Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 72

- Eşref ! Vino la masă ! - Vin, bine.

Nisan !

A zis "Nisan" ?

Sacit, am venit să-l văd pe Eşref.

Iartă-mă, mi s-a spus că nu am voie să te las să intri.

- Cine a spus asta ? - Gürdal.

Sacit, te rog ! Vreau să vorbesc despre ceva important.

Chiar nu pot face nimic.

Bine, atunci, spune-i măcar că sunt aici.

Să vină el şi vorbim aici.

Gürdal o să se supere rău.

Sacit ! Voi vedeți-vă de treabă !

De ce ai venit, Nisan ?

Tu n-ai venit. De ce n-ai venit, Eşref ?

Mi-a fost tare frică să nu ți se fi întâmplat ceva.

Am crezut că o să vii, că o să dai un semn...

Ai scăpat, n-ai murit, dar n-ai venit la mine.

- Ce-or fi vorbind oare ? - Nu e treaba noastră.

Şi, de acum, nu mai merge. S-a terminat.

Ei doi se iubesc ! Înțelegi ?

Nici noi, nici ei nu putem împiedica lucrul ăsta.

Irmak, aşază-te şi mănâncă !

- Nu mă aşez. Mă duc să văd ce fac ! - Irmak !

Eşref, spune ceva ! Vorbeşte !

Ce să zic ? Nu mai am nimic de spus.

N-am nimic de vorbit.

Cum adică ? O să vorbeşti !

Ce să vorbim, Nisan ? Ce o să-mi spui ?

N-o să-ți spun nimic. O să-ți arăt. O să înțelegi singur.

Pleacă de aici !

- Eşref ! - Pleacă.

Nu face asta, te implor !

Chiar n-are nicio valoare tot ce-am trăit noi ?

Eu te-am iubit. Te-am iubit mai mult decât orice.

Am renunțat la multe pentru tine.

La Rüya ?

Nu mai trebuie să renunți la Rüya de dragul meu.

Nisan, pentru oamenii ca mine, iubirea e interzisă.

Tu mi-ai sfâşiat inima.

M-ai lovit tocmai tu, cea în care aveam mai multă încredere.

Eşref, dar ți-am spus totul.

Prea târziu...

Poate că aşa trebuia să fie ! Poate că aşa trebuia să ne întâlnim.

Am pornit pe drumul ăsta pentru sora mea.

Mi-am pierdut sora. Nu aveam altă soluție, nu înțelegi ?

Uneori, omul nu alege. Se lasă purtat de val.

Dar rezultatul tot nu se schimbă.

Nu vezi ? Te-am iubit.

Am fost rănită. Am vărsat sânge...

Uită-te la mine ! Nu eşti singurul rănit.

Eu nu am renunțat niciodată la tine. Uite, sunt aici !

Femeia pe care o iubeşti e în fața ta.

M-ai făcut de ruşine în fața lumii. I-ai făcut fericiți pe duşmanii mei.

Mi-ai făcut un rău

pe care nici duşmanul meu nu l-ar fi făcut.

- Eu nu sunt duşmanul tău, Eşref. - Eşti mai rea decât un duşman.

Măcar de-ai fi fost duşmanul meu !

Măcar aş fi ştiut la ce să mă aştept din partea ta.

Te implor, Eşref ! Te rog, nu mai spune asta !

Nu-mi mai deschide rana !

Ne-a fost scris să fim împreună.

Iartă-mă ! Te implor, iartă-mă !

Nu pot, Nisan.

În lumea mea,

încrederea odată trădată nu mai poate fi câştigată niciodată.

Dacă rămân lângă tine acum, n-o să mai pot apăra pe nimeni.

Nici pe mine însumi.

Atunci, să se termine !

Să ne despărțim ! Să nu ne mai vedem !

Am crezut, ca o idioată, că, dacă-ți explic, o să înțelegi.

Să se termine !

Îmi construiesc şi eu propria viață. Poftim !

