Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 89

- Haide, te rog... - Mi-e şi frică !

Frate !

A sunat Eşref. Vine.

- Unde era ? - Ne spune când vine.

- Dar e teafăr ? - Da. Era şi Faruk cu el.

Slavă Domnului ! În sfârşit, am primit o veste.

Dar cu tine ce-i ? De ce eşti supărat ?

Eu făcusem pregătiri, înțelegi ? Îi pregătisem pe băieți.

Deschisesem portbagajul, îmi încărcasem mitraliera.

Pistolul era pregătit, luasem şi un Uzi...

Mă duc să iau nişte apă. Vrei ceva ?

Voiam să dau buzna acolo, să fac praf locul.

Mă aşteptau cinci minute de plăcere pură.

M-a sunat el şi mi-a zis: "Eu şi Faruk venim, suntem teferi !"

Mă lasă nervii...

- Te doare rău ? - Nu, nu prea.

- Alo ! - Dă-mi-l pe Eşref !

- Cine eşti ? - Dă-mi-l pe Eşref !

Pentru tine.

Pentru mine ?

Alo !

Am crezut că v-ați răzgândit, dră Nisan.

Ecografia a confirmat exact în ce săptămână e sarcina.

Fiind într-un stadiu incipient,

intervenția va fi mai uşoară şi mai sigură.

Nu vă faceți griji !

În timpul procedurii, vă vom administra un sedativ uşor.

Nu veți adormi complet.

Cât durează ?

Cam cinci-zece minute.

După aceea vă lăsăm să vă odihniți şi ne asigurăm că e totul în regulă.

Cine eşti ? Ce se întâmplă ? Unde e Nisan ?

Deocamdată ți-ai salvat propria viață.

Să vedem dacă poți să-ți salvezi şi copilul !

Cine naiba eşti ? Vorbeşte odată !

Nu uita ! Bătrânul e mereu cu un pas înainte.

A zis să ai grijă de copilul tău !

Eşref !

E totul în regulă ? A pățit cineva ceva ? Eşref !

Nu uita ! Bătrânul e mereu cu un pas înainte.

A zis să ai grijă de copilul tău !

- De ce ne-a chemat ăsta ? - Stai să vedem ce vrea !

- Dacă încearcă ceva ? - Nu mai avem cale de întoarcere.

Am înțeles.

Elif ! Fetițo !

Elif !

Ce s-a întâmplat aici ?

Se vede că a venit cineva în vizită la Yaşar.

- Unde-i fata mea ? - Au luat-o. A luat-o Bătrânul.

- De ce nu l-ați împiedicat ? - Erau foarte mulți.

Cum ați putut să-i lăsați să-mi ia fata, pe Elif ?

Cum ați putut permite să-mi ia fata ?

Cum ?

Are o fiică ?

Yaşar !

Yaşar, te simți bine ? Ce s-a întâmplat aici ?

Bătrânul mi-a luat fetița.

Ce ? De ce ?

Din cauza lui Eşref.

Pentru asta ai vrut să ne întâlnim ?

Toate astea s-au întâmplat din cauza lui Eşref.

Îl terminăm.

Îl terminăm, bine,

dar noi tot n-am înțeles ce ni s-a întâmplat, Yaşar.

Ce n-ai înțeles încă ?

De câte ori să-ți explic că Abbas v-a jucat pe degete ?

S-a unit cu Eşref şi v-a jucat pe degete.

Cum să vă mai explic ? De câte ori să-ți mai spun ?

Abbas dă vina pe tine. Ce facem ? Pe cine să cred ?

Abbas ăsta-i un ticălos fățarnic. Luați şi afacerea, şi aurul !

Eu nu vreau nimic. Îmi vreau doar fetița.

Altceva nu vreau nimic. Ați înțeles ?

Sunteți cu mine ?

Îl termin pe Eşref. Îi omor pe toți. Sunteți cu mine ?

Şefule, Eşref e punctul nostru slab.

- Facem ce trebuie făcut, dar... - Întâi rezolvăm chestiunea cu Abbas.

Să lămurim întâi situația asta !

Bine, ținem legătura.

Găsiți-mi-o imediat pe fata Bătrânului !

Imediat ! Mişcați-vă ! Altfel, vă omor pe toți cu mâna mea.

Yaşar are o fiică, vasăzică.

Şefule, eu nu înțeleg ce s-a întâmplat.

Uită-te la imaginea de ansamblu !

Bătrânul i-a cerut socoteală lui Yaşar. I-a luat fata.

Asta nu mai ține de noi.

Şi ce legătură are Eşref ? Îl ajutăm şi pe el acum ?

Dacă ne jucăm bine cărțile, scăpăm şi de Eşref, şi de Yaşar.

Mergem pe drumul nostru, Kenan. Mergem înainte.

Am înțeles.

- De ce n-au ajuns încă ? - Nisan, stai jos !

Oare li s-a întâmplat iar ceva pe drum ?

Nu exagera !

Cum să nu exagerez ?

Nisan, hai, calmează-te ! Stai jos !

Au venit.

Băiete, cum adică l-a înjunghiat tatăl lui ?

Unde sunteți acum ?

Müslüm cum se simte ?

Să nu cumva să implice poliția, ai priceput ?

Şi nu-i spune lui Müslüm că am întrebat de el,

că te fac praf. Închide !

- E vreo problemă ? - Da, dar vorbim mai târziu.

- Te simți bine ? - Da, n-am nimic.

Normal ! Ce-i asta ? Asta-i rană ?

Ți-am zis deja că n-am nimic.

Pe mine m-au spânzurat, şi tot n-am zis nimic.

Mişcă-te !

Te simți bine ?

Întrebarea asta ar trebui s-o pun eu. Tu ai dispărut dintr-odată.

Eu n-am nimic. Dar tu cum te simți ?

Poftim ! A transformat casa în farmacie !

Exagerezi ! Să aducem şi un defibrilator !

Cum de te-au prins ?

Nu ştiu, Irmak, nici eu nu înțeleg. Ce faci ?

Nu m-au omorât ăia, şi mă omori tu !

- Iartă-mă. - Pardon, eu îți cer iertare.

Copii, nu reuşesc să dau de Müslüm. Unde-i băiatul ăsta ?

- De azi-dimineață îl tot sun. - Era la spital.

- Ce ? - La spital.

Ziceai de o situație gravă. Era vorba despre Müslüm ?

Da.

- L-a înjunghiat tatăl lui. - Ce ?!

Pe cuvânt...

- E teafăr, totuşi ? - Da.

Când a auzit că Eşref nu-i de găsit, a vrut să vină şi el.

A făcut scandal şi atunci i s-au desfăcut copcile.

L-au internat la loc.

Bine, să mergem, lângă el ! Să nu-l lăsăm singur !

Nu, nu. Nu vă duceți, mă ocup eu. Şi-aşa părinții lui sunt distruşi.

- Bați apropouri la mine ? - De ce aş bate apropouri la tine ?

Te-ai uitat la mine când ai zis asta.

De parcă aş fi făcut eu ceva.

Nu vă mai certați !

Nu vă ajunge că vă certați şi vă luptați afară ?

Veniți cu scandalul şi în casă ? Ajunge ! Tăceți !

Are dreptate mătuşa Hafize.

Ea are mereu dreptate.

Arțăgosule, taci o clipă !

Să fii sănătoasă !

- Chiar l-a înjunghiat ? - Pe cuvânt !

Dacă aşa stau lucrurile, să-l sunăm şi să-l întrebăm ce face !

Sun eu.

Ți-ai făcut multe griji ? Ultima oară vorbeam la telefon.

- Mi-am pierdut mințile. - Drăguț...

Ce-i drăguț la asta ?

Îmi place că încă îți faci griji pentru mine.

Eşref, eşti nebun ?

Cine a fost ? Yaşar ?

- De ce mi-ai ascuns ? - Ce ți-am ascuns ?

