Original subtitles

CURIERUL

Persoană care transportă lucruri dintr-un loc în altul. Uneori în mod legal, iar...

uneori nu.

BRISBANE, AUSTRALIA

Pisica preferă pijamalele albastre.

Le chat préfère les pyjamas bleus.

Pisica mănâncă pizza în autobuz.

Le chat mange la pizza dans le bus.

Le chat mange de la pizza dans la boue.

Azi avem trei legate, așa că pregătește-te, amice.

Iau pauza de masă. Dă-te naibii.

LUNI Croque-Monsieur

Salut, Hank.

A terminat de mâncat curierul meu favorit ?

Pentru că e timpul să ne punem pe treabă.

Nu trebuie să intru în tură decât peste o oră, Iggy.

Am o întâlnire la șapte, așa că...

Da, exact. Păi, imediat ce termini...

am nevoie ca marele meu erou de război american

să fie în cea mai bună formă.

Avem un cuplu de clienți dificili azi-dimineață, amice...

așa că am nevoie să fii la înălțime.

Nu vreau să aud nicio scuză din partea ta.

- Da. - Trebuie să facem bani...

iar tu ești principala mea sursă de venit.

Iggy, am înțeles, am înțeles, am înțeles.

Sunt gata după ședința mea.

Nici o secundă mai devreme.

BINE AȚI VENIT LA ALCOOLICII ANONIMI DIN BRISBANE

Așa este, John. Îți mulțumim că ai împărtășit.

Doamnelor și domnilor...

azi sărbătorim o aniversare de abstinență foarte specială.

Americanul nostru de aici.

- Felicitări, Hank. - Mulțumesc.

Bravo ție, frate.

„FII CREDINCIOS ȚIE ÎNSUȚI” UNITATE, SERVICIU, RECUPERARE

Ei bine, Iggy.

Ai terminat ședința ?

- Da. - Super.

Ești gata de acțiune ?

Sigur. Care e traseul ?

Prima sarcină cred că o să-ți placă la nebunie.

Un ministru important...

care ar fi trebuit să voteze azi...

o decizie importantă de cabinet, se pare că...

a dispărut fără urmă.

Dar omul meu, detectivul Manoa...

l-a localizat într-un hotel de lux.

Acum ai și polițiști pe ștatul de plată ?

Ai ajuns departe, Iggy.

Atunci de ce nu-l rogi pe prietenul tău Manoa...

să se ocupe el de asta ?

Pentru că Guvernul...

vrea ca treaba să se facă pe neoficial, amice.

Iar Hank...

ai undă verde...

să faci tot ce e nevoie.

- Eu nu mai bat pe nimeni. - Da ?

Păi, am aici un mesaj, care spune textual:

Premierul a zis: „Curierul poate să-i tragă o bătaie dacă e nevoie”.

Trebuie să plec.

Sus. Sus, sus, sus, sus,

sus, sus, sus, sus, sus, sus.

Îmi pare rău.

Te rog, îmbrățișează-mă.

Haide.

Acum, următoarea treabă...

are legătură cu pasărea unui CEO de la o firmă de top din IT.

- Stai, o pasăre ? - Nu știu.

Da, doar fă ce spune el.

Iggy, ai spus pasăre ?

Acolo e.

Merge la fosta mea soție. A rămas la ea după divorț.

Dar ai grijă. Are ciocul ascuțit.

- Cioc ascuțit ? - În regulă...

Sunt în mijlocul unei meditații... așa că chiar trebuie să...

De ce nu se ocupă Protecția Animalelor de asta ?

Pentru că e un perus bavarez.

Ce... ce e ăla... ? Nu știu nimic despre păsări.

E o specie de peruș pe cale de dispariție.

Pe cale de dispariție, adică e ilegal ?

Ce vreau să spun e că valorează o avere.

Fie îi dădeam pasărea asta prostescă,

fie Bentley-ul. Ne auzim, amice.

În regulă...

Namaste.

Namaste.

Ce vrei ?

Da, am perușul dumneavoastră.

Spune-i lui Daryl că nu vreau pasărea aia.

Vreau Bentley-ul !

N-am să-ți dau niciodată Bentley-ul !

Da ? Du-te dracului !

- Bine. - N-ai mai făcut asta de ani de zile !

Nu m-aș culca cu tine...

nici dacă ai fi ultimul bărbat de pe Pământ !

Da ? Păi eu mă culc cu oricare alta, numai cu tine nu !

Bagu-ți pasărea aia în fund !

Atunci, doar... doar spuneți-mi ce să fac cu pasărea !

- Omoar-o ! - Păstreaz-o !

Buna, Hank.

Bună, Mon.

Ce s-a întâmplat ?

Doar că...

Te sunam pentru că...

Azi am primit moneda pentru un an de abstinență.

Și eu... bănuiesc că doar...

am vrut să știi.

Măi, asta e...

mă bucur tare mult să aud asta.

Hank, ai muncit foarte mult ca să ajungi aici.

Da...

Bună. Hai, hai.

Vino la mami. Vino.

- Așa. - Tu ce faci ?

Sunt bine. Bebeluşul mă ține trează aproape în fiecare noapte...

și îți jur că nu-mi amintesc ca noi doi...

să fi fost atât de epuizați cu Isabel.

Ea era mereu atât de...

- Liniștită ? - Da.

Auzi, Josh tocmai a ajuns acasă. Trebuie să închid.

Felicitări, Hank. Eu...

Mă bucur pentru tine.

Iggy, te rog, lasă-mă să-mi mănânc prânzul.

Amice, îmi pare rău, dar tocmai a apărut ceva...

plătit uriaș și foarte urgent.

Așa că ne apucăm de asta chiar acum.

Dar ar trebui să fie extrem de ușor, Hank.

În regulă, te ascult.

Păi, chiar în acest moment, există un avion privat...

care zboară de la Honolulu la Brisbane...

cu un pachet medical foarte delicat la bord.

Tot ce trebuie să faci e să-l preiei la ora trei fix.

Nici o secundă mai târziu, Hank.

Și doar du-l direct în Albany Creek.

Ce vrei să spui prin „pachet medical”?

Așteaptă o secundă.

Ai o escală pe una dintre cele mai frumoase coaste...

din lume și n-ai niciun plan ?

- Nu, n-am. - În regulă.

Uite, înțeleg că cerneala abia s-a uscat...

și că divorțul poate părea un sfârșit...

dar trebuie să-l vezi ca pe un început.

Audrey, crede-mă, am trecut deja prin trei.

O să-ți placă la nebunie.

Îți promit, dar trebuie să ieși din nou în lume.

Nu știu, Ben.

Room service-ul și culcatul devreme...

sună destul de bine pentru mine acum.

Nu, nu, eu... nu te pot lăsa să faci asta.

ORGAN UMAN ÎN TRANZIT Sună a înfrângere...

iar eu vreau să ai parte de o victorie.

Știi ceva ? După ce fac livrarea asta...

mă întorc cu mașina în Brisbane...

și ieșim în oraș.

Dar trebuia să mergi să vezi Marea Barieră de Corali.

Am văzut-o deja.

În plus, când ai pe cineva care e la pământ...

trebuie să fii flexibil cu planurile.

Și e un restaurant cu fructe de mare incredibil...

care are niște stridii Angasi mici și superbe...

pe care le servesc cu un Chardonnay de Tasmania...

din cauza căruia am crezut că o să orbesc...

după ce l-am băut.

- Ești un sibarit. - Nu sunt un sibarit.

Sunt un bon-vivant.

E o mare diferență.

Și, ce zici ?

De acord. Mă bag.

Da, se bagă !

Păi, ne vedem mai târziu.

Și ascultă, o mamă și fetița ei...

vă mulțumesc tuturor.

Azi suntem eroi.

Ce faci ? Mulțumesc. Mă bucur să fiu aici.

