Original subtitles

FATA DIN VIS Episodul 27

- Ia ! - Mulțumesc !

- Poftă bună ! - Mi-a scăpat !

Gata ! Lasă-ne şi nouă !

Doamne Dumnezeule !

Vorbeşte cu mama Hafize. O face delicioasă.

Poftă bună ! Ia şi mănâncă ! Mai fac una.

- Eşti mulțumit ? - Îl răsfeți prea mult, mamă.

Sângele apă nu se face. Aşa sunt frații din zona Mării Negre.

Bineînțeles.

Müslüm unde este ? A dispărut.

- Cică are treabă. - Ce treabă ?

Are legătură cu familia.

O să ne spună el când o să se întoarcă.

Tu ai reuşit să verifici ?

Pe unul l-am împuşcat, celălalt a dispărut.

Bine, dar ai făcut o înțelegere cu Nusret. Nu el e vinovatul ?

- Dacă nu, atunci, cine e ? - Eu am o bănuială...

- Cine ? - Kadir.

- Uşor ! - Cum adică, Eşref ?

Doamne Dumnezeule ! E limpede ca lumina zilei.

Kadir râvneşte la tronul tatei Yakup.

E din ce în ce mai limpede, pe zi ce trece. Cu toții ştim asta.

Pe deasupra, l-a găsit pe Nusret, rivalul său. Ce să mai facă ?

Zi mersi că n-a dat petrecere.

Kadir e fratele meu. Şi viceversa. Nu ar face aşa ceva.

- Amicul ăsta e naiv ? - Nu cred.

Atunci, e orb. Fiindcă trebuie să fii orb ca să nu vezi asta.

Nu vreau să intervin,

dar nu l-am plăcut deloc pe Kadir, din clipa în care l-am văzut.

Ascultă-l pe Gürdal.

Te-ai dat de partea lui Gürdal, mamă.

El ştia că oamenii au fost puşi de cineva acolo. A aflat.

Dacă i-ar fi pus el, nu cred că ar fi zis.

De ce ar fi zis ?

Când şi-a dat seama că Eşref va supraviețui, s-a speriat.

S-a făcut că îl salvează.

E logic.

Ați văzut ? Profesorul mi-a dat dreptate.

Să nu ne lovească vreun meteorit.

Bine, e adevărat, Kadir are problemele lui.

Dar nu ar merge aşa de departe.

Eu am spus ce am avut de spus. Trage tu concluzia.

O să trec pe la localul lui Necati şi al fratelui lui azi.

Sunt foarte curios de unde au atâta curaj.

Du-te, eu o să mă duc la tata Yakup. Să nu uiți de chestiunea cu mătăniile.

Se ocupă Irmak de asta, nu-ți face griji.

- Vin şi eu. - Vino.

Sărut mâna pentru masă !

- Sărut mâna ! - Să-ți fie de bine, dragule !

- Avem şi mămăligă cu brânză. - Da.

Nu oricine poate să facă asta.

Ungi felia de pâine... Uită-te cu atenție.

Iar deasupra adaugi miere de la Marea Neagră.

- Tu ştiai de chestiunea cu Rüya ? - Nu. Despre ce e vorba ?

Fie e foarte obsedat, fie e o dragoste oarbă.

Dar un lucru ştiu cert. Omul ăsta nu se va îndrăgosti de mine.

De ce ?

E deja îndrăgostit. A orbit.

Dacă i-ai aduce cea mai frumoasă femeie din lume,

nici nu s-ar întoarce să o privească.

O caută peste tot.

I-am văzut durerea din ochi, în timp ce îmi povestea.

O caută de 20 de ani.

Bine, dar asta nu înseamnă că nu se va îndrăgosti de tine.

O clipă.

Da, domnule comandant. În regulă.

Vă spun imediat. O clipă.

Ajută-mă, te rog ! Femeia asta e nebună. O să mă ucidă.

Ajută-mă, te rog ! Scoate-mă de aici.

Îți promit că o să vă ajut pe tine şi pe sora ta. Promit !

Bine. Cum să te scot de aici ?

Îți explic eu.

În sufragerie e un bol verde. În el e cheia de rezervă.

Ia-o, iar, când pleacă Çigdem, mă scoți de aici. Îți promit...

Bine. Ia asta. În regulă, o să te ajut.

Bine. Am găsit. Atunci, eu... În regulă.

Trebuie să plec urgent. Te descurci tu.

- Mă duc să-mi iau alte haine. - Dar aveam ceva să-ți spun.

Vorbim mai târziu.

E nebună femeia asta ? Doamne, apără-mă !

Cum am ajuns în situația asta ?

Afra, am văzut ceva îngrozitor. Îți spun acasă. Sunt pe drum.

Tu cine crezi că e vinovatul ? Cine i-a angajat pe frați ?

Nusret. Cine altcineva, tată ?

- Nu am făcut pace cu ei ? - Ba da.

Dar se pare că nu s-au ținut de cuvânt.

Au zis să rezolve pe ascuns.

Singura soluție este să-l găsim pe Necati şi să-l tragem de limbă.

Poate cineva încearcă să-i însceneze lui Nusret fapta.

Aşa e. Trebuie să luăm în calcul şi posibilitatea asta.

L-au ucis şi pe Necmettin.

Cel care ne-a îndrumat spre containere când poliția era acolo.

Sigur şi el ascundea ceva.

Nu i-au dat ocazia să-i toarne.

E ceva putred la mijloc... Sper să aflăm.

Eu cred că este vinovat cel căruia îi aparțin mătăniile.

Poate cineva profită de aceste ostilități.

Eu zic să nu-l acuzăm imediat pe Nusret.

Cemil are dreptate. Să aşteptăm un pic.

Dacă e cu putință, mai întâi găseşte-l pe Necati.

- Să te ajute şi Kadir. - Desigur, Tată.

Stai fără griji, Tată ! Vom găsi trădătorul.

Cum te mai simți ?

Din cauza agitației, am uitat să te întreb.

Mă simt bine.

Mi-ai promis că te vei opera şi vei urma tratament.

Vom vedea.

- Ascultă-mă, Tată. - Bine, fiule.

Hai, vedeți-vă de-ale voastre ! Hai, fiule !

Rămâi cu bine !

Ați scăpat ieftin, frățioare.

Bine că am dat de veste ! Gürdal şi ceilalți au ajuns la timp.

Întocmai. Mersi ! Îți rămân dator.

Nisan e bine ?

De unde ştii că Nisan a fost cu mine ?

Mi-a spus Gürdal. De unde altundeva să ştiu ?

- Bine. - Pe curând !

Stai puțin, Kadir. Ai treabă ?

Nu. Mă duc la birou.

Hai să mergem la restaurantul lui Hakki.

Toate bune ? S-a întâmplat ceva ?

Nu. Stăm de vorbă. În plus, discutăm despre ce s-a întâmplat.

- Desigur. - Hai să mergem !

Asta e adresa. Am ajuns.

Oare să fi luat câțiva oameni cu noi ? Nu ştim ce ne aşteaptă înăuntru.

Ce e, profesore, te-ai speriat ? Lasă pe seama mea. Mă ocup eu.

Cum facem ?

Vei intra recitând poezii de Ümit Yaşar Oguzcan

şi vei ieşi citându-l pe Ahmet Hamdi.

- Cine este Ahmet Hamdi ? - Nu e un pictor ?

Osman Hamdi este pictor.

Ahmet Hamdi Tanpinar. El este scriitor, nu pictor.

Deşteptule ! Ai prins ocazia. Eşti deştept foc !

Nu pot să te corectez ? Acum frecventezi galeriile de artă.

Apropo, m-am interesat de oamenii ăştia.

Trebuie să fim cu băgare de seamă. Se înmulțesc ca ciupercile.

Precum creatura aia care se înmulțeşte la contact cu apa.

- Ce creatură ? - O creatură, pur şi simplu.

De ce îți bați capul cu astfel de lucruri ?

O să-i nimicim, unul câte unul. Ce Dumnezeu, profesore ?

E un locşor inofensiv, nu vezi ? Ce am putea să pățim înăuntru ?

Hai să mergem !

În viața mea nu am întâlnit pe cineva care să trăncănească ca tine.

Să-ți fie ruşine !

Pacea fie cu voi ! Am venit !

Pacea fie cu noi ! Bun-venit !

Parcă e un bârlog de cârtițe aici. Ce o să facem ? Vorbeşte acum.

Cum adică ? Mă cheamă Gürdal Nebunul.

