Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 37

Dnă Ayten, discuția asta nu a avut loc, ne-am înțeles ?

Nu-i sufli o vorbă soțului tău despre nimic !

- Bine, n-aveți grijă ! - Oricum nu avem.

Cred că nu mă prea plăceți.

Nouă nu ne plac trădătorii. Faruk e fratele meu.

Eşti aici doar pentru că e el în situația în care e.

Altfel, am fi vorbit cu totul altfel cu tine.

- Dar nu m-ați ascultat. - Te-am ascultat destul.

- Bărbatu-tău e tot la spital ? - Cred că l-a luat dl Kadir, nu ştiu.

Cum aşa ? În starea în care e ?

- Ştii unde e ? - Nu.

Află !

Cum să muncesc în halul ăsta, tată Kadir ?

Ce mare lucru ai, băiete ?

Unde s-a mai pomenit să nu te duci la muncă

fiindcă ai nasul spart şi țeasta crăpată ?

- Abia mă țin pe picioare. - Atunci, stai jos.

Cum să lucrez stând jos ?

Explică-le ălora de aici şi fac ei. Nu-i ca la gătit ?

La cea mai mică greşeală, se duce tot lotul de râpă.

Atunci, nu greşi !

- Tată Kadir... - Ia taci !

Aici ne suflă moartea-n ceafă !

Trebuie să fac de urgență bani din astea !

Altfel, ne-o furăm toți !

Gata cu mofturile ! Mi-am dat cuvântul, băiete !

- Scoți marfa asta pe piață ! - Nu pot.

Băiete, asta-i ultima mea şansă.

Dacă mă duc eu, veniți toți după mine !

Jur pe ce am mai sfânt că-ți trag un glonț în cap !

- Bine, bine, mă ocup eu. Da ? - Atunci, spune aşa de la-nceput.

Se-ntâmplă atâtea porcării aici... Te bagi singur în mormânt, nebunule !

Asta-i bună ! Eu îi explic frumos, şi el tot nu pricepe !

Ai dreptate.

Mă sună nevasta. Pot să răspund ?

Răspunde !

Cum să-i mai explic altfel ?

- Alo, Ayten ! - Alo, Harun ! Unde eşti ?

- Eşti cumva cu oamenii ăia ? - Sunt... pe afară.

Afară ? Ce cauți afară în halul ăla ? În ce necazuri te mai bagi ?

Ayten, şi aşa sunt la capătul nervilor.

Nu-mi sări şi tu-n cap ! Zi odată ce ai de spus !

- Ți-am luat medicamentele. - Bine. Le iau când ajung acasă.

Nu se poate, trebuie să le iei acum.

- Unde eşti ? Ți le aduc eu. - Nu ştiu unde sunt.

Bine, trimite-mi locația.

Stai o secundă !

Nevastă-mea mi-a luat medicamentele. Poate să le aducă ?

Nici vorbă, eşti nebun ? Eşref sigur te caută peste tot.

Atunci, cum facem ?

Trimitem noi băieții. Le iau ei şi ți le aduc.

Rezolvăm noi.

Domnilor, dați-i drumul ! O să vă trimitem o adresă.

- Trebuie să aduceți o pungă. - Sigur, şefule.

Ayten, o să vină nişte oameni să ia medicamentele de la tine.

- Să le dai, da ? - Bine.

Ați auzit, vin să ia medicamentele.

- Ălora nu le sufli o vorbă. - Bine.

Poftiți, doamnă !

Eşref, dosarul pe care-l avea Faruk a dispărut.

Probabil că au aflat şi l-au distrus.

- Fiindcă Faruk luase dosarul. - Atunci, asta trebuie să cercetăm.

De la cine l-a luat ?

Dacă avem vreo adresă, mă duc să arunc o privire.

Bine. Iartă-mă, te punem şi pe tine la atâta muncă.

- Cu Nisan ce-ai făcut ? - Am închis subiectul ăla.

Ți-am spus doar.

Eşref Tek, tu nu închizi niciun subiect aşa de uşor.

În fine, eu plec. Pe curând ! Trimite-mi adresa !