Deci nu trăiește pe cer...

în ocean și nici pe uscat...

Dar poate călători prin toate trei ?

Și ești sigură că nu e...

o maimuță zburătoare cu branhii de pește ?

Sunt sigură.

Dar chiar are aripi.

Cât de mare ?

Mami, sunt obosită.

E în regulă.

E de-ajuns pentru moment. Da.

Kate, pot vorbi cu tine o clipă ?

M-au sunat de la Centrul Medical Kuakini...

din Honolulu.

Nu am vrut să-ți spun nimic despre asta...

până nu eram complet sigură, dar acum sunt.

Avem un donator compatibil, Kate.

Ficatul ar fi trebuit... să ajungă direct în Gold Coast...

dar a trebuit să fie redirecționat la Brisbane...

unde un curier privat...

despre care am fost asigurată că e cel mai bun dintre cei mai buni...

îl va prelua și ni-l va aduce direct.

Imaginează-ți că gâtul tău...

este un tocător de resturi.

Acum spune: „rouge”.

Rouge.

Rouge.

Hank ?

Tu ești Hank, nu ? Știam eu.

Hank e un nume de tip masiv.

Poftim. Ce faci ?

Ben Bishop. Îmi pare bine să te cunosc.

- Ești gata ? - Sigur.

Pot să iau eu asta, domnule Bishop.

Spune-mi Ben. „Domnul Bishop” era tatăl meu.

Sigur. Mi-l dai ?

- Deja îl ai. - Despre ce vorbești ?

Tu mă vei duce pe mine. Iar eu voi livra asta.

Vezi tu, acesta e un sistem de ultimă generație...

pentru conservarea organelor cu temperatură controlată.

Frate, ăsta nu e un pachet FedEx.

Așa că azi e rândul tău să fii...

curierul curierului.

- Înțeles ? - Sincer, nu.

Ei bine, tata are o întâlnire grozavă mai târziu.

În regulă, ai o drăcie din aia... inteligentă acolo, nu-i așa ?

Așa că ce vom face este să punem o alarmă pentru jumătatea drumului...

și o alarmă pentru destinație.

La jumătatea drumului, o sunăm pe doctoriță...

și îi spunem că suntem în grafic să ajungem la cinci...

și așa le mai scădem tensiunea tuturor.

Singurul care e agitat acum ești tu.

Da, probabil. Da, așa fac când sunt entuziasmat.

Vă duc până acolo în 15 minute.

Sunt 15 minute până la Spitalul Gold Coast ?

Nu, mie mi s-a spus că... trebuia să ducem asta la Albany Creek.

Nu ! Ce ?

Ei bine, noroc că sunt eu aici.

Ascultă, nu că te-aș certa.

Doar că lumea începe să joace telefonul fără fir.

Unul zice „Beverly Boulevard”...

altul zice „Beverly Drive”...

- Știu ce mi s-a spus. - Și lucrurile se dau peste cap.

Știu ce-am auzit, iar ce-am auzit a fost Albany Creek.

La Spitalul Gold Coast, punct.

Lasă-mă să-mi fac treaba, da ? Și apoi ți-o poți face tu pe a ta.

Acum, mă vrei în față sau în spate ?

Vrei să stau în spate, nu-i așa ?

Pentru că-ți place să ai spațiul tău personal.

E în regulă, dar să nu fii surprins...

dacă ajungi să mă implori să trec pe scaunul din față...

dar n-o voi face...

pentru că gândesc mai bine pe bancheta din spate.

Hank ?

Ai deja un pasager aici în spate.

E o poveste lungă.

Îmi imaginez.

Ei bine, îmi plac poveștile lungi.

Bună.

De ce e ora cinci numărul magic ?

Păi, de fapt, 5:45 e ora magică...

dar spun 5:00 ca să avem o mică marjă de eroare.

Vezi tu, organele au un termen de viabilitate...

și, din moment ce venim tocmai din Honolulu...

suntem deja puțin în întârziere...

dar e în regulă.

Ce se întâmplă după 5:45 ?

După 5:45, șansele ca organismul să accepte organul...

devin, ei bine, ceva mai complicate.

Ți se întâmplă vreodată faza aia...

în care ești atât de epuizat...

încât aproape că ai senzația că delirezi ?

Cam acolo mă aflu eu acum.

Nu ești prea vorbăreț, nu ?

Nu.

Asta o să fie o mică problemă...

doar fiindcă eu... eu vorbesc cam mult.

Dar de ce să nu facem așa ?

Eu o să mă dau mai la minim...

iar tu te dai la maxim, și ne întâlnim la mijloc.

- Ce zici ? - Uite, nu vreau să fiu nepoliticos...

Știi, prima mea fostă soție obișnuia să spună:

„Lumea se împarte în două categorii distincte.

Grupul Unu... înghit tot ce le toarnă Ben Bishop.

Gâl-gâl.

Iar celălalt, de la prea mult zahăr...”

Da. Li se face greață.

Nu știu, s-ar putea să fii în Grupul Doi.

E prea devreme să-mi dau seama, dar e în regulă.

Acolo sfârșesc de obicei și fostele soții.

Dar știi ceva ? Cred că o să te cuceresc.

Ascultați, domnule Bishop...

Te sună Iggy.

- Da ? - Pune-mă la curent, amice.

L-am preluat deja.

Pe el ?

Da, pe curierul medical, Ben Bishop.

Cine dracu' e Ben Bishop, Hank ?

Trebuia doar să iei un pachet.

- El e pachetul. - Pachetul complet.

El transportă organul, iar eu îl transport pe el.

Tu ai făcut comanda. De ce trebuie să-ți explic ție asta ?

Bine, în regulă. Unde ești, amice ?

Ți-am mai spus, sunt pe drum.

Nu, mă refer unde anume, mai exact.

Hank, unde ești mai exact ?

Sunt în tunelul CLEM7, bine ?

CLEM7 ?

Ce dracu' cauți pe CLEM7, Hank ?

- Trebuia să fii pe M1. - Iggy, calmează-te.

Adresa pe care mi-ai dat-o e greșită, bine ?

Mergem la Spitalul Gold Coast.

Suntem... suntem deja în drum spre el. Care-i problema ?

Uite, du-te la adresa pe care ți-am dat-o...

și nu mai freca menta.

Iggy, vorbești cu pachetul complet.

Cu tot respectul, eu conduc treaba azi, da ?

Așa că adresa nu se discută.

Tu ai greșit. Noi am corectat-o.

Problemă rezolvată. Înțeles ?

Uite, trebuie să închid.

Stai doar cu ochii pe telefon.

Hank, ai o avere în mașina aia.

Ce-ai spus ?

Mamă, ce nervos era tipul.

Planul s-a schimbat. Trebuie să plec.

Bine, pe-aici totul e-n regulă...

ceea ce ne lasă timp să ne întoarcem...

și să vorbim despre pasăre, că tot avem berechet.

De ce nu mă lași să mănânc mai întâi ?

Va fi mult mai ușor...

- Să vorbesc după ce mănânc. - Da, și mie mi se întâmplă.

Ce fel de sandviș mănânci ?

Un croque-monsieur.

Un sandviș franțuzesc.

Și înveți franceză. Asta e neobișnuit.

Ești francofil ?

De unde ai știut că învăț franceză ?

După aplicația din telefon.

Te văd !

Tu... Ai auzit asta ?

Poate să vorbească !

Tu l-ai învățat să vorbească ?

Mai poți zice o dată ?

- Te văd ! - Te văd !

Asta e cea mai tare zi din viața mea.

Putem scoate ceva bani din asta.

Trebuie să-i punem un nume.

Cum să-i spunem ? Hai să-i zicem Spirit.

- Spirit, încă o dată. - Te văd...

Puteți înceta odată cu asta ? Ajunge.

Bine, bine, bine.