Eu nu dau înapoi. Sunt cumva autobuz ?

Vreau nişte mătănii exact ca acestea, meştere Fehmi.

Îmi plac foarte mult. Unde pot să găsesc ?

Sunt făcute manual. Sunt unicat. Nu găseşti altele la fel.

Şi ale cui sunt ?

Cine este clientul special căruia i le-ai vândut ?

Cine e şeful aici ?

Vedeți-vă de treaba voastră !

Avem o înmormântare. Am închis, domnilor.

Tu eşti şeful ?

Îl căutăm pe imbecilul de Necati. Ştii unde îl găsim ?

Unchiule, ți-am pus o întrebare. Nu mă enerva.

- Răspunde, ştii unde e ? - Cine îl caută ?

Negustorul de covoare şi fratele său orb.

Lucrat manual, în Surmene. Taie orice atinge.

Hai să mergem, Gürdal ! Venim altă dată.

- Pentru cine lucrați ? - Eu nu lucrez pentru nimeni.

Am venit aici în numele lui Eşref Tek. Îl cunoşti ?

Îl cunosc. Îl cunosc chiar foarte bine.

L-a ucis pe nepotul meu. Şi noi vă căutam pe voi.

Sângele se plăteşte cu sânge.

Fiți atenți ! Nu mă provocați.

Cine naiba mai foloseşte cuțite în zilele noastre ?

Nu cumva să mai faceți vreun pas, altfel, trag.

Eşref ! Kadir ! Bun-venit, domnilor !

- Ce mai faci, Hakki ? - Bine, dragule. Tu ce mai faci ?

- Bine, slavă Domnului ! - Bun-venit !

Mulțumim.

Luați loc la masa voastră.

- Spor la muncă, Apo ! - Mulțumesc, Eşref ! Bun-venit !

Adu kebapul, băiete ! Umple masa ! Repejor !

Măi să fie !

Mi-a lipsit locul ăsta.

Mă bucur că am venit aici, Eşref.

Eşti cam abătut în ultima vreme.

Sacrifică un animal. Dă de pomană celor sărmani.

Să aduc ofrande ?

Până când vom mai trăi aşa, Eşref ?

O să ne pândească mereu moartea la orice colț ?

Noi am ales să trăim aşa, Kadir.

Aşa este, dar uneori cauți linişte.

De pildă, uneori îți vine să laşi totul de izbelişte şi să pleci.

Zici: "Să se ducă naibii armele, banii, funcția" !

Uneori trebuie să renunți la lucrurile lumeşti. Dar e dificil.

Nu putem să visăm la o viață normală când avem atâția duşmani.

Dacă s-ar deschide o uşă în fața ta

şi ar intra Rüya în clipa asta, pe care o cauți de multă vreme,

n-ai renunța la tot ?

Aş renunța şi la mine însumi.

Dar nu vreau să vorbesc despre acest subiect în public.

Gândurile şi sentimentele mele le păstrez pentru mine.

Bine.

În legătură cu mătăniile... Ştii că a adus vorba Cemil.

M-am interesat şi eu, dar nu am aflat nimic.

- Tu ai aflat ceva ? - Băieții cercetează.

Bine. Dacă află ceva, să ne anunțe şi pe noi.

Să aflăm şi noi cine e trădătorul. Trebuie să-l pedepsim.

Sigur că o să-ți spun.

- Bem nişte rachiu ? - Nu e prea devreme ?

Ce contează ?

Să dăm pe gât două pahare, ca să ne destindem.

Bine, comandă, să bem.

- Apo, adu-ne rachiu ! - Desigur, dle Eşref.

Te întristezi numai când auzi numele fetei ăsteia, nu-i aşa ?

Da.

Țineți-o tot aşa. Oricum, li se vor termina gloanțele.

Ni se vor termina gloanțele ?

Vă amintesc că noi cumpărăm cartuşe întregi. Ne fac ofertă.

Ce poet ai citit ultima oară ?

La naiba, Gürdal !

Tu aşteaptă.

Eşti norocos, profesore. Tu vei fi primul.

Să-mi trimiți adresa.

- E totul în regulă, domnilor ? - Da, maestre Hakki. Totul e delicios.

Mai doriți altceva ?

Adu-ne nişte inimi prăjite. Mi s-a făcut poftă.

Desigur, domnule. Adu-le inimi, băiete.

Desigur.

Vorbeam de lup... Chiar mă întrebam.

L-am găsit pe meşterul care a făcut mătăniile.

Serios ? Ai aflat ceva ?

A spus că nu-l cunoaşte pe cel căruia i-a vândut mătăniile.

Însă minte. Eu cred că îl cunoaşte.

Ce să fac ? Să mai insist ?

De data asta o să vorbesc mai aspru, pe înțelesul lui.

Nu. Să nu-l speriem pe cel căruia îi aparțin.

Oricum, o să vină el singur la noi.

Bine.

Psihopații naibii !

Sunteți nebuni ? Să vă ia mama naibii !

Ce ați făcut ? Am intrat să vă întrebăm ceva !

Sunteți psihopați ? De ce sfârşim aşa oriunde mergem ?

E totul vraişte !

Taci naibii !

Ce spuneam, şefule ? Spuneam de imbecilul de Necati.

E nepotul tău. Unde e ?

O ține una şi bună. Să vă ia naiba...

Unde este ?

Cu tine vorbesc ! Unde este ?

Vino încoace ! Hai !

Nu țin cont că eşti în vârstă. Hai !

Ce e ?

Ce vrei să-mi spui ?

Ce ai pățit ?

Eşti cam agitată de când ai venit acasă.

Din cauza ta, nu mai am o viață normală.

Nu pot să dorm noaptea cu gândul că poate mă vede clanul lui Eşref

sau o să mi se dezvăluie identitatea.

- Asta-i tot, nu ? - Ce altceva să fie ?

Ce ați făcut singuri tu şi Eşref ? Povesteşte.

Singuri ? Am fost urmăriți. Era cât pe ce să murim.

- Obişnuieşte-te. E normal. - Nu pot să mă obişnuiesc.

Nu mă voi obişnui. Moartea îmi dă mereu târcoale.

Atunci, fă-l pe Eşref să se îndrăgostească de tine.

Aşa ne-a fost înțelegerea, dacă îți aminteşti.

Urma să-mi dai un document oficial care să ateste că sunt informatoare.

Şi noi aveam o înțelegere.

- O să ți-l aduc. - Când ?

Mai întâi, adu-mi informații utile. După aceea poți să-mi ceri.

Nu avem timp.

- E prima oară când te văd aşa. - Cum adică ?

Neputincioasă, pusă la colț, ca şi cum nu mai ai cale de scăpare.

Cum îl chema pe comandant ? Serdar.

- El te cunoaşte, nu ? - Ce insinuezi ?

Eu cred că îmi ascunzi ceva.

Chestiunea cu Eşref e foarte importantă pentru tine.

E mai mult decât o îndatorire, eu aşa cred.

Mulțumesc.

- Ai vreo noutate ? - Da.

Uşor ! Kadir ! Bea apă.

Adu-mi un ayran, o apă !

Ia ! Vrei să te bat pe spate ? Uşor ! Eşti bine, da ?

Ce iute e ardeiul ! Mi-a luat gura foc.

- Am crezut că te-ai înecat. - Poftiți !

Ai spus că au aflat cui aparțin mătăniile.

Nu, l-au găsit pe meşterul care le-a făcut. Îl cheamă Fehmi.

- Meşterul Fehmi ? - Da. Îl cunoşti ?

Fehmi e un meşteşugar bun.

Toți cei pasionați de mătănii îl cunosc.

Pe mine nu mă prea pasionează. Nu-l cunosc.

Ce a spus ? V-a dat vreo informație ?

Da, dar spune minciuni. E clar că se teme de cineva.

De cine ?

Când vom afla, vom găsi şi trădătorul, Kadir.

Mai bine îl găsim pe Necati. Ar desluşi totul.

Nu înțeleg un lucru.

Necati nu avea curaj să facă asta. Cineva l-a făcut să prindă curaj.

De fapt, trebuie să-l găsim pe cel slab.

- Ştii că îți sunt mereu alături. - Îți mulțumesc.

- Mai comand două porții de kebap ? - Eu m-am săturat.

Am mâncat prea mult. Mi-e greață. Mă duc la toaletă.

Ai mâncat inimi, poate, din cauza asta.

Ai băut şi rachiu. Te-ai deranjat la stomac.

Întocmai. Ai dreptate. M-am deranjat la stomac.

