Original subtitles

Cu to�ii sim�im greutatea umbrelor care apas� asupra viitorului.

�ns�, �n alt� epoc�, la fel de amenin��toare ca a noastr�,

unii au g�sit o cale de a traversa �ntunericul,

pentru a g�si o stea dup� care s� se ghideze.

Carl Sagan a scris:

"Copil�ria mea a coincis cu o perioad� de mari speran�e."

��nc� din �coal� am visat s� fiu om de �tiin��."

�Momentul decisiv a venit atunci c�nd am �n�eles"

"c� stelele sunt sori uria�i"

"�i c�nd mi-am dat seama c� trebuie s� fie foarte �ndep�rta�i"

"pentru a ap�rea doar ca ni�te puncte de lumin� pe cer."

"Poate nici nu �tiam semnifica�ia cuv�ntului '�tiin��', "

"dar voiam cumva s� m� cufund �n toat� acea m�re�ie."

"Am fost cuprins de splendoarea Universului"

"�i voiam s� �n�eleg cum func�ioneaz� cu adev�rat lucrurile,"

"s� contribui la descoperirea unor mistere"

"�i la explorarea, poate chiar la propriu, a unor lumi noi."

"Am avut norocul de a-mi vedea, cel pu�in �n parte, visul �mplinit."

"Pentru mine, visul romantic al �tiin�ei r�m�ne"

�la fel de fascinant �i de proasp�t cum era �n acea zi,"

�c�nd am v�zut minunile"

"Expozi�iei Mondiale dela New York, din 1939."

"Acolo, viitorul a prins contur."

Dar ce fel de speran�� exista �n 1939?

Voci furioase acaparaser� scena mondial�,

propov�duind ur� �i �nvr�jbire �ntre oameni.

Cel mai agresiv r�zboi din istorie,

care a curmat vie�ile a 60 de milioane de oameni,

era abia la �nceput.

Totu�i, pe m�sur� ce �ntunericul cobora,

t�n�rul Carl Sagan �i contemporanii s�i au reu�it s� manifeste

un interes viu asupra viitorului,

suficient de puternic pentru a-i inspira pe mul�i

s� munceasc� din greu mul�i ani,

pentru a deveni oameni de �tiin�� �i ingineri.

CHIMIE DU POND: MINUNEA CHIMICA A LUMII

Miracolul televiziunii a devenit accesibil publicului

la Expozi�ia Mondial� din 1939.

Am �nv��at s� manipul�m electronii

�n ceea ce va deveni o for�� care va schimba civiliza�ia.

Acest model era transparent, pentru a-i convinge pe sceptici

c� nu vedeau doar imagini care se succed rapid.

Imaginile de pe ecran erau semnale adev�rate,

transmise de-a lungul timpului �i spa�iului.

Acolo a ap�rut o lume posibil� a tehnologiei revolu�ionare.

Carl Sagan a fost primul care a explorat spa�iul �i timpul

cu racheta imagina�iei.

Dar mai avem ceva �n comun.

Am�ndoi am avut experien�e revelatoare �n acela�i loc,

�n parcul Flushing Meadow din New York.

C�nd aveam v�rsta lui Carl,

m-am dus cu familia la Expozi�ia Mondial� din 1964.

Eu sunt cel mic, din st�nga.

Era cu 25 de ani mai t�rziu �i lumea se confrunta cu alte probleme.

Marile puteri �mp�nziser� planeta cu zeci de mii de arme nucleare.

Erau gata de a se declan�a �n orice clip�.

Preg�tirea pentru apocalips� era un ritual frecvent pentru copii.

De�i �tiam cu to�ii c� putem muri �n orice clip�,

Expozi�ia Mondial� din 1964 a prezentat

imaginea unui viitor liber, f�r� pericole,

in care �tiin�a �i tehnologia se concentrau asupra visurilor lumii.

Am amintiri incredibile �i nepieritoare de atunci.

Tata era administrator la New York �n perioada mi�c�rii pentru drepturi

�i au numit un tren mono�in� dup� el.

Ne-am plimbat cu m�ndrie la expozi�ie cu "Cometa Tyson".

�mi amintesc dinozaurii anima�i �n m�rime natural�.

Eram uimit c� puteam afla ce se �nt�mplase �n trecutul �ndep�rtat.

Aveam senza�ia c� Terra era doar locul �n care ne-am nimerit noi.

P�n� �i simbolul expozi�iei, Unisfera,

era o reprezentare a Terrei privit� in ansamblu, din cosmos.

