Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
FATA DIN VIS Seria 2, episodul 105
O să treacă, Nisan ! O să treacă toate, draga mea.
Eşref... Nu ne părăsi !
În noaptea aceea, Nisan a visat zilele frumoase petrecute cu Eşref.
Şi-a amintit din nou fiecare clipă trăită.
Zilele în care nu se certau, nu fugeau, nu se temeau...
Îi treceau prin fața ochilor clipele în care râdeau împreună.
O privire, o atingere, o îmbrățişare neterminată...
În visul ei, lumea era mai mică.
Iar în lumea aceea mică,
nicio putere nu era de ajuns ca să-i despartă.
Eşref...
Eşref era în întuneric.
Amintirile amuțeau încetul cu încetul,
dar Rüya nu-l părăsea.
Inima lui obosise.
Parcă toate durerile pe care le purtase atâția ani
se strânseseră laolaltă.
Prin minte îi trecură, pentru ultima oară,
ochii femeii pe care-o iubea.
Rüya !
Ai venit ?
Poate să fie privirea unui om căminul altuia ? Asta se întreba.
Cât de frumoasă era !
Măcar de i-ar fi spus asta mai des !
Măcar de s-ar mai fi pierdut în ochii aceia o dată !
Când moare, omul regretă cel mai mult clipele netrăite.
Bătăile din pieptul lui au încetinit.
Inima care bătuse cândva cu furie, cu iubire
devenea acum tot mai grea,
ca un bolovan care se lasă pe fundul unei mări întunecate.
Fiecare bătaie venea tot mai rar, era mai singură...
Inima lui era pe cale să renunțe să se mai agațe de lumea asta.
Care-i treaba ?
Mai e doamna procuror aici ?
A ieşit să ia puțin aer.
Care-i treaba, Kenan ?
S-au cam complicat lucrurile, şefule.
Am auzit că a murit omul care l-a ajutat pe Eşref.
- Cum aşa ? Ce-a făcut Eşref ? - A dispărut.
Umblă vorba că l-a omorât şi pe el Bătrânul.
Eşref a murit ?
Çido !
Çido, deschide ochii !
N-o să mori, Çido, rezistă ! Te rog, rezistă, Çido !
Au aflat Gürdal şi ceilalți ?
Bine, înțeleg. Atunci, aştept veşti.
Bine, am înțeles.
Doamnă procuror !
Ați aflat ce s-a întâmplat, doamnă procuror ?
Înainte de toate, condoleanțe !
Noi ultima oară i-am văzut urcând împreună în maşină.
Ne-am dus acolo, dar nici urmă de Eşref !
Se pare că a obținut, până la urmă, ce voia.
A vrut să-l găsească pe Bătrânul, a sfidat moartea...
S-a întâmplat ce s-a întâmplat.
Doamnă procuror, de ce spuneți asta ?
Nu moare Eşref aşa de uşor.
Şi în iad de-ar cădea, tot s-ar întoarce pentru frații lui.
De ce spuneți asta ?
Doamnă procuror, dacă aveți vreo veste despre Eşref, vă rog !
Nici eu nu ştiu nimic, domnilor.
Dar să fiți pregătiți !
S-ar putea să vină o veste în orice moment.
O veste... Ce fel de veste ? Ce tot spune ?
Nu ştie nimic, dar are nişte bănuieli...
La naiba cu bănuielile ei, profesore !
Nu, băiete, vorbim despre Eşref. Eşref e fratele nostru.
E nebun de legat, dar nu moare, profesore.
Dacă ar muri, ne-ar anunța. Se poate aşa ceva ?
Fratele nostru n-o să moară. Calmează-te !
- N-o să moară. - Nu. Nu moare.
- Hai să mergem ! - Hai !
Mamă !
Am venit, Nisan. Sunt aici, dragă.
M-am dus să-ți aduc apă. Poftim !
E vreo veste despre Eşref ?
Spune-mi ! Mamă, spune-mi, e vreo veste ?
Poți să-mi spui. Te rog, zi-mi !
Nisan...
Se spune că Eşref a murit. Am auzit oamenii vorbind.
Nu, Eşref n-a murit.
Nu se poate. Eşref n-a murit.
Dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, am fi simțit şi eu, şi fiica mea.
- N-a murit ! - Nisan...
N-a murit Eşref !
O să vină.
O să vină să ne ia pe mine şi pe fiica mea.
O să ne scape de aici. Găseşte el o cale.
