Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 24

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

Nisan !

Hai în maşină până nu ne vede cineva.

Să mai stăm puțin aşa, te rog !

- S-a întâmplat ceva ? - Mi-a fost dor de tine.

- Stai să te văd. Ai plâns. - Puțin.

Ce s-a întâmplat, Nisan ?

Ți-am zis că mi-a fost dor de tine. N-am mai rezistat.

Hai să plecăm de aici până nu ne vede cineva. Vino.

- Cum e ? E bine aşa ? - E frumos.

Hai, zi-mi ce s-a întâmplat.

Nu-mi mai amintesc. O fotografie...

Ce fotografie ?

Parcă mi s-a şters memoria.

Nu-mi amintesc unele locuri, câțiva ani după cutremur...

M-am dus cu Afra undeva,

apoi îmi aduc aminte că ne-am întors în Istanbul.

Dar nu-mi amintesc ce am făcut între timp.

Cu cât mă străduiesc mai tare să-mi amintesc,

cu atât mai mult mi se strânge inima.

De parcă ceva-mi spune că nu trebuie să-mi amintesc.

Nu e uşor, Nisan. Ați supraviețuit unui cutremur.

Ți-ai pierdut mama, tatăl. Poate are legătură cu ei.

Poate.

Dar nu înțeleg de ce ți-ai amintit subit.

- Ai pățit ceva ? - Nu, n-am pățit nimic.

Te cunosc destul de bine, îmi dau seama că-mi ascunzi ceva.

Poate nu ascund de tine, ci de mine.

Altfel, de ce nu mi-aş aminti o parte din viața mea ?

Poate e o binecuvântare.

Apreciaz-o.

Poate.

Vino aici.

O să ne vedem mereu aşa, pe furiş ?

E mai bine decât să nu ne vedem deloc.

- Îmi doresc să fi fost totul altfel. - Cum altfel ?

Să fi putut să fim fericiți. Să fi fost liberi.

De exemplu, să mergem la cinema, să ne plimbăm de mână pe malul mării.

Să stăm de vorbă ore întregi fără să ne ascundem.

Crede-mă că vreau şi eu toate astea cel puțin la fel de mult ca tine.

- Dar acum eşti celebră. - Aproape celebră.

În curând vei fi şi mai celebră.

Cine ştie ? Poate n-o să mai poți merge singură pe stradă.

O să fii premiată,

o să te urmărească paparazzii pe stradă,

îți vor analiza viața pas cu pas.

Atunci ne va fi şi mai greu să ne vedem.

De ce te gândeşti mereu la ce-i mai rău ? Nu înțeleg.

- Aşa-i place scenaristului. - Atunci, schimbă scenaristul.

Găseşte pe cineva care să scrie chestii fericite.

Aş putea.

Ți s-a făcut somn ?

Aş putea dormi o veşnicie lângă tine.

- Mă mângâi puțin pe păr ? - Sigur că da.

Te întreb ceva. Când erai mic, aveai vreun vis ?

Sigur că da. Dar a trebuit să ne luăm adio devreme.

Ce vis aveai ?

Să devin pilot de curse.

Ca orice copil.

Vorbeşte, omule. Altfel, îți scot mărul lui Adam.

- Vorbeşte ! - Nu ştiu.

- Alo ? - Ebru ?

- Gürdal ? - Da, Gürdal sunt.

De ce m-ai sunat ? M-am căsătorit.

Unde l-au dus pe fratele Hidir ? Spune !

- Te-ai căsătorit ? - Da.

- De ce ? - Cum adică ?

Adică... De ce nu m-ai anunțat ? Ți-aş fi adus un dar de nuntă.

Gürdal, faci mişto de mine ? Ce Dumnezeu !

- Da. - Da ?

Nu, Ebru, nu ție ți-am spus. Vin imediat.

- Ebru, mă cheamă la şedință. - Gürdal, jur că...

Nu era nimic important. Te sun eu mai târziu.

- Să nu mă mai suni ! - Închid. Pa !

S-a măritat... Ce naiba i-a trebuit să se mărite ?

- Ce e ? Nu vorbeşte ? - Vorbeşte !

- Nu ştiu, omule ! - "Omule" ?