Asta era �nainte ca cineva s� vad� planeta noastr� din spa�iu.

Era o perioad� �n care totul p�rea s� ia av�nt.

P�n� �i cl�dirile p�reau gata de decolare.

Puteai c�l�tori spre un viitor mai str�lucit,

spre o Terra unde nu exista s�r�cie sau foamete.

Unele promisiuni au r�mas ne�mplinite,

dar altele au dep�it cu mult cele mai �ndr�zne�e visuri de atunci.

Face�i-mi o favoare.

�ncerca�i s� uita�i tot ceea ce lua�i de-a gata acum.

Imagina�i-v� c� n-a�i v�zut un laptop, o tablet� sau un smartphone,

c� n-a�i c�utat nimic pe internet,

c� n-a�i primit niciodat� un e-mail sau un SMS.

Era o lume �n care, dac� voiai s� afli ceva

despre istoria vie�ii sau versurile unei melodii,

trebuia s� te duci la cea mai apropiat� bibliotec�.

Ca mul�i oameni de atunci,

acolo am v�zut pentru prima dat� un computer.

Aparat� din dreapta mea e cititorul de caractere IBM

�i cite�te cifrele scrise.

V� voi ar�ta cum func�ioneaz�.

Pute�i afla �tirile din orice zi dori�i.

Scrie�i data pe o foaie

�i cititorul de caractere IBM va descifra numerele.

Computerul va afi�a �tirile.

Am fost uimit c�nd aparatul a citit ziua mea de na�tere

�i mi-a afi�at cele mai importante evenimente din acea zi.

Cum putea un aparat s� �tie a�a ceva?

Chiar �i �n acest vis optimist despre viitor,

umbra amenin��toare domnea f�r� �ncetare.

Acelea�i vehicule care promiteau s� ne duc� �n alte lumi

amenin�au s-o distrug� pe aceasta.

Puteau transporta exploratori

sau arme de distrugere �n mas�.

Aceast� nav� din Programul Mercury

�l dusese recent pe Scott Carpenter pe orbita Terrei.

Mai era o nav� din Programul Gemini, func�ional� abia peste un an.

�i, cel mai ambi�ios,

modulul de comand� al Apollo,

erau at�t de aproape de mine, �nc�t le puteam atinge.

Primul echipaj avea s� ajung� pe Lun� abia peste patru ani.

G�ndi�i-v� c�t� �ndr�zneal�!

Urma s� trimitem oameni pe Lun� �i s�-i aducem �napoi teferi,

cu ajutorul computerelor care �tiau atunci

doar s�-�i spun� �tirile din ziua na�terii tale.

Acum, dup� multe zeci de ani, nu-mi vine s� cred c� am f�cut a�a ceva.

Dar, precum Carl,

speran�a descoperit� la Expozi�ia Mondial� nu m-a p�r�sit.

Sor�ii erau �mpotriva noastr�, dar �nc� tr�im, dup� 50 de ani,

�i �nc� vis�m la ce ne poate aduce viitorul.

Haide�i cu mine la Expozi�ia Mondial� din New York,

din anul 2039.

COSMOS: LUMI POSIBILE

CONSTRUC�II PE MARTE

E anul 2029.

Undeva e o feti��

care �i imagineaz� ce ar putea aduce viitorul.

CUM S-A VINDECAT TERRA

2031: REACTOR ONLINE

PARISUL, ALIMENTAT DE O LINGURI�� DE AP�

2033: PRIMUL CONTACT CU BALENELE ALBASTRE

S-AU TRADUS C�NTECELE LOR, SUNT FURIOASE!

2935: P�DUREA AMAZONIANA I�I TRIPLEAZ� SUPRAFA�A

2037: NU EXISTA SPECII PERICLITATE

2040: AL ZECELEA COLOS DE CARBON RIDICAT IN CAPETOWN

2042: ULTIMUL MOTOR CU ARDERE INTERNA, LA MUZEU

2045: CALOTELE POLARE SE EXTIND

2047: MOLU�TE CONSUMATOARE DE PLASTIC CURATA OCEANELE

2050: TEMPERATURA GLOBALA REVINE LA NIVELUL DIN SEC XX

2060: APA FLUVIULUI GANGE E DECLARATA POTABILA

2075: STRATUL DE OZON E REGENERAT COMPLET

Visurile sunt h�r�i.

F�r� ele nu ajungem nic�ieri.

Acest nou colos,

unul dintre multele ridicate �n marile porturi,

e f�cut din carbonat de calciu,

materialul folosit de natur�

pentru a crea prima cas� pentru via��, �n ora�ul str�vechi din mare.