Întoarce-te, apoi plecăm.

Încă nu s-a terminat nimic. Linişteşte-te, băiete. Calm...

Alo ?

Kenan, oriunde ai fi, orice ai face, lasă totul de izbelişte.

Ce s-a întâmplat, domnule ?

Eşref mă iscodeşte. O să afle tot.

Cum ?

Contează cum ? Lasă vorba. Fă ceva !

Du-te şi închide-i gura lui Fehmi. Găseşte-l pe Necati. Fă ceva !

I-am dat banii lui Fehmi. El nu va vorbi.

Nu putem să riscăm.

Trebuie să fim siguri că nu va vorbi.

Domnule, uite ce, am devenit neglijenți.

Dacă mă toarnă lui Eşref, s-a zis cu mine.

S-a zis cu onoarea şi reputația mea.

N-aş putea să mai dau ochii cu tata Yakup. M-aş sinucide, Kenan.

Înțelegi ? M-aş sinucide.

Deci spui că ai făcut-o de oaie.

Nu există cale de întoarcere. Fă cum ți-am spus.

Bine. Dacă am încheiat discuția, plecăm ? Am şi alte treburi de făcut.

- Povesteşte-mi despre Eşref. - Ce să-ți povestesc ?

Pare că tu îl cunoşti mai bine decât mine.

Zi-mi cum te-a privit, cum te-a atins, ce s-a întâmplat între voi.

La ce îți vor folosi informațiile astea ?

A încercat vreodată să te sărute ?

N-a avut ocazia.

Doar ştii şi tu, încercam să supraviețuim.

Deci, dacă avea ocazia, te-ar fi sărutat.

Probabil că ți-a spus şi lucruri personale.

Da. De unde ştii ?

Eşref nu spune nimănui lucruri personale.

- S-a îndrăgostit de tine. - Nici vorbă.

M-a izgonit, doar ştii şi tu asta. Mă evită.

Dacă te evită, atunci, de ce e prezent în fiecare clipă din viața ta ?

Când cazi, el dă fuga spre tine.

Când eşti răpită, el îți sare primul în ajutor.

A găsit şi un producător de muzică special pentru tine. Ce mai vrei ?

Înseamnă că are sentimente față de tine, nu-i aşa ?

Da, are sentimente. Dar nu față de mine.

Ți-am explicat. Eşref e îndrăgostit de Rüya.

Pe ea o iubeşte.

Nu există nimeni altcineva în inima lui în afară de Rüya.

Nici eu, nici altcineva nu-i poate lua vreodată locul Rüyei.

Ba da.

Ba da. O să-ți dovedesc.

- Cum te simți ? - Mai bine.

Nu oricine e atât de rezistent. Unii oameni au stomacul sensibil.

O să treacă. Peste câte nu am trecut ! Nu te mai gândi la asta.

Eu plec. Aşa cum am spus, dacă ai vreo noutate, anunță-mă.

O să vin numaidecât. La revedere, frățioare !

La revedere, frățioare !

Kadir !

Care-i treaba, frățioare ? E vreo problemă ?

Da. Te-ai întâlnit din nou cu Nisan.

Ce e ? A spus cineva ceva ? A spus ceva Nisan ?

Nu, Nisan n-a spus nimic. Oricum, de asta o să mă ocup eu.

De ce v-ați întâlnit, Kadir ?

Da, ne-am întâlnit, dar să nu înțelegi greşit.

E ceva ce aş putea să înțeleg greşit ?

Sigur că nu. Oricum, ea m-a sunat.

Mi-a cerut să ne întâlnim. Nu am putut să o refuz.

Ea te-a sunat ?

Aşadar, ea te-a sunat. Ce ți-a spus ?

I-am trimis fotografia asta lui Eşref. Acum ştie că te-ai întâlnit cu Kadir.

De ce ai făcut asta ? Să te ia naiba !

O să intru în belele !

Dacă nu are sentimente față de tine, nu va da importanță fotografiei.

În caz contrar, Eşref va veni în zbor la tine.

Nu realizezi că mă bagi în belele, Çigdem ?

Nu, dragă. Dimpotrivă, îți uşurez munca.

Îți uşurez sarcina. Eşref va veni în zbor la tine.

- Şi dacă nu va veni ? - Va veni.

Sper să nu vină.