Pun şi cheile de rezervă sub preş. Le iei de acolo.

Rămâi cu bine !

S-au despărțit. De data asta, s-a terminat.

Aşa şi trebuia.

- Eşref o să sufere foarte mult. - Să sufere !

- O să treacă peste asta. - Ba nu. Doar o să facă pe grozavul.

Să facă, atunci ! Suntem alături de el.

Ca frați ce-i suntem, o să-l ocrotim. O să uite şi o să meargă mai departe.

- Eşref, vino la masă ! - Mi-a pierit pofta de mâncare !

N-o să ți-o găseşti niciodată pe Rüya, Eşref.

- Ce cauți tu aici ? - Nimic. Am trecut şi eu pe aici.

- Cum ai aflat de locul ăsta ? - Există masă fără Kenan, Kadir ?

În fine, ne răfuim noi mai târziu. Aşteaptă aici !

O să te fac să-nghiți vorbele alea.

Acum vorbesc oamenii mari. Trebuie să plec.

Ne mai vedem !

- Pacea fie cu voi ! - Şi cu tine !

Şi cu tine !

Şi cu tine ! Bine ai venit, Kadir !

- Poftim, ia loc ! - Mulțumesc.

- Faceți cunoştință ! - Fraților, eu sunt Kadir.

- Kadir Yanik. - Păcătosul.

Păcătosul ? Mi se pare corect.

Ce treabă ar putea să aibă un pocăit aici ?

Eu sunt Şahin. Şahin din Digor.

Mie-mi zic Hapsânul.

- Atât ? - Nu. Mai vin.

Pacea fie cu voi !

Şi cu tine !

Nu ți-am zis să aştepți jos ? Locul ăsta nu-i pentru tine.

Acum am şi eu un scaun la masa asta, Kadir.

Kenan, ai pus la cale ceva pe la spatele meu, pentru un scaun ?

Dacă nu mă aşezi tu, mă aşează ei, frate.

- Hai să nu lungim vorba ! - Te aşez eu undeva... Stai aşa !

Ce mai aşteptăm, Yaşar ? Nu începem ?

Mai aşteptăm pe cineva. Stați un pic, o să vină.

- Pacea fie cu voi ! - Şi cu tine !

Şi cu tine, Hidir ! Poftim !

Ce treabă mai e şi asta ? Ce facem noi cu adunătura asta ?

Sunt aici în numele Orfanilor.

Dacă tot urma să acceptați,

de ce n-ați fost de acord când am spus eu ?

N-am acceptat nimic. Am venit să ascultăm.

Mulțumesc.

Aşa...

Ați răspuns invitației mele, vă mulțumesc tuturor.

Aici o să facem afaceri. La masa asta, toți o să câştige.

De la o masă pe care cade umbra ticălosului numit Bătrânul

nu vine niciun bine.

Hidir, îți respect vârsta.

Nu vreau să se işte vreo ceartă.

Dacă se stârneşte cearta,

nimeni nu va putea opri sângele să curgă.

Cum o să facem, dle Yaşar ? Explicați-ne !

Ce avem noi de făcut, mai exact ?

O să dăm arme în schimbul aurului.

Cine are depozit îl pune la dispoziție.

Cine are port pune portul la bătaie.

Cine are oameni îi pune la dispoziție.

Cine are legături pune numele lui la bătaie.

E limpede că Orfanii nu mai pot conduce oraşul.

E clar.

La masa asta, domnilor, n-o să conducem doar oraşul.

O să conducem şi lumea afacerilor.

Cine rămâne în afara mesei ăsteia dispare.

Cu toată mânia lui, cu toată amărăciunea,

Eşref tot o iubea pe Nisan.

Ştia că nicio putere nu poate schimba asta.

Ieşise viu din fiecare război în care intrase,

dar războiul cu el însuşi îl pierduse.

- Eşref, unde te duci ? - Trebuie să ajung undeva.

Sigur se duce la Nisan.