Dioxidul de carbon, sursa schimb�rii climatice,

a fost extras din atmosfer� �i transformat �n mineralul folosit

la construc�ia acestui imens copac al vie�ii.

Aceste noi minuni ale lumii arat� c� specia noastr� a g�sit o cale

de a evita urm�rile schimb�rii climatice

�i reflect� ambi�ia omenirii

pentru m�re�ia de a tr�i �n armonie cu ceilal�i p�m�nteni.

Bun venit la Expozi�ia Mondial� din New York, din 2039!

Veni�i cu mine.

Bun�!

Da, pe acolo.

Aici, �n pavilionul cercet�torilor,

cei mai mari eroi ai �tiin�ei revin la via�� virtual,

pentru a povesti cum au descifrat secretele naturii.

R�spund neobosit la orice �ntrebare a�i putea avea.

Aici nu exist� �ntreb�ri proaste,

nu exist� ru�ine �n a �ntreba orice vrei s� �tii.

Ace�tia nu sunt robo�i care redau mesaje �nregistrate.

Am g�sit o cale de a reproduce re�eaua neural� din creierele lor,

ideile, amintirile �i asocierile lor, conectomul lor.

Imagina�i-v� o lume in care povestea continu� a Universului

e spus� fiec�rui copil,

la fel cum le spunem noi acum basme sau c�ntecele.

E r�ndul nostru?

Am dou� �ntreb�ri.

Ai fost uimit c�nd am descoperit undele gravita�ionale,

de�i ai zis c� nu vom reu�i?

- Da. - A doua �ntrebare.

Variabilele ascunse, solu�ia ta la paradoxul mecanicii cuantice,

acum c� �tim c� nu exist�,

ce spune este despre natura realit��ii?

Vino cu mine.

Acesta e pavilionul celei de-a patra dimensiuni, timpul.

Oricine poate introduce coordonate spa�iale �i temporale,

pentru a vizita orice moment

din istoria de 14 miliarde de ani a Cosmosului.

Nu e uimitor c� am �nceput

s� folosim �tiin�a sistematic abia acum patru secole,

dar am reu�it s� recre�m deja ceea ce s-a �nt�mplat

cu miliarde de ani �nainte s� ajungem noi aici?

100000 �.E.N.

Acest calendar cosmic, �n care �ntreg timpul e compresat

�ntr-un an terestru, poate fi explorat.

Ce eveniment din istoria Universului v-ar pl�cea s� vede�i?

Nu Big Bangul, to�i �l vor.

�n plus, trebuie s� ave�i peste 14 ani.

Putem merge �n nanosecunda dinaintea �nceperii timpului.

Sau �n ultima zi perfect� a dinozaurilor.

Sau putem petrece dup�-amiaza cu Eva mitocondrial�,

mama noastr�, a tuturor,

femeia din care provine �ntreaga ras� uman�.

Facem o excursie la Gizeh,

pentru a vedea piramidele noi?

Alege�i.

20.07.1969, LUNA

Via�a, artistul suprem,

dup� ce a acaparat fiecare cotlon pe Terra,

s-a aventurat p�n� pe Lun�.

C�nd am ajuns prima dat� �n pustietatea sa,

�n praful sterp din aceast� lume plin� doar de nuan�e de gri,

am �n�eles c�t de radical s-a schimbat planeta noastr�

la atingerea geniului vie�ii.

Vulturul a aterizat.

Ce form� va lua geniul vie�ii

peste c�teva sute de milioane de ani?

Privi�i!

Acesta e cel mai vechi str�mo� comun al oamenilor

�i al tuturor animalelor care tr�iesc sau au tr�it pe Terra.

Adev�ratul Saccorhytus coronarius era destul de mic,

c�t un punctule� negru,

dar are un impact major asupra pove�tii noastre.

Sacco a prosperat acum jum�tate de miliard de ani.

E str�mo�ul regnului animal.

Cum a reu�it via�a s� ne creeze din a�a ceva?

Evolu�ia, dac� are suficient spa�iu �i timp,

face posibil� apari�ia unor calit��i complexe �i total nea�teptate,

care apar din cele mai simple lucruri.

Via�a e o sfoar� lung� de patru miliarde de ani.

A supravie�uit la cinci extinc�ii �n mas�

�i, dup� fiecare, a ren�scut mult mai puternic�.