- Soră, aştepți pe cineva ? - Nu aştept pe nimeni.

Stai jos. Am ceva să-ți spun.

Mai ştii că ți-am spus că am văzut ceva îngrozitor acasă la Çigdem ?

Da, nu am apucat să vorbim pe îndelete.

L-am văzut pe Atif acasă la Çigdem.

Lucrează împreună, soră. Nu e firesc ?

Nu aşa. Pur şi simplu, îl ține prizonier.

Poftim ? De ce ?

Atif vrea să-i povestească totul comandantului. Çigdem s-a panicat.

În fine ! Atif mi-a spus că te poate salva.

Cum o să mă salveze ?

E clar că ştie toate secretele lui Çigdem.

Poate că ea l-a ucis pe Cevahir. Femeia asta e capabilă de orice.

Ce spui, soră ? Cum adică ea l-a ucis ?

- Femeia asta e bolnavă psihic ! - În regulă.

Îl luăm pe Atif de partea noastră şi o deconspirăm pe Çigdem.

- Dar cum vom face ? - Am o idee.

Nu vreau să stăm cu mâinile-n sân.

Deținem înregistrări. Dacă desluşim şi chestiunea asta...

Ce ai de gând să faci ?

Îl voi salva pe Atif din casa lui Çigdem.

Apoi voi dezvălui toate mizeriile lui Çigdem.

Nisan !

Cine a venit ?

Eşref ?

Parcă nu aşteptai pe nimeni.

De unde a mai apărut şi asta ? Asta e partea cea mai dificilă.

Soră, nu înțeleg ce spui.

Poți să-mi explici de la început până la sfârşit ?

Afra, am o problemă de rezolvat. Du-te în cameră. Du-te !

Nu cumva să laşi garda jos. Rezolvi tu, Nisan. Te descurci.

Nisan !

Cu ce ocazie mă onorați cu o vizită neaşteptată, dle Eşref ?

Trebuie să discutăm.

Nu e nevoie să-mi spargi uşa ca să discutăm, nu ?

Nu te interesează ce vor spune vecinii ?

Vii din senin acasă la mine.

Ce le voi spune dacă o să întrebe cine eşti ?

Le vei spune să-şi vadă de treaba lor.

Nu e aşa de uşor. Eu nu duc o viață haotică, aşa ca tine.

- Să vorbim înăuntru. - Poate sunt ocupată.

- E cineva înăuntru ? - Nu e nimeni.

Dar dacă ar fi de ce te-ar privi pe tine ?

- Dă-te, să văd. - Ce faci ?!

Ce e asta ?

- O fotografie. - O fotografie...

De ce te-ai întâlnit cu Kadir ?

Cine a făcut fotografia ? Ai pus pe cineva să mă urmărească ?

Nu ! Nu despre asta vorbim acum.

Ba exact despre asta vorbim. Nu trebuie să-ți dau socoteală.

Ba da, în cazul ăsta eşti nevoită să-mi dai socoteală.

Cu ce drept ?

Tu l-ai sunat pe Kadir. I-ai cerut să vă întâlniți.

- Despre ce ați vorbit ? - Stai puțin ! Ce insinuezi ?

- L-ai întrebat de Orfani ! - L-am întrebat de tine.

- L-ai întrebat de mine ? De ce ? - Ca să-mi povestească despre tine.

Ai spus că e fratele tău.

Am considerat că te cunoaşte foarte bine.

Tu nu-mi spui nimic. Am vrut să aflu câteva lucruri despre tine.

- Trebuia să mă întrebi pe mine. - Nu mi-ai fi spus.

Ți-am spus lucruri pe care doar tu le ştii.

Mi-e teamă, Eşref.

Când suntem împreună, se aud doar focuri de armă în jurul nostru.

Dacă în curând vei fi reținut, dacă te vei trezi cu poliția la uşă,

eu ce voi face ?

Şi apoi, nici măcar nu ştiu cu ce te ocupi.

- Dețin un hotel. - Un hotel...

Până şi un copil ştie că hotelul e doar de fațadă. Nu mă păcăli.

Te-ai întâlnit cu Kadir ca să-l întrebi de mine, aşa-i ?

Da.

- Şi vrei să te cred acum ? - E alegerea ta.

Nu prea mi se pare rațional.

Nu totul funcționează pe baza rațiunii, Eşref.