La revedere !

- A plecat toată lumea. - Vino, Hidir ! Vino şi stai jos !

Nu se mai termină necazurile, Eşref dragă !

Să ştii !

Nici necazul nu se termină, nici grija, nici trădarea,

nici neliniştea ! Nu se mai termină.

Să-l fi văzut pe tata Yakup în tinerețe ! Argint-viu curat !

Se ducea peste tot, alerga, nu se oprea niciodată.

Şi acum, când îi aud numele, mă trece un fior prin inimă.

Şi pe mine. Ce om dintr-o bucată era !

Aşa era.

Hai să mergem împreună la mormântul lui !

Ne-a zis să ne rugăm pentru el.

Încă nu pot. Mi-am făcut o promisiune.

Nu mă duc înaintea lui până nu iau înapoi Orfanii.

Bine.

De fapt, o duceam bine atunci. Lucram la o fabrică.

Aveam şi o logodnică... Urma să ne căsătorim.

- Aveam şi un salariu bunicel. - Nu-i salariu, e simbrie.

Ce spui, frate ?

Salariul şi simbria nu-s totuna.

Sectorul privat plăteşte simbrie. E sinonim cu "plata".

Gândeşte-te la ea ca la o recompensă pentru munca pe care ai făcut-o.

Salariul, în schimb, vine de la "sare", care asigura traiul.

Adică invers: ți se plăteşte dinainte munca pe care urmează s-o faci.

Pe scurt: sectorul privat ia simbrie,

funcționarii statului iau salariu. Ai înțeles ?

Nu te pui cu omul cu carte !

- Faruk Sezeri ! - Da !

Vino cu mine ! Te mut în altă celulă.

- Care-i motivul ? - Securitatea.

- Ce problemă e aici ? - Nu ştiu, aşa au venit ordinele.

Dle Hidir, l-au luat pe Faruk.

Şi tu vii la izolare, Alparslan !

- Da' eu ce-am făcut ? - Mişcă, hai !

- Ce se-ntâmplă, oameni buni ? - Ihsan, astea rămân în grija ta.

- Le trimiți tu dincolo ! - Bine.

- Ne mai vedem, băieți ! - Pe curând !

Acum m-am lămurit.

Mare greşeală am făcut

că nu te-am omorât în ziua aia, Măcelare !

Ce coincidență frumoasă, nu ?

Ce-i cu tine ? Nu-ți mai iei ochii din telefon !

Nu-i nimic important.

Ia ascultă-mă ! Îți umblă ție nişte gânduri prin cap,

dar nu-mi stă bine să fiu curios.

Să zicem că-i o chestiune personală.

- Alo ! - Unde eşti ?

Eşref, ce se-ntâmplă ? Mă întrebi întruna unde sunt.

Tot timpul mă suni. Am ajuns acasă, sunt cu Ceren.

Ți-am pus o întrebare foarte simplă.

Bine, dar mă suni întruna. Nu sunt copil mic.

Un bărbat trebuie să ştie unde-i e iubita.

Şi dacă te-ntreb eu ? Unde eşti, ce faci... Îmi răspunzi ?

Un bărbat care iubeşte cu adevărat îi dă socoteală iubitei lui.

Adevărat. Cine nu se teme de nevastă nu se teme nici de Dumnezeu.

Bine, atunci, spune ! Unde eşti, ce faci, ce se-ntâmplă ?

Unui bărbat nu trebuie să i se pună atâtea întrebări.

O să-mi răspunzi la toate.

- Sunt la noi. - E o descriere prea vagă.

- Unde la voi ? - La hanul nostru.

Bine, şi eu sunt acasă. Ceren e cu mine.

- De ce mi-l dai mie ? - Zi şi tu "alo" !

Alo, Eşref !

Ceren, mi-o dai pe dra Nisan la telefon ?

Ți-o dau. Cu tine vrea.

- Alo ! - Bine, m-ai convins.

Păi ? Doar nu te mint...

Ferească Dumnezeu ! N-ai minți.

La urma urmei, minciuna poate avea urmări absolut dezastruoase.