Via�a demonstreaz� c� suntem mai mult dec�t o sum� de organe

�i, chiar dac� ajungem �n situa�ii limit�,

via�a g�se�te o cale de a evolua.

O min�.

Un suvenir al s�lb�ticiei noastre, r�mas �n urma conflictelor.

Am infestat lumea cu peste 100 de milioane.

An de an, ucid sau r�nesc mii de oameni,

printre care �i copii care se joac� cu prietenii.

G�ndi�i-v� la efortul global necesar

pentru a g�si �i dezamorsa 100 de milioane de explozive

�ngropate �n p�m�nt.

E imposibil, nu?

Dar biologii au dezvoltat un mod ingenios

prin care pot detecta explozivele periculoase din sol.

Au modificat genetic g�scari�a,

ale c�rei r�d�cini detecteaz� dioxidul de azot

pe care �l eman� minele �i explozivele.

Dac� planta are frunze ro�ii, feri�i-v�.

Dar, dac� frunzele sunt verzi,

v� pute�i juca lini�ti�i cu prietenii.

Prin �n�elegerea naturii, putem declan�a capcanele puse de noi.

S� lu�m metroul p�n� �n New Jersey.

C�l�torim prin miceliu, o re�ea subteran�

care leag� 90% dintre plantele �i copacii planetei.

E o coproduc�ie str�veche a patru regate biologice:

plante, bacterii,

fungi �i animale.

New Jersey a fost statul cu cel mai mare num�r

de zone supra-poluate din �ar�,

r�m�i�e ru�inoase ale adolescen�ei noastre tehnologizate.

Dar apoi ne-am aliat cu copacii �i cu plantele.

Plopii transform� �n mod natural tricloretilena, TCE,

un solvent cancerigen, reziduu din industrie,

�n ioni de clor, inofensivi,

simple s�ruri.

Microbiologii au descoperit

c� pot �ncruci�a dou� specii diferite de plop,

pentru a le spori puterea de neutralizare a TCE.

Plantarea �n mas� a acestor copaci

nu doar a cur��at zona de substan�ele riscante pentru via��,

ci a �i sporit num�rul copacilor,

care transform� gazul cu efect de ser�, dioxidul de carbon, �n oxigen.

Prin r�zboaie �i stilul de via��, am umplut lumea de gunoaie.

Pe l�ng� mine �i explozive, apar toxinele din combustibili,

de�eurile civiliza�iei de consum, ale centralelor nucleare �i armelor.

Mai sunt electronicele, pe care le-am aruncat �n ne�tire,

pline cu metale grele

ca plumbul, cadmiul, beriliul �i alte de�euri.

M� apuc� disperarea

c�nd �ncerc s� percep �n ansamblu enormitatea problemei.

Dar via�a ne ofer� o cale de sc�pare �i din acest co�mar.

Se nume�te bioremediere.

Vede�i acel nod din centru?

E drojdie.

F�r� ea nu avem p�ine, nici bere.

�ns�, �n acest viitor, o folosim pentru a cur��i lumea.

A neutralizat cele mai periculoase de�euri pe care le-am produs.

Drojdia absoarbe substan�ele �i nu le las� s� contamineze apa

�i restul mediului.

G�ndi�i-V�.

Natura ne-a oferit o a doua �ans� s� repar�m r�ul pe care l-am f�cut.

Dar cum vom reu�i s� nu-l facem din nou?

Ce au creat oamenii pe Terra pentru a proteja viitorul �ndep�rtat?

Nu avem nicio institu�ie

care s� recunoasc� pericolele pe termen lung,

dar�mite una care s� le abordeze.

Interesul nostru se limiteaz� la trei luni sau la patru ani,

la urm�torul raport, la urm�toarele alegeri.

Dar �tiin�a ne spune c� scara vie�ii se m�soar� �n miliarde de ani.

Cum p�str�m �n con�tiin�� continuitatea trecutului

�i rolul fiec�ruia �n viitorul ei,

pentru a crea consecin�e fezabile?

�tiin�a, �n prezent,

nu are mijloace pentru a ne face �n�elep�i �i vizionari.

Asta depinde de noi.

C��i oameni au pierdut lupta pe care o ducem noi acum?

C�te lumi zac �ngropate sub suprafa�a acesteia?

Poate nu vom afla.

Dar la aceast� expozi�ie exist� un pavilion

in care civiliza�iile disp�rute revin la via��.

�tiu o civiliza�ie disp�rut� care a prosperat mii de ani.

Au avut multe realiz�ri.

Au l�sat �n urm� un limbaj scris pe care nimeni nu l-a descifrat.

