Original subtitles

Nicio emoţie, la fel ca valurile, nu-şi poate păstra

pentru mult timp forma individuală. (Henry Ward Beecher)

THE AIR I BREATHE

Traducerea şi adaptarea: matza & veveriţa_bc/sync Hd boby22

Tot timpul m-am întrebat.

Atunci când un fluture-şi părăseşte coconul,

realizează cât de frumos a devenit?

Sau încă se mai vede ca fiind doar o omidă?

Când eram copil cunoşteam deja secretul unei vieţi fericite.

Joacă după reguli, învaţă la şcoală.

Dar, dacă înveţi bine la şcoală, răsplata e şi mai multă şcoală.

Şi după şi mai multă şcoală,

ţi se oferă cea mai bună răsplată pe care o are de oferit viaţa:

o slujbă, bani şi un viitor

plin de căutarea neîncetată pentru mai mult.

Şi pentru asta trăiam

viaţa mea fericită.

Îi invidiez pe cei ce nu o pun la îndoială.

Eu?

Trebuia să scap.

Ca de obicei.

Bineînţeles.

Am ceva peste care speram... speram să aruncaţi o privire.

S-a întâmplat ceva?

Nu.

Istoricul dumneavoastră e perfect.

Şi cu norocul dumneavoastră la bursă am putea... aţi putea...

Poate ar trebui să investiţi mai mult.

Nu. Sume mici.

Să fie totul simplu.

Cum reuşiţi?

Câteodată singura alegere pe care o ai este să rişti totul.

Dar se pare că dumneavoastră nu prea vă asumaţi riscuri.

Nu vorbeam despre mine.

Îmi pare rău, aveţi dreptate, nu e treaba mea.

Şi, vă rog, nu vă faceţi griji că aş putea profita de pe urma

acţiunilor dumneavoastră. Nu aş face aşa ceva.

Nu-mi fac griji.

Ştiu cu certitudine că nu aţi face aşa ceva.

Aşa că de unde vine schimbarea?

Şi cum o recunoaştem când se întâmplă?

Şi ea se văicărea.

Spunea: "Nu, te rog. Mă doare".

Mersi, omule, îţi rămân dator.

În regulă.

Era vărul meu.

Suntem pregătiţi pentru diseară.

Ascultaţi...

Bine.

Locul ăsta e pe bune, cu camere în spate şi restul,

aşa că n-o daţi în bară, în regulă?

Intrăm, pariem, ne luăm câştigul şi plecăm, în regulă?

E o cursă aranjată şi are numele calului.

Şi băgaţi-vă asta la cap, idioţilor.

Nenorocitele de cote sunt de 8 la 1.

E o chestie sigură.

Ne întâlnim jos la 7.

Şi ţineţi-vă dracului gura.

Mai ales tu, nenorocitule.

Stai liniştit, suntem în regulă.

Calul câştigător.

Care e numele lui?

Fiţi atenţi aici: Butterfly.

Vrei ceva?

Vreau să pariez ceva bani pe Butterfly.

În cursa următoare.

Pot folosi asta?

Bineînţeles.

Cât?

10 mii de dolari, vă rog.

Staţi. 20.

Cât... Cât...?

50.

Ai atâta mălai pe chestia asta?

Că dacă n-ai, poţi împrumuta de la Casă.

Mulţumesc.

Trebuie să-ţi văd carnetul de conducere.

Louie, îndosariază asta, bine?

Bine, 50 de miare pe Butterfly.

Caii sunt la porţi.

Şi au pornit.

Shadow e în frunte cu o jumătate de lungime, urmat de Alpha şi Santana,

urmaţi de Shooting Star, Purpetrator, Butterfly şi Silky April.

Alpha se apropie din interior. E gât la gât cu Jellow.

Staţi!

Butterfly ţâşneşte surprinzător! E neaşteptat!

Îl întrece pe Alpha, îl întrece pe Jellow, Butterfly preia conducerea.

Iată-i şi în jurul turnantei,

cu Butterfly în faţă, urmat de Alpha şi Jellow.

Dumnezeule, e la pământ!

Butterfly e jos, şi Alpha îl urmează!

Ce accident teribil, doamnelor şi domnilor!

Şi Jellow trece linia de sosire!

Jellow câştigă.

Vă rog, n-am vrut să...

Taci!

Cum ai găsit locul ăsta?

Cum ai găsit... Vorbesc cu tine!

E o întrebare al dracului de simplă!

Bine, iar începem.

Lucrezi pentru poliţie?

Nu, încercam doar să pariez puţin, atât.

Ai vrut să pariezi?

Nimeni nu vine aici pentru că au chef de un pariu micuţ.

Vă rog, îmi pare rău, nu doream să fug.

Plănuiam să mă întorc...

La dracu!

Ai pariat pe Butterfly.

Da, am pariat.

Ştiai de aranjament.

Nu, eu...

Ajunge.

Nu mă minţi.

Cum?

Haide, haide, cum de ştiai de aranjament?

Mi-am auzit colegii de lucru şi...

Şi îmi plac fluturii.

Îţi plac ce?

Fluturii.

Îmi plac fluturii.

Îi plac fluturii, numele calului e Butterfly (fluture)

aşa că vine aici şi pariază pe un aranjament.

Ştii de ce mi se zice Fingers (degete)?

Nu.

Domnul Parks aici de faţă ştie de ce mi se zice Fingers.

Deoarece acum două săptămâni şi el a venit deoarece avea chef de pariuri.