- Dle Eşref... - Dră Nisan !

Dle Eşref, avem şi noi treabă. Închid.

Bine, te pup ! Dacă ai nevoie de ceva, sunt aici.

Astea-s cuvintele pe care voiam să le aud.

Întotdeauna, dră Nisan.

Când se supără, îmi zice "dl Eşref". Are impresia că aşa pune distanță.

Bună !

E cineva ?

Eşti teafăr ?

A luat tot, dosarele...

Zia... Ziarul Burdur...

La naiba ! La naiba !

Ce tot faci ?

- De ce nu te uiți pe unde mergi ? - Iartă-mă !

- Sunt nebuni ! - Fir-ar să fie !

Să vină Eşref să te scape !

- Să-i mai trag şi eu câteva ? - Trage-i.

Dar vezi că vorbăria lungă e sărăcia omului.

Domnule, ați zis "vorbărie lungă", dar nu-i "vorbărie",

ci "vorbă".

- Ce ? - Nu "vorbărie lungă". "Vorbă".

Ce tot zice ăsta ?

Frate, oare l-am bătut prea tare ? I-a plecat mintea cu sorcova.

Dă-mi telefonul !

Vin târziu în noaptea asta. Nu mă aştepta ! Culcă-te, dragă !

Cine mai e şi ăsta ?

Eşref, ce faci ?

Măcelarule !

Să-ți fie de bine ! Ai prins un pic de curaj.

Stai să-ți arăt ceva ! Ține-te bine !

Faruk, eşti teafăr ?

Cât se poate de bine, Eşref. Nicio problemă.

Dacă pățeşte ceva, te omor ! M-ai auzit ?

Uşurel ! Calmează-te !

Ascultă-mă bine, Eşref !

Dacă nu mă scoți de-aici, îți tai prietenul bucăți-bucățele

şi ți-l trimit pachet.

Atunci o să afli cine-i Măcelarul. Ai priceput ?

Mă scoți de aici aşa cum m-ai băgat.

Altfel, n-am pic de milă. Până dimineață e mort.

Nenorocitul ! Sigur s-a-ntâmplat ceva.

Oamenii noştri au adormit. Sigur s-a pus ceva la cale.

Stai, Hidir, stai aşa ! Nu suna pe nimeni acum !

- Să nu-l punem pe Faruk în pericol. - Bine.

CRIMĂ ÎN BURDUR

E.T. ÎN VÂRSTĂ DE 15 ANI L-A UCIS PE AFACERISTUL F.I.K.

- Alo ! - Ce-ai făcut cu ziaristul ?

L-am rezolvat. Ți-am trimis şi pozele din dosar.

Mulțumesc. Acum distruge dosarul ăla !

- Să nu ajungă în mâna nimănui. - Aşa o să fac, nicio grijă !

- Hidir ! - Bună !

Eşref, l-au omorât pe ziaristul cu care s-a întâlnit Faruk.

Au luat dosarul. L-am urmărit o vreme pe individul ăla, apoi l-am pierdut.

I-am luat numărul de înmatriculare, o să-l găsesc.

Bună seara !

I-am urmărit pe oamenii cărora le-a dat Ayten medicamentele.

Le-am găsit laboratorul de droguri. Eşref, ne pregătim şi putem pleca.

Profesorul ?

A căzut în mâna Măcelarului.

Să ne scoatem imediat fratele de acolo !

- La nevoie, îl ajutăm să evadeze. - Nu se poate.

Ce să facă, să trăiască fugar ? Trebuie scos după lege.

Ce vrea de la noi ticălosul ăsta de Măcelar ?

Să iasă.

Şi noi ce facem, Eşref ?

Îl scoatem.

Nici urmă de Erkan Köksalmaz,

individul care a lovit-o pe Fulya Gözüpek, pe care-l căutăm.

Nici card de credit, nici domiciliu, nimic.

Bine, am înțeles.

Atunci, dosarul ăsta să rămână la mine deocamdată.

Şi încă ceva ! Ieri a fost ucis un ziarist.

Da, doamnă procuror, se ocupă colegii.