Spirit, haide, păstrează-ți calmul.

Gata, Tiny zice că s-a terminat distracția.

Brisbane. Superb.

Și râul care îl străbate.

Păi, încă nu mi-ai răspuns la întrebare.

Ești francofil ?

De ce mă tot întrebi asta ?

Păi, înveți franceză...

ceea ce e ciudat, pentru că ești în Australia.

Parcă ai fi Napoleon, nu ?

Doar că ești un Napoleon uriaș.

Fetița de la oglinda retrovizoare...

are vreo legătură cu asta ?

Destul, domnule Bishop.

- Ben, spune-mi Ben. - Nu, nu, domnule Bishop !

Uitați ce e, nu vă cunosc, clar ?

Și, ca să fiu complet sincer, eu...

La naiba.

Ce s-a întâmplat ?

Dă-mi voie să te întreb ceva.

Cât valorează așa ceva pe piața neagră ?

De ce m-ai întreba așa ceva ?

Doar răspunde la întrebare.

Păi, dacă cineva e suficient de disperat...

și are și banii... pentru ficatul ăsta ?

- Poate un milion. - Un milion ?

Vreau să spun că... Donatorul și primitorul...

au cea mai rară grupă de sânge de pe planetă...

Rh-nul, lumea îi zice „sânge de aur”...

așa că dacă sunt doar vreo 50 sau 60 de oameni în lume...

care o au, atunci e de neprețuit.

Dar sincer, Hank, nu-mi place deloc conversația asta.

Unde vrei să ajungi cu asta ?

Bine.

Știi cum a murit donatorul ?

Nu, și te întrebam unde vrei să...

Răspunde doar la întrebare.

Eu...

Pot căuta în baza de date online, Godspeed.

Ce scrie ?

Omucidere.

Să nu fii surprins de ce-ți voi spune.

Ce ?

Cred că aceeași echipă care l-a ucis pe tipul din Hawaii...

ne urmărește acum.

Despre ce vorbești ?

Ascultă-mă cu atenție, Ben.

Fă exact ce-ți spun.

Stai. Așteaptă...

Scoate-ți telefonul, deschide camera... și întoarce-o spre spate.

Imediat ce mașina din spatele nostru... se apropie destul...

vreau să-i faci o poză numărului de înmatriculare.

Ai înțeles ?

O să fac un mic ocol prin centru.

Păi, e deja în spatele nostru.

Îl văd.

Vezi și tu asta ?

Mai e o mașină chiar în spatele nostru.

Liniștește-te. O văd.

Bun, n-au cotit.

A rămas doar ea.

Amice, da, cu tine vorbesc.

Ce faci acolo ? Arăți ca un idiot !

Nu poți să oprești acolo !

- Ce face ? - Pozează numărul.

- L-am prins. - Să-i dăm drumul.

Asta mi-a pus inima în mișcare.

Gata cu jet lag-ul.

Crede-mă. Sunt treaz de-a binelea.

Se pare că frica e leacul pentru jet lag...

Ce facem ?

Să ne păstrăm calmul.

Vezi ce văd și eu ?

Îi văd.

Arme. Au arme.

Păstrează-ți calmul.

- Să-mi păstrez calmul ? - Exact.

Asta se spune...

chiar înainte ca avionul să se prăbușească...

ceea ce înseamnă de fapt „roagă-te”...

ceea ce înseamnă de fapt: „Suntem terminați”...

pentru că nu simt nicio vibră liniștitoare...

nici din partea Moartii de colo, nici de la tipul ăsta.

Ben, nu lua mâna de pe pachet.

Ține pasărea dacă poți.

Ce ?

- Haide, haide, haide ! - Te văd !

Hai, dă-i bătaie !

Julie.

Când sună tipul ăla din nou ?

Doctorița Ainsley a spus că mesagerul sună la jumătatea drumului.

Și cât mai e până atunci ?

M-am uitat la telefon de atâtea ori...

încât nici nu mai știu la ce dracu' mă uit.

Îl monitorizăm, Kate. Bine ?

Îmi pare rău, dar te anunțăm...

de îndată ce aflăm ceva.

Bine ? Îți promit.

Din momentul în care ficatul a părăsit corpul...

și până a ajuns în mașina asta... cineva a fost mituit.

Câți oameni știu ce ai...

- Și încotro te îndrepți ? - Nu știu.

Eu...

Știi ceva ?

Trebuie să oprim. Trebuie să plec...

Abia pot să respir.

Ben, nu e momentul să intri în panică.

Nu intru în panică, dar vreau să cobor din mașină.

Nu, nu putem coborî din mașină acum, Ben. Clar ?

- Bine. Eu... Da. - Respiră adânc.

- Trebuie să nu te sperii. - Nu mă sperii, doar procesez situația.

- Pari destul de speriat. - Vreau doar să cobor din mașină.

- Te sperii chiar acum. - Asta înseamnă „să procesezi”.

„A procesa” înseamnă că vreau să cobor din mașină acum !

- La naiba. - Acum ce mai e ?

Nu-ți face griji, Ben.

Pune mâna pe piept și respiră adânc.

Gândește-te o secundă, bine ?

Gândește-te la cei care știu. Numără-i.

Păi, de la chirurg...

până la stewardesă și piloți, 12.

Sau nu, cu... cu voi, cred că 14.

- Cine sunt ultimii doi ? - Tu și șeful tău.

Știi, poate că asta chiar e o treabă pentru un singur om.

Ești clar un tip capabil...

și nu vreau să te țin pe loc.

Probabil am exagerat puțin cu cât de complicat e totul.

- E doar o ladă frigorifică. - Te văd !

O predai, le dai codul și gata.

Bine ? Lasă-mă doar puțin mai încolo.

Mă descurc eu să mă întorc pe cont propriu.

M-ai auzit ?

Mă asculți ?

Nu ți-am zis să răspunzi la telefon ?

Iggy, ascultă.

Nu, ai idee cât de furioși sunt ăștia ?

Ai făcut un dezastru, Hank.

Vor să tragi pe dreapta chiar acum... și să aștepți să-ți confirme adresa.

Iggy, taci și ascultă-mă, da ?

Am o problemă foarte gravă aici. Ce ?

Nu știu la cine se referă prin „ei”.

Hank ?

- Hank ? - La ce te referi ?

Spitalul are numărul meu.

Așteaptă apelul meu, nu pe al lui.

Ești sigur că nu l-ar suna pe el ?

Nu, nu au numărul lui.

Hank, ce dracu' faci, frate ?

Iggy, te sun înapoi într-o secundă, omule.

Nu. Nu mă lua la mișto, frate.

Merg mai departe ?

Aici nu există zonă gri.

Legal, toate comunicările trebuie să treacă prin mine.

Odată ce pachetul e în tranzit, așa merg lucrurile.

DR. MEREDITH AINSLEY DIRECTOR MEDICAL

Intră.

Bună ziua. Îmi cer scuze că vă deranjez, doamna doctor.

Știu că există un protocol...

despre momentul când ar trebui să sune curierul...

dar doar voiam să...

- Da, înțeleg. - Eram doar curioasă.

Există vreo șansă să putem pur și simplu...

să-l sunăm chiar acum să vedem cum se descurcă ?

Doar ca să ne asigurăm că totul e în regulă.

M-ar liniști mult.

Sigur. Bineînțeles.

Lasă-mă să-i caut numărul.

Vă mulțumesc mult.

- Hank ! - Sunt aici, Iggy.

Hank, îți jur pe Dumnezeu...

dacă-mi mai închizi o dată, o să...

- O să ce ? Ce-o să faci ? - Oprește doar mașina, Hank.

Te rog, te rog, trage pe dreapta.

Nu ești un infractor, Iggy.

Ne ascultă cineva chiar acum ?

Da. Și trebuie să mă asculți.

Hank. Hank.

- Hank. - Iggy ?