�nc� nu am descoperit niciun indiciu legat de dispari�ia lor.

Ei reprezint� doar unul dintre misterele

din pavilionul lumilor disp�rute.

�n secolul V �.e.n., �n Grecia, Herodot, p�rintele istoriei,

a scris despre via�a luxoas� a tartessienilor din Iberia.

S-au �mbog��it din argintul �i aurul extrase din sol.

Aveau propria limb�, cultur�, dansuri, muzic�...

Dar au r�mas foarte pu�ine,

doar c�teva obiecte maiestuos create.

Aceasta e una dintre lumile pierdute de pe Terra.

La fel e �i cu poporul f�r� nume, care a tr�it �n Nigeria de azi,

�ntr-o regiune numit� Nok.

Timp de 1.500 de ani,

inginerii lor aveau cele mai noi tehnologii,

descopereau moduri noi de prelucrare a fierului.

La fel ca tartessienii, aveau propria civiliza�ie unic�.

�n urma lor au r�mas doar c�teva statui de ceramic� deosebite

�i o inscrip�ie pe acest perete.

Tot ce au l�sat �n urm� a fost �nghi�it de timp.

Darin acest pavilion, civiliza�iile pierdute tr�iesc,

respir� �i danseaz� din nou.

Dintre toate, pe care s-o readucem la via�� azi?

�tiu. Civiliza�ia de pe Valea Indului,

�n perioada de glorie, �n 2500 �.e.n.,

c�nd avea o re�ea vast� de ora�e �i o popula�ie de cinci milioane.

Haide�i s� le vizit�m cel mai cunoscut ora�, Mohenjo Daro.

Nu �tim cum foloseau aceast� piscin�, numit� "marea baie",

dar �tim c� ora�ul a fost conceput �i construit

�n timp ce grecii aveau doar c�teva triburi de comercian�i ambulan�i.

Sta�i a�a... Auzi�i? Asculta�i.

Exact, locuitorii din Valea Indului, acum 5.000 de ani,

aveau instala�ie de ap� �n case,

ceva ce majoritatea oamenilor au de la finele secolului XX.

Cuno�teau �i alte forme de hidroinginerie.

Aveau conducte subterane, canalizare

�i ap� curent� �n buc�t�rie.

Aveau stomatologi

�i unit��i de m�sur� standard pentru orice cantitate.

Erau sculptori buni �i au introdus realitatea

in replicile tridimensionale ale formelor oamenilor

�tiau s� scrie �i aveau semne pe cl�diri,

dar �nc� nu le-am �n�eles limbajul.

Foloseau zaruri pentru a juca jocuri de noroc.

κi petreceau serile cu jocuri de societate.

Mai e ceva curios legat de ei.

Nu au descris �n arta lor r�zboiul, nu au reprezent�ri ale armelor.

Nu exist� dovezi c� ora�ele lor meticulos pl�nuite

au fost vreodat� arse din temelii de invadatori.

�n studiul contemporanilor lor �i al istoriei,

e un lucru total neobi�nuit.

Aceast� statuet� e printre pu�inele lucruri r�mase

de la aceast� civiliza�ie.

�i totu�i, erau la fel de reali cum suntem noi.

Momentul lor a fost la fel de real ca al nostru.

L�ng� pavilionul lumilor pierdute se afl� un altul,

pavilionul lumilor viitoare.

Am trimis cinci nave �n spa�iu.

Sunt nave demodate, primitive,

care se mi�cau, comparativ cu distan�ele interstelare,

cu viteza cu care alergi �n vis.

Dar �n viitor ne vom descurca mai bine.

Am g�sit �i studiem mii de lumi care orbiteaz� �n jurul altor sori,

toate astea din locul nostru izolat din suburbiile galaxiei,

toate astea �n doar 400 de ani de c�nd Galileo a privit prin telescop.

Calea Lactee are sute de miliarde de stele

�i, probabil, �i mai multe lumi.

Undeva, �n acest spa�iu,

e posibil s� existe o enciclopedie galactic�,

un raport care include toate lumile aferente tuturor stelelor.

Percep�iile �i deduc�iile vagi asupra miilor de exoplanete

au dus la o cunoa�tere mai aprofundat�

a jum�tate de milion de lumi.

Imagina�i-v� o baz� de date galactic�,

o bibliotec� din Alexandria pentru tot Universul,

o cale pentru lumea noastr� de a ob�ine un fel de cet��enie cosmic�.