Că eşti însărcinată.

Ți-a şi spus Irmak, Eşref ?

N-are nicio legătură cu Irmak. Am aflat cumva.

- De unde ai aflat ? - Am aflat, Nisan.

Am aflat şi că ai vrut să renunți la el.

Cum ai putut să-mi faci asta ?

Lasă-mă pe mine ! Cum să-ți faci ție aşa ceva, Nisan ?

Ce altă opțiune am, Eşref ? Trebuie s-o luăm de la capăt ?

Mi-e frică. Sunt neajutorată. Sunt singură !

- Ştii deja ce e ? - Nu încă.

Mereu am avut un vis.

Dacă aş fi avut o fată, i-aş fi pus numele Rüya.

Ar fi fost frumoasă ca tine.

Aş fi iubit-o mai mult decât orice

şi aş fi fost gelos pe toată lumea din jurul ei.

Aş fi luat-o de mână şi aş fi dus-o în parc...

Aş fi cumpărat şi aş fi îmbrăcat-o cu hăinuțe frumoase.

Ăsta era visul meu.

E un vis prea naiv pentru un bărbat ca tine.

Şi tu ştii mai bine decât mine că n-o să se împlinească niciodată.

De ce, Nisan ? Nu sunt şi eu om ? Nu pot să visez ?

- Sunt robot ? Maşinărie ? - Ştiu că nu eşti.

Eu ştiu cel mai bine. Vrei să ştii de unde ?

Din felul în care mi-o ia inima la galop când te uiți în ochii mei.

Din fiorii care mă trec când mă atingi, când mă săruți.

Eu ştiu. Dar tu nu ştii.

Nu poți să renunți la copilul ăsta.

- De ce ? - Fiindcă e copilul meu.

Eşref, nu mă enerva ! Eu o să-l port luni de zile-n pântec.

Iar tu o să umbli de colo-colo şi o să omori oameni.

Pentru ce ?

Poate că nici n-o să mai trăieşti până se naşte copilul.

- Nu există nicio garanție. - Nisan...

Mint ? Uite ce-ai pățit azi !

Nisan, stai jos !

Ascultă-mă ! O să trăiesc. Îți promit !

Dă-mi o ultimă şansă ! Ultima.

O să trăiesc pentru noi.

Pentru tine, pentru mine, pentru fiica noastră.

- De unde ştii c-o să fie fată ? - Ştiu, Nisan. Ştiu.

Bine. Hai să plecăm de aici, Eşref ! Lasă totul în urmă !

Hai să plecăm chiar acum de aici !

- Ştii bine că nu pot face asta acum. - Dar când ?

Am treburi de rezolvat. Am duşmani, Nisan.

Voiam să cred în tine cu toată ființa mea,

dar acea ființă a murit.

De data asta e diferit. Gândeşte-te !

Nu te grăbi !

Se pot întâmpla multe şi înainte să se lumineze de ziuă.

Poate copilul acesta înseamnă o viață nouă pentru amândoi,

un nou început.

Crezi că pentru mine e uşor ?

Chiar şi gândul de a ucide copilul din pântecele meu

îmi îngheață sângele în vine.

Şi mai e şi al tău. Al bărbatului de care sunt îndrăgostită.

Al bărbatului pe care-l iubesc atât de mult încât să mor pentru el.

Înțelege cât de neajutorată sunt !

Eu sunt şi blestemul tău, şi leacul tău,

şi durerea, şi alinarea ta.

De asta pleci de lângă mine

de câte ori zici că eşti tatăl Orfanilor ?

Vreau să-mi dai doar puțin timp. Nimic altceva.

- Cât timp ? - Poate, câteva luni. Doar atât.

- O să mă gândesc. - Bine.

- Dar să nu mă stresezi ! - Nu o s-o fac.

Gonca ştie. Irmak abia a aflat. Să nu pui presiune nici pe ele !

Niciodată.

Nu vreau să mai spui nimănui, Eşref.

Nu spun.

Bine, plec.