Face cumva...
Rüya !
Abia am început. Încă n-am ajuns destul de bună.
- Ți-a plăcut ? - Foarte mult.
Cânți foarte frumos.
Mă încurc mereu în acelaşi loc.
Poate, dacă mai exersez puțin, o să cânt o melodie şi mai frumoasă.
Poate chiar compun şi eu ceva. N-ar fi frumos ?
Te simți bine, tată ?
Rüya...
Iar te gândeşti la mama !
E şi ea aici ?
Încă mă aşteaptă. Eu nici n-am plecat încă.
Mai am timp. Dacă vrei, rămâi aici !
Mă ajuți şi să compun melodia, petrecem şi timp împreună...
Şi-mi povesteşti despre mama până plec.
Ce frumos e părul tău !
Semeni cu mama ta.
Exact cum mi-am imaginat.
Rămâi cu mine, tată ! Nu pleca ! Aici o să fii fericit.
Dacă rămân... I-am promis mamei tale, Rüya.
Mă aşteaptă.
Şi frații mei mă aşteaptă.
Dacă pleci, o să suferi din nou.
Ştiu, dar i-am promis mamei tale, Rüya.
Bine.
Atunci, ne vedem când vin !
Ne vedem atunci !
Dă-mi cuvântul tău, totuşi !
Îți promit.
Bine, atunci, rezistă !
Pe stâncile din nord sunt trei răniți grav.
Ambulanță de urgență !
Bine, dacă aflați ceva, sunați-mă neapărat, da ?
Bine.
Bine.
Jur că o să înnebunesc ! Nu ştie nimeni nimic, ce Dumnezeu ?
Zici că l-a înghițit pământul !
Asta-i bună ! Unde-a dispărut omul ăsta ?
Unde a dispărut ?
Spune !
Ce ? Unde ?
Trimite locația ! Venim acum ! Locația !
- L-au găsit pe Eşref. - L-au găsit ?
Repede ! Ridică !
Lăsați pacientul să treacă ! Eliberați drumul !
Eşref !
Ce s-a-ntâmplat ? De ce-i atâta sânge ?
Ce s-a întâmplat ? A murit ? Trăieşte ? Spuneți ceva !
Anunțați doctorul !
Ducem urgent pacientul în sala de operații.
Eşref ! Eşref, mă auzi ?
- Eşref ! - Nu aveți voie să înaintați. Vă rog !
Cum adică ? Eşref !
Eşref !
Era aşa de mult sânge...
Dintr-odată, am simțit o durere. M-am speriat foarte tare.
Să vedem !
Respirați adânc şi calmați-vă !
- Îi bate inima cam repede, parcă. - Şi e semn rău ?
E semn rău dacă îi scade pulsul.
Îi scade tensiunea, domnule doctor.
Rezistă, băiete !
Rezistă !
De fapt, rezistă bine.
Dar pentru noi e important să rămână stabil.
Tot nu e stabil. E posibil să-l pierdem.
E imposibil să scoatem glonțul.
Hai, Eşref, rezistă !
E încă sub stres. E normal.
Tensiunea îşi revine, colegi. Continuați !
Orice-ar fi, inima îi bate puternic.
E clar că vrea să trăiască.
Are inimă puternică. A rezistat.
S-a întors.
Multă sănătate !
- Scumpa mamei... - M-am speriat rău, mamă.
Am crezut că o să se ducă, dar se ține tare.
Şi fiica mea e încăpățânată ca taică-său.
I-ai speriat pe toți.
Întreabă ce ai pe suflet, Nisan.
Ştiu că n-ai venit aici fiindcă-ți făceai griji pentru mine.
Eşref...
A murit ?
Adineauri a spus doctorul să stai departe de stres.
Trebuie să ştiu.
Nu ziceai că simți ?
- Vreau s-o aud. - Bine.
Cei mai buni oameni ai mei au murit. Cadavrul lui Eşref n-a fost găsit.
Toată lumea crede că a murit.
E imposibil să fi supraviețuit căzăturii în prăpastia aia.
Ți-am spus că iubesc la nebunie marea...
Trebuie să-l fi înghițit deja pe omul pe care îl iubeşti.
Ştiu că n-ai murit.
Acum găseşte o cale să te întorci la mine, Eşref Tek.
- Eşref ! - Gürdal !
Slăvit fie Domnul ! Te-ai trezit...
Te simți bine ? Stai, gata... Aşteaptă !
Irmak ! Profesore !
Veniți repede ! S-a trezit Eşref !
Eşref... Uşor, uşor...
Lasă, nu pune mâna !
- Gürdal ! - Sunt aici. Uşor !
Eşref !
Slavă Domnului !
Domnul fie lăudat ! Rugăciunile ne-au fost ascultate !
Aşa e, mătuşă Hafize. Au fost ascultate.
Să chemăm doctorul ? Să vină mai devreme azi.
Vă rog !
Nisan...
Eşref, respiră şi tu ! Ce Nisan ? Respiră !
De câte zile zac aici, Gürdal ?
Eşref, ai un glonț în cap, înțelegi ? N-au putut să-l scoată.
Tocmai de asta, acum trebuie să te gândeşti la tine.
Nu te mişca prea mult. Abia te-ai trezit. Calmează-te !
Nu pune mâna ! Nu o atinge prea mult.
Eşref, glonțul e înăuntru,
dar, din fericire, nu a intrat mai adânc.
Şi-a schimbat direcția.
Eşref, să-ți spun ceva !
Dacă arma aia era puțin mai înclinată,
n-ai mai fi fost acum aici.
Îți spun, eşti printre noi datorită rugăciunilor orfanilor,
slavă Domnului !
De câtă vreme sunt aici, Gürdal ?
De trei luni.
Dar noi am fost aici. N-am plecat o clipă de lângă tine.
Totul e bine. Te-a văzut şi doctorul...
A zis că o să-ți revii.
Nisan...
Eşref !
Pentru numele lui Dumnezeu, băiete !
- Eşref, gata, cu calm ! - Ai un glonț în cap !
Nisan !
Individul ăla o să le facă rău şi copilului, şi lui Nisan !
- Eşref, te rog, nu face asta ! - Lăsați-mă !
Eşref, nu face nimeni niciun rău. Nu trebuie să te mişti.
Întâi trebuie să-ți revii !
- Nisan ! - Calmează-te !
- Dați-mi drumul ! - Uşor, Eşref, gata...
- Nisan ! - Calmează-te ! Stai, băiete...
Calmează-te ! Uşor...
Uşurel... Acum tu contezi.
Ai un glonț în cap. Eşti nebun ? Ce faci ?
- Calmează-te ! - Nisan...
O găsim. Îi găsim pe toți. Calmează-te !
Eşref, ne poți ajuta mult mai mult aici.
Ştiu că eşti obosit, dar o aveai în buzunar.
Era spartă, dar am lipit-o cumva la loc.
Am căutat pe internet.
Compania nu are nicio legătură cu locul ăsta.
Nu au nicio legătură cu afacerile noastre.
Eşref, îți aminteşti de asta ?
Ia zi, Eşref ! Aminteşte-ți !
Cine ți-a dat-o ? Îți aminteşti cine a pus-o acolo ?
O să mă întorc, Nisan. Orice s-ar întâmpla, o să mă întorc.
Nisan. Nisan mi-a pus-o în buzunar.
Bine, Eşref.
Profesore, hai să cercetăm treaba asta !
Du-te cu Irmak ! Cu cât aflăm mai multe, cu atât mai bine.
Când se va trezi, va începe să pună întrebări.
Măcar să avem ceva de spus.
Eşref, nu-ți face griji ! O să aflăm noi ceva !
- Hai să mergem ! - Duceți-vă !
Uşor, uşor... Vrei ceva ? Ai nevoie de ceva ?
Orice-ar fi, spune ! Eşref !
- Găseşte-o pe Nisan ! - Bine. O s-o găsim !
Draga mea ! Azi te simți mai bine.
Toată noaptea a dat din picioare. Se pare că e binedispusă.
Când se simte ea bine, îmi vine şi mie să zâmbesc.
Au spus că fătul nu e în pericol. Testele au ieşit negative.
Boala tatălui tău nu mai e o amenințare pentru copil.
Oricum, riscul era mic. M-am liniştit şi eu.
Tatăl meu ?! Omul ăla nu e tatăl meu !
Iartă-mă.
Slavă Domnului ! Măcar azi am primit o veste bună.
Mai e puțin şi vine Eşref.
Ai auzit, fetița mea ? Ți-e dor de tatăl tău ?
Vrei să-ți mai spun o poveste despre tatăl tău ? Vrei ?
Haide...
Ți-am povestit vreodată cum l-am cunoscut pe tatăl tău ?
Hai să-ți spun !
Era odată un tânăr chipeş, care dădea Istanbulul peste cap.
Tot oraşul se temea de el.
Dar în ochii lui se ascundea mereu o tristețe.
În oraşul ăla era şi o fată.
O fată care încerca să trăiască din muzica ei.
Într-o zi, drumurile lor s-au întâlnit la un hotel vechi.
Când a văzut-o, bărbatul a fost impresionat.
Dar, în mintea lui, era mereu altcineva.
O fată numită Rüya.
Ca un vis din trecut care refuza să dispară.
Fata simțea.
Fiindcă omul simte
când în inima bărbatului iubit stă umbra altcuiva.
Totuşi, n-au putut sta departe unul de altul.
De fiecare dată când vorbea el, fata se apropia şi mai mult.
De fiecare dată când râdea ea,
bărbatul mai uita un pic din întunericul din inima lui.
Apoi, într-o zi, au înțeles.
Acea Rüya pe care o căuta tatăl tău de ani de zile eram chiar eu.
Uneori, colinzi tot oraşul ca să găseşti ce cauți.
Soarta întâi desparte doi oameni,
ca apoi să-i readucă unul lângă celălalt.
Povestea asta întâi ne-a făcut să ne rătăcim,
apoi ne-a adus din nou unul lângă altul.
De asta numele tău va fi Rüya.
Fiindcă, atunci când tatăl tău ne va găsi din nou,
visul nostru o să devină realitate.
Ce mai faci, Ömer ?
Eşref o să se facă bine, nu-ți face griji !
Era tare tăcut.
De parcă ar vrea să dea foc lumii, dar aşteaptă momentul.
De unde înveți tu să vorbeşti aşa ? Nici vorbă de aşa ceva !
- Ia spune-mi ce mai faci tu ! - Bine, Irmak. La fel...
La şcoală merge bine, dar câteodată mă plictisesc acasă.
Ştii că îi plăcea mult sportul. Asta-l supără.
I-a povestit totul lui Eşref.
Poți face din nou sport. Dacă vrei atletism, dacă vrei înot...
Cum, Irmak ?
N-ai încredere în mine ? Scoate telefonul !
Îți rezolv problema imediat.
Uite...
Comitetul Național Paralimpic din Turcia a făcut o aplicație.
- Întâi o descărcăm pe telefon. - Bine.
Aşa... Aici apeşi pe "Cum încep sportul".
Apoi alegi sportul pe care vrei să-l faci.
Hai să alegem înotul acum !
- Are şi înot, Irmak ? - Bineînțeles !
Şi tir cu arcul, şi atletism.
Spune-mi de câte ori pe săptămână poți face antrenament.
- De cel puțin două ori. - Fac şi de trei, mătuşă Hafize.
- Am timp. - Bravo ție !
Atunci, de aici alegem câte zile pe săptămână te antrenezi.
Ai ales înotul, da ?
Imediat te pune în legătură
cu cluburile, federațiile şi centrele sportive din zona ta.
Ce tare, Irmak !
Să dea Domnul să ajungi atlet de talie națională într-o zi !
Când primeşti medalia, o aminteşti şi pe sora ta, Irmak.
Crezi că pot, mătuşă Hafize ?
Dacă vrei cu adevărat, poți face orice, crețule !
Hai, mai studiază tu aplicația asta puțin !
- Bine ai venit ! - Bine te-am găsit !
Tot nicio veste de la colegii tăi farmacişti ?
- Exact. - Am înțeles.
Au putut găsi furnizorii ceva ?
Nu. Merge foarte greu pe căi neoficiale.
Faruk, e adevărat ? Se aude că Eşref n-a murit.
Să nu fie de deochi ! Îți merge mâna...
Eşref, a venit domnul doctor.
- Bine ai venit ! - Bună ziua ! Bine v-am găsit !
Poftim !
Am zis să trec pe aici din vreme. Câteva zile n-o să fiu prin zonă.
Bine ai făcut !
Cum te simți, Eşref ? Arăți mai bine.
Bine. Să nu fie de deochi !
Auzi, glonțul ăsta când putem să-l scoatem ?
Teoretic, e posibil, dar riscurile ar fi prea mari.
- Pericolul e mare. - Cum adică ?
E lângă o zonă critică din creier.
Dacă facem cea mai mică greşeală, paralizie permanentă
sau pierderea vorbirii... Pot fi urmări chiar şi mai grave.
Bine, Nedim, dar de acum o să umble cu glonțul în cap ?
Cel mai probabil, da. Dar glonțul nu e întreg.
E fragmentat şi s-a înfipt în os.
Dacă încercăm să-l scoatem, putem afecta țesutul cerebral.
Cei mai mulți pacienți
nu supraviețuiesc unei astfel de proceduri.
Riscul e prea mare.
Şi, pe lângă durerile de cap,
ar mai putea apărea vreun efect secundar ?
Insomnie, sensibilitate la lumină, halucinații, crize de furie...
Numai să nu mă omoare înainte s-o găsesc pe Nisan.
În afară de halucinații, slavă Domnului, le are pe toate.
Mă scuzați, o să plec. Dacă apare ceva urgent, sunați-mă !
Eşref, să nu-ți neglijezi medicamentele, te rog !
Nedim, mulțumesc mult pentru tot. Şi pentru discreție îți mulțumim.
Orfanii se ocrotesc unii pe alții, Gürdal, ştii doar !
Şi apoi, avem nevoie de Eşref.
- Rămâi cu bine ! - Te conduc.
- E bine ? - Da. Bravo ție !
- Dar îmi scapă întruna. - Ia să văd ! Încearcă !
- De aici ? - Nu, din interior.
De aici !
Bravo !
Mă bucur că nu mai încerci să fugi.
Nu vreau să-mi pun fetița în pericol.
Dar să nu crezi că m-am obişnuit aici.
Dacă vrei ceva de afară, orice, spune-le băieților !
Nisan nu poate să nască în casa asta.
S-o internăm într-un spital !
Ştim că eşti bolnav. Poate chiar vei muri.
Dă-ne voie să plecăm !
Nu mor încă. Dacă asta te îngrijorează, sunt aici.
"Pompe" e numele unei boli musculare.
E o boală rară. Şi medicamentul e destul de scump.
Dacă nu e luat, muşchii slăbesc.
Ba chiar se ajunge şi la insuficiență respiratorie.
Şi la ce ajută medicamentul, profesore ?
Împiedică boala să progreseze.
Vine din străinătate.
La urma urmei, Bătrânul e bunicul copilului.
E posibil să o fi moştenit şi copilul de la el ?
Nu, am cercetat.
Trebuie să vină şi de la mamă, şi de la tată.
Sigur au făcut deja testele.
Bătrânul o să moară. Singura lui grijă e copilul.
Îl vrea ca moştenitor.
Bătrânul n-are decât să moară ! Să crape !
Dacă e posibil, îl omorâm noi.
Dar tu nu-ți face griji nici pentru copil, nici pentru Nisan.
Nu-i lăsăm pe mâna psihopatului ăluia. Stai liniştit !
Apropo, tot n-am aflat nimic despre medicament.
Era Pescarul ăla...
Dacă era Pescarul, rezolvam repede treaba asta.
S-o sunăm pe procuroare ?
Dacă e nevoie, o sun.
Eşref, apropo, sunt nişte lucruri pe care n-am putut să ți le spunem.
Am aşteptat să te faci bine.
În oraş e cam haos.
- Cum adică, Gürdal ? - Orfanii.
Toată lumea a început să acționeze pe cont propriu.
Bătrânul ăla a făcut prăpăd în oraş.
- Nici Hidir n-a mai fost văzut. - Aşa-i.
Oamenii au început să întrebe de tine.
Zvonurile se răspândesc peste tot.
Bine că ți-ai revenit înainte să afle Bătrânul ceva !
Adică să mai aştept cât timp e Nisan acolo ?
Asta vrei să-mi spui ?
Eşref, cel mai bine ar fi să nu ne grăbim.
Dacă ieşim înainte să te refaci complet
nu va fi de folos nimănui.
Pentru binele lui Nisan, ai răbdare !
Da, de asta am spus şi eu.
Nici cu noi nu vrea să vorbească. Ne evită mereu.
Nu că n-ar avea dreptate !
Omul ăsta umblă cu glonțul în cap.
Tată !
Rüya ! Fetițo...
Nisan ! Uite ce ți-am adus !
Bea asta ! O să te mai liniştească.
- Nu mă ajută nimic. - Nu face asta !
Nu mai suport să văd cum te stingi sub ochii mei !
Uite, au adus nişte lucruri pentru copil !
Are tot ce-i trebuie acolo. E gata şi camera pentru naştere.