Vă rog, nu doream să fug.

Doream să iau banii de la sora mea.

Mă duceam să îi ridic.

A pierdut şi, în loc să-mi plătească datoria, ce face?

Încearcă să fugă.

Nu încercam să fug! Jur pe...

Care-i problema voastră?

Veniţi aici, faceţi o tâmpenie şi apoi ce?

Apoi trebuie să fiu eu tipul rău, aşa-i?

Asta-i meseria mea?

Nu pot savura o nenorocită de operă?

Trebuie să vin aici să fiu tipul rău?

Crezi că-mi place?

Nu...

Crezi că-mi place?

Nu... nu ştiu.

Ei bine, nu-mi place

Tipii ca tine şi ca tine, domnule Parks...

Nu-mi lăsaţi alte variante.

Există alte variante! Soră-mea are banii.

Nu! NU!

La dracu, nu!

Nenorocitule!

Ai două săptămâni la dispoziţie să-mi aduci banii.

Întârzii o zi, îţi tai un deget.

Pleci undeva?

Tu!

Ce...

Împachetezi.

Nu, nu împachetez.

Stai jos.

Lucrezi pentru Fingers, nu-i aşa?

Ai o casă frumoasă, o slujbă bună la care te pricepi,

şi le-ai aruncat pe toate la gunoi.

De ce?

Te rog, nu ştiu.

De ce ai făcut-o?

Te rog, am fost prost, nu m-am gândit.

De ce ai făcut-o?

Te rog!

De ce ai făcut-o?

Opreşte-te!

De ce ai făcut-o?

Nu ştiu!

Ba ştii!

Nu ştiu!

Ba ştii!

Nu ştiu!

Zi-mi!

Ia-l. Haide.

E tot ce-ţi pot da.

Ce ar trebui să fac cu el?

Nu mai ştiu.

Câteodată să fii complet distrus poate fi o experienţă eliberatoare.

Astăzi văd lucrurile într-o nouă lumină.

Văd cum banii se mişcă în acest loc, aşa cum o fac în fiecare zi.

Văd camerele care-mi vor monitoriza fiecare mişcare.

Văd butonul de alarmă pe care casierul îl va apăsa, alertând poliţia.

Şi mai ştiu că, atunci când acest buton e apăsat,

poliţia va ajunge nu mai repede de 4 minute,

ceea ce îmi oferă mult timp, deoarece deja am planificat ruta de scăpare.

Şi totodată am o geantă de umăr cu un buzunar de plumb plin cu bani.

Nimeni nu-i va vedea, dar eu voi şti că sunt acolo.

Nimeni nu mişcă.

Nu mişcaţi.

Nimeni nu mişcă!

Tipule, ce nebunie! Eşti bine?

Eşti bine?

Poliţia! Eşti înconjurat!

Nu fă nicio mişcare bruscă!

Aruncă arma, ridică braţele

şi mergi spre marginea vestică a acoperişului.

Înţelegi? Pune arma jos!

Ultimul avertisment!

Aruncă arma sau vei fi împuşcat!

Domnule. Domnule!

Îmi puteţi zice ce vi s-a întâmplat?

Nu ştiu.

Domnule, vă amintiţi ce vi s-a întâmplat?

Nu ştiu. Zi-mi tu mie.

De când mă ştiu n-am luat niciodată bătaie.

Haide, fugi, Markie.

Nu mai pot!

Nu mă băteam bine pentru că eram mare sau rapid sau rău.

Mă băteam bine pentru că vedeam viitorul.

Problema cu văzutul viitorului e că vezi doar fragmente,

ca o reflexie într-o oglindă spartă.

După un timp e ca şi cum ai juca un joc video în cap.

Joacă-l de destule ori

şi ajungi să ştii toate mişcările.

Ai grijă!

Şi oricum s-ar scrie viitorul...

Markie, Markie!

.. nu-l pot schimba.

Haide, Markie!

Şi, câteodată, lucrurile pe care nu le poţi schimba

ajung să te schimbe pe tine.

Te rog! Fingers...

Pe tine te va asculta, vorbeşte cu el, te rog!

Am văzut ce se întâmplă cu tine.

Nimic nu poate schimba asta.

Nu!

Vă rog, nu!

S-a făcut.

Bine.

Trebuie să iei pe cineva de la aeroport.

Ştiu.

Ştii, tatăl meu e cam retras. Dar eu vreau să văd lumea.

Unchiul meu Fingers ţine la familie şi vrea să împartă averea, ştii?

Ştii de unde are porecla Fingers?

Oamenii se uită o dată la el

şi tot ce are de făcut e să-şi pocnească degetele.

La dracului de mişto poreclă.

Pocneşti din degete, pocneşti şi, la dracu, da!

Vezi tu, unchiul meu e mişto,

dar motivul pentru care am venit aici e pasarica.

Ştii despre ce dracului vorbesc?

Mi-o trag diseară!

Am auzit că unchiul meu preferat e aici!

Ce mai faci?

Bine, Tony. Mă bucur să te văd.

Ăsta-i nepotul şefului?

Ce dracu?

Chestia asta-i uriaşă!

Cum e?

Mama mă-sii, chestia asta e ca dracu!

Articulat.

Omul meu a avut grijă de tine?

Da, am stat de vorbă.

Îmi va arăta oraşul ăsta în seara asta.

Bine.

Ştii, un tânăr trebuie să se mai descarce.

Da.

Ascultă-mă.