Bine. Cercetați cu atenție şi cazul acela.

- Dacă apare ceva nou, mă anunțați. - Am înțeles, doamnă procuror.

Zilele trecute ai lăsat baltă studioul.

Azi nu mai poți, îți spun. Te aşteaptă.

Bine, mă duc.

- Vin imediat. - Bine.

Dnă Selma !

Bună, Nisan ! Nu ne-am mai terminat discuția.

Da, iertați-mă. N-am putut să ajung.

Nisan, e ceva important.

Bărbatul care a ucis-o pe Fulya, cel pe care ți l-am arătat...

Erkan Köksalmaz. Îți spune ceva numele ăsta ?

Nu.

Am găsit ceva şi mai interesant.

- Ce anume ? - În ziua în care a murit Afra...

Aşa...

Era şi el prin apropiere. L-au surprins camerele de trafic.

Ce ?

E doar o informație, fireşte. Nu avem nimic concret deocamdată.

Ar putea avea omul ăsta vreo legătură cu moartea Afrei ?

Nu exclud o asemenea posibilitate, fireşte.

Filmarea încă nu s-a terminat. La final, apare un bărbat.

Nisan, mai eşti acolo ?

- Da, sunt aici. - Bine, calmează-te !

Nisan, forțează-ți un pic memoria !

Ai mai auzit sau ai mai văzut ceva despre omul ăsta ?

Şi cel mai mic detaliu ne poate ajuta.

- Sigur, stați liniştită ! - Bine, atunci, ținem legătura !

Bună ziua !

- E totul gata ? - Da.

Ne ducem şi-l luăm pe Măcelar de la morgă.

- Să mergem să-l luăm ! - Poftiți !

Să mergem !

Fă treabă ca lumea, băiete !

Înfige-l de vreo două ori, altfel, nu e credibil.

- Frate, eşti sigur ? - Fă ce-ți spun !

Dacă nu mai aveți niciun semn de la mine, omorâți-l !

- N-ai grijă, las' pe mine ! - Bine, hai !

Ajutor !

Te simți bine ?

Ce se-ntâmplă aici ? Ce i-ați făcut omului ?

Chemați o ambulanță repede ! Ticăloşilor, cine a făcut asta ?

- Vă nenorocesc pe toți ! - Eu am făcut-o ! Luați-mă !

Luați-l de-aici ! Ticălosul !

Du-te şi mai vezi o dată de ambulanța aia !

Ambulanță ! Ambulanță !

A venit !

Eşref, dacă-l lăsăm pe nemernicul ăsta în viață,

o să fiu tare supărat. Ba încă foarte tare !

Calmează-te, Gürdal ! Planul e clar.

Doctorii o să-i scadă pulsul ca să pară mort.

Întâi o să-l ducă la morgă.

Apoi rudele care află o să vrea să-l ridice imediat.

Ca să apuce înmormântarea până la prânz.

Iar noi o să-i facem şi rugăciunea.

- Da, să-nceapă aventura ! - Poftim !

Cu bine !

- N-am apucat să-l spălăm. - Lasă-l să se ducă nespălat !

Deschideți !

- Unde naiba sunt ? - În iad.

Şi noi suntem dracii. Zâmbeşte şi tu !

- Nicio întrebare înainte ? - A fost. Dar ai picat examenul.

Ce tot spuneți ? Cine vine după mine ?

Am venit noi. Nu-i de-ajuns ?

Eşref, dacă faci vreo greşeală, omul tău moare.

În primul rând, nu-i omul meu, ci fratele meu.

În al doilea, noi nu greşim. dacă am zis că mori, mori.

Dacă mor eu, iese şi cadavrul fratelui tău de acolo.

Faruk, frățioare !

Ce naiba se-ntâmplă ?

Măcelare ! Iartă-mă, ai uitat că sunt orfan.

Un orfan nu-l vinde niciodată pe Eşref. Succes pe lumea cealaltă !

Mi-ați întins o capcană ?

Viteazule, ai căutat-o singur.

Dacă stăteai cuminte, îți ispăşeai pedeapsa.