Chiar o să fiu tată !

- Unde ați fost ? - Ne-am dus la Yaşar.

- Şi v-ați reglat conturile ? - Nu. Avea companie.

- Cum adică ? - Ce tot întrebi ?

De ce te interesează aşa de mult ?

Am întrebat de curiozitate. Ce-ți pasă ție ?

Îți cam bagi nasul în ultima vreme. Care-i treaba ?

Comportamentul tău a început să mi se pară cam suspect.

De ce s-a legat de mine ?

Nu ! Ține mult la cumnata lui, doar că e cam supărat.

Nu-i aşa, Kenan ?

- Mă duc să mă culc, şefule. - Bine, du-te !

Bine c-a plecat !

Fiindcă şi eu voiam să rămân doar cu tine azi.

- Serios ? - S-a cam încălzit aici, nu ?

Dacă ştiam, nu-l aduceam aici.

Chiar s-a încălzit. Ai atâtea pe tine ! Dă-le jos !

- Serios ? - Da, e cald.

Dă-le jos, relaxează-te !

Stai jos aici !

Îți dai seama cât de stresat ai fost în ultima vreme ?

- Vino, stai jos ! - Asta cam aşa e, Çido.

Nu-i aşa ? Stai jos ! Eşti tare încordat în ultima vreme.

- Închide ochii puțin ! - Çido...

- Eşti foarte încordat. - Ce bine e !

Kadir, care-i treaba cu Yaşar ?

- Nu e momentul acum. Lasă asta ! - Nu, sunt şi eu curioasă.

La urma urmei, a venit şi a ciuruit locul ăsta, Kadir.

Cu salutări de la Yaşar, cică... Ar putea să vină din nou.

O să-l scoată din joc pe Yaşar. Nu-ți bate capul !

- Cine ? - Bătrânul.

I-a luat fata lui Yaşar.

Adică-l amenință pe Yaşar cu fata lui.

- Întocmai. Ce bine e, Çido ! - Uite, te-ai mai relaxat puțin.

Voiam să mă duc la mama.

Te duci mâine.

Çido, abia intraserăm în ritm. Lasă telefonul !

A sunat, trebuia să mă duc, dar...

Te porți cam ciudat în ultima vreme. Nu zice rău nici Kenan.

Se întâmplă ceva ciudat cu tine. E ceva ce nu ştiu eu ?

Nu, Kadir.

Nu-mi vine să cred ! Te laşi influențat de ce spune ăla.

Ştii că te-am aşteptat acasă toată ziua azi ?

Ce tot spui ?

Bine-ai venit !

- Cum te simți ? - Ce-ți pasă ție ?

- Faruk, multă sănătate ! - Mulțumesc, n-am nimic.

Fato, întreb şi eu ca omul... De ce te aprinzi aşa ?

Nu mai întreba ! Să nu mă pornesc !

Hai să bem o cafea turcească !

Vino !

Ca să vezi...

I-am văzut pe amândoi în grădină. Vorbeau. A aflat Eşref ?

Încă nu.

Nisan trebuie să plece, Irmak.

Dacă află Eşref, n-o s-o lase. O să vrea s-o protejeze.

Eşref trebuie s-o protejeze mai întâi de el însuşi.

- Uite ce mi s-a întâmplat mie ! - Ai dreptate, n-am ce să zic.

Auzi, dar nu erau certați ? Când au apucat să facă copilul ăsta ?

După tot ce s-a întâmplat, asta te interesează pe tine ?

O întrebi când vine.

Bine ai venit ! N-am văzut când ai venit.

Te-am văzut în grădină vorbind cu Eşref,

şi n-am zis nimic.

Eşref ştie. Tu i-ai spus că sunt însărcinată ?

Nisan, ți-am dat cuvântul meu.

- Atunci, de unde ştie ? - Habar n-am.

- Ce-a zis ? - Ce să zică ?

Să-l păstrez, fireşte.

- Poftim ! Să-ți priască ! - Mulțumesc, dragă.

Mulțumesc ! E delicioasă.

Dnă Gülümser, credeți că ați făcut bine venind aici ?

Nu mai pot sta departe de fiica mea. Are nevoie de mine.

Dar o să vă găsească. Vă caută. V-ați pus în pericol.

Dar trebuie să vorbesc cu ea până nu e prea târziu.

- A venit vremea să afle adevărul. - Cum credeți dv.

- Ați găsit ceva ? - Am cercetat casa de la adresa aia.

- Dă-mi un nume ! - Gülümser Aygün.

Numele dat de Eşref e corect.

Dar de ani de zile nu mai stă la adresa aia.

Cred că nici Eşref n-a găsit-o.

- Trebuie s-o găsim noi primii. - Am căutat-o, dar...

Ce "dar" ? Găsiți-o, când spun !

Faceți orice, vorbiți cu toată lumea,

faceți ce ştiți, dar găsiți-o pe femeia aia, Gülümser.

Găsiți-o ! Găsiți-o !

Ce face acolo ?

- Eşref, ce faci aici ? - Nimic, mă gândesc.

- Te gândeşti ? Şi de ce zâmbeşti ? - Cine, eu ?

- Cine zâmbeşte ? - Auzi la el ! Tu, chiar acum.

Suntem toți laolaltă. Mi-a dat o stare bună.

- De asta, Gürdal. - Da. Să dea Domnul să dureze !

Amin !

Când ziceam că sunt binedispus...

Sper că ai sunat fiindcă ai aflat ceva.

Am aflat. Mai bine zis, am auzit. M-am gândit că ai vrea să ştii.

Spune !

- Yaşar are o fiică. - Ştiu, Çigdem.

Bătrânul a luat-o pe fata lui Yaşar.

Altceva ? A aflat Yaşar cine-i fata Bătrânului ?

- Atât, deocamdată. Nu ştiu. - Atunci, află !

L-am sunat pe Yaşar, n-a răspuns. Nu are încredere în mine, cred.

Nu mă priveşte. Fă cumva şi află !

- Nisan, ce faci ? Lasă aia jos. - Ce-i ?

Las-o !

Nisan, ce tot faci ? Las-o odată ! Tu rămăsese să faci treaba asta ?

Le aşez eu. Aşază-te ! Stai jos !

Eşref, exagerezi !

N-ar trebui să ridici lucruri grele. De ce o lăsați pe ea să care astea ?

Am încurcat-o !

Nu-i a bună !

Profesore !

Zâmbeşte şi tu puțin ! Ce dumnezeu ? Gata...

CINE CREŞTE ORFAN SE ÎMPRIETENEŞTE CU SUFERINȚA

Ce faci, profesore ?

Ziceam să citesc o carte, dar nu pot să mă concentrez deloc.

- Să-ți citească Gürdal ! - Nu. Nu pot să citesc.

Am învățat literele în clasa-ntâi şi acolo m-am oprit.

Oricum, nu-mi plac oamenii care citesc. Sunt ciudați, Eşref.

- Cum adică ciudați ? - Exact ca tine, dragă.

Azi l-a băgat ticălosul ăla cu capul în apă.

Când l-a scos, a zis că e apa prea rece.

L-a mai băgat o dată şi l-a scos,

iar de data asta, cică te obişnuieşti şi cu asta.

Pe cuvântul meu că nu-i niciunul dintre noi întreg la minte !

De-ar fi fost şi Müslüm aici !

De mult n-am mai râs aşa.

Eşref, cum să râdem ?

Am trecut prin atâtea suferințe, că am şi uitat să râdem.

Râdem noi, dar situația a scăpat de sub control.

- Ce-o să facem ? - Îmi dau seama, Gürdal.

Ne atacă din toate părțile. Când ei, când noi.

- Când o să se termine ? - Curând închidem toate socotelile.

- Cum ? - O găsim pe fata Bătrânului.

Dacă o găsim, avem un as uriaş în mânecă.

Trebuie s-o găsim, ca să-l scoatem din ascunzătoare pe Bătrânul.