Tatăl tău vrea ca eu să te dezvirginez şi să-ţi arăt şmecheriile meseriei.

Vom avea destul timp pentru prostii,

dar mai întâi trebuie să ne facem timp pentru...

...afaceri.

Exact. Deci fără şmecherii.

Bine.

Vrei să-l iei pe Tony când îţi faci turul diseară?

Să-i arăţi cu ce ne ocupăm?

Să-i începi educaţia? Să-ţi ţină companie?

Bine?

Desigur.

Bine atunci.

Nu intra în belele. Mai ţii minte dată trecută.

Da. Fără Andrea, promit. Jur. Bine?

Acum e amuzant.

Bine. Du-te, ieşi de aici.

Du-te afară, am afaceri de discutat.

Ne vedem mai târziu.

Puştiul e un dezastru.

Încearcă să-l fereşti de belele, poate va învăţa câte ceva.

Dar acum e timpul pentru afaceri.

Ascultă asta.

Ce părere ai?

E... în regulă.

Scuză-mă?

E în regulă.

E în regulă? E al dracului de mişto!

Ce tot vorbeşti acolo?

Nu prea mă pricep la muzică.

Un client de-al meu, care şi-a plătit datoria...

O parte din afacere a fost contractul ei.

Acesta e primul ei CD.

Vânzările? Peste măsură!

Foarte promiţătoare.

Îmi pare rău. Tot nu înţeleg.

De cât timp facem asta?

De prea mult.

M-am săturat să alerg după bani.

M-am săturat să-i învăţ minte pe nenorociţii care nu plătesc.

Am sperat întotdeauna la mai mult.

Pentru amândoi.

Fata asta e calea noastră de ieşire.

Sunt sigur că va fi furioasă când va afla că eu sunt noul ei manager,

dar mă ocup eu de asta.

Tu doar ai grijă de ea.

Da.

Ce este? Ce vezi?

Nimic.

Vezi ceva.

Nu văd nimic.

Ce vrei să spui? Nu are viitor?

Sunt sigur că are un viitor, doar că nu-l văd.

Nu vorbeşti prea mult, nu?

Pariez că eşti ocupat gândindu-te la viitor.

Da. Unchiu-meu mi-a zis.

Mi-a zis că poţi vedea viitorul şi alte rahaturi.

A zis că eşti o mină de aur:

cazinouri, bursă, a zis că le vezi pe toate.

Ştii de ce-mi aminteşti?

Ai văzut vreodată filmul ăla, Crawl?

E vorba despre un nenorocit de ciclop,

care a ajuns aşa deoarece şi-a schimbat un ochi pentru a putea vedea viitorul.

Oricum, ca să scurtăm nenorocita de poveste nebunească...

...ce a ajuns să se întâmple a fost că ăla rău l-a păcălit pe nenorocit,

şi singurul viitor pe care-l putea vedea era propria moarte.

Asta ar fi nasol.

La dracu!

Şi, care e planul în seara asta, tipule?

Mai întâi mergem să bem ceva nenorocite de pahare

sau mergem direct la păsărici?

În seara asta lucrăm.

Da, năşicule, dar de ce-mi ceri să fur?

Da, ştiu foarte bine ceea ce...

Stai un moment.

Nu-i aici.

Veniţi săptămâna viitoare!

Nu, nu, te aud.

Stai un pic.

E în spital, îşi scoate o aluniţă.

Veniţi săptămâna viitoare!

Da, da, ştiu...

Îţi place asta?

Bănuiesc că nu!

Ţi-am spus, săptămâna viitoare!

Nu, plăteşti acum, cotoroanţo, altfel belim şi mai multe rahaturi pe aici.

Termină cu fazele, puştiulică.

Te dai mare, nu?

Tipule, de ce nu m-ai ajutat?

Moby Dick de-acolo mi-o trăgea de zor!

Şi, ce zici, ne întoarcem s-o călcăm pe târfă în picioare?

Că eu sunt sălbatic, omule, înţelegi ce-ţi zic?

Uită-te la nenorocita de căciulă.

Fă aşa, omule!

Unde-s banii?

Unde-s nenorociţii de bani?

Nu-i am!

Daţi-i drumul! Daţi-i drumul!

Sângerezi?

Nu ştiu!

Haide.

Te las în pace, dar mă întorc săptămâna viitoare.

Am nevoie să faci rost de banii ăia, bine?

O să-l fac pe Fingers să înţeleagă.

Pentru că, dacă nu înţelege, îţi va lua unul din astea.

Şi nu vrei asta.

Bine?

Da.

Ne vedem săptămâna viitoare.

Bine.

Îmi pare rău pentru doamna.

Să mergem.

Tipule!

N-am văzut niciodată aşa ceva!

Ce chestie rece şi fără de milă!

Adică ştiai că venea nebuna aia, nu?

Cu e, omule? Ce vezi?

Îţi place rahatul ăsta, omule?

Să beleşti oamenii aşa?

Câteodată face parte din meserie.

Da, dar îţi place?

Ştii ce cred eu, omule? Cred că da.

Cred că-ţi place la nebunie!

Da, cred că-ţi place.

Altfel ai ghici la loterie şi te-ai căra dracului de aici, nu?

Nu?

Nu pot.

Cum adică nu poţi? Un om face tot ce vrea.

Nu pot.

Nu pot s-o fac deoarece n-am văzut nimic.

În momentul în care văd, atunci plec mai departe.

Deci ai putea să ţi-o tragi cu orice fată şi să ştii sigur că nu iei gonoree, nu?