Imagina�i-v� o enciclopedie galactic� care evolueaz� constant,

o surs� �n care cunoa�terea lumilor Universului

ar fi disponibil� tuturor.

TIP CIVILIZA�IE: 1,8 L COD SOCIETATE: 2A11

V�RSTA PLANETEI: 1,14 X 10^17 s

Aceast� civiliza�ie �i spune �Supravie�uitorii�.

Sunt doar cu pu�in mai avansa�i dec�t noi.

Dac� am putea comunica cu ei,

poate ne-ar putea spune cum au trecut de adolescen�a tulburat�.

PROBABILITATEA SUPRAVIE�UIRII: 80%

�i aceasta la fel.

"Vie�uitoarele �ntunericului."

PROBABILITATEA SUPRAVIE�UIRII: 72,1%

Dar civiliza�iile mult mai avansate dec�t noi?

Pot exista lumi cu tehnologii net superioare realiz�rilor noastre.

Pot exista culturi care dezmembreaz� planetele din sistemul lor

�i le reasambleaz� �n jurul lumii lor, cre�nd un inel.

Astfel au mai mult spa�iu �i mai multe resurse.

Viitorul lor arat� bine.

PROBABILITATEA SUPRAVIE�UIRII: 99%

TIP CIVILIZA�IE: 6.2W COD SOCIETATE: 3LQ

Bietele fiin�e din aceste lumi

au doar una din trei �anse de reu�it�.

Ce e asta?

Oare �ncearc� s� rezolve o criz� energetic� la nivel de sistem?

Depind de energia solar�, dar steaua lor e o pitic� ro�ie,

nu poate furniza energie direct� pentru o civiliza�ie multiplanetar�.

Poate �i-au folosit toate resursele

�i construiesc o carcas� �n jurul stelei,

pentru a recolta fiecare foton de lumin� solar�.

Cum am scrie despre noi �n enciclopedia cosmic� a lumilor?

Poate c�, p�n� acum, cineva a scris �n locul nostru.

Un dosar planetar conceput dup� difuz�rile de la TV

sau printr-o misiune secret� de supraveghere.

Poate vor c�uta planetele albastre din Calea Lactee

�i vor ajunge la dosarul Terrei.

Ce p�rere ar avea despre noi?

Am privit mult stelele �i ne-am �ntrebat dac� exist� entit��i

care �i pun �ntreb�ri despre noi.

�ntr-un cosmos mai mare �i mai b�tr�n dec�t poate concepe omul,

suntem pu�in cam singuri.

50%? Doar at�t?

PROBABILITATEA SUPRAVIE�UIRII: 50%

�tiu cum putem cre�te acest procent.

Trebuie s� aplic�m ceea ce ne �nva�� �tiin�a.

Acesta este visul cosmosului.

Aceasta e povestea pe care ne-o spune �tiin�a.

Universul nostru a ap�rut acum 14 miliarde de ani,

c�nd materia, energia, timpul �i spa�iul au explodat.

�ntunericul era rece �i lumina era fierbinte.

Dar combinarea acestor extreme a dat form� materiei.

A ap�rut structura.

Au ap�rut stele imense, de sute de ori mai grele dec�t Soarele.

Aceste stele au explodat,

aliment�nd cu oxigen �i carbon lumile viitoare

�i �mpodobindu-le cu aur �i argint.

La moartea lor, stelele deveneau �ntuneric.

Greutatea acestui �ntuneric alunga lumina.

Dar, din v�lurile mor�ii lor, s-au n�scut noi stele...

...care au �nceput s� danseze �mpreun�.

�i au format galaxii.

Galaxiile dau na�tere stelelor.

Stelele dau na�tere lumilor.

O lume a dat na�tere vie�ii.

La un moment dat, c�ldura a ie�it din r�runchii acestei lumi

�i a �nc�lzit apele.

Materia cobor�t� aici din stele aprins via��.

Acel praf de stele a devenit con�tient.

Via�a a fost modelat� de Terra �i de lupta cu celelalte vie�uitoare.

A�a a crescut un copac uria�, cu multe ramuri.

De �ase ori a fost dobor�t aproape de tot,

dar �nc� cre�te.

Noi suntem doar o ramur� firav�,

care nu poate supravie�ui f�r� copac.

Treptat, am �nv��at s� citim cartea naturii,

s�-i deprindem legile �i s� �ngrijim copacul.

Am �nv��at s� devenim o cale prin care se poate cunoa�te cosmosul...

��i se poate �ntoarce �n stele.

Subtitrare: Retail

Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania