Original subtitles

Germania

�n 1917, Europa e �n r�zboi.

�n Germania, ca peste tot,

femeile muncesc �n locul b�rbatilor.

B�rbatii sunt sau morti, sau pe front,

sau prea b�tr�ni.

�ntr-o statie de metrou din Berlin,

c�tiva soldati aflati �n permisie

g�sesc v�duve si logodnice

�nc� z�mbitoare �n fata camerei.

Acas�,

unul dintre soldatii germani,

arat� cum se foloseste masca de gaze.

A adus un dar minunat, ca o comoar�:

O banan�.

E un cadou rar �n aceast� tar� sec�tuit�.

Sunt at�tia care mor de foame dup� blocada naval� britanic�.

Germania se pr�buseste �ntr-un haos apocaliptic.

APOCALIPSA PRIMUL RAZBOI MONDIAL

�n acest fragment

dintr-un film propagandistic,

Monstrul Tuberculozei,

�i p�ndeste pe copiii germani.

Ratiile de alimente sunt micsorate

la 1000 de calorii pe zi.

Pe durata r�zboiului, vor muri

de malnutritie 400.000 de civili.

Victor Klemperer, intelectual stimat mai t�rziu,

supravietuieste acestui chin.

Scrie:

"Nu e genul meu s� fiu obsedat de m�ncare."

"Acum m� culc si m� trezesc h�mesit,"

"si sl�bit, cu imaginatia epuizat�."

"Si nu-mi d� pace g�ndul:"

"De-as avea mai multi cartofi!"

Kaizerul Wilhelm al II-lea continu�

s� se bucure de mese copioase.

�n anturajul lui nu se preocup�

nimeni de soarta civililor

c�nd, �n 1917, un milion de soldati germani

c�zuser� deja pe front.

Dr. Suckau din Frankfurt scrie:

"Doamna X, de 45 de ani,"

"m�ritat� de 11 ani, cu un copil de 10 ani si unul de 4 ani,"

"o femeie s�n�toas�,"

"ordonat� si muncitoare,"

"mereu vesel�."

"Acum patru s�pt�m�ni, sotul ei a fost ucis �n lupt�."

"A dat drumul la gaz,"

"nemaiput�nd s� suporte durerea."

�n transee,

dup� trei ani de r�zboi,

oamenii asteapt� disperati finalul, plini de furie.

PARTEA 4 FURIA

�n 1917, germanii au trecut �n defensiv�, pe frontul de vest.

Sunt hot�r�ti s� mentin� teritoriile

cucerite din nordul Frantei si Belgia.

Pe frontul de est, Germania ocup� 800.000 de kmp din Imperiul Rus.

Rusia, februarie 1917.

Tarul Nicolae al II-lea e �nc� pe front,

comand�nd armata.

�n capital�,

tarina guverneaz� �n locul lui.

Rusii o ur�sc,

convinsi fiind c� e spioan� german�.

Rasputin e mort.

A fost asasinat din cauza influentei asupra tarinei.

�n aceