac avea ca scop terminarea timpurie a r�zboiului,

rezultatul s�u a fost exact invers.

Bomba a fost puternic� �i asta contribuie

la aura de invincibilitate a lui Hitler,

implic�nd c� el e ocolit de pericolele mortale,

c� un om predestinat, care a sc�pat din fiecare atentat asupra lui,

iar acum va cur��a for�ele armate de diziden�i

�i-�i va impune voin�a �i mai drastic asupra Germaniei.

La �nmorm�ntarea uneia dintre victime,

camerele de filmat naziste surprind conducerea nazist� puternic� �i sfid�toare

netulburat� de tr�d�torii dintre ei.

Ce nu se arat�

e executarea a 200 de ofi�eri importan�i care au luat parte la tentativ�.

De acum �nainte, Hitler se va �ncrede �n instinctele lui

mai mult dec�t �n sfatul generalilor din armat�.

Efectul tentativei de asasinat a lui Stauffenberg e dramatic

�i teribil pentru poporul german.

�n acest moment al r�zboiului, Hitler e deja paranoic.

E �mbuibat cu droguri, nu e �n toate apele,

iar asta �i amplific� paranoia la niveluri ame�itoare.

Nu prea avea oricum �ncredere �n generali.

�ns� acum, mai avea �ncredere doar �n Waffen-SS

�i �n c��iva ofi�eri.

Sentimentul de invincibilitate pe care-l avea Hitler

e alimentat �i de medicamentele date zilnic de medicul lui.

Theodor Morell e medicul lui Hitler de la sf�r�itul anilor '30.

F�hrer-ul devenise tot mai dependent de injec�ia zilnic� cu �vitamine�.

De fapt, Morell �i injecteaz� cocain� �i Eukodal,

o substan�� asem�n�toare heroinei.

Dup� injec�ia de diminea��, Hitler se simte energizat �i invincibil,

dar deciziile lui devin din ce �n ce mai ira�ionale �i rupte de realitate.

Rela�ia lui cu Morell

e de �ncredere absolut� �n acel �arlatan,

crede c� e un om pe care te po�i baza,

iar orice zice Morell, Hitler ia de bun.

�i, dup� cum �ti�i, era un mare ipohondru.

Oamenii din preajma lui

�l descriau ca fiind din ce �n ce mai volatil,

vorbea prea mult, iar deciziile lui strategice

nu mai aveau niciun sens.

Ofensiva blestemat� a fost stabilit� la o �nt�lnire secret�, paranoic�.

Pe 12 decembrie 1944,

ofi�erii seniori ai lui Hitler sunt lua�i de pe Frontul de Vest �i du�i la Koblenz.

Sunt urca�i �ntr-un autobuz care se plimb� inten�ionat

prin p�dure cam 30 de minute, ca ace�tia s� nu mai �tie unde sunt.

�ntr-un final, ajung la un castel medieval,

�i sunt du�i �ntr-un bunc�r imens de beton.

Aici e Cuibul Vulturului,

comandamentul secret al lui Hitler de pe Frontul de Vest.

La doar cinci luni de la tentativa de asasinat,

Hitler e obsedat de securitate.

C�nd ofi�erii ajung la bunc�rul unde era comandamentul general,

sunt �nt�mpina�i de SS-i�ti care �i dezarmeaz�

pe to�i ace�ti ofi�eri importan�i,

pentru c� Hitler n-are �ncredere �n ei,

apoi sunt du�i �n bunc�r unde li se va prezenta planul.

Hitler era �ntr-o stare de s�n�tate precar�,

iar unii generali, care-l v�d pentru prima dat�

�n patru ani, sunt �oca�i.

�Cine o fi tipul �sta?

Noi �tiam c� Hitler arat� complet diferit.�

Avea doar 55 de ani,

dar ar�ta ca un b�tr�n de 80 de ani.

S-a degradat �n c��iva ani.

Era �ntr-un colaps total, fizic �i mental.

E clar c� �i asta avea un impact.

�n ziua �n care Hitler n�scoce�te planul �sta,

un contraatac blindat asupra Ardenilor,

e ziua �n care paranoia lui a ajuns la cotele cele mai �nalte,

e absolut cople�it de c�te droguri luase.

Ini�iatorul tulburat al Ofensivei din Ardeni

stabile�te planul de atac.

�ine un discurs �i �ncearc� s�-�i conving� generalii

c� �sta e evenimentul final al celui de-Al Doilea R�zboi Mondial,

c� dac� ob�in acum victoria,

for�ele aliate din vest vor fi distruse,

pentru c� americanii nu �tiu pentru ce lupt�,

c� lupt� doar pentru bani.

Dar c�nd Hitler �i prezint� planul,

comandan�ii devin �ngrijora�i.

Planul e complet haotic.

E o fantasmagorie, un basm

visat de cineva care nu mai are contact cu realitatea.

Nu are nici cea mai mic� �ans� de succes.

Ceea ce e incredibil e c� generalii s�i

�i asisten�ii lui �i dau seama de asta. κi dau seama c� au de-a face

cu cineva care dintotdeauna a fost pu�in nebun,

dar care acum e complet nebun, iar ei tot �i c�nt� �n strun�.

Tot �i ascult� ordinele.

Euforia indus� de droguri e foarte periculoas�,

pentru c� �n mintea lui Hitler, planurile lui sunt valabile.

El spune c� se simte bine,

c� planurile lui n-au cum s� nu reu�easc�,

dar orice general ra�ional de l�ng� el

i-ar spune c� n-au nicio �ans� de reu�it�, c� nu au mijloacele necesare.

Hitler vrea s� aib� l�ng� el doar generali lozincari,

care-i c�nt� �n strun�

�i care nu renun��,

nu se predau �i nu cedeaz� niciun metru de p�m�nt german,

dec�t dac� n-au alt� solu�ie.

Dup� represaliile ce au urmat tentativei de asasinat e�uate,

pu�ini generali vor s� par� neloiali.

Hitler nu e �n stare, fizic �i mental,

s� ia nicio decizie.

Dar generalii nu prea au ce face.

El e �nc� F�hrer-ul.

De�ine controlul �n Germania cu o m�n� de fier.

Contrar sfaturilor date de generalii s�i,

Hitler implementeaz� planul.

Contrar tuturor a�tept�rilor, etapele ini�iale au succes.

Germanii transport� 250.000 de oameni �n pozi�ie,

chiar sub nasul alia�ilor.

Atacul ini�ial a fost de manual.

Dar la Bastogne, se lovesc de realitate.

Pe m�sur� ce alia�ii distrug liniile de aprovizionare, ofensiva se stinge.

�n acel moment, trupele Generalului Omar Bradley

rezistau cu disperare la Bastogne

�n fa�a asaltului german.

O unitate de 400 de oameni construie�te un baraj rutier

care blocheaz� �ase zile o divizie blindat� a SS-ului.

C�nd e clar c� nu vor primi �nt�riri, abandoneaz� echipamentul

parcurg 22 de kilometri prin teritoriu inamic, pentru a reveni la unit��ile lor.

Majoritatea solda�ilor acestora au fost lua�i din Paris

unde erau �n permisie, au fost urca�i �n camioane

�n acea zi incredibil de friguroas�

�i au fost du�i la Bastogne

unde li s-au �nm�nat armele �i muni�ia.

Erau complet dependen�i de para�utarea proviziilor.

Au stat o s�pt�m�n�

au dus unele dintre cele mai dure b�t�lii din campania din Europa de vest

�i s-au descurcat minunat.

Hitler a f�cut o gre�eal� de neiertat,

�i-a subestimat inamicul.

Premisa lui...

�Vom captura rezervele de combustibil.

Ne baz�m pe combustibilul americanilor,

ace�tia nu vor lupta, vor fugi...

Sunt ni�te nenoroci�i care nu �tiu s� lupte.�

Premisele acestea erau gre�ite,

La Bastogne a fost teribil de frig.

Aveam pu�in� m�ncare, iar muni�ia era pe terminate,

dar am �nvins pentru c� eram motiva�i.

Moralul era ridicat, am f�cut o treab� excelent�.

Am avut sub comand� cei mai buni solda�i americani.

Brusc, decizia lui Eisenhower de a-l �ine pe Generalul Patton

l�ng� front s-a dovedit inspirat�.

Patton r�spunde imediat apelului pentru �nt�riri al Generalului Bradley

�i trimite aproximativ 200.000 de solda�i.

Patton e �inut minte ca �generalul cu dou� pistoale�

pentru c� avea o centur� personalizat� cu dou� revolvere cu m�ner de filde�.

E omul care a zis:

�Niciun nenorocit n-a c�tigat r�zboiul murind pentru �ara lui.

L-a c�tigat f�c�ndu-l pe inamic s� moar� pentru �ara lui.�

�ntr-un fel, Patton era mai �fulger� dec�t germanii.

Ac�iunile lui de salvare a trupelor de la Bastogne sunt uimitoare.

Patton a �n�eles dintotdeauna c� r�zboiul e �n firea uman�.

E una din caracteristicile animalice ale oamenilor,

pe care ace�tia trebuiau s� �i-o satisfac�.

Patton g�ndea rapid �i se mi�ca rapid.

Era un r�zboinic nativ.

De�i Georgie Patton era pu�in cam �nfumurat,

avea un efect extraordinar asupra moralului trupelor sale,

iar ac�iunea lui, viteza cu care �i-a direc�ionat armata

pe drumul spre Bastogne,

a fost un succes grandios de organizare a subordona�ilor

�i o dovad� de energie �i imagina�ie personal�.

Patton �i-a trimis oamenii �nspre nord, parcurg�nd �n doar dou� zile

aproape 192 de kilometri, prin condi�ii groaznice de iarn�.

Au str�puns frontul german

�i a realizat o linie de aprovizionare c�tre Bastogne.

Patton are un avantaj esen�ial.

Un num�r mare de tancuri Sherman.

Tancul Sherman e considerat inferior tancurilor germane.

Armele lui sunt subdimensionate, dar compenseaz� prin num�r.

Cantitatea era mai important� dec�t calitatea.

Mai multe Chevrolet-uri produse �n mas�,

dec�t c�teva Mercedes-uri �i BMW-uri, �n�elege�i?

Patton beneficiaz� de acest avantaj de echipament militar

�i reu�e�te s� str�pung� flancul german

�i s� ajung� la Bastogne.

�n a doua zi de Cr�ciun din 1944,

asediul asupra ora�ului Bastogne e �ntrerupt

de sosirea trupelor Generalului Patton.

Timp de zece zile, unit��ile lui Hitler au avut ini�iativa,

dar �n a 11-a zi, sunt �nvinse.

Ap�rarea ora�ului Bastogne i-a costat pe americani �ntre 2.500

�i 3.500 de solda�i.

Dar asediul i-a costat pe germani mai mult dec�t �i permiteau,

�n solda�i, timp �i pozi�ie strategic�.

Ora�ul Bastogne e pierdut pentru totdeauna.

Ini�iativa e acum �n m�na alia�ilor,

care-i �mping pe germani spre Rin.

Unitatea de lupt� temut� a lui Joachim Peiper e izolat�.

Dintre toatele unit��ile SS, unitatea de lupt� Peiper

a �naintat cel mai mult spre vest.

Dar au r�mas f�r� combustibil, ca multe alte unit��i blindate germane.

Peiper incendiaz� vehiculele r�mase

�i e for�at s� conduc� 800 de solda�i �ntr-o retragere periculoas�.

E cea mai bun� ilustrare

a planific�rii deficitare a acestui atac din partea germanilor,

tancurile lui Joachim Peiper au r�mas f�r� benzin�,

iar Peiper �i oamenii lui au revenit �n Germania merg�nd pe jos,

l�s�ndu-�i tancurile pe drumul spre Anvers.

Unitatea de lupt� Peiper a fost nevoit� s�-�i abandoneze tancurile

�i s� revin� pe jos la linia frontului german.

E un exemplu care arat� cum a fost planificat� Ofensiva din Ardeni.

�R�zboi fulger� f�r� benzin�.

Armata german� �i pierdea cel mai puternic avantaj:

diviziile blindate.

Pe 8 ianuarie, Hitler e avertizat

c� dac� nu ordon� retragerea imediat�, dezastrul nu mai poate fi evitat,

Visul lui Hitler de a recuceri Anversul �i de a-i opri pe alia�i s-a destr�mat.

El ordon� retragerea.

Ofensiva din Ardeni a lui Hitler... N-a schimbat prea multe,

pentru c� era aproape imposibil s� existe un scenariu

�n care planul nebunesc al lui Hitler s� reu�easc�,

contrar dorin�ei tuturor generalilor s�i.

Dar i-a speriat r�u pe cei de la �naltul Comandament aliat.

Hitler �i acoli�ii s�i au evacuat cartierul general din vest

�i s-au retras �n bunc�rul de sub Cancelaria Reich-ului din Berlin.

Nu va mai p�r�si niciodat� acel loc.

Pentru a lansa Ofensiva din Ardeni,

germanii au retras multe trupe de pe Frontul de Est,

unde erau realmente necesare pentru a �ncetini �naintarea ru�ilor.

Lu�nd cu o m�n� �i d�nd cu alta,

i-au ajutat pe ru�ii de pe Frontul de Est

s� �nainteze mult mai repede �i mai periculos.

La o zi dup� sosirea lui Hitler la Berlin,

ru�ii cuceresc Var�ovia.

La �nceputul lui februarie, ru�ii trec r�ul Oder

la doar 80 de kilometri de bunc�rul F�hrer-ului.

F�hrer-ul ame�it de droguri pl�te�te pre�ul

mut�rii trupelor de pe Frontul de Est.

Din punctul de vedere al germanilor,

a fost o decizie gre�it� de a implica at�tea trupe,

at�tea tancuri �ntr-o b�t�lie dintr-o zon� obscur� din Ardeni

care nu interesa pe nimeni.

�n final, Hitler a luat decizia ciudat�

de a folosi ultimele unit��i de calitate

�n acea ofensiv�.

Cele mai bune divizii de tancuri, cele mai bune tancuri,

cele mai bune divizii de solda�i experimenta�i au fost aduse

pentru Ofensiva din Ardeni.

Dup� cum �tim acum,

ar fi fost mai de folos pentru defensiva Prusiei de est.

Aproape to�i generalii lui Hitler �tiau de la bun �nceput

c� �ncercarea lui de a recuceri Anversul e sortit� e�ecului.

De ce to�i ace�ti generali,

care poate erau tic�lo�i, dar sigur nu erau pro�ti,

au fost de acord cu aceast� opera�iune?

N-au v�zut nicio alt� op�iune.

�ntotdeauna ziceau asta:

�I-am jurat credin�� F�hrer-ului.�

Chiar �i �n decembrie 1944,

s-au folosit de aceast� justificare

pentru c� au stat al�turi de acest nebun, �ntr-un nou act nebunesc.

Masacrarea cu cruzime a 84 de americani

de c�tre unitatea SS a lui Joachim Peiper la Malmedy,

�i va b�ntui pe germanii care se retrag.

Unele unit��i americane se r�zbun�

�i refuz� s� ia prizonieri, �mpu�c�ndu-i pe loc pe cei ce se predau.

�n celebrul incident de la Chenogne,

dup� ni�te lupte dure,

solda�ii americani au decis

s� �mpu�te prizonierii de r�zboi germani pe care-i capturaser�.

La acel moment nu s-a aflat, acest lucru a fost b�gat sub pre�,

c�nd Patton a fost informat, el a zis: �E nepl�cut,

dar trebuie s� nu se afle.�

A fost o...

R�zbunare, s� zicem.

Trupele Waffen-SS au declan�at acest joc s�ngeros

�n Ofensiva din Ardeni.

Dup� r�zboi, comandantul SS Joachim Piper

e judecat �i condamnat la 11 ani �i �ase luni de �nchisoare.

Apoi, el va locui �n Fran�a, unde a fost asasinat �n 1976

de fo�ti membri ai Rezisten�ei Franceze.

Cu 8.000 de mor�i, 46.000 de r�ni�i

�i aproape 21.000 de disp�ru�i, Ofensiva din Ardeni,

se dovede�te cea mai s�ngeroas� b�t�lie pentru americani.

Omar Bradley devine un erou,

s�rb�torit ca �nving�torul din cea mai ampl� b�t�lie dus� de armata american�.

Dar mare parte din merit apar�ine rivalului lui.

B�tr�nul s�nge �i intestine,

Generalul George Patton moare nea�teptat �ntr-un accident rutier

�i este �nmorm�ntat �n Luxemburg, al�turi de solda�ii s�i

care �i-au dat via�a ca s� �mpiedice Ofensiva din Ardeni.

GEORGE S. PATTON JR. GENERAL, 02605 ARMATA A 3-A

Ignor�nd sfaturile generalilor

de a nu lansa o ofensiv� enorm� �i ambi�ioas�,

Hitler a comis o grav� gre�eal�.

Cred c� pot spune f�r� ezitare

c� Ofensiva din Ardeni, cu zero �anse de reu�it�,

a scurtat r�zboiul pentru germani.

Ce altceva s� fi f�cut germanii?

Germanii erau �ntr-o situa�ie disperat�.

Toat� lumea spune c� ar fi trebuit s� capituleze.

Dar dac� asta nu e o op�iune...

E evident c� nu aveau nicio �ans� s�-i opreasc� pe alia�i,

deci am putea spune

c� mut�nd aceste unit��i

de pe Frontul de Est pe cel de Vest,

Hitler a dus la scurtarea r�zboiului.

�i asta e ceva pozitiv, nu?

�n patru luni, Hitler era mort,

c�nd solda�ii sovietici au luat cu asalt Berlinul,

iar r�zboiul din Europa s-a sf�r�it.