Nisan, n-ai putea să nu iei o hotărâre aşa, pe nepusă masă ?

N-a ascultat de nimic din ce-am zis.

Să se facă dimineață şi pe urmă ne gândim !

Nu mai vreau să stau nici măcar un minut în casa lui.

Poate, dacă-i spui că eşti Rüya ? Oare se mai înmoaie ?

Nu merită ! Nici pe Rüya nu o merită.

Am crezut că e cumsecade. Mi-am deschis sufletul în fața lui.

Mi-am călcat pe mândrie şi m-am dus în fața lui.

Trebuie să-l înțelegem şi pe el. Nu-i uşor.

Să-l înțelegem ! Dar pe mine nu mă înțelege nimeni, Ceren ?

Eu am rezistat în fața oricărei greutăți,

iar el m-a considerat duşman.

Nu vreau să rămână niciun lucru de-al meu în casa asta.

Afra...

Iubita mea... Nu mai am pe nimeni acum.

Vrei să ieşim, să luăm o gură de aer ?

Îți aduc puțină apă.

Zău că sună bine, dar e riscant. Prea riscant.

Unde sunt eu nu-i risc, nicio grijă !

De asta sunt aici. Totul e aranjat.

- Cui o să-i vindem armele astea ? - Mi-ai luat vorba din gură.

Ăsta e criteriul cel mai important în afacerea cu arme:

suntem siguri că armele astea nu se întorc în țara asta ?

Sincer, nu contează. Cu asta ne ocupăm.

Cum să nu conteze ?

Dacă mâine-poimâine atacă cineva poliția

sau armata țării mele cu ele ? Eu nu mă bag în aşa ceva.

Avem şi noi nişte granițe pe care nu le trecem.

Domnilor, calmați-vă ! Cumpărătorul e cunoscut.

O să vină curând, o să se aşeze, o să dea avansul şi o să vedeți !

Mie mi se pare că totul e de nota zece acum.

Hidir, n-ai spus nimic. Tu ce crezi ?

Vorba mea e bătută-n cuie.

A venit şi cumpărătorul. Aşteaptă.

Să poftească încoace !

Asta ne mai lipsea...

Ne-ai onorat masa ! Bine ai venit !

Vino, poftim, stai jos !

N-am venit să mă aşez.

Ați rupt Orfanii în bucăți şi v-ați apucat de treburi mari.

Am aflat.

Se zice că faceți afaceri fără ştirea noastră.

- Aşa, şi ? - N-o să vă las.

Ba o vom face.

Voiați să înființați o masă fără să ştiu eu.

Am înființat-o.

N-o să vă permit.

Abbas s-a înțeles cu mine. Masa voastră e o înşelăciune.

Eşti un bărbat chipeş.

Dar pe cel care-mi strică afacerea îl şi pocesc, Eşref.

Oraşul ăsta e al meu, Yaşar.

Nu se poate să vii tu de la munte şi să-l alungi pe stăpânul viei.

Nu-i loc pentru niciunul dintre voi !

Masa pusă fără să ştiu eu...

... se răstoarnă !

Adineauri ți-ai semnat sentința de moarte.

Toți cei care mi-au semnat mie sentința de moarte

sunt acum în pământ.

Eu sunt mort oricum. Te-ai pus cu cine nu trebuia, Eşref.

Nicio grijă !

Eu îl aduc pe om la viață şi-l omor din nou.

Atunci, de acum, în oraşul ăsta trăieşte ori Eşref Tek, ori Mortul.

Toată lumea a spus ce-a avut de zis.

Eşref, afacerea asta e a noastră. Nu vrem să se verse sânge.

Eu vreau.

Bine, atunci, nu te dezamăgim.

Ai grijă, să nu te trădeze ! Îi stă în obicei.

Omului ăstuia îi place să trădeze.

Fratele meu Kadir vrea să întoarcă o pagină nouă, se vede treaba.