Iggy !

Tot ce trebuia să faci era să lași geamul jos...

și să-mi predai geanta.

Nu mai trebuia să mă vezi niciodată.

Dar acum e o lume nouă, nu crezi ?

Hank Malone.

Fost militar, nu ?

Un american dur rătăcit prin deșert.

Așa că știi cât de repede pot scăpa lucrurile de sub control.

Nici tu nu ești australian ?

Nu mai spune. Ce m-a dat de gol ?

Accentul caraghios.

Și faptul că majoritatea australienilor... pe care i-am întâlnit sunt de treabă.

Tu pari un nemernic.

Pot fi și drăguț, dacă ești și tu.

Mai flirtăm mult...

sau îmi spui care sunt regulile în noua asta lume ?

Astea sunt regulile.

Oprește acel Land Cruiser...

și dă-mi ce vreau, altfel îl omor.

Ce-ar fi să facem o numărătoare inversă clasică ?

Ce zici, Iggy ?

Să-i dăm micului tău curier...

șansa de a face ce trebuie pentru cel care-l plătește.

Ar trebui să răspund la asta ?

Te rog, Hank. Te implor, omule, te rog.

- Cine îl primește ? - Să primească ce ?

- Ficatul ăla blestemat, Ben ! - Ești gata ?

- E pentru o fetiță. - Ce ?

Da, o fetiță. Are șapte ani.

O cheamă Ellie Baker.

Are o formă rară de cancer hepatic.

E agresiv și evoluează rapid.

Iau tăcerea ta drept un „da”.

- De cât timp e bolnavă ? - De jumătate din viața ei.

Și dacă nu primește asta azi, s-a zis.

Nu va supraviețui. Va muri.

Trei...

Îmi pare rău, Iggy.

Doi...

Atenție !

Te văd...

Unu.

Uite-l pe șeful tău.

Mă iei în serios acum, Hank Malone ?

Ce dracu' crezi că faci ?!

Coboară aici !

- Damián. - Cu tine vorbesc !

Dă-te jos, idiotule !

Damián.

Oricum, era o întrebare retorică.

Scoate bucata asta de rahat din mașina mea.

Cine naiba e tipul ăsta ?

Păi, aș zice că e dintr-un cartel.

Un cartel ?

Te referi la un cartel adevărat, ca al lui Pablo Escobar ?

Păi, Escobar a murit acum 40 de ani...

dar da, cam așa ceva.

Și ce caută cartelul ăsta în Queensland, Australia ?

Nu știu, Ben.

Poate au auzit că se fac scufundări de talie mondială pe-aici.

Uite. E spitalul.

Sunt Ben Bishop.

Domnule Bishop, sunt doctorița Meredith Ainsley.

Sunt directoarea GCCH. Am aici o mamă foarte îngrijorată.

Sigur, sigur.

Meredith, auzi, mama e în cameră cu tine ?

Da, e...

Păi, ți-aș sugera...

s-o rogi să iasă puțin din cameră.

În regulă.

Se pare că totul e în regulă, Kate...

așa că, dacă m-ai putea lăsa singură un moment.

Curierul se numește Ben. Pare foarte de treabă.

Sunteți sigură că totul e...

Bineînțeles.

Avem doar niște hârțogăraie plictisitoare de rezolvat.

De ce nu mergi să vezi ce face...

pacienta preferată a tuturor, bine ?

Mulțumesc.

Ce se întâmplă, Ben ?

Păi, mai mulți bărbați, nu știm cine sunt...

ne urmăresc de la aeroport...

și vor ce avem noi.

Vor cu orice preț.

Alo ? Meredith ?

Scuze, Ben, da...

Ascultă, nu am nicio idee cum au știut...

că pachetul ăsta sosește azi...

dar au știut.

E el.

Alo ?

Ascultă-mă cu atenție.

Dacă lași să i se întâmple ceva cât lipsesc...

îți scot ficatul din tine...

și le dau copiilor tăi să-l mănânce la cină.

- Ai înțeles ? - Da.

Bine, și dacă ai chema poliția ?

Dacă tipii ăștia sunt dintr-un cartel...

înseamnă că au angajat bătăuși locali.

Bătăuși locali înseamnă Infractori.

„Infractori” înseamnă că au mituit poliția.

Haide.

Sunt singurul în care putem avea încredere acum.

Stai o clipă. Stai, in... ce...

Cine ? Ce sunt „Infractorii”?

O bandă care te agață de tavan de testicule...

dacă nu-i mulțumești destul.

- Stai, de ce mi-ai spune așa ceva ? - Fiindcă m-ai întrebat, Ben.

Da, și știi foarte bine că sunt agitat acum.

Asta e prea multă informație și de cel mai rău fel, da ?

Îți zic eu ce scrie pe prima pagină...

din raportul despre Ben Bishop.

Nu e genul pe care să-l agăți de testicule, clar ?

Așa că avem nevoie de un plan. Ai vreunul ?

- Lucrez la asta. - Avem nevoie de mai mult.

- Mă zorești acum ? - Trebuie să ajungem acolo, da ?

Ce crezi că încerc să fac, Ben ?!

Vrei să conduci tu, Ben ? Condu tu. Ia volanul.

De ce nu-l iei tu, copilotule ?

- Doar fii atent la drum. - Sigur...

treci aici și condu, să vedem dacă mergi mai repede.

Ascultă, nu știu să conduc pe partea cealaltă...

Prietene, ești bine ?

Sincer, nu. Nu.

Păi, ai zis că vrei să cobori.

Pe aici, Ben.

Are o armă !

Doar caut ceva...

- Te văd. - Spirit.

- Sunt la ora cinci a ta. - În regulă.

Cât de rezistentă e geanta aia, Ben ?

Poți s-o lovești puțin, dar nu rezistă la gloanțe.

Bine, în regulă.

Mă ocup eu.

Hank Malone !

Cred că am plecat cu...

Cum se zice în engleză...

Nenorocitul ăsta !

Cred că voiai să zici „cu stângul”, amigo.

Cu stângul. Da.

La naiba !

Mi-ar plăcea să începem cu dreptul.

- Tu și cu mine. - Dă-te-n spate.

Așa e mai bine, nu ?

Ce-ar fi să începem prin a-ți lăsa arma jos ?

Lăsați armele jos.

În regulă. Coborâți armele.

Lăsați armele jos acum.

Știi, Iggy te-a lăudat foarte mult.

Ce drăguț din partea lui.

Ți-a spus...

uriașul lui blând.

Deci trebuie să fii de acord că ar fi mai bine...

să rămânem la fel de pașnici.

Sigur.

Ce faci ?

De ce nu dăm mâna ? Hai să bem o bere.

De ce-ți pasă măcar ?

O scorpie pe care nici n-o cunoști are o zi proastă.

- Ce-ți pasă ție ? - Ce-ți pasă ție ?

Un milion ?

- Sună rezonabil ? - Nu știi nimic.

Nu mă face să mai ucid oameni nevinovați azi...

uriașule blând.

Nu.

Nu vrem să mai moară nimeni pentru asta.

Geanta asta aduce numai belele, frate.

- Dă-mi geanta. - Ce ?

- Dă-mi-o. - Nu.

- Nu. - Ben, dă-mi...

- Dă-mi geanta ! - La naiba ! Nu.

Bine. Uite-o aici. O vezi ?

Ți-o las chiar aici.

- E toată a ta, bine ? - Îmi convine.

O să ne retragem încet.

- Ca să nu fie nimeni rănit. - Da, e bine.

Hai pe-aici.

Stai !

Hank !

Dă-mi geanta aia nenorocită !

Spune-i că o avem.

Capul jos !

La naiba !

Ia geanta aia odată !

Pui de...

Fiu de cățea !

Ia geanta.

S-o ia cineva. Dă-mi arma.

Fiu de...

M-ai împușcat în fund !

Acum lasă-mă s-o spun în locul lui.

Frate. Hai să mergem.

Stai, omule. Așteaptă...

- Ce faci ? - Trebuie să dau asta jos.

Ce faci ? Chiar acum trebuie s-o faci ?

Da, fiindcă nu pot să respir, omule.

- Pe aici. - Ce ? Ce ?

Sunt pe-aici pe undeva.

Da.

Da. Pe aici.

Iggy, șobolanule.

Așa, la naiba !

Hai.

La naiba !

Sunt într-o mașină. Hai.

Nu ajungem la timp pe jos.

Așa n-o să meargă.

Hai.

Știu pe cineva care ne poate ajuta. E la cinci minute de aici.

Unde sunt ?

Unde dracu' sunt ?

Nu știu despre ce vorbești !

Știu că nu te-ai băgat pentru așa ceva...

așa că dacă vrei să renunți, acum e momentul.

Să renunț ? Ben Bishop nu renunță acum.

Și mai ales după ce am făcut toată treaba grea.

Nici vorbă. Azi amândoi vom fi eroi.

Bate la ușă.

- Cum arăt ? - La ce te referi ?

Arăți bine. Ai puțin sânge pe tine.

Tu arăți ca un nebun. Arăt și eu la fel ?

- Bagă-ți cămașa în pantaloni. - Să mi-o bag ?

- Tu ești plin de sânge. - Vă aștept afară.

- Hank. - Bună, Mon.

Ce faci aici ?

Plecați ?

Da, doar... Mergem la o plimbare.

În regulă.

Bună.

- Bună, sunt Monica. - Ea e...

- Sunt... - Bună.

Fosta soție a lui Hank.

Am înțeles.

Sunt Ben Bishop. Sunt un bun prieten de-al lui Hank.

Și da, am... Știi, după cum se poate vedea...

avem o mică problemă aici.

- A fost o nebunie... - Ești sponsorul lui Hank.

Nu, nu, nu sunt sponsorul lui.

Eu... sunt un fel de mentor. Așa văd eu lucrurile.

Dar nu, asta nu are nicio legătură cu recuperarea lui.

N-aș crede.

Păi, ne-am pus centurile și suntem gata.

Hei, Hank.

- Ce faci ? - Excelent, Josh.

- Ești bine ? - Da, sunt bine.

Ben Bishop. Salut.

- Josh. - Bună, Josh.

Și cine e micul ăsta neastâmpărat ?

Micul ăsta neastâmpărat se numește Jack.

- Salută, Jack. - Bună.

- Bună, Jack. - Ce drăguț e !

- Ăla e un „Guaruba guarouba”? - Da.

Costă o avere. Cum ai făcut rost de el ?

Poate cineva să-mi spună ce naiba se întâmplă ?

Păi, nu pot să-ți explic faza cu pasărea...

pentru că Hank nu mi-a spus partea aia din poveste.

Prea lungă de spus, se pare.

Dar restul e destul de simplu.

E o fetiță foarte bolnavă...

la Spitalul de Copii din Gold Coast...

iar tipul ăsta, soțul... fostul tău soț, eroul poveștii...

mă duce ca să-i pot livra un ficat nou...

și avem nevoie de o mașină.

Și de puțină cremă de protecție solară, dacă aveți...

fiindcă am lăsat-o pe-a mea în mașina lui Hank...

și acum e în flăcări.

El a aruncat-o în aer.

A fost o diversiune.

Sigur. În regulă. Da.

Da, da. Da, da, sigur că da.

La naiba, îmi pare rău. N-avem mașină.

Chiar ne pregăteam să mergem pe jos după ea.

- Unde e mașina voastră ? - Am lăsat-o la sala de concerte...

în Bundle aseară, pentru că am fost la un concert...

- În Bundle ? - N-aveam de gând să bem, dar...

- Nu bei și conduci. - Da, e foarte bine.

În fine, puteți merge s-o luați de-acolo, bine ?

- Da ? Cheile. - Da, grozav.

Eu am cheile. Și poftim.

Îți aduc eu niște cremă de protecție solară.

- Da, mulțumesc. - Da.

Ce lume nebună, nu ?

Vă las o clipă singuri.

Pot să văd moneda ?

Da.

Am pus-o...

O zi mare.

Un an întreg.

Ea ar fi...

Ea ar fi fost foarte mândră de tine.

Da, așa sper.

Am găsit-o.

Grozav. Mulțumesc, Josh.

- Și-ți mulțumesc, Monica. - Cu plăcere. Sigur că da.

Și, mai ales, mulțumesc, Jack.

Și cine știe ?

Poate luăm cina împreună într-o zi.

Bun. Trebuie să plecăm.

Uite, pasărea asta valorează o mică avere.

Ar fi o contribuție bună pentru fondul de facultate al lui Jack.

Nu știu ce să zic.

Nu trebuie să spui nimic.

Ia uitați-vă.

Te văd...

Mereu mă fascinează. E incredibil.

Își spune Spirit.

Băieți, mașina e un Kia galben. N-aveți cum s-o ratați.

Deși sala de spectacole e cam departe.

- Cum adică „cam departe”? - Cam departe ?

Păi, vreau să spun că e mult de mers pe jos.

- Cât ? - Știți ceva ?

Nu vă faceți griji. Vă ajut eu.

Doar ca să recapitulăm.

Poate călători prin aer...

pe uscat și pe ocean.

Are aripi.

Dar nu e o maimuță zburătoare cu branhii de pește.

Și e cam atât de mare.

Mai ai o singură întrebare înainte să ghicești.

E real sau imaginar ?

Nu știu.

Ei, ai lăsat-o din nou pe mama fără cuvinte.

Îmi spui și mie ?

Un înger...

Ajutor ! Să vină cineva !

A început să sângereze. Ce se întâmplă ?

Spuneți-mi ce se întâmplă !

Trebuie s-o transferăm la ATI.

- O să moară ? - Deocamdată e stabilă.

- Kate. - Julie, ce faci ?

Intră. Închide ușa.

Știu că va părea incredibil de neprofesionist...

dar după ce Ainsley a vorbit cu curierul...

am auzit-o având o discuție foarte aprinsă cu cineva.

Nu știu, Kate, era o ceartă foarte aprinsă.

Așa că am venit s-o întreb ce s-a întâmplat, dar deja plecase...

M-am strecurat fără să mă vadă nimeni și mă gândeam la...

La ce te gândeai ?

Să caut numărul curierului în calculatorul ei.

Da. Hai s-o facem.

- Simt că te uiți la mine. - Nu, nu mă uit.

Dar, știi tu, puzzle-ul numit Hank Malone...

chiar începe să se lege, trebuie să recunosc.

Ți-a plăcut asta ?

Păi, ce era să nu-mi placă ?

Sunt extraordinari. Adică Josh, ce tip grozav !

- Josh e un prefăcut. - Haide ! E de treabă.

E amuzant, politicos... Dacă asta înseamnă să fii prefăcut...

ar trebui să încerci și tu să fii mai prefăcut.

Deci așa e la Grupul Doi.

Da.

Stai, mobilul, mobilul !

- În plus, e și un tip arătos. - Trădătorule.

Alo ?

Sunteți Ben Bishop, curierul medical ?

Ben, trebuie să vorbim din mers.

Da, mă scuzați, cine e la telefon ?

Mă numesc Kate Baker.

Sunt mama și sunt foarte îngrijorată...

și vreau doar să știu dacă a apărut vreo problemă.

Cum ai făcut rost de numărul ăsta, Kate ?

Spune-mi doar dacă s-a întâmplat ceva rău !

Nu, nu, eu... Ascultă, îți înțeleg îngrijorarea...

Kate, dar doctorița e acolo ? Fiindcă există un protocol...

și am voie să vorbesc doar...

- Kate. - Cu chirurgul...