Nisan !
Nu vreau nimic din toate astea ! Îmi vreau libertatea !
Copilul meu are nevoie de tată ! Înțelegi !
Nu-i dau copilul meu omului ăluia nici moartă !
O s-o facă şi pe ea la fel ca el !
- Dar Eşref... - Eşref trăieşte !
Eşref trăieşte.
Scumpo, fac orice te ajută. Numai să nu-ți faci vreun rău !
Trebuie să găsesc o cale de a ieşi de aici.
Ai încercat de nenumărate ori. Sunt atâția oameni înarmați jos.
Ar putea fi ultima şansă.
- Cum aşa ? - O să pierd sarcina.
Ai înnebunit ? Ce spui acolo ? Nu face aşa ceva !
- Nu gândeşti rațional ! - Nu cu adevărat...
Îi voi face să creadă că am pierdut sarcina.
- Şi apoi ? Nu poți ieşi de aici. - Vor fi nevoiți.
Vor trebui să mă ducă la un spital sau la o clinică.
Poate găsesc o cale de a scăpa de acolo.
Sau poate găsesc un telefon să contactez pe cineva.
Nisan, e foarte periculos. Nu face nimic !
E periculos şi pentru copil.
Dacă vrei să-mi fii mamă,
nu pune la îndoială dragostea mea pentru copil.
Te rog, mamă !
N-aş face în veci ceva care să te pună în pericol.
Nu vezi ? Vom muri aici.
Dacă vrei să trăiesc, dacă vrei să trăiască nepoata ta,
ajută-mă !
Te rog, mamă !
"Oamenii care vorbesc nu mor de durere."
"Dar, când un om nu vorbeşte şi ține totul în el,"
"sfârşitul e dezastruos."
Ce se întâmplă ? Ce se aude ?
Domnule, dna Nisan are sângerări.
Nisan... Sângerează puternic.
Ce stai ? Fă ceva ! Trebuie să meargă la spital !
Luați-o repede ! Duceți-o în cabinet !
Adu repede scaunul cu rotile !
Gata, draga mea... Mergem acum !
Grăbeşte-te !
Vino, draga mea ! S-o ajutăm !
Uşor...
- Să vină şi mama ! - Bine, dragă, vin.
- Mamă ! - Vin, nu-ți face griji !
Stați ! Unde o duceți ?
Trebuie să meargă la spital ! Doamnă asistentă, stați !
Ce se întâmplă ?
Tu aşteaptă aici ! Au ei grijă de ea.
- Veniți cu noi ! - Unde ?
- Vă rog ! - Dați-mi drumul ! Nu vreau !
Fiica mea e acolo ! Lăsați-mă în pace ! Unde mă duceți ?
Ce se întâmplă ?
Nu ! Trebuie să mă duc la spital ! Sunt într-o stare gravă !
Trebuie să mă duc la spital !
- Unde e mama ? - Veți fi sub îngrijirea noastră.
Vă rog, trebuie să mă duc la spital ! Vă implor ! La spital...
Gata.
Ieşiți de aici ! Afară !
Dar nu am apucat să mă uit, domnule.
Sângerarea ar putea fi gravă. Încă n-am stabilit cauza.
Nu e sângele ei.
Nu o mai implica pe mama ta în astfel de trucuri !
Nu va sfârşi bine.
Ce i-ai făcut mamei ?
Dacă-i faci ceva, nu vei obține niciodată ce vrei.
Cum îndrăzneşti să mă ameninți aşa ? Ce atu ai ca să mă ameninți ?
Cu copilul din pântecele tău ?
Doctorul a vorbit despre naşterea naturală.
Dacă mai încerci vreun truc, dacă mai faci ceva,
te tai eu şi-ți scot copilul !
Tot ce faci are un preț ! Trebuie să înveți lucrul ăsta !
Dar nu trebuie să te temi de mine.
Cât timp mă asculți,
nici tu, nici copilul nu veți păți nimic.
Voi avea mare grijă de voi.
Pentru că sunt bunicul ei şi tatăl tău.
Nu ! Nu mă atinge ! Te rog...
Unde e mama ? Ce i-ai făcut ?
Încă nu am făcut nimic. Veți sta despărțite o vreme, atât.
Pedeapsă...
Şi pentru tine. Vei sta singură !
Singură !
Redactor CRISTINA DEDIU
SFÂRŞITUL EPISODULUI 105, SERIA 2
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.