Ce i-ai făcut, frate ? Nu se mai mişcă. Sigur l-ai omorât.

Nu i-am făcut nimic, Faruk. Doar i-am dat o palmă.

- Palmă ? Aia a fost labă de urs ! - Nu vă mai luați toți de mine.

Şi-aşa, în ultima vreme, toate mizeriile se abat asupra mea.

Da, dragi telespectatori,

l-am găsit pe omul asupra căruia se abat toate mizeriile.

Avem o întrebare pentru el: "Sunteți cumva certat cu apa ?"

Dispari de aici, Gürdal ! Crezi că eu umblu nespălat ca tine ?

Frate, în utima vreme, tot ce atingi se usucă.

- Parcă aduci ghinion. - Să-ți fie ruşine, Faruk !

A mişcat !

La naiba ! De data asta, sigur a murit.

Aşa că, fraților, nu mai judecați pe nimeni.

- Prostul voia să fugă şi a căzut. - Pesemne că i se scursese timpul.

A scăpat de moarte de atâtea ori, dar tot a murit.

A intrat în fierul ăla...

Fraților, m-am săturat până-n gât.

Ați lungit-o prea mult. Să terminăm odată !

Ascultați-mă cu mare atenție. Amândoi !

Nu l-ați ascultat pe cel mai calm şi mai sensibil om din echipă.

Uitați-vă la omul ăsta. E om citit, om cu scoală.

Se roagă, îşi vede de treabă. Dar eu ? Eu nu sunt aşa.

Eu sunt Gürdal. Unii îmi spun şi Gürdal Nebunul.

Dacă mă întreabă cineva: "Eşti nebun ?"

Eu îi răspund: "Da." Ați înțeles ?

Dacă vă mai fofilați când vă întreabă ceva, praf vă fac !

Am fost destul de clar ?

Acum răspundeți la ce vă întreabă ei.

Nu ! Nu !

Nu !

Nisan ? Ce e ? Ai pățit ceva ?

Am avut un coşmar.

Gata, linişteşte-te. Nu-i nimic. Sunt eu aici.

Eşref, a fost urât de tot. Foarte înfricoşător.

Gata, totul e în regulă. Sunt lângă tine, suntem aici.

A fost doar un vis urât.

Parcă n-a fost doar un vis.

Niciun vis nu e doar un vis.

- Mă bucur că eşti aici. - Şi eu.

Te duc acasă să te odihneşti, să dormi puțin.

Nu, încă nu vreau să ne despărțim. Să ne mai plimbăm puțin.

Du-mă pe malul Bosforului, să iau o gură de aer.

- O să-mi prindă bine. - Bine.

Să începem cu tine.

O să te întreb ceva. Dacă-mi răspunzi, te eliberăm.

Dacă nu, o să ne spui unde e fratele Hidir, da ?

Bine. Întreabă-mă.

- Cine a fost Turgut Cansever ? - Cansever ?

Nu căuta acum, frate. Îți explic după aceea.

- Turgut Cansever. - Eu n-am nicio idee. Tu ştii ?

- Ştiu, frate. Un poet. - Vezi ? A ştiut.

Poetul a fost Edip Cansever. N-o să te împuşc în cap

pentru că ai ştiut că e numele unui poet Cansever.

Văd că deja eşti împuşcat într-un genunchi.

Eu o să te împuşc în celălalt.

Şi iubita mea e poetă.

"De m-ai întreba, ți-aş spune că eram ca un măr împărțit în două."

"Eram doi într-o singură ființă."

Faruk, te rog frumos, frate ! Uită-te la ăştia.

De unde să ştie ei pe vreunul dintre cei menționați de tine ?

Ăştia habar n-au care sunt stâlpii Islamului.

- Nici chiar aşa, frate ! - Taci ! Om fără Dumnezeu !

Alo, Buket ? Ce faci, dulceață ? Sunt eu, Gürdal.

Am zis să te sun eu, dacă tu nu dai niciun semn.

Pe unde mai eşti ? Ce faci ? Vrei să ne vedem diseară ?

Să mergem la mine, ca în vremurile bune.

Te-ai mutat în Argentina ?

De ce în Argentina ? De ce nu te-ai dus pe Marte ?