Câte pagini curate n-am mânjit eu, Yaşar !

- O să vezi cu timpul. - O să vedem, Eşref !

Eşref !

Eşref, stai un pic ! Toată lumea vorbeşte.

Yaşar ăsta-i o pacoste. Nu-i ca restul.

Ți se pare că eu semăn cu cineva, Hidir ?

Doamne fereşte ! Sigur că nu. Dar tot fii cu ochii în patru !

Treburile astea nu merg cu prudență, ci cu curaj.

Bine.

Ce s-a întâmplat, dle Yaşar ? Abbas ne-a tras țeapă din prima zi ?

Dacă a făcut-o, o îndreptăm. Mă duc să vorbesc cu el.

Să văd ce problemă are.

- Kenan, stai puțin ! - Am treabă.

Am zis să stai !

Unde eşti, fato ?

Ce să fac ? Să-l sun pe Eşref ? O să se supere şi el.

Poate, s-o sun pe Irmak.

Nisan ! Pe unde umbli ? Am luat străzile la rând !

Nici la telefon nu răspunzi... Când ți-ai luat lucrurile ?

Am vrut să iau o gură de aer şi să rămân puțin singură.

Când m-am întors un pic mai târziu, nu mai erai.

Mi-am strâns lucrurile şi veneam la tine.

Să rămân la tine.

- Şi Eşref ? - Să nu mai aud de Eşref !

Nu vreau să-l mai văd. Nici numele nu vreau să i-l mai aud.

Eu ți-am zis că nu-i a bună, şi te-ai supărat pe mine.

Bine, Ceren, ai avut dreptate.

Mă doare şi capul. Hai să mergem mai repede acasă !

Ajunge ! Să se termine seara asta !

- Dă-mi mie ! - Nu, mă descurc.

Spune !

- Asta-i treabă ? - Ce-am făcut ?

Ani de zile am mâncat din acelaşi blid.

Am mers pe acelaşi drum.

Ți-am încredințat viața mea, averea, tot ce-am avut.

Lasă-mă cu poezia ! M-ai folosit. M-ai dus cu vorba.

Mi-ai turnat gogoşi.

Ai aşezat la masă orice javră şi ticălos,

iar mie nu mi-ai găsit loc. Mi-ai tăiat macaroana mereu, Kadir.

Îți tai eu macaroana de tot.

Ai grijă ce-ți iese din gură, nerecunoscătorule !

- Cu prima ocazie, m-ai trădat. - De la tine am învățat cum se face.

Te omor !

Cine eşti tu să stai la aceeaşi masă cu mine ?

Ce e ? Eşti invidios ? Nu poți suporta ?

Tu n-ai văzut, dar dl Yaşar mi-a văzut potențialul.

Ce potențial ?

Cine crezi că a pus explozibilul sub maşini ? Eu !

Ce naiba spui tu acolo ?

Am făcut-o ca să-i sperii pe Orfani. Eu am făcut-o !

Să mor dacă nu-ți trag un glonț în cap, Kenan !

Vremurile alea au trecut, Kadir.

Te-am crezut prieten. Frate !

Dispari din ochii mei !

Ajunge ! Jur că-ți zbor creierii.

Tu tot nu-ți ştii locul. O să tragi tu în mine ?

Kadir, nu te apropia ! O să iasă urât.

Trage odată ! Trage !

Trage naibii odată !

Nu vreau tensiuni.

Hai să venim cuminți, să ne facem treaba

şi să câştigăm banii ! Nu face asta, te rog !

La masa la care stau eu, tu doar asculți ordinele mele, Kenan.

Vremurile alea au trecut. Îmi întemeiez propria familie.

Ai priceput ?

Mâine-poimâine o să vii să-mi săruți mâna

şi să-mi ceri binecuvântarea.

Mâna aia ți-o iau...

Îți iau eu mâna aia şi... Pricepi tu restul, nu-i aşa ?

O să vedem ! O să vedem cu toții, Kadir.