- Responsabil de operație. - Îmi pare rău.

- Julie ? - Alo ?

- Cu cine vorbiți ? - Nu, nu !

Nu până nu e cineva sincer cu mine !

Ben, ești pe difuzor. Spune ce s-a întâmplat.

Ben, sunt doctorița Ainsley. Te ascult.

Păi, ascultați.

Am avut niște... Au apărut niște ticăloși.

Nu știm cine erau, dar ne urmăreau.

Vă urmăreau ? La ce te referi ?

Vor ce avem noi.

Kate, fiica ta are sânge de aur...

iar pe piața neagră...

asta face ca ficatul ăsta să fie...

Dumnezeule mare !

Extrem de valoros pentru cine are nevoie de el.

Dă-mi-l încoace !

Kate, sunt Hank Malone, șoferul lui Ben...

și omul în care trebuie să ai încredere acum.

Ascultă, știu cât ești de speriată.

Dar trebuie să mai știi ceva.

Nu sunt genul de om cu care să te pui, clar ?

Garantez eu pentru asta.

Ascultă, nu există nimic pe lumea asta...

care să ne împiedice să ajungem la tine.

Înțelegi ?

- Da. - Bun, minunat.

Acum ascultă, suntem în drum să luăm o mașină de la...

o sală de concerte din Bundle, iar apoi...

venim drept la voi.

Ajungem în 40 de minute.

Rămân la numărul ăsta.

Kate, eu... îmi pare rău că n-am fost sinceră cu tine.

Nu voiam să te sperii și mai tare...

iar ei... mă asiguraseră că totul e sub control.

Da, păi Julie a zis că te-a auzit certându-te...

cu cineva la telefon, imediat după ce ai vorbit cu Ben.

Ce mă întrebi mai exact ?

Sigur. Sigur, păi...

dacă vrei neapărat să știi, vorbeam cu directorul...

Bazei Internaționale de Date pentru Transplanturi...

întrebându-l cum naiba...

s-a putut ajunge la o asemenea situație.

Și dacă am ridicat puțin tonul ?

Fii sigură că am făcut-o.

Am uitat că am luat-o pe asta după ce...

ne-au lovit din lateral de două ori.

M-am gândit că o vrei tu.

Ultima piesă din puzzle.

- Pot s-o văd ? - Ai văzut-o deja.

Abia am apucat s-o zăresc. Se trăgea în noi.

Haide. Lasă-mă s-o văd.

Glumești ? Ce mutriță simpatică !

- E o poză de la școală... - Gata, ai văzut destul.

Haide, omule.

Nu-ți cer un monolog din Shakespeare.

Spune-mi doar versiunea lui Hank.

- De ce-ți pasă ? - Fiindcă sunt curios.

Îmi placi și probabil nu te voi mai vedea niciodată.

Ar fi frumos să știu mai multe despre tine...

știi tu, dincolo de tipul taciturn, energic și vitezoman.

Eu și Monica ne-am cunoscut la o bază militară din Germania.

Ne-am îndrăgostit și am avut o fetiță.

Pe mine m-au trimis în Afganistan.

Am făcut o grămadă de lucruri de care nu-mi place să-mi amintesc.

Când m-am întors, ajunsesem un bețiv ordinar.

Fiica mea, Isabel, s-a îmbolnăvit de leucemie.

N-am fost alături de ea.

Eram beat chiar și în ziua în care a murit.

Am urmat-o pe Monica până aici. Am încercat să repar lucrurile.

Am eșuat lamentabil, evident.

Sfârșit.

Da, deci acum misiunea ta e să rămâi treaz...

și să faci toate lucrurile faine care-i plăceau lui Isabel...

fiindcă, evident, ea era francofila.

De când a văzut filmul ăla Disney cu șobolanul bucătar...

a început să poarte berete...

și să gătească mâncare franțuzească.

Trebuia să facem o călătorie tată-fiică...

la Paris, dar...

știi cum e.

Ia uite.

Urgențe, care este urgența dumneavoastră ?

S-a terminat cu gluma.

Cum ne-ați găsit ? Am scăpat de mobil.

Păi, am ochi în tot orașul.

Haide !

Nicio mișcare, piticule.

Acces refuzat.

- Ești bine ? - Am avut și zile mai bune.

Credeam că acum aș fi mâncat niște stridii...

cu un Chardonnay rece...

alături de o fată drăguță, așa că...

Adică îți înțeleg sentimentul.

- Da... - Zile mai bune, fără îndoială.

Așa că hai să lămurim lucrurile și poate ajungi să mănânci stridiile alea.

Acum eu și familia mea facem regulile aici. Așa că...

Codul ?

Nu...

Nu ?

Nu pot.

Număr până la trei, javră.

- Ben, n-o face ! Nu vorbi ! - Stai !

- Trei... - Nu-l băga în seamă.

- Lasă-l să mă împuște ! - Nu !

- Împușcă-mă odată ! Împușcă-mă ! - Doi...

- Unu... - Stai !

La naiba !

Trebuie să-i fi chemat cineva.

Prichindelul vine cu noi.

Ocupă-te de polițist.

Spânzură-l pe celălalt ticălos de un pod.

Lăsați armele jos !

Poliția !

Ce păcat că n-o să mai fiu aici să sărbătoresc...

ziua mea de naștere cu tine, luni !

- Mișcă ! - Împlinesc 60 de ani !

- Vaya con Dios, uriașule ! - Haide ! Haide !

Vaya con Dios !

Nu se va termina așa.

Du-te.

Bine, în regulă.

- Agățați-mă de pod. - Fii sigur că așa facem.

E-n regulă. Bine, bine.

Ușor, că vin. Vin acum.

Mișcă-te.

Vaya con Dios. Godspeed ?

BLOCAT

În regulă.

ACCES REFUZAT

A 60-a aniversare.

2026, 1960.

Aprilie... 11 aprilie. 04, 11, 1960.

Ben, bărbat sclipitor, chipeș și enervant.

Trebuie să găsim parole mai bune.

CIB, detectivul Manoa.

Domnule detectiv, sunt Hank Malone.

Lucrez cu Iggy.

Mi-a spus că m-ați putea ajuta cu ceva.

Iggy e un american influent. Cu ce te pot ajuta ?

Îmi puteți verifica un număr de înmatriculare ?

Sigur.

- Sunteți gata ? - Ascult.

Kilo, trei, Bravo, Romeo, unu, cinci.

Stai puțin. K-3-B-R-1-5 ?

Exact.

- Nu-mi vine să cred. - Ce ?

E înregistrat pe o adresă...

pentru care încercăm de luni bune să obținem un mandat de percheziție.

Credem că e o ascunzătoare de-a Donnei Zaldívar.

- Știi deja numele. - Nu, nu-l știu. Cine e ?

Prietene, conduce cel mai mare cartel de droguri din Columbia.

Ei controlează tot traficul de droguri de pe-aici.

- Are vreun fiu ? - Da, Damián Zaldívar.

Un nemernic nebun.

E mult mai rău decât maică-sa.

Spune-i lui Iggy să fie atent cu tipul ăsta.

Am înțeles. Vă mulțumesc, domnule detectiv.

Dă-te jos !

Du-te și curăță mizeria...

și ai grijă ca mutrele noastre să nu apară...

la știrile din seara asta.

Mă ocup eu.

Hai.

Hei, Greedy.

Tu vii cu mine. Mișcă !

Haideți, băieți. Calmați-vă.

Asta e pentru mama ta ?

Nu e întotdeauna vorba de bani.

Îmi dai codul acum ?

Te rog ?

Vezi tu, eu trebuie să mă gândesc la altă mamă.

Înțeleg.

Ei bine, hai să ne gândim dincolo.

Stai.

- Începem ? - O, nu.

Spune-mi tu.

Blocați ușa.

Ce naiba ?!

- Vin după mine ! - Hei !

Machete !

- Ești bine ? - Nu !

- Poți să mă dezlegi ? - Mă ocup chiar acum.

Data viitoare când mă întrebi dacă vreau să mă retrag...

răspunsul nu e „da”, ci „categoric, da !”.

Eu ți-am propus.

Damián !

Duceți-vă după servietă !

Du-te după ea !

E oră de vârf.

Va trebui să mergem cu viteză maximă.

Ben, nu ne ajuți și tu aici ?

Omule, am mâinile legate la propriu.

De ce n-ai zis nimic ?

Are servieta !

Acum chiar că ajuți, Ben !

- Trebuie să plec. - Unde te duci ? Stai așa !

Să nu mori.

Eu...

Trebuia să mă retrag.

Am încercat să fiu tipul rezonabil.

Nu-i așa ? N-am încercat să fiu al dracului de rezonabil ?

Ți se scurge timpul. Ficatul nu va mai fi bun de nimic.

Ce risipă o să fie, nu ?

Atâta violență, iar micuța Ellie Baker...

tot va muri.

Nu-l lăsa să se piardă.

Găligan ordinar ce ești.

N-am s-o fac.

Trebuie să plecăm.

Mă temeam că n-o să-ți dai seama de parolă.

De ce ?

Hai, omule, erau prea multe calcule pentru tine.

- Da, doamnă. - Întoarceți-vă !

E într-unul dintre Land Roverele lor.

Se îndreaptă spre spital.

Da, doamnă.

Asta e ultima.

La naiba. Ben, alarma ta.

Ben, alarma ta !

Nu, nu, nu, nu.

- M-au împușcat ? - Dumnezeule !

Cred că m-au împușcat.

Ridică-ți cămașa și apleacă-te în față.

- Ce ? - Trebuie să văd dacă glonțul...

- A ieșit prin spate. - Ce ?

A trecut prin mine ?

- Nu. - Asta nu e bine.

Trebuie să oprim sângerarea și să te ducem...

să primești îngrijiri, bine ?

- Va trebui să oprim. - Nu. Condu mai departe.

Atenție, sunt într-unul dintre vehiculele noastre...

și se îndreaptă spre spital.

Nu-i putem lăsa să ne-o ia înainte.

Doar pentru că am fost destul de prost să mă las împușcat...

- Tu continuă să conduci ! - N-o să te las să-mi mori aici.

Cine a vorbit despre murit ?

- Dă-i înainte, haide ! - Avertisment.

Temperatura de stocare a organului este prea ridicată.

Se impune intervenție.

De ce crește ?

- Există vreun buton ? - Nu.

E agentul de răcire.

Ți-am zis că lada asta nu e antiglonț.

- A fost împușcată ? - Dacă ajunge la nouă grade...

organul nu mai este viabil.

- Cât timp mai avem ? - Ascultă-mă.

Avem zece minute.

- Nu avem cum să ajungem. - Ce ?

Nu ajungem la timp. Nici tu.

Ben, trebuie să opresc.

Nicio veste de la omul nostru din spital ?

Trebuie să știu unde sunt chiar acum.

Acum știm de unde au aflat că eram la sala de concerte.

Du-mă la cea mai apropiată benzinărie.

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

- Știu deja ! - Este prea ridicată.

Ben a fost împușcat. Îmi trebuie gheață. Îmi trebuie...

Îmi trebuie mai mult timp. Avem nevoie de mai mult timp.

Trebuie s-o sun pe Kate.

- Ben. - Kate ?

Sunt Hank Malone.

Știu... că ți-am promis ceva.

Și am de gând să mă țin de cuvânt.

Dar am nevoie să-mi faci o favoare, da ?

- Mă poți ajuta ? - Sigur.

Îți dau locația mea și descrierea...

vehiculului în care ne aflăm, bine ?

Vreau să-i transmiți informația asta...

doctoriței Ainsley și echipei sale.

Dar iată ce trebuie să faci tu:

Stai pe-aproape...

și urmărește dacă dă cineva vreun telefon imediat după.

- Poți face asta ? - Da.

Vom fi în fața bisericii...

din Tamborine, chiar lângă strada principală.

Într-un Land Rover negru.

- Ben ? - Avertisment...

Ben, rămâi cu mine !

- Vorbește cu mine, omule. - Se impune intervenție.

Acum vrea el să vorbesc.

Ce întorsătură !

În sfârșit te-am adus în Grupul Unu.

Îmi amintești și mie ce e „Grupul Unu”?

Să muști din momeala lui Ben Bishop.

Da, se pare că încep să cred și eu în asta.

Începi să crezi ?

Tocmai ți-am scăpat pielea acolo.

Ce altceva mai vrei să fac ?

Să nu mori.

N-am de gând să mor în Australia.

SUNT LA BISERICA DIN TAMBORINE

Biserica din Tamborine ?

E chiar la ieșirea de pe drumul 95.

Sunt la biserică. Pe 95, în Tamborine.

Gata, aproape am ajuns, amice, rămâi cu mine.

BISERICĂ LA 200 M LA STÂNGA

Cheamă o ambulanță !

Spune-le să vină în spatele magazinului.

În spate. Ai înțeles ?

Spune-le că omul ăsta e împușcat și trage să moară.

Apoi adu o pungă de gheață.

Mișcă-te !

Gata, bine.

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

este prea ridicată, se impune intervenție.

Gata. Întinde-te acolo.

Așa, să vedem cum arată.

Aici. Apasă puțin acolo.

Ben, ține apăsat, nu mișca. Trebuie să apeși în continuare.

- Da ? - Grăbiți-vă !

Grăbiți-vă, vă rog, avem nevoie urgentă !

Cineva e împușcat și e pe moarte.

- Bine. Vă rog, grăbiți-vă ! - Haide, Kate. Sună-mă.

Să nu întârziați. Bine. Ce prostie...

De ce nu mai aduci gheața aia ?

Nu, vă rog.

- Gheață ! - Imediat !

Spune-mi povestea cu pasărea.

Spirit.

Ai zis că există o poveste.

Era un tip bogat... care voia să i-o paseze fostei lui.

Ea n-a vrut-o.

Așa că a trebuit s-o duc la Protecția Animalelor.

Apoi m-au sunat să vin să te iau pe tine.

N-am mai avut timp, așa că...

A rămas la mine.

Asta e tot ?

N-am zis că e o poveste grozavă.

Nu, dar ai zis că e o poveste lungă...

ceea ce te face să crezi că e ceva interesant.

Asta a fost scurtă și plictisitoare.

Bine. Vrei să ți-o spun din nou ?

S-o iau pe îndelete ?

Poate să mai adaug niște adjective ?

- Da, spune-o din nou. - Ești gata ?

Da, dar ia-o pe îndelete.

De unde ai știut...

E o poveste lungă.

În regulă.

- Avertisment... - Trebuie să ții apăsat în continuare.

Mă ocup eu.

- Unde e gheața aia ? - Da, da, acum vine !

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

E pasiv-agresivă.

Pune-o chiar acolo.

Poate cu ambele mâini, da ?

Trebuie să oprești sângerarea.

Credeam că eu am făcut partea grea.

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

- Hank, Hank ? - Se impune intervenție.

Trebuie să te ocupi de asta.

Bine.

Care e codul ?

Este £37215.

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

este prea ridicată, se impune intervenție.

A mers ?

Băieți !

Tipii ăia sunt înarmați !

- Ce fac ? - Calmează-te !

Comportă-te normal.

Bine, calm. Comportă-te normal.

Normal. Pot face asta.

Sun-o pe asistenta aia.

Adu-i aminte ce-i facem familiei ei...

dacă strică treaba.

Salut. B... Bună ziua, prietene.

Hei, amice. Te pot ajuta cu ceva ?

Spre binele tău...

chiar sper că da.