Adică sexul sigur e cea mai mişto chestie!

Cel puţin aşa am auzit.

Tipule, aşa arată casa visurilor mele!

Vreau o casă exact ca asta, plină de tipe şi muzică

şi tipe care şi-o trag în timp ce o pitică îmi suge ouăle!

De ce n-am venit mai întâi aici?

Cam multe tipe pentru un moş.

Bună, băieţi!

E o plăcere să te văd.

Ca de obicei.

Jiyoung.

Acesta este Tony, nepotul lui Fingers.

Bună, ce mai faci?

Bună.

Îmi place unchiul tău, e un om foarte dulce.

Aţi primit ceva de băut?

Nu, sunt cam contra cronometru dar, dacă ia o cameră...

Nu am timp de stat.

Tot timpul zici asta, dar ştiu că nu e adevărat.

Orice vrei, cere.

Urmează-ne.

Iubitelor, Tony nu se lasă aşa de uşor.

Hai să ne drogăm şi să ne dezbrăcăm.

Unde e împuţita de cameră?

Ai un moş sus.

El şi oamenii lui sunt clienţi fideli.

Nici măcar nu-şi aduc pistoalele.

Are un pistol.

Doar el, nimeni altcineva.

Plăteşti pentru protecţie lui Fingers.

Merită fiecare cent.

Ştii că eşti binevenit dacă vrei să rămâi.

Nu mai întreţin pe nimeni, decât dacă asta vreau.

Îţi pot cere o favoare?

Orice.

Spune-i lui Tony că mă întorc după ce-mi termin turele.

Bineînţeles.

Când vezi viitorul crezi că eşti capabil să-l schimbi.

Dar eşti doar un martor al momentelor ce vin.

Incapabil să ajuţi, chiar dacă ai vrea.

Şi, poate, nu vrei.

Câteodată crezi că ar trebui să înveţi ceva.

Despre răbdare sau distanţă.

Dar în final e vorba doar de disciplină.

Vezi lucruri pe care nu vrei de multe ori să le vezi.

Şi mergi mai departe.

După un timp lucrurile devin mai uşoare.

Rutina te împiedică să te gândeşti la altceva.

Începi să accepţi lucrurile aşa cum sunt.

Fiecare om are destinul lui.

Nu-i poţi scăpa, chiar dacă-l vezi venind.

Haide, iubito!

Salut!

Haide, iubito, haide! Dă-l dracului!

Nu!

Nu!

La dracu, nu mă atinge!

Haide, iubito, nu vrei să...

Nu-mi mai spune ce să fac!

Greşeala mea!

Nu...

Ne simţeam atât de bine...

Aşa că plecaţi!

La dracu, calmează-te!

Nu!

Haide!

Nu!

Şefule!

Şefule!

Aruncă nenorocitul de pistol!

Nu, omule, ai înţeles greşit, nu e vina mea!

Pistolul s-a descărcat singur!

Aruncă pistolul!

Nu e vina mea! Pistolul s-a descărcat singur!

Atunci n-ai de ce să-ţi faci griji.

Nu... nu te apropia, sau îl voi folosi...

Nu...

Îndepărtează-te dracului, omule!

O să ne împuşti pe toţi?

Să mergem!

Mişcă-te!

N-am făcut nimic! N-am făcut nimic!

N-am făcut nimic!

Ce ne facem, omule? Avem pistolul!

Nu, fără pistoale astăzi!

La dracu!

Ce dracului aştepţi?

Şi atunci de ce atâta efort când ştii ce se va întâmpla?

Oare dacă priveşti soarta unui om îi oferi un scop?

Sau e doar inutilitatea urmăririi unui film al cărui sfârşit îl ştii deja?

Şi atunci s-a întâmplat ceva ce nu voi uita niciodată.

Haide!

Te-am prins!

M-am înşelat.

Pentru prima dată soarta face un ocol şi întrezăresc ceva ciudat şi cu totul nou.

Fugi!

Un viitor în care totul e posibil.

E un lucru minunat.

Şi senzaţia pe care mi-o oferă...

Nu am fost niciodată atât de aproape...

...de plăcere.

Domnule. Domnule!

Îmi puteţi zice ce vi s-a întâmplat?

Nu ştiu. Zi-mi tu mie.

Uite-l şi pe băiatul meu!

Apreciez ce ai făcut pentru Tony.

Cum de n-ai prevăzut nimic?

Nu-ţi fă griji, doar însănătoşeşte-te.

Avem nevoie de tine.

Eu am nevoie de tine.

Tipii care ţi-au făcut asta... voi avea grijă de ei.

Pentru că nimeni nu-mi tratează aşa băiatul.

Nimeni!

Haos, distrugere, panică pe străzi...

Mi-am terminat treaba aici.

Mulţumesc.

Şi nu-ţi fă griji, păsăricile se vor bate încă pentru tine.

Tipele adoră cicatricile.

E ca o hartă spre suflet.

E o nouă zi şi habar n-am la ce să mă aştept.

Pot schimba viaţa unui om dacă am chef.

O pot face mai rea sau mai bună.

Totul depinde de mine.

O fată a cărei viitor nu-l pot vedea intră în viaţa mea şi,

în aceeaşi zi, viziunile mă înşeală pentru prima dată.

Unii oameni cred în coincidenţe.

Nu sunt unul dintre ei.

Cred că nu mai e nimic nou.

La fiecare 10 minute un tip ca mine îţi pune aceleaşi întrebări.