Te-am numit "frate", dar Yaşar ne-a înjunghiat în spate.

Întâi întrebi...

Omul întreabă.

Irmak, ai aflat unde s-a dus ăsta ? S-o fi dus la Nisan ?

Nu, nu s-a dus la ea.

Atunci, unde e ?

Nu ştiu unde s-a dus, dar la Nisan n-a fost.

Nisan a eliberat casa. S-a dus la Ceren.

- Tu de unde ştii ? - O urmăresc.

- De ce ? - Ca să ştiu ce face.

- A zis Eşref să faci asta ? - Nu, am zis eu.

Eşref, pe unde umbli ? Am crezut că ai dispărut.

Am avut treabă.

- Bine ai venit, băiete ! - Bine te-am găsit !

Eşti supărat din cauza lui Nisan. Şi noi, la fel.

Tare ne-am amărât !

V-ați amărât ?

Da.

Tu ar trebui să țopăi de bucurie, Gürdal.

De ce ?

N-ai fost tu împotriva lui Nisan de la început ?

N-ai spus din capul locului că e ceva în neregulă cu ea ?

De câte ori nu i-ai zis lui Irmak s-o cerceteze ?

- Am spus. Am greşit ? - Nu. Ai avut dreptate.

De asta zic să te bucuri. Sărbătoreşte !

Eşref, noi toți suntem amărâți fiindcă suferi tu.

Tu auzi ce spui ?

- Ați jubilat măcar ? - Eşref, ce fel de vorbă e asta ?

Pentru Dumnezeu !

N-ai zis că ai avut dreptate, că mi-ai spus tu ?

Doamne sfinte, nu mă face să-mi sară țandăra !

O să-ți pară rău. Să nu-mi sară întrerupătorul !

- Corect e "siguranța". - Profesore !

Şi ce se întâmplă când îți sare siguranța, Gürdal ?

Eşref !

Dumnezeule sfânt ! Bine, frățioare, gata.

Am spus-o, nu te mint. Am zis că fata umblă cu mişmaşuri.

Am zis că pune ceva la cale.

Dar ți-am zis şi să nu te-ndrăgosteşti !

Lasă-mă pe mine ! Nu ți-a zis şi tata Yakup ?

N-a zis că iubirea nu-i treaba noastră ?

Ştiam că o să se ajungă aici. Ştiam că asta o să se întâmple.

De ce te superi pe mine ? Eu sunt de vină ?

Bine, eu sunt de vină. Eu sunt vinovat !

Toată vina e a mea ! N-am văzut nimic ! E bine ?

Nu-i bine !

- Frate ! - Ce ?

Terminați cu prostiile !

Nu-l lua la rost ! Lasă-l puțin !

Profesore, cum adică ? N-auzi ? Fata asta te-a trădat !

A lucrat cu procuroarea.

Pe tine ar trebui să te superi, pe tine să fii furios !

De ce te superi pe mine ?

Crezi că nu sunt furios ? Am vrut să mor !

Toată viața o să trăiesc cu ruşinea asta !

Bine, n-am văzut. Trebuia să văd, dar n-am văzut.

Am greşit.

M-am îndrăgostit, la naiba !

Eşti mulțumit acum ?

Eşref, eşti nedrept.

Cel mai mult, cu tine însuți. De unde era să ştii ?

Gürdal a ştiut. Trebuia să ştiu şi eu.

Eşref, eu într-un singur om cred în viața asta.

Şi ştii cine e ? Tu. Ai priceput ?

Uite, sora mea e aici.

Dar tu-mi eşti mai apropiat decât sora mea.

Dar, dacă asta se întâmplă când vorbesc,

n-o să mai scot o vorbă.

- Asta-i bună ! - Ce e ?

Ia vezi dacă maşina aia din spate ne urmăreşte !

Sunt oamenii lui Eşref ?

Stai aşa ! Treci în spatele meu !

Coboară ! Coboară din maşină !