Eşref ! Eşref, nu mă omorî ! Putem să ne înțelegem, da ?

Aşa, dacă am terminat şi cu asta, acum îl putem salva pe profesor, nu ?

Ocupați-vă voi de locul ăsta !

Alo ! Osman, mulțumesc. Am rezolvat treaba, da.

Dacă nu erai tu, Măcelarul ăsta avea să fie mare pacoste.

Cum să nu, Hidir ?

Unul dintre derbedeii mei era orfan.

Când a auzit numele lui Eşref, a rămas fără cuvinte.

Mulțumesc.

Ce s-a ales de Orfanii de altădată ? Ce face nenorocitul ăsta de Kadir ?

- Tare s-au schimbat vremurile ! - Aşa-i.

Drogurile nu fac parte din codul Orfanilor, ştii bine.

De fapt, eu cred că nici nu-i mâna lui Kadir.

Cei din spatele lui...

De fapt, se zvoneşte ceva de la o vreme pe tema asta.

Ce anume ?

Că nişte oameni care stăpâneau cândva piața s-au întors.

Osman, nu lungi vorba ! Dă-mi un nume.

Nu prea pot acum, aşa, la telefon. Stai să mă interesez mai bine !

Pe urmă te anunț.

Bine, în regulă. Haide, mişcă-te repede !

- Ce e, s-a întâmplat ceva ? - E o treabă...

Lasă-mă să mă lămuresc şi te anunț.

Cu bine !

Cu bine !

Ce-i cu tine, Eşref Tek ? Ce-i pasiunea pentru tehnologie ?

Nu-ți iei ochii de la telefon de azi-dimineață.

- S-a întâmplat ceva ? - Mi-a apărut o treabă urgentă.

Sunați-i pe băieți să vină să vă ia de undeva.

Me descurcăm noi. Mergem cu dricul. Ai grijă !

Cu bine !

Calc-o !

Probă de sunet... Îmi aud vocea prea tare.

Poți s-o mai reduci un pic ?

Bine, hai să-ncepem !

Îmi pare foarte rău, trebuie să răspund. Vin imediat.

Alo ! Sunt la studio.

Eşti liberă diseară ?

Da. Vrei să vii la noua mea casă ?

- Ce e de mâncare ? - Ce aduci tu, aia e.

Sunt o femeie ocupată. Nu pot să gătesc în fiecare seară.

Iar eu, ca bărbat clasic, vreau mâncare gătită de tine.

- Numai că eu gătesc îngrozitor. - Şi pui crud dacă-mi dai, îl mănânc.

- Aşa de mult însemn pentru tine ? - Infinit.

Bine, atunci, îți pun în față un pui crud să-l mănânci.

- Cum să nu-l mănânc ? - Să te văd !

- La ce oră termini ? - N-am idee, dar te anunț.

Bine.

Seda, pot să mă uit la pozele pe care le-ai făcut ?

Sigur că da, au ieşit foarte frumoase.

- Serios ? - Ia uite !

Şi asta-i foarte frumoasă.

- Trebuie să răspund. - Sigur.

Ce vrei ?

Mă caută peste tot. S-ar putea să fie poliția.

Normal că te caută !

Ți-a apărut poza cu maşina cu care-ai făcut accidentul.

- Ce vrei ? - Bani. Am nevoie de bani urgent.

Trebuie să fug.

Cât îți trebuie ?

20 000 de dolari îmi ajung.

Paşaport, ieşire din țară, am aranjat tot.

Bine, mă ocup eu. Aşteaptă veşti !

Bine, aştept.

Poți să-mi trimiți şi mie pozele alea ?

- Sigur, pe care le vrei ? - Nu le trimite pe toate, le aleg eu.

Dacă vrei, mi le trimit singură. Nu te obosi tu !

Bine, trimite-le !

Au ieşit foarte bine, nu-i aşa ?

Da, şi ultima poză e foarte frumoasă. Mulțumesc.

- Cu plăcere. N-ai pentru ce. - Mă duc puțin la toaletă.

Ce facem ? Cum îl scoatem pe Faruk ?