Am vorbit cu băieții noştri. Caută peste tot.

Iar dna Gülümser s-a ascuns bine. Se vede că nu vrea să fie găsită.

Normal ! E şi ea în pericol.

Yaşar... Cu el ce o să facem ? El e duşmanul de la suprafață.

- Mâna dreaptă a Bătrânului... - O să rupem mâna aia.

Ce legătură are Yaşar ăsta cu Bătrânul ?

Individul ăsta a apărut dintr-odată şi ne-a adus numai necazuri.

- De ce ? - Ştiu eu.

Are o fată bolnavă. E în mâinile Bătrânului.

- De asta lucrează cu Bătrânul ? - Da. Dar putem întoarce situația.

Vino, profesore !

- Vreau să vă spun ceva. - Spune !

Hai să terminăm treburile astea ! Să încheiem totul.

- Cum adică totul ? - Totul, Gürdal. Totul.

Zic să lăsăm lumea asta în urmă.

Cum o să facem asta ? Să zicem că noi o lăsăm...

Dar lumea asta ne lasă pe noi ? Avem atâtea sedii. Atâtea afaceri.

- Cum să facem ? - Luați-le ! Sunt ale voastre.

Împărțiți-le între voi ! Eu nu vreau nimic.

De unde până unde aşa, dintr-odată ?

Cum adică, Gürdal ? Cum "dintr-odată" ?

Mă gândesc la asta în fiecare zi. E singurul lucru la care visez.

N-avem şi noi dreptul să fim fericiți ?

Am uitat până şi ce înseamnă să fii fericit.

O viață obişnuită e mai mult decât suficientă ca să fii fericit.

N-ai nevoie de nimic altceva.

Asta e viața noastră obişnuită. Trăim mână-n mână cu moartea. Punct.

Nu se poate aşa, Gürdal.

Nu ne punem doar pe noi în pericol, ci şi pe cei dragi.

Gândeşte-te la Gonca ! Vrei să i se mai întâmple ceva ?

Doamne fereşte ! Sigur că nu vreau aşa ceva.

Dar tu, Faruk, Müslüm nu aveți dreptul la un cămin ?

La fericire ? Ne e scris doar să suferim ?

Veniți încoace ! Promiteți-mi !

O să terminăm treburile astea, o să punem capăt duşmăniilor,

pe urmă ne retragem.

Promit !

Aşa.

- Dar nu ne înstrăinăm. - Bineînțeles că nu.

Mulțumesc !

ZIUA ÎN CARE NU TE MAI CAUT E ZIUA ÎN CARE RENUNȚ LA MINE

Alo !

- Dră Nisan, vă sun de la clinică. - Spuneți !

Ați plecat fără să apucăm să vorbim. Au venit rezultatele.

Sunt lucruri de discutat.

- Puteți veni azi ? - Sigur. Sigur, voi veni.

Pe curând !

Mulțumesc.

- Să vă priască ! - Mulțumesc, dragă.

Alo !

Dnă Gülümser, azi după-amiază, dra Nisan o să fie la clinică.

Bine. Vin.

- Te duci sus ? - Da. Mă duc la clinică.

Îmi iau lucrurile şi plec.

- Şi ? - Şi ce ? Au sunat de la clinică.

Trebuie să mă duc la control.

- Cât costă clinica aia ? - Cinci mii.

Milioane ? Cinci milioane de dolari ?

Despre ce vorbeşti, Eşref ? Credeam că întrebi de consultație.

Nu. Toată clinica. Cu doctori cu tot. Ca s-o cumpăr.

Nu mai vorbi prostii, Eşref ! Mă pregătesc şi plec.

El vrea să cumpere o clinică. Vino-ți în fire, omule !

Dacă e nevoie...

Sacit, pregătiți-vă !

- Eşref, ce-i asta ? - Vin şi băieții.

Cum adică ? Ce, sunt preşedintă de stat ?

Câți oameni sunt aici ? Ce-i asta ? Câte maşini sunt ?