Ieşiți din maşină !

Doamne, dă-mi răbdare !

- Spuneți, doamnă ! - Scuteşte-mă !

- El v-a trimis aici ? - Cine ?

Nici numele nu vreau să i-l rostesc. Şeful vostru mafiot v-a trimis aici ?

- Nu, nu Eşref. - Nu mă mai minți !

- Cărați-vă de-aici ! - Dră Nisan, nu-i frumos !

Ce faceți voi nu e frumos ! Spuneți-i !

Să nu mai trimită oameni după mine ! Să nu mă mai spioneze !

Să nu se mai gândească la mine ! Nici prin cap să nu-i mai treacă !

- Ce-am făcut ? - Nisan, se uită lumea la noi !

Să se uite ! Puțin îmi pasă. Cărați-vă !

Domnişoară, vă hărțuiesc ?

Nu vă băgați !

Poftim, mai scot şi arma ! Sunteți bandiți ?

- Nisan ! - Sunteți bandiți ?

Plecați, altfel, chem poliția !

Dră Nisan, nu-i frumos ! Ce v-am făcut ? Doar vă protejăm.

De voi ar trebui să fiu protejată ! Ați priceput ? Dispăreți !

Să nu vă mai văd pe aici ! Vă reclam la poliție !

Dispăreți !

Asta-i bună ! Nu se mai termină !

Am zis că s-a terminat. Ne-am despărțit. Înțelegi ?

Ne-am despărțit.

Trimite oameni pe urmele mele. Nu te mai vreau !

Dacă tu nu mă vrei, nici eu nu te vreau, atunci !

- Gata, gata... Hai, vino ! - Stai ! Lasă-mă !

- Hai să mergem ! - Nu vin.

- Ai înnebunit de-a binelea ! - Asta e !

Şi-au dat seama că am venit la tine. Mă duc altundeva.

- Unde ? - Nu ştiu !

Termină cu prostiile !

Mă duc la un hotel, undeva.

Acum o să încerce să vină după mine.

N-o să vină ! Ce-ar mai putea să facă ?

Ia valiza ! Rămâne la tine. O să vin s-o iau eu cândva.

- Nisan, te rog ! - Ceren ! Sunt foarte nervoasă.

Vreau să dispar. Nu vreau să mă găsească nimeni.

Bine-ai venit, dle Yaşar !

Măcar de-aş fi venit cu bine !

- E adevărat ce am auzit ? - Depinde ce ai auzit.

A venit Eşref. A zis că v-ați înțeles.

Sigur, eu n-am crezut. Sau n-am vrut să cred.

Ai auzit bine.

Mi-a făcut o ofertă pe care n-o puteam refuza.

Găsise deja armele pe care le căutam. N-am vrut să pierd timpul.

Abbas !

Eu am venit aici, am vorbit cu tine.

Am făcut o înțelegere, nu-i aşa ?

Nu-mi amintesc să fi făcut vreo înțelegere.

Ce ți-am spus eu ție, Abbas ? Să nu te înțelegi cu altcineva.

Ți-am spus că se va vărsa mult sânge, nu-i aşa ?

Dle Yaşar, pe mine nu puteți veni să mă amenințați.

Din două motive.

Primul, în spatele meu e un stat mare.

Al doilea, am foarte mulți bani.

N-ai vrea să mă ai duşman.

Dar m-ai umilit. În privința asta cum facem ?

Sincer, asta nu-i problema mea.

Ascultă-mă, Abbas !

Te-a amenințat Eşref ? Spune-mi ! Te apăr eu.

Nu. Nu mă poate amenința nimeni. Doar mi-a arătat că ştie ce face.

Atât.

Bine, am înțeles. Problema e Eşref Tek.

Mă ocup eu. Armele o să le iei doar de la mine.

Ți-am spus, dle Yaşar. Eu sunt doar om de afaceri.

Dacă se poate mai repede şi mai profitabil, de ce nu ?

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 72, SERIA 2