Face parte din meserie.

Îţi promit că voi încerca să fac totul cât mai interesant, în regulă?

Îţi voi pune întrebări pe care nimeni nu ţi le-a mai pus.

Nimeni?

Nimeni!

Trebuie să ai încredere în mine, bine?

Va fi distractiv.

Eşti drăguţ.

40 de secunde!

Am înţeles.

Mulţumesc, Danny.

Frank e aici.

Unde?

Ce vrea?

Trebuie să-ţi schimbe programul. Ceva şedinţă.

Camerele filmează!

Trista, mulţumesc că eşti alături de mine astăzi!

Orice pentru tine!

Albumul tău de debut te întruchipează ca o nouă persoană, extrem de talentată.

Nu te simţi sub presiune încercând să te ridici la nivelul imaginii create?

Nu e doar o imagine. Nu sunt doar o faţă drăguţă.

Am ceva de zis şi sunt foarte încântată că fanii mei vor să asculte.

În regulă!

Dar ce te deosebeşte pe tine de toţi ceilalţi cântăreţi din lume?

Cred că influenţele mele muzicale. Dacă priveşti în urmă...

Ce vreau să spun...

Eşti tânără, eşti drăguţă, cânţi, dansezi.

De ce ne-ar păsa nouă, nu?

Ce te face pe tine atât de specială?

Ce mă face specială?

Da.

Nimic.

Nimic?

Vrei să zici, ce mă face mai bună ca restul?

Nu, nu mai bună, ci mai... merituoasă.

Merituoasă...

Eu...

Ce face?

Ce zici de asta?

Ce face?

E în regulă, se descurcă.

...şi aproape nimeni nu îl are.

Acesta e darul meu de la Dumnezeu.

Asta şi faptul că dansez şi cânt îndeajuns de bine

pentru a avea milioane de fani.

Mai bine spune câteva sute de mii, nu?

Indiferent.

Nu prea contează.

Am fani care-mi scandează numele oriunde aş merge.

Haide, Trista.

Nici măcar nu-ţi scandează adevăratul nume.

Nu?

Poftim?

Nu poţi să ne spui măcar numele tău adevărat?

N-o să-l spun niciodată.

Atunci ce zici de numele meu?

Ne-am întâlnit de trei ori la trei interviuri diferite.

Ai spus că ai faci orice pentru mine.

Cum mă numesc?

- Gata, gata, gata! - Stai!

Uşurel, care-i problema? Ce-am făcut?

Tu!

Danny, Danny!

Nemernicul ăla o să şteargă funduri ca să se întreţină după ce termin eu cu el.

Doar du-mă acasă.

Nu putem pleca încă. Avem o întâlnire.

Glumeşti?

Nu-ţi face griji. E pe platoul 10. O să dureze puţin.

Bun, acuma. Clipeşte şi tu cu ochii ăia superb de albaştri.

Randall n-are cu ce să te învingă pe tine, puştiule.

Fingers! Ce zici? Trăiesc visul, nu?

Îmi distrugi cadrul, Frank.

E o plăcere să te întâlnesc.

Fingers. Drăguţ...

Cred că acum trebuie să te întreb de ce ţi se spune aşa.

Cred că din cauză că-mi folosesc mult mâinile când vorbesc.

Scuze.

- Tu eşti Trista, nu? - Da.

Acum că suntem prieteni, să trecem la treabă.

Sigur.

Trista crede că totul merge grozav.

Single-ul e difuzat, albumul începe să se vândă,

videoclipul e difuzat foarte des,

dar e mare diferenţă între a avea un videoclip la MTV

şi a fi un artist care ţine capetele de afiş la concerte.

Frank vrea să zică faptul că ai nevoie de cineva care să te ducă la nivelul următor.

Cineva care va deschide nişte uşi, cineva puternic.

- Renunţi? - Nu, nu. Nu renunţ.

Nu renunţ, mă dau la o parte.

O persoană cu influenţa lui te poate face superstar.

Dacă el cere ceva, i se dă... cu mare plăcere.

Sunt foarte bucuros să lucrez cu tine.

Mă voi dărui în totalitate succesului tău.

Tot ce-ţi cer în schimb e să mi te dăruieşti şi tu mie.

Asta e înţelegerea noastră, asta e promisiunea pe care ne-o facem.

Dacă ne stă cineva în cale...

... o să am grijă de acel cineva.

Nu-mi vine să cred.

Aduceţi o maşină.

- Trista, scumpo... - Să ţi-o trag, Frank!

N-a ieşit prea bine.

A fost foarte bine.

Mâine mergem să cumpărăm o canapea nouă.

Trista, avem contracte.

La naiba cu contractele!

Cred c-ar trebui să plec.

Poţi să rămâi cu ea?

Sigur.

Ne vedem mâine.

- Sunt obosită. - Da.

- Mă iubeşti, Danny? - Sigur că da.

Şi eu te iubesc.

Lasă luminile aprinse, Danny.

Nu-mi place întunericul.

Tati...

Alte fete nu au emoţii.

Haide, nu-ţi face griji.

După ore o să te aştept chiar aici, da?

Hai, du-te.

Tati...

Danny!

Danny?

Prietenul tău n-o să te ajute.

N-o să te ajute nimeni. Nimeni în afară de mine.

Managerul tău ţi-a golit toate conturile.

A încercat să mă răsplătească.

Şi hârtiuţa aia mică prin care te deţine e singurul lucru care îl ţine pe el în viaţă.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că tu nu ai nimic.

Şi nu eşti nimic dacă nu spun eu că eşti.

Şi o să mergi pe drum, şi o să rămâi pe drum,

până când văd profit.

Dacă o să fiu nevoit să mă mai întorc vreodată,

o să avem un cu totul alt gen de discuţie.

M-ai înţeles?

Noroc.

Mersi.

- Nu crezi c-ai băut destul? - Nu.

Nu cred că e de-ajuns nici pe de-aproape.

Nu poate fi atât de rău pe cât crezi.

Cred că te saturi să nu ai habar despre ce vorbeşti.

Tu unde erai când Frank mi-o trăgea?

Şi tu eşti implicată?

- Tu l-ai ajutat? - Nu.

Normal că nu. Sunt prietena ta.

Nu-mi mai amintesc.

Cât costă să fii prietena mea?

La naiba... Allison, stai! Doamne, stai!

- Hei, cine plăteşte băuturile? - N-am vrut! Te rog, haide!

Scuze, scuze.

Trista, Doamne! Trista!

Allison!

Allison!

Allison, aşteaptă! Pentru Dumnezeu! Haide!

Haide, îmi pare rău...

- Tu eşti Trista? - Ce?

- Tu eşti Trista? - Nu.

- Ba da, eşti. - Nu, nu.

- Îmi dai un autograf? - Sigur.

- Pentru Dick Frumosul. - Sigur. Eşti drăguţ.

- Trista, sora mea te iubeşte. - Şi eu o iubesc pe sora ta.

- Îi place ultima ta melodie. - Mersi!

Mersi.

Mă doare!

- Ce zici de-o poză? - Pozează asta!

Doamne!

Nu pot să mai respir!

Te iubim!

- Deci pot pleca? - Desigur.

Ce-o să faci? Unde o să te duci?

- O să am nişte spectacole. - Nu-l cunoşti pe Fingers.

O să te pună la treabă până o să te uzezi.

Pe urmă o să te arunce. Asta face el de obicei.

Ce sugerezi să fac?

Dacă află Fingers că ai fugit, atunci o să te caute.

Dar să ştii că singurul loc în care n-o să te caute

e chiar aici.

Aş putea să strâng nişte bani şi o să poţi ajunge destul de departe...

Nici măcar Fingers n-o să te mai poată atinge.

De ce mă ajuţi?

Nu ştiu.

Pur şi simplu vreau.

De când îmi amintesc...

Nu mi-am permis niciodată...

... să vreau ceva.

Nu te apropia de geamuri.

Poţi să te serveşti cu ce vrei tu din bucătărie.

În rest... să nu atingi nimic.

Eşti bine?

Da, sunt bine.

Asta-i munca...

Ce-ai făcut azi?

Te-am căutat pe tine.

Îmi place ce-ai făcut aici.

M-am gândit că dacă tot o să stau o vreme aici...

- Cine e în poză cu tine? - Marky.

Eraţi apropiaţi?

Da. Da...

Eram.

A murit.

- Îmi pare rău. - E-n regulă.

Ce s-a întâmplat?

Ştiam că se va întâmpla.

Nu puteam face nimic să împiedic asta.

Ştiu cum e.

Te face să te simţi ca şi cum... nu mai vrei să simţi nimic niciodată.

Vreodată...

Uite.

Exact ce-mi trebuia.

Altă cicatrice.

Ştiai că cicatricile sunt harta către suflet?

Da.

Au trecut câteva săptămâni şi mă gândeam că am putea...

... face o excursie... mâine.

- Plecăm? - Da.

- Ce-ai în mână? - Nimic. E în caz de nevoie.

Nu e ceea ce crezi. Serios.

- Ce trebuie să faci? - Nu-ţi face griji. E pentru un prieten.

Alo?

Cine-i la telefon?

Rahat cu ochi ce eşti!

Trei săptămâni am căutat-o pe stricata asta.

Trei săptămâni! Am întrebat lumea, am spart capete,

ai stat alături de mine şi în tot acest timp ea era aici cu tine?!

Şi te gândeşti că atunci când nenorocitu' de Frank a cerşit să-l omori,

puteai să arăţi puţină milă faţă de sărmanul nenorocit

şi să-mi spui adevărul, dar nu!

Ai stat acolo şi te-ai uitat!

Eşti o lucrare tare proastă, prietene.

Ce-ai tu aici?

Ai pus ceva deoparte ca să-ţi duci femeia în vacanţă?

Sunt ai tăi? Nu prea cred!

Lăsaţi-mă singur. Plecaţi.

Ce-i cu tine?

Pe vremuri, ţi-ai fi dat seama că aşa se va întâmpla.

Îţi pierzi îndemânarea.

Mi-ai spus ceva?

Ai încercat să-mi spui mie ceva?

Tu m-ai adus în situaţia asta!

Crezi că sunt un om rău?

Cu tine vorbesc.

Nu sunt un om rău.

Vreau şi eu ce vrea toată lumea.

Am încercat să-ţi dau totul.

Şi ce s-a întâmplat? Ce-ai făcut cu şansa asta?

N-a fost de-ajuns pentru tine. N-a fost de-ajuns!

Voiai mai mult! Ai toată dragostea din lume, dar ţie nu-ţi ajunge!

Aşa că mi-ai luat prietenul şi l-ai întors împotriva mea.

Şi pe urmă ce se întâmplă? Eşti o egoistă!

Cred că...

... nu ştii ce-ai în mână până nu pierzi acel lucru.