Nu, deci ai zis că eşti în Argentina. Se întrerupe semnalul.

Eu... Te... Sun... Mai... Târ...

- Ai terminat ? - Da. Am terminat-o şi cu Buket.

Turgut Cansever e un arhitect turc extrem de important,

poreclit "Arhitectul Înțelept". E singurul arhitect din lume

care a câştigat de trei ori prestigiosul premiu "Aga Khan".

Faptul că nu-i cunoaşteți

şi nu ştiți nimic despre aceşti oameni minunați

mă întristează peste măsură.

Inima mea asta sensibilă n-o să mai reziste într-o zi.

O să mor din cauza ignoranței voastre.

În fine, să trecem la următoarea întrebare.

Hasan are un loc în zona industrială.

Dacă ştiai, de ce l-ai lăsat să moară pe prietenul tău ?

Trebuia să spui de la început.

Am zis că ar putea fi acolo. N-am zis că sigur l-au dus acolo.

Taci ! Ne dai lecții de gramatică ?

Alo, Merve ? Ce mai faci, dragă ? Nu mă suni deloc. M-ai uitat.

De ce să mă pedepsească Dumnezeu, fată dragă ? Alo ?

Aşa. Ia spune, câți stâlpi are Islamul ?

- Cinci ? - Bravo !

Nisan, unde ai fost ? Te-am sunat toată noaptea, dar n-ai răspuns.

Nici dl Dinçer n-a dat de tine. Unde ai fost ? Ai fost acolo, nu ?

Unde ai fost ? Ce se întâmplă cu tine ?

Ceren, sunt foarte obosită. Nu mă mai certa.

Mulțumesc.

- Alo, Ceren ? - Da, dle Dinçer.

- Ai dat de Nisan ? - Da, a venit acasă.

- Cum e ? E bine ? - Da, e bine.

- Pot să vorbesc cu ea ? - O clipă.

Ce faci ? Alo ?

Nisan, aseară ai plecat din senin. Mi-am făcut griji pentru tine.

Sunt bine, stați liniştit.

Cred că e o neînțelegere între noi. Dar o voi îndrepta, nu-ți face griji.

- Nu sunt îngrijorată. - Bine.

O zi bună !

Trebuie să vorbesc iar cu fata aia, asistenta.

- De ce ? Ce s-a întâmplat ? - Dinçer îmi ascunde ceva.

Ce-ți ascunde ?

Asta.

- Cine sunt ? - Ai mei.

- Nisan, ție chiar ți s-a pus pata. - Da, Ceren, şi încă foarte tare.

În seara asta ? Unde-i petrecerea ?

Nu ! N-am bani. Cum să cumpăr eu marfa ?

Stai. Tocmai am venit la bunica. Poate îi cer ei, da ?

Aşteaptă.

- Vino să mănânci ceva. - Nu mi-e foame.

Ce ai ? Eşti supărată ?

Nu. M-au invitat prietenii să merg undeva diseară.

- Dar nu pot să mă duc. - De ce ?

N-am bani. N-am nici cu ce să mă îmbrac.

Ce să fac ? Ei să se distreze, şi eu să mă uit ca proasta la ei ?

Doamne... Stai să vedem. Poate găsim o soluție.

Da, Nisan. Despre ce-i vorba ?

Bine, vin. Vorbim când ajung acolo. Trimite-mi informațiile.

- Mamă Hafize, plec la Nisan. - Bine, draga mea.

Poftim ! Cred că sunt destui.

Da, îmi ajung. Mulțumesc.

Sună. Alo, Sedef ? Sunt eu, Gürdal.

Ce mai zici ? Ce mai faci ?

Era o cafenea unde mergeam noi înainte.

Am trecut prin fața ei şi m-am gândit la tine.

Nu suni, nu întrebi de mine. M-ai uitat.

Am zis să te sun eu, să-ți zic că mi-e dor de tine.

Mă întrebam dacă ție ți-o fi dor de mine.

Deci zici că nu ți-a fost dor.

Dacă nu ți-a fost dor, hai să creăm amintiri

ca să-ți fie dor mai târziu ! Să ne întâlnim, să facem ceva.

Zici să mă duc la naiba. Alo ?

Doamne, ce-i cu fetele astea ? Chiar niciuna nu mai e disponibilă ?

Poate nu vor să te mai vadă

pentru că te-ai folosit de ele şi apoi le-ai aruncat ca pe cârpe.

Cine ? Imposibil ! Eu nu fac aşa ceva.

Eu le iubesc pe fiecare în parte. Le-am iubit.

A venit Eşref.

Aici e ?

E negustor vechi. Nu s-a îndurat să plece de aici.

- Care magazin ? - Acela.

- Ăsta ? - Da.

PIESE AUTO DE SCHIMB

- Bună ziua ! - Bună ziua !

- Ce a pățit ? - Carburatorul, frate.

- Nu se mai găsesc piesele astea. - Aşteptăm, să vedem.

Încercăm să găsim o piesă la mâna a doua.

- Aşteaptă. Hasan e aici ? - E sus, frate.

Cheamă-l aici.

Cine a venit ? Mai trăieşti, Eşref Tek ?

Eu da, dar n-o să pot spune acelaşi lucru despre tine.

- Ce-o să faci ? O să mă omori ? - Încă nu m-am decis.

Dacă vă atingeți de arme, vă arăt eu vouă.

Dup-aia să nu v-aud că plângeți ! Aveți grijă !

Fratele Hidir e la tine ?

Da, e musafirul meu. E ca o asigurare de viață.

- Trăieşte ? - Da.

Sună-l, să vorbesc cu el.

- Tufan, eşti lângă Hidir ? - Da, e lângă mine.

Arată-mi-l.

- Ce faci, frate Hidir ? - Nicio problemă, sunt bine.

Bun. Mai strânge puțin din dinți. O rezolvăm.

Ce să rezolvi ? Ce ?

Mai întâi să dai socoteală pentru oamenii pe care i-ai omorât.

Ce vrei să rezolvi ?

Te distrug ! Vă distrug pe toți !

Taci !

Hidir e bine, ai văzut.

- Cine e cel care a vorbit ? - Fiul meu.

Dle Hasan, mi se pare că fiul dv. nu va avea o viață prea lungă.

E mai nebun, dar e fiul meu. Ce vrei să faci ?

Vrei să rezolv treaba asta cu vărsare de sânge sau fără ?

Ce vrei să spui ?

Dacă mi-l dai pe fratele Hidir, îți cruț viața.

Dacă nu, îi omor chiar şi pe cei cu care te-ai salutat vreodată.

Aşa, ar muri şi Hidir. N-ar câştiga nimeni.

Eu sunt om de afaceri, Eşref. Nu-mi pasă de Hidir.

Dar tu ai atacat primul.

Toți cei care vând narcotice îmi sunt duşmani.

Dacă nu vând eu, vinde Kadir.

Şi el mi-e duşman. Cel mai mare duşman !

Vrea să preia toată piața.

Ajută-mă şi ți-l dau pe Hidir, dacă tot ne e duşman comun Kadir.

De acord. Nu dau mâna cu vânzătorii de narcotice.

Ce-am făcut ? N-am omorât pe nimeni.

Să mergem la noi, vorbim acolo.

Irmak, ce-ai făcut ? Ai aflat adresa aia ?

- Sunt pe cale să o aflu. - Cine o caută ?

Nişte prieteni vechi. Urcă în maşină. Plecăm.

Eşti urmărită.

Oamenii lui Dinçer mă urmăresc nonstop.

- Ia spune. Cine-i fata asta ? - Nu pot să-ți spun.

- De ce ? - Pentru că îi vei spune lui Eşref.

Nu trebuie să afle ?

Normal că nu. De data asta, l-ar omorî pe Dinçer.

Dacă nu-i spun, mă omoară pe mine, Nisan.

Ba nu. Nu se atinge de femei. Doar o să se enerveze, atât.

Ăştia din spate mă scot din sărite. Se joacă cu nervii mei.

Irmak, te rog. Abia a terminat Eşref. Nu începe şi tu.

- Harun e înăuntru ? - Da, frate.

- Spor la treabă, domnilor ! - Ce faceți, dle Kadir ?

Ce să facem ? Am venit în inspecție.

- Aşa nu se poate. - Ce ai pățit, omule ?

Aici e un laborator, nu se poate să intrați aşa.