Parcă ai vrea s-o chemi pe mă-ta.

De ce pari că-ți vrei mămica ?

Nu-mi vreau mămica.

Atunci de ce tremuri ?

E-eu... nu... nu tremur.

- Atunci ce dracu' e asta ? - Intră acum !

Intră chiar acum !

Haide, haide !

Dă-mi cheile.

Mai târziu o să vă dați seama...

că sunt de partea celor buni.

S-ar putea să-ți ia mai mult de „mai târziu azi”.

Bine.

La naiba ! Haide !

GOLD COAST

E-n regulă, ține apăsat. Ține apăsat.

Așa. Așa. Așa.

- Nu, nu, nu, nu, nu. - Ce dracu' înseamnă asta ?

A intrat în șoc hipovolemic... și are hemoragie internă.

- Nu o pot opri. - Cum adică nu poți...

- Îi administrez... - Fă ceva odată !

Îi pun perfuzii...

dar sângerează prea abundent.

I s-a rupt artera gastrică.

Nu mai am ce să-i fac.

Rezistă, Ben.

Hank.

Da, da, sunt aici, sunt aici.

Când ajungi la Paris...

toți o să-ți zică: „Cumpără macarons”.

O capcană pentru turiști.

Mergi în Montmartre.

Trebuie să cumperi chouquettes.

Asta ar face o adevărată francofilă ca Isabel.

Crede-mă pe cuvânt.

Hei, ai încredere în mine.

Ben ?

Ben ?

Ben.

Ben ?

Nu...

Îmi pare foarte rău, domnule.

A murit.

Nu.

Nu-l putem lăsa pe jegul ăsta să ajungă la spital.

Gulf Charlie 411, Gulf Charlie 411...

urgent, urgent, s-au tras focuri de armă.

Urmărire cu viteză mare în desfășurare.

Hai, Hank !

Kate, e o asistentă.

Cea care îi ajută pe oamenii ăștia e o asistentă.

Stai, ce ? O asistentă ?

Da.

Câte are Ellie ?

Nu știu, Hank. E o întreagă echipă.

Mai ai vreo altă informație ?

Nu.

- Julie... - Oprește-te !

Kate ?

Sunt 50 de miligrame de vecuroniu.

Îți promit că n-o să simtă nimic.

Dă-mi telefonul, Kate.

Dă-mi-l dracului odată !

Trage perdeaua.

Scapă-mă de polițiștii ăștia de pe urmele mele !

Hai odată !

Deșurubează butelia de oxigen !

Ce ? De ce ?

Stai, stai, nu !

Acum arunc-o prin spate !

Te omor, piticule !

Ține-te bine !

- Unde sunt bengalele ? - De ce ?

Nu e momentul să-ți explic !

Sunt în torpedou !

Cum funcționează, Julie ?

Doar urmărești lista de donatori și apoi...

- Suni la cine dă mai mult ? - Crezi că e vorba de bani ?

Vrei să omori o fetiță.

- Termină, Kate ! Taci odată ! - Fiica mea.

Stai jos sau ceva. Nu înțelegi nimic, clar ?

Te rog, taci.

- Cât, Julie ? - Îți jur, Kate !

Cât valorează viața fiicei mele ?!

N-a fost ideea mea ! Îți jur !

Doar că...

Îmi pare rău.

Îl au pe fratele meu.

Să mă ajute cineva ! Am fost răpiți !

- Stați, el e ! - Stai pe loc !

- Ascultați, ascultați ! - Nemișcat !

- Ascultați ! - La pământ !

Ascultați-mă acum !

E vorba de transplantul lui Ellie Baker !

Nu-ți mai spun a doua oară !

- N-am de gând să... - La pământ !

E Hank Malone ?

Coboară armele.

Coborâți-le !

Domnule Malone, vă rog să mă urmați.

- Da. - În regulă.

E vorba de fratele meu, înțelegi ?

E chirurg și l-au răpit...

și-l obligă să facă operația...

Donnei Zaldívar.

Îmi pare atât de rău, Kate...

dar nu am de ales.

- Cum e ea ? - E bine.

Rezistă.

E deja pregătită pentru operație.

Are o armă !

Dacă ataci regele, ar fi bine să nu ratezi.

La dracu' !

La dracu'.

Dumnezeule !

Acum te ascunzi ?

Credeam că vrei să bem o bere.

Nu ?

Geanta e la mine...

Bine.

Pierdeți mult sânge, domnule Malone.

Mai am destul.

Hei ! Lasă arma jos...

Hei ! Lasă...

La naiba cu porcăria asta...

Nemernicule !

Dumnezeule ! A tras în paznic !

Fugiți ! Fugiți !

Mori, cățea !

Ți-aș propune să împărțim, dar...

unul dintre noi trebuie să moară azi.

Da ?

Tu !

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

este prea ridicată, se impune intervenție.

Avertisment: temperatura de stocare...

a organului este prea ridicată.

Se impune intervenție.

Avertisment: temperatura de stocare...

a organului este prea ridicată.

Se impune intervenție.

Ajutor ! Să mă ajute cineva !

Stai, stai, stai !

Am nevoie de un minut.

Hai să luăm o pauză.

Ajutor !

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

este prea ridicată, se impune intervenție.

Da, cum zici tu.

Vă rog, vă rog, vă rog, vă rog !

Hei.

Nu. Nu, vă rog.

Hei !

Vă rog...

- Îmi pare rău. - Nu !

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

este prea ridicată, se impune intervenție.

Stai, stai, stai, stai ! Nu trage încă.

Îți plac numărătorile inverse, nu-i așa ?

Da.

Ai făcut deja două azi, e ca...

de parcă ar fi semnătura ta.

Da.

Ce-ar fi să încep eu una ?

Bine, fie.

Să începem cu trei.

Trei ?

- Doi. - Nu mă grăbi.

Doi.

Știi la ce m-am gândit acum ?

La ce ?

Mă-ta o să moară la închisoare din cauza ta.

Unu !

Avertisment: temperatura de stocare a organului...

este prea ridicată, se impune intervenție.

Ajutor, vă rog, ajutor !

Vă rog, ajutor !

Grăbiți-vă, vă rog frumos !

Poliția !

DUPĂ O SĂPTĂMÂNĂ...

Bună, scumpo.

Da.

Putem merge acasă acum ?

Da.

Ne-am trezit ?

Am aici un pacient care vrea să vă salute.

Vi-l las aici.

Mulțumesc.

Nu glumeai, așa-i ?

Despre ce ?

Nu ești genul de om cu care să-ți pui mintea.

Mulțumesc. Mulțumesc.

Nu l-am cunoscut pe Ben Bishop...

dar trebuie să fi fost un om cu adevărat deosebit.

Îmi pare atât de rău.

Un doctor a zis că o femeie norocoasă din Sydney...

a primit o inimă nouă datorită lui.

Ei bine, avea o inimă incredibilă.

Da, chiar avea.

Ești prea mare pentru scaunul ăla cu rotile.

Știai asta ?

Ce ?

Să știi că...

m-am simțit cam înghesuit când m-am așezat.

Vrei să jucăm 21 de întrebări ?

M-am tot plimbat prin spitalul ăsta...

în scaunul ăsta atât de mic și plictisitor...

întrebându-mă dacă mă va întreba cineva asta.

Ești tată ?

Am fost.

Am avut o fetiță.

Cum o chema ?

Isabel.

Mi se pare un nume frumos.

Și eu cred la fel.

Bine. Hai s-o facem.

Jucăm sau nu mai jucăm ?

- Da. - În regulă.

E făcut de om ?

- Da. - Serios ?

Bine. Este...

PARIS

Mulțumesc.

Grozavă recomandare, amice.

Pisicii îi plac muzeele mai mult primăvara.

Le chat préfère les musées au printemps.

Te iubesc din toată inima mea.

Traducere: Rares