Doamne...

Spune-mi...

Ce să-ţi spun?

Numele tău adevărat.

- Hei! - Poarta e încuiată.

- Nu! - Trebuie să înconjuraţi.

- Trebuie să mă laşi să intru. - Nu.

Te rog, te rog, nu. Sunt doctor.

Trebuie să înconjuraţi.

Cineva o să moară.

- Vă spun pentru ultima oară. - Trebuie s-o văd pe Trista.

Nu! Trebuie s-o văd pe Trista!

Haide! Haide, omule! Sunt doctor!

O să moară şi o să fie vina ta!

Dragoste

Toată lumea are un scop.

Se mai întâmpla ca unele persoană să-şi trăiască întreaga viaţă

fără să ştie care le este scopul.

Nu e cazul meu. Eu am ştiut de la zece ani.

Scopul meu e să iubesc persoana potrivită pe deplin şi în totalitate.

Când aveam zece ani, persoana aceea era Heidi Fontel.

Dar când tatăl lui Heidi a decis să se mute,

eram sigur că voi iubi din nou, şi în curând...

M-am înşelat.

Am întâlnit-o pe Gina la facultatea de medicină.

Eram cei mai buni prieteni.

Colegul meu de cameră, Henry, spunea că ea era genul de fată

pe care o aştepţi ca să te căsătoreşti cu ea.

Dar am aşteptat prea mult.

S-a măritat cu Henry imediat după terminarea facultăţii,

iar eu am fost cavaler de onoare.

După toţi aceşti ani, cred că tot o mai iubesc.

- Deci unde am rămas? - Henry încerca să ne convingă de ceva.

Cel puţin încearcă, încearcă să ne convingă.

- Vorbiţi despre chirurgie plastică? - Ce altceva?

Bob e bogat.

Asta nu-i în regulă.

Şi Derek de-abia absolvit şi e putred de bogat.

Nu banii sunt importanţi.

Investeşti timp, faci treabă, trebuie să fii răsplătit.

- O duc bine. - Multă lume o duce bine.

Şi ea o duce bine. Stai, ea e chelneriţa.

Toţi ceilalţi pe care îi ştiu sunt putred de bogaţi.

- Eu nu sunt. - Dar te ocupi de cercetare.

Care într-o bună zi va duce la o descoperire uluitoare.

Poate.

Şi asta o să ducă la un tipar şi apoi să vezi bogăţie.

Nu-i nimic în neregulă dacă încearcă să facă vieţile oamenilor mai bune.

Nu, e fantastic şi o iubesc pentru asta.

Eu chiar fac vieţile oamenilor să fie mai bune.

Serios. Haide...

Bine, recunosc.

Operaţiile la sân şi botoxul plătesc ratele la maşina mea extraordinară.

Dar gândiţi-vă la asta.

Se naşte o fată cu un nas urât ca noaptea.

N-o să aibă parte de o întâlnire la bal, n-o să aibă parte de un timid prim sărut.

Dacă are accident, sigur, o coşi la loc bine mersi.

Dar, în cele din urmă,

fata asta o să-i scrie o scrisoare de adio pisicii ei

şi o să sară de pe vreun acoperiş.

Dacă aceeaşi fată vine la mine, îmi pun magia la lucru şi,

prietene, scrisoarea aia n-o să mai existe.

Am salvat o viaţă.

- Am salvat şi eu o viaţă azi. - Poate că şi eu. N-o să ştim.

Oricum o fi, la noapte o să dorm în casa mea al naibii de mare.

Trebuie să mă uşurez.

- Soţul meu... - Soţul tău.

- Ce mai fac şerpii? - Sunt bine.

Nu prea mai am timp liber, totuşi.

- În rest eşti bine? - Destul de bine.

- M-am luptat şi cu o răceală. - Ar trebui să treci pe la mine mâine.

- Nu vreau să te deranjez. - Imposibil!

Ştii asta, nu?

Ai grijă.

Doamne.

Gândeşte-te la ce ţi-am spus.

Ce i-am spus?

- Mergi pe-aici? - Nu, am parcat în spate.

- Scuze. - O să fii bine?

Da, sunt obişnuită.

- Te iubesc. - Şi eu te iubesc.

Adu-mi fiola.

Da, perfect.

O să vindeci hemofilia, micuţule.

Doctor Sweet? Ăsta nu e un şarpe cu clopoţei.

Mai bine aduceţi echipamentul de protecţie.

Nu-ţi face griji.

- Ce-a păţit? - Muşcătură de şarpe.

Vreau să mă uit.

- Doamne! - Ne-au trimis alt antivenin.

Are nevoie de o transfuzie urgent!

Gina! Hei, Gina! Mă auzi?

Gina! Salut! Hai, trezeşte-te acum.

Ce zici?

- Ce-a zis? - N-am prea înţeles.

A spus ceva despre sânge. Aflaţi-i grupa de sânge.

- Ce-a muşca-o? - O viperă Russel.

- Bine. Zi-mi ce-i cu şarpele. - Nu înţelegi!

Deja i-a ajuns la sânge. Are nevoie de-o transfuzie.

Aflaţi grupa sangvină, acum!

Mai are 24 de ore!

Bun.

Dle doctor, i-am aflat grupa sangvină.

Ce?

Ce naiba-i asta?

Cei de la laborator au spus că e extrem de rară.

Bine, avem aşa ceva pe stoc?

Nici măcar n-am văzut-o trecând pe-aici.