Hai să vină şi un elicopter, şi gata.

Bună idee !

Nu mă enerva ! Oricum, mă duc cu Irmak.

N-are a face. Vin şi Sacit şi băieții.

- Să stau liniştit. - Stai liniştit ! Sunt eu aici.

Bine.

Voi rămâneți !

- Zi ! Spune-mi şi mie ! - Bine.

Eşref !

- Ce-i, Faruk ? - Au sunat băieții.

Au mai găsit un loc legat de dna Gülümser.

- Bine, hai să plecăm ! - Unde ?

- Poate e un fir. - Vin şi eu.

Nu, tu ai alte treburi. Am făcut livrarea cu Abbas.

- Avem de încasat. A venit aurul. - Bine, încasăm.

- E şi Hidir acolo. - Bine.

Pe curând ! Să-mi iau geaca !

Bine.

Cine o fi Gülümser ?

- Gürdal ! - Alo ! Abbas, unde eşti ?

- Ies acum pentru livrare. - Bine.

Ai grijă ! Să nu te urmărească nimeni, da ?

Nimeni nu ştie de livrare. Nu-ți face griji !

De data asta, a ieşit totul bine. Eşref poate să stea liniştit.

Bine.

Ce ticălos ! Yaşar a avut dreptate. Totul a fost un joc.

A fost planul lui Eşref.

Povestea cu Yaşar a fost o minciună. Individul ăsta lucrează pentru Eşref.

Întocmai.

Eşref a încercat să ne întoarcă împotriva lui Yaşar.

Fir-ai tu să fii, Eşref !

În timp ce noi încercam să-i instigăm unul împotriva altuia,

ne-a făcut el pe noi să ne încăierăm.

Până şi duşmănia avea nişte principii pe vremuri.

Dacă apărea vreo problemă, trăgeam câteva focuri

şi se rezolva frumos.

Acum jucăm jocuri de astea psihologice.

Mie mi-e greu să țin pasul. Cine ne mai e duşman acum ?

Ce mi-e Eşref, ce mi-e Yaşar... Sunt amândoi la fel.

Amândoi ne sunt duşmani.

Atunci, să mergem să ne luăm dreptul !

Să-l luăm, Kenan ! Hai ! Mişcă !

Amigo, pregăteşte-i pe băieți !

Să vedem ce spune doctorul !

- Ce a zis ? - Mi-au venit rezultatele.

A vrut să vorbim despre ele.

- Pari îngrijorată. - Nu, de ce-aş fi îngrijorată ?

- Pentru copil. - Încă nu s-a format o legătură.

Legătura aia s-a format deja, Nisan. Eşti mamă acum.

Că accepți sau nu,

sentimentul acela e deja undeva, în adâncul tău.

Poate că ce are să-mi spună doctorul o să-mi uşureze decizia.

Tot nu te-ai hotărât ? Nu-l păstrezi ? A aflat şi Eşref.

Faptul că a aflat Eşref nu schimbă prin ce trec eu.

Eşref crede că o să-l păstrezi, Nisan.

Nu e decizia lui. Nu vreau să trăiesc o viață aşa.

De asta sunt sigură.

Am ajuns.

- Vrei să vin şi eu ? - Nu, rezolv singură.

- Am ajuns prea devreme ? - Bine ați venit, dră Nisan !

Nu, azi e linişte.

- Doamna doctor e înăuntru ? - Sigur. Poftiți !

Mulțumesc.

Cred că s-a produs o greşeală. Aveam programare, dar...

Nu, nu-i nicio greşeală.

- Atunci, ce căutați dv. aici ? - Sunt aici pentru tine, Nisan.

Cine naiba sunteți voi ?

- Da, Irmak ! - Nisan, e totul în regulă ?

Da. Ce s-a întâmplat ?

Sunt aici nişte oameni cam dubioşi.

Nu-mi place deloc. Să mergem oare la altă clinică ?

Nu, nu-ți face griji ! Sunt în siguranță.