Acum laboratorul e foarte bine păzit.

Dacă dăm buzna aşa, vor fi pierderi mari.

Lasă, intrăm valvârtej, le spargem mutrele, şi gata.

Termină cu prostiile ! Stai să vedem ce zice Eşref !

- Sigur are el un plan. - Să vină încoace şi aflăm.

Eu rămân la planul meu. Dacă nu iese bine, asta mi-e soarta.

Nu te ambala, Gürdal !

Tu ce-ai făcut ? Cercetai un individ, ucigaşul ziaristului.

Am verificat numărul motocicletei. Se pare că era furată.

Ca să aflu cine a furat-o, am dat de veste pe piață. Aştept.

Cine s-o fure ? Hoțul de Bedri.

Dacă e vreo maşină sau motocicletă în Istanbul, nemernicul ăla o fură.

I-am trimis vorbă şi lui. Sigur o să apară ceva de undeva.

Fir-ar...

- Nu-i iute ? - E iute rău !

Le-am zis să fie iute.

Nu se poate aşa ceva ! E prea iute !

Numai pune pe buze !

Pune pe limbă să vezi ce iute e !

Alo !

Alo ! Vorbesc cu dl Erkan ?

- Cine sunteți ? - Nu m-ai recunoscut ?

Nu.

Sunt Nisan.

Ascultă-mă bine ! Am filmările cu tine.

Fulya mi le-a dat înainte să moară.

Nu-mi pasă ce-ai făcut.

Vreau doar să-mi răspunzi la câteva întrebări despre Dinçer.

Totul rămâne între noi. Răspunzi doar la câteva întrebări.

Altfel, mă duc la procuratură.

Bine, calmează-te ! Nu te duce nicăieri !

- De unde mi-ai aflat numărul ? - L-am aflat eu cumva.

Dinçer şi Seda nu o să afle despre discuția asta.

Altfel, filmările ajung la procuratură.

Nu ! Să nu faci asta !

- Mâine ne întâlnim. - Bine.

Locul şi ora ți le spun eu.

Alo ! Dnă Selma, trebuie să ne vedem urgent.

Am dat de Erkan.

La tribunal ? Nu, la tribunal nu pot să vin.

Nu puteți veni dv. în partea asta ? Bine. Bine, ne-am înțeles.

Mulțumesc mult. Vă trimit imediat adresa.

Bine ați venit, domnilor !

Nu am venit aşa de bine, Kadir.

Ce e ?

Eşref al tău l-a omorât şi pe Măcelarul nostru.

- Cum naiba ? - Nici n-ai aflat.

Se omoară oameni de la masa Orfanilor,

iar tata Kadir n-are habar.

- Ce se-ntâmplă, Sungur ? - Aşa e.

L-au băgat în aceeaşi închisoare cu Faruk.

Ăsta l-a luat pe Faruk şi i-a zis lui Eşref să-l scoată.

Eşref l-a scos de acolo. Pe urmă, nicio veste.

Şi ce treabă avem noi ?

Oricum îl dădusem deja pe Măcelar afară de la masă.

Cum adică ? Eşref îi elimină pe toți, unul câte unul.

Că l-ai dat afară, că nu, Măcelarul era de la masa asta,

era fratele nostru.

Ce-i cu tine, Căpitane ?

Îți sună altfel glasul. Spui vorbe mari, faci pe viteazul.

Kadir, n-au mai rămas oameni.

Dacă vă trebuie oameni, avem noi orfani destui.

Dați de veste ! Cine e vrednic să stea la masă să vină !

Stăm de vorbă, iar ce ne lipseşte dregem.

Orfanii sunt nemulțumiți de treaba asta cu drogurile.

Pe cine-i nemulțumit îl "tratăm" noi.

Voi nu vă bateți capul cu astea ! Aveți încredere în tata Kadir !

Ceren, ia colierul ăsta şi ține-l la tine !

- Tu unde te duci ? - Am o treabă zece minute.

- Mă întorc imediat, da ? - Nisan, iar pui ceva la cale.

Nu cumva are legătură

cu filmarea de pe stickul ăla de la Fulya ?