De ce nu ? Nu e al nostru ? Intru când vreau, ies când vreau.

Locul ăsta trebuie să fie steril. Nu trebuie să fie microbi, bacterii.

Altfel, toată marfa ajunge la gunoi.

Bun. Îmi plac oamenii meticuloşi.

- Trebuie să purtați astea. - Nici gând !

Ai numai fițe-n cap.

Fițe ? Bine zis, ai o gură de aur.

De acum înainte, să-i zicem Fițosul.

Lasă asta, zi-ne cum stăm.

Am terminat tot ce aveam pe stoc. E nevoie de şi mai multă marfă.

Şi Sami e de negăsit !

- Măi să fie... - Ce s-a întâmplat ?

Bătrânul vrea să vorbească cu mine.

Munciți, munciți.

- Ce mai faci, Kadir ? - Arăți chiar bine pentru un om mort.

Ai fi vrut tu, dar, din păcate, sunt în viață.

Uită-te. Probabil am primit adresa.

Scrie Akatlar. O caut acum.

- Aşteaptă-mă. Mă întorc. - Ce se întâmplă, Irmak ?

Stai aici. Mă întorc.

Doamne !

Da, vă rog.

Am observat că ne urmăriți. Care-i treaba ?

Răspundem de siguranța dnei Nisan.

Şi de siguranța voastră cine răspunde ?

Poftiți ?

Irmak, voi sunteți toți la fel ?

Ce vrei ? Mă enervaseră rău ! Şi m-am născut la Marea Neagră.

Akatlar ziceai ?

Jur că toți sunteți nebuni. Akatlar.

Am aflat veştile despre tine. Te-ai proclamat rege în lipsa mea.

Şi văd că n-ai ratat ocazia să ți-i faci pe toți duşmani.

Aşa merg treburile astea, dle Dinçer.

Nu e loc pentru doi acrobați pe aceeaşi frânghie. Ori eu, ori ei.

Kadir, când o să înveți că nu poți acționa de capul tău ?

- Vrei să mă înveți tu ? - Nu eu.

Dar o să-ți dea Bătrânul lecții, stai liniştit.

Hasan e unul dintre oamenii cu care lucrează Bătrânul.

Întâlneşte-te cu el şi stabiliți o înțelegere.

Ce înțelegere să fac eu cu ăla ?

Aşa vrea Bătrânul. V-am aranjat o întrevedere.

Nu uita că nu vrem război. Eşref e duşmanul nostru comun.

Bine, mai vedem.

Eu nu mă ating de el, dar Eşref n-o să stea potolit.

O vreme o să-l lăsăm în pace.

De ce ? Te-a speriat ?

Mai avea puțin şi te făcea grătar, Dinçer.

Nu. Îmi convine ca acela care mă urmăreşte să mă creadă mort.

Aşa că nu ne atingem de Eşref pentru o vreme.

Hasan o să distribuie marfa. Gürdal, găseşte câțiva oameni.

Dar să plătească marfa înainte să intre pe piață.

Bine.

Apoi îi urmăriți.

Probabil că unde țin marfa îl țin şi pe fratele Hidir.

Mai întâi să ne asigurăm, apoi dăm atacul.

Îi ciuruim pe cei care trebuie şi îl luăm pe fratele Hidir.

Jur că pentru o clipă am crezut că ai bătut palma cu Hasan.

Mai întâi să-l recuperăm întreg şi nevătămat pe fratele Hidir.

- Toate, la timpul lor. Pe rând. - Bine, frate. Haideți !

- Mai stați puțin. - De ce ? Ce e ?

Ce ai făcut referitor la Ayten ?

Ne-am întâlnit. Şi am decis să n-o mai văd niciodată.

E femeie căsătorită. Sper că nu te apuci de prostii.

- Nu, stai liniştit. - Să mergem.

- Müslüm, tu mai stai puțin. - Spune, frate.

De o vreme te văd îngândurat. Ce-i cu tine ?

N-am nimic.

Dacă eu am zis că ai ceva înseamnă că ai, Müslüm.

Eşti fratele meu de atâția ani. Crezi că nu te cunosc ?

Suntem înconjurați numai de ticăloşi din toate părțile.