Bine, mai uită-te o dată.

- Nu, doctore. - Fă-o!

Henry, Henry, şi-a pus vreodată Gina nişte sânge la păstrare?

Bine, uite...

A fost muşcată.

Alo! Puteţi să vă mai uitaţi o dată, vă rog?

E o grupă foarte rară.

Săptămâna viitoare e prea târziu!

Scoţia?

Te rog nu-mi mai face legătura cu nimeni.

Te rog!

N-o avem, doctore.

Am verificat fişierele din calculator.

N-are sens! Nu e acolo!

Nu avem grupa ei sangvină! Aţi înţeles... Dle doctor!

Încetaţi, dle doctor! Nu spargeţi uşa! Gata!

Ce faci? Nu, nu! Stai! Nu înţelegi!

Trebuie să-mi dai drumul!

Nu înţelegi, o să moară!

Bine, bine! Gata!

Sunt bine, e-n regulă. Da-ţi-mi drumul.

Da-ţi-mi drumul. Sunt bine.

Transmitem în direct din Studiourile Sidepalm,

unde Trista a început producţia la al doilea ei videoclip muzical.

N-avem voie să vă arătăm platourile de filmare,

dar în timp ce aşteptăm, ce-ar fi să ne uităm la un recent interviu

care i-a pus pe toţi pe gânduri:

superstar pop sau eşec pop?

- Ce mă face specială? - Da.

- Nimic. - Nimic?

Adică cu ce sunt eu mai bună decât ceilalţi?

Nu mai bună, doar...

- De ce meriţi? - De ce merit?

Am o grupă sangvină foarte rară. Ce zici de asta?

- Grupă sangvină? - Da. Se numeşte KPAB.

Aproape că nimeni nu o are.

Ăsta e darul meu de la Dumnezeu.

Am vorbit cu regizorul şi i-am spus să nu cânţi melodia de mai mult de două ori.

Mulţumesc.

Eşti bine?

- Da. - Ai nevoie de aer?

- Nu, cred că... - Cred că ai nevoie de-o gură de aer.

Vreţi să vă daţi înapoi? Are nevoie de aer!

Să mergem.

Vorbesc serios! Înapoi!

Să mergem.

Pune asta pe tine.

Ce se întâmplă?

Biletul de avion şi paşaportul sunt în buzunar.

- Hei! - Poarta e încuiată.

- Nu! - Trebuie să înconjuraţi.

- Trebuie să mă laşi să intru. - Nu.

Stai aşa.

Sunt doctor.

Să nu suni pe nimeni.

Să nu ieşi în evidenţă o vreme.

O să am timp să mă asigur că nu ajunge nimeni la tine.

Sunt doctor! O să moară şi o să fie vina ta!

O să moară!

Trista!

Trista, stai!

Nu, nu! Nu te apropia de ea! Intră!

Am nevoie de ea!

Nu, Allison!

Îmi pare rău. Îţi explic mai târziu.

Trista, stai! Stai!

Stai!

Trista. Doamne, Trista.

Trista? Trista, eşti bine?

Doamne, Trista. Trista?

Am amânat concertele şi am anulat filmarea videoclipului.

Şi nu sunt supărat pe tine.

Chiar dacă ştiu că...

... ai încercat să pleci.

Şi nu sunt supărat pe tine. Când aveai de gând să-mi spui?

- Ce să-ţi spun? - Despre copil.

- Sunt însărcinată? - În trei săptămâni.

Nu ştiai?

O să fie bine.

Ştiu ce încerci să faci.

Vrei ca toată lumea să te iubească, dar asta e o viaţă al naibii de periculoasă.

Şi nu poţi face asta singură. Dar o să am grijă de tine.

Visurile tale se vor îndeplini.

Şi să dai asta la o parte ar însemna că el a murit degeaba.

- Ar însemna că tu l-ai omorât degeaba. - Nu. Avem o înţelegere.

El ne-a stat în cale.

Iar eu mi-am ţinu promisiunea, acum e rândul tău.

Amândoi am pierdut pe cineva special.

Acum e timpul să mergem mai departe.

Te urăsc.

Până în ziua în care o să mor, o să te urăsc.

Nu poţi păstra copilul.

Ce?

Ai concerte şi apariţii la televizor.

Nu poţi păstra copilul.

- E copilul meu. - Nimeni nu ne stă în cale!

Absolut nimeni!

Ai un concert peste două săptămâni.

Ai destul timp ca să te ocupi de treaba asta.

O să fac aranjamentele.

Stai! Stai, stai!

Nu, nu! Nu!

Opreşte-te!

Opreşte-te!

O să trebuiască să te întinzi până la mine.

Da!

Am nevoie de tine.

Te rog.

Bună.

Salut.

Aşadar...

Ai salvat o viaţă azi.

Şi tu.

E ciudat. Ăsta e singurul lucru care contează.

Restul...

Mă bucur că e-n regulă copilul tău.

Şi eu.

Mersi pentru maşină.

Sigur.

O să ţi-o trimit înapoi cât pot de repede.

Cum vrei.

Eşti bine?

Da.

O să fiu bine.

E greu s-o iau de la început.

O să te descurci.

Şi tu.

Mulţumesc.

Îmi pare rău, domnule, dar nu puteţi intra acolo.

Domnule!

Domnule, nu aveţi voie!

Omule!

Ce nebunie! Eşti bine?

Eşti bine?

Traducerea şi adaptarea: matza & veveriţa_bc @ www.titrări.ro