Când mă întorc, îți spun tot. Promit, te rog !

Bine, dar ai grijă ! Nu intra în necazuri !

Uite ce vreau de la tine !

Dacă mă sună Eşref şi nu dă de mine şi te sună pe tine,

sunt la studio, foarte ocupată. Sau nu m-ai văzut, da ?

Bine, dar de ce mi-ai dat colierul ăsta ?

În el e un dispozitiv de urmărire. Eşref mă urmăreşte.

Ce ? Nisan, ce tot spui ?

Trebuie să plec, Ceren. Doamne, mai şi stau să te ascult !

Interesant ! De câteva ore eşti în acelaşi loc, Nisan.

Iertați-mă că v-am pus pe drumuri, dar la tribunal nu puteam să vin.

Nu-i nicio problemă.

L-am găsit pe Erkan. Am vorbit. O să spună tot. Mâine ne întâlnim.

Ce tot spui ?

- Cum l-ai găsit tu pe omul ăsta ? - M-am descurcat.

Am săpat un pic şi l-am găsit. L-am şi amenințat puțin.

- O să spună totul. - Ce tot spui, Nisan ?

Cum adică te-ai descurcat ? Cm adică l-ai amenințat ?

Ce tot faci ? Nu pricep.

Vreți să-l prindeți pe omul ăsta sau nu ?

Bună ziua ! La ce etaj e studioul de muzică, vă rog ?

- La minus unu. - Mulțumesc.

- Bună ziua ! - Poftiți !

- O căutam pe dra Nisan. - O clipă, să verific !

Nu ştiu dacă a ieşit sau nu acum. S-ar putea să fi ieşit.

- Trebuie să fie aici. - Vin imediat.

Dră Ceren, cred că dra Nisan tocmai a ieşit,

dar a venit un domn care întreabă de ea.

- Cine ? - Nu ştiu, dar e un domn chipeş.

Nu...

Eşref !

- Ceren, ce faci ? - Bine.

Nisan e înăuntru ?

- Pot să intru ? - Nu, acum înregistrează.

Nu poate ieşi. Nici eu nu pot intra.

Bine, e vreo problemă dacă aştept aici ?

Nu. Poftim ! Sigur.

Atunci, mă duc să văd ce face

şi, cum termină înregistrarea, o trimit la tine, da ?

Aştept.

Nisan, nu poți să te duci acolo singură.

Omul ăsta e foarte periculos.

Da, dar dacă-şi dă seama că n-am venit singură...

Nu pot să-ți pun viața în pericol. Îmi pare rău.

Dar oare n-ar fi mai bine să mă duc singură ?

Între curaj şi prostie e o graniță subțire.

- Alo ! - A venit Eşref.

Vai de mine !

Trebuie să vii imediat.

Îți pun colierul în geantă. Îl iei de-acolo.

- Să nu cumva să-l uiți, da ? - Bine.

Iertați-mă ! Trebuie să plec urgent.

Vă rog să mă iertați, doamnă procuror.

Ai avut vreo motocicletă neagră de 125 cc, model 2016 ?

34 HPL 6254, plăcuță falsă.

Am furat-o săptămâna trecută din Sancaktepe.

- Cine a luat-o ? - Un tip, Erkan.

Voi i-ați dus-o sau a venit el s-o ia ?

I-am dus-o noi. A plătit bine.

- Ai vreo adresă ? - Am. O scriu.

Mulțumesc !

Mulțam.

I-am spus că ai venit. Termină în curând.

- Pot să arunc o privire ? - Nu... Sunt o grămadă de oameni.

- Şi s-ar putea speria de tine. - Adevărat, ai dreptate.

Sincer, chiar şi prezența ta aici e un pic riscantă...

- Şi de ce, mă rog ? - Fiindcă eşti Eşref Tek.

Atunci, să plec şi să nu mai vin...

Ce faci, pleci ?

Îi fac cu mâna de la distanță şi plec, da.

Oricum trebuie să iasă.

Şi eu mă grăbesc. S-o văd o clipă şi pe urmă plec.

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 37, SERIA 2