- Am nevoie de tine. - Mulțumesc.

Trebuie să găsim leacul la problema ta, Müslüm.

Problema mea nu are leac, Eşref.

Tu spuneai că Dumnezeu nu ne dă probleme fără leac.

Aşa e, dar nu ne putem pune cu voia Domnului.

Nici nu-i putem cere socoteală.

Înțelepciunea Lui nu poate fi pusă la îndoială.

Ai probleme acasă, cu familia ?

Problema de acasă e aceeaşi. Poate are leac.

Ai probleme în dragoste ?

Frate, ar fi mai bine

să duc cu mine în mormânt problema asta.

Uite ce e, Müslüm. Se spune că pe om îl macină tristețea

aşa cum igrasia macină un zid.

Iar eu nu vreau ca frații mei să se lase copleşiți de suferință

şi să intre în pământ cu zile.

Mulțumesc mult, fii binecuvântat !

Când va veni vremea, poate se va rezolva de la sine.

Sper să nu dureze mult, Müslüm. Dacă ai nevoie de ceva, sunt aici.

- Mulțumesc, frate. - Mulțumesc şi eu.

Am plecat.

- Sună Eşref. - Spune-i că eşti cu mine.

Dacă nu, se supără că facem ceva fără ştirea lui.

Nu se poate, Irmak. Eşref nu trebuie să ştie asta.

O să-mi faci rău şi mie.

- Atunci, nu-i răspund. - Aşa o să-şi facă griji.

- Alo, da ? - Ce faci ?

- Nimic. Sunt pe afară. - Ce faci pe afară ?

- Am treabă. - Ce treabă ai ?

- Mă văd cu o prietenă, Eşref. - Cu cine ?

Eşref, în timpul liber eşti îngerul Judecății de Apoi ?

Din răspunsurile pe care mi le dai, îmi dau seama că pui ceva la cale.

Ți-am zis că mă văd cu o prietenă.

Cine e prietena asta ? Nume şi prenume.

Nu vrei şi amprentele şi seria şi numărul din buletin ?

Ba da.

O prietenă pe nume Sanem. Eşti mulțumit ?

- Da. Te simți mai bine azi ? - Da, sunt mai bine.

- Am rămas cu gândul la tine. - Era şi cazul !

Şi... Şi...

Sigur vrei să-mi spui ceva frumos, dar nu reuşeşti, nu ?

- Înțelegi tu, Nisan. - Bine, o să te ajut eu.

Mă iubeşti la nebunie şi ți-e tare dor de mine.

Te gândeşti numai la mine, nu mă poți scoate din minte

şi te simți exrem de norocos că ai alături

o femeie atât de frumoasă, minunată şi perfectă.

Cam aşa am înțeles eu. E corect ?

Exact aşa !

Şi mie mi-e dor de tine, dar acum trebuie să închid.

Bine.

Ce ți-a zis ?

Nimic. Să mergem s-o găsim pe fata asta.

Nisan, n-am înțeles cine-i femeia asta.

Irmak, te rog din suflet, nu pune întrebări.

Bine.

Bună ! Sunt tot eu. Trebuie să vorbesc cu tine.

Nisan ? Trebuie să plec la aeroport. Nu pot vorbi acum.

Ce se întâmplă ? Intri cu forța peste mine în casă ?

Irmak, ne laşi puțin să vorbim ?

O să vină cineva să mă ia în curând.

Am găsit fotografia mea în casa lui Dinçer.

Ce ştii despre mine ? Ce-mi ascunde Dinçer ?

Nu ştiu nimic.

- Şi unde pleci ? - Departe.

- Te-au amenințat ? Spune-mi. - Ce legătură are ?

- Trebuie să plecăm. Maşina e jos. - Îmi iau valiza şi vin imediat.

Cine sunt ăştia ? Ce vor de la tine ?

Nisan, la revedere, draga mea ! Ai grijă de tine, da ?

- Eu am plecat. - Bine, dragă. Plec şi eu.

Nisan, n-am înțeles nimic.

Ca să pot să-ți explic, mai întâi trebuie să înțeleg eu.

- Dar ce cauți ? - Îmi caut trecutul.

- Ce ? - Cum ai auzit.