Uneori ascultăm glasul inimii. Dacă ai una, fireşte.

Şi apoi, de ce îmi bat capul cu astfel de lucruri ?

Îți doresc să fii fericit în lumea ta rațională, imaginară.

Oricum, nu e loc pentru nimeni acolo.

Continuă să trăieşti în lumea ta imaginară.

Eu am probleme reale de rezolvat în viață.

- Ce ai făcut, soră ? - Ce am făcut ?

Nu ştiu, dar ai făcut bine, pesemne.

Uite, a rămas neclintit. I-ai frânt inima.

Oricum nu-i bătea inima. I-a prins bine.

- Pleacă. - Să plece.

- Şi ? - Ce vrei, Afra ?

Surioară, trebuie să facem urgent un plan în privința lui Atif.

Am o idee. Dar am nevoie de o maşină.

O maşină ? Okan are maşină. Roagă-l pe el să ți-o dea.

Nu trebuie să lăsăm urme sau să ne vadă cineva.

Altfel, Eşref ne va descoperi.

Nu vom lăsa urme, stai fără griji.

Acesta este atelierul meşterului Fehmi.

Îl văd înăuntru.

- Ce s-a întâmplat cu Necati ? - Îl căutăm peste tot. Cercetăm.

Singura lui vină este că a făcut mătăniile ?

Am vorbit deja despre astea, Kadir. Am găsit soluția cea mai logică.

Dacă trebuie să facem o alegere,

o să ne ardem pe noi înşine sau pe un simplu meşteşugar ?

Băieții aşteaptă veşti. Ce spui ? Să înceapă ?

Nu există altă cale ?

Eşref are oameni peste tot.

Prin Orfani, are acces la orice loc, doar ştii bine.

Nu există altă cale.

Kadir !

- Începeți. - Desigur, domnule.

Haide !

Ce se întâmplă ?

Tiranilor ! Ce v-a apucat ?

Ce v-a apucat ? Cine sunteți ? Tiranilor ! Ce faceți ?

Stați pe loc !

Meştere Fehmi ! Eşti bine ?

În război totul este permis, Kadir.

Alo ! Trimiteți urgent o ambulanță, o maşină de pompieri !

Alo ?

Eşref, am o veste proastă. Au dat foc atelierului meşteşugarului.

Cine sunt făptaşii ?

Am pus câțiva oameni să stea de veghe în zonă,

dar aveau fețele acoperite.

Altceva ?

Vestea bună este că au apucat să-l tragă de limbă.

Acum ştim unde se află Necati, unul dintre atacatori.

Bine.

Ce să facem ? Să aşteptăm ?

Am aşteptat în cazul meşterului Fehmi.

Ştii ce s-a întâmplat apoi.

Voi nu faceți nimic, o să mă ocup eu.

Bine, în regulă.

Ce a spus ? A spus să aşteptăm, aşa-i ?

Da.

Tipul ăsta o să mă înnebunească.

Lasă-ne să acționăm liber. Tot timpul ne ții în frâu.

Să facem un bine naturii. Doborâm câțiva oameni.

Să-l ucidem pe Necati, de pildă.

Probabil, are motivele sale. Las-o baltă. Ție nu-ți convine nimic.

Ce-i cu tine ? Ai devenit fana lui Eşref ?

Uite-aşa îți face limba ! Pălăvrăgeşti întruna !

O să-i sun pe băieți.

Să n-o dea în bară iarăşi în legătură cu Necati.

- Cât o să mă mai ții aici ? - Până când nu vei mai fi încăpățânat.

De ce mă sună ?

Alo !

- Çigdem, mă duc la poliție. - Poftim ?

Nu mai rezist.

I-am făcut o groază de necazuri surorii mele. Nu mai rezist. Mă duc.

Nu fi ridicolă ! Nu sufla o vorbă ! Unde eşti ?

Ți-am spus că mă duc la poliție. Sunt în fața secției acum.

Bine, aşteaptă-mă, că vin. Nu cumva să faci vreo prostie !

Tâmpita !

Nu !

Çigdem a ieşit. Grăbeşte-te.

- Era cât pe ce să mă vadă. - Bine. Tu pleacă, să nu te vadă.

O să-l iau pe Atif şi o să mă duc la poliție.

Bine.

Traducerea şi adaptarea CARMEN SIMA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 27