- Eşti sigură ? - Da, sunt sigură.

Bine, sunt la uşă.

Oamenii de afară sunt ai dv. ?

Eu am venit doar cu şoferul meu. Cred că ei sunt aici pentru tine.

N-am înțeles... De ce ?

E foarte ciudat, ştiu.

Îți trec o mulțime de întrebări prin minte şi ai perfectă dreptate,

dar acum ar fi bine să plecăm de aici.

- Nu eşti în siguranță. - Nu sunt în siguranță ?

Scuzați-mă, vin la o clinică,

mă întâlnesc din nou cu femeia pe care am mai văzut-o o singură dată

şi care-mi spune că sunt în pericol.

Ai perfectă dreptate, Nisan,

dar, acum, cel mai important e că eşti în pericol.

Dnă Gülümser, nu ştiu ce înțelegeți dv. prin "pericol",

dar sunt destul de obişnuită, nu vă faceți griji !

Adevărata întrebare e cine sunteți şi ce vreți de la mine.

Îți promit că o să-ți răspund la întrebări.

Atât cât pot măcar.

Dar, te rog, hai să plecăm de aici ! S-ar putea să nu avem prea mult timp.

Ceva în tine îți spune că mă cunoşti. Îți spune să ai încredere în mine.

Ascultă vocea aceea ! Te rog, ai încredere în mine, Nisan !

- Bine ați venit ! - Bine v-am găsit !

Sunteți de la compania de internet ?

De internet ?

Nu pot să intru pe rețele de socializare de azi-dimineață.

S-a stricat drăcovenia aia... Aparatul de internet.

Au zis că trimit pe cineva,

dar n-au zis că vin doi băieți chipeşi ca voi.

Doamnă, o căutăm pe dna Gülümser.

În ce calitate ? Sunteți de la poliție ?

Nu, nu suntem de la poliție. Să zicem că suntem prieteni.

- Nu aveți de ce vă teme ! - Nu, ce vorbeşti ?

Iau tigaia din bucătărie şi vă fac pilaf.

Sunt sigur. Pot să vă întreb cum vă cheamă ?

- Pe mine, Hacer. Pe tine ? - Eşref. Eşref Tek.

Eşref Tek. Îmi pare bine.

Dacă ştiam că veniți, făceam şi o prăjitură.

Dnă Hacer, nu spun asta ca să vă tulbur.

Nu aveți de ce vă teme.

Dar viața dnei Gülümser ar putea fi în pericol.

Dacă ştiți unde e, spuneți-ne, ca să o ajutăm.

Cum o s-o ajutați ? Nu înțeleg.

Cum am zis, ar putea fi în pericol.

Dacă ne spuneți unde e, ne ducem şi avem grijă de ea.

- O cunoaşteți pe dna Gülümser ? - Nu prea.

Nu, nu. Se vede că nu o cunoaşteți deloc.

Fiindcă, dacă ați cunoaşte-o,

ați şti că dna Gülümser scapă imediat din orice necaz.

N-o să vă mai rețin.

- La revedere ! - Cu bine !

Asta ne mai lipsea...

Voi intrați, noi aşteptăm.

Gata cu misterul !

Voi doi verificați în spate !

Mă scuzați !

Domnilor ! Unde intrați ?

Cine sunteți dv. ? Ieşiți imediat !

- Ieşiți, altfel, chem paza ! - Aici nu e nimeni.

Bună ziua ! Doamna doctor e aici ?

Doamna doctor a avut o urgență. A trebuit să plece.

Să mergem !

Dau buzna ziua-n amiaza mare !

Oraşul ăsta a fost invadat de infractori.

- Sigur erau şi înarmați. - Doamnă, aveți perfectă dreptate.

Dar trebuie să vă pun o întrebare urgentă şi importantă.

- Spuneți ! - A venit Nisan Akyol aici adineauri ?

Da.

Bine, atunci, unde e ? Dacă ştiți, spuneți-mi !

E o chestiune de viață şi de moarte.

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 89, SERIA 2