Zic să uităm toate neplăcerile. Îți ofer 10%. Din marfa mea.

De acum suntem parteneri. Ce zici ?

10% ? Praful de pe tobă.

Dar afacerea va creşte.

Am partenerii mei de afaceri.

Dacă află că bat palma cu altul, o să am probleme mari.

Oricum ai probleme.

- Cu cine ? - Cu mine.

Au venit alții mai tineri decât tine. Cum au venit, aşa au şi plecat.

Tată, ascultă-l pe tata Kadir.

Afacerea asta are viitor. O să crească mult.

Fiul tău e mai isteț decât tine.

Tu să taci ! De când îmi dai mie sfaturi ?

Treaba ta. Eu ți-am zis.

- Cu Eşref ce-o să faci ? - Eşref ?

Mi-a lăsat cale liberă.

Voi doi v-ați aliat ?

Dacă ți-a eliberat Eşref calea, du-te şi sapă-ți mormântul.

De ce ?

Ori eşti foarte naiv, ori nu-l cunoşti deloc pe Eşref.

Eu ți-am zis ce am avut de zis. Rămâi sănătos !

Burak, adu-l la mine pe fiul lui Hasan.

Bine.

Nu-ți face griji, o să-l luăm înapoi pe fratele Hidir.

- L-am văzut, era bine. - Dacă pățeşte ceva...

Nu va păți nimic. Suntem noi aici.

Şi-a pierdut un fiu.

Dacă moare înainte să-l găsească, o să moară neîmpăcat.

Când ai zis că şi-a pierdut fiul, am crezut altceva.

Că a murit. Aşa cred toți. Dar e doar dispărut.

Hidir crede că e în viață şi că îl va găsi într-o zi.

Dumnezeule !

Da, mamă Hafize.

Eşref, nepoata mea a fugit.

Şi a luat cu ea toți banii, tot aurul.

- De ce ? - Nu ştiu.

Zicea că o să iasă cu nişte prieteni diseară.

Îi dădusem eu nişte bani, dar...

Bine, mă ocup eu. Nu-ți face griji.

Îți mulțumesc, băiete.

Se pare că eşti ocupat. O să plec.

Mă scuzi. Dar nu-ți face griji.

O să-l aducem teafăr şi nevătămat pe fratele Hidir.

Să sperăm.

- Vedat, condu-o pe dna Necla. - Bine, frate.

Uite cum am ajuns ! Maşina e plină de marfă, de pastile.

Dacă ne opreşte poliția, ce zicem ?

O să ni se ducă buhul că suntem traficanți.

E clar că aici e cuibul lor.

L-a văzut vreunul dintre voi pe fratele Hidir ?

Cum să-l vedem de aici pe fratele Hidir, Gürdal ?

Avem în ochi infraroşii ?

Spune, Eşref.

Alo, Müslüm ? Lasă baltă orice faci.

Nepoata mamei Hafize a fugit de acasă.

Şi a luat cu ea toți banii femeii.

Iar ? Ştiu unde s-o găsesc.

Bine. Adu-o la mine imediat ce o găseşti.

Bine. Domnilor, eu am plecat. Am o treabă.

Ce treabă ?

Saliha, nepoata mamei Hafize, a fugit iar.

Am ajuns să fiu dădacă.

Ăştia chiar produc marfă nouă, profesore ?

Au pus pe picioare o adevărată maşinărie.

Să-i urmărim pe ăştia. Poate se duc unde e fratele Hidir.

Apoi trecem şi pe la Gonca, da ? Am o treabă. Importantă.

Fata părea că fuge.

Sigur a aflat Dinçer că am vorbit cu ea

şi a pus-o să-şi facă bagajele.

Nisan, ți-ai pierdut mințile. Vorbesc serios.

Ceren, de ce nu mă înțelegi ?

Doar pentru că ai auzit o propoziție ?

Doar o propoziție ?

Atunci, explică-mi ce e cu fotografia asta.

Omul ăsta mă urmăreşte de multă vreme.

Motivul nu e muzica sau albumul. E altceva !

- Poate e îndrăgostit de tine. - Ce ?

Te-a văzut, te-a plăcut, s-a îndrăgostit.

Şi de-aia face toate astea. Nu e posibil ?

- Nu mai vorbi aiurea. - De ce ? Nu e posibil ?

Poate de-aia nu vrea să te mai vezi cu Eşref.

Ceren, e altceva la mijloc !

Bine, Nisan, gata. Nu trebuie să ne aprindem.

O lăsăm aşa. Ținem legătura, da ?

Care e noua situație ?

Pastilele au fost puse pe piață de persoane necunoscute.

Sunt probleme mari cu marfa nouă.

Tinerii ori mor imediat, ori ajung la spital de urgență.

Marfa e făcută în țară sau în străinătate ?

Încă nu ştim, doamnă procuror.

Trebuie formată o nouă echipă, să se ocupe doar de treaba asta.

Aveți dreptate, doamnă procuror.

Vor colabora cei de la Narcotice cu cei de la Crimă Organizată.

Pentru că problema ia amploare.

Facem tot ce e necesar, doamnă procuror.

Vreau să ştiu tot. Pregătiți-mi un dosar detaliat.

Să cuprindă toate dovezile, nume, legături, tot.

- Vă urez spor la treabă ! - Mulțumim, doamnă procuror.

Îmi informez şi eu superiorul şi apoi ne apucăm de treabă.

Desigur.

- Dragi colegi, puteți pleca. - Vom face tot ce e necesar.

Çigdem, tu nu eşti implicată în operațiunea asta.

- Cum aşa ? De ce ? - Ştim amândoi foarte bine de ce.

Pentru că l-am scos pe Eşref ? Ce era să fac ? Să mint ?

Nu e aşa de simplu. O să le explici inspectorilor.

- Inspectorilor ? - Da.

- Adică sunt investigată ? - Da.

- Mă scuzați, doamnă procuror. - Sigur, puteți pleca.

Tu ai făcut-o, nu ? Tu ai cerut asta.

Din păcate, nu mi-ai dat de ales.

Nimeni, absolut nimeni nu-mi poate lua meseria.

Absolut nimeni.

Vă arăt eu vouă. O să vedeți voi.

ÇİGDEM SERİM - COMISAR-ŞEF COMBATEREA CRIMEI ORGANIZATE

Sunt o grămadă de bani aici. O să ne fie de folos.

- Aşa cred şi eu. - Unde i-ai găsit ?

- I-am furat de la bunica mea. - Să nu-şi dea seama.

Cum să-şi dea seama ? N-o să se întâmple nimic.

Ce naiba se întâmplă ?

Ce naiba faci ? Ce faci ?

Tu vii cu mine.

Bine ai venit, Tufan ! Ia loc.

- Tatăl tău ştie că eşti aici ? - Nu ştie.

Foarte bine. Să trecem direct la subiect.

E clar că nu putem face afaceri cu tatăl tău.

Bătrânul meu e cam "expirat", de modă veche.

Nu se pricepe la treburi de-astea.

Mi s-a părut că te cam ia de sus. Mi-a fost milă de tine.

Nu mai crapă odată... Dar o să se curețe într-o zi.

După ce se duce, o să preiau eu afacerile.

Şi atunci o să le arăt tuturor cum se face treaba.

El nu-şi asumă riscuri. E un fricos.

Mă cam deranjează situația asta cu Sami.

Trebuie să cumpărăm materie primă pentru marfă,

dar tatăl tău ne pune bețe-n roate.

Sami e sub controlul meu. Face ce-i spun eu.

Uite ce e, frățioare, o să-ți spun pe şleau.

Învârtim o afacere de miliarde. Când vine vorba de bani,

eu nu-l cunosc nici pe tatăl meu, darămite pe al tău !

Convinge-l pe tatăl tău şi facem afaceri împreună.

Nu. E greu.

Şi dacă-l conving eu ? Colaborăm ?

Atunci, da. O să fie o treabă de nota zece.

De ce să nu colaborăm ? Sigur că da.

Deci ne-am înțeles.

- Mă ocup eu de treaba aia. - Bine.

Hai să sărbătorim, Tufan ! Ce zici ?

O să iasă de nota zece.

- Poftim, Tufan, bea ! - Mulțumesc.

Redactor DELIA SIMONIS

SFÂRŞITUL EPISODULUI 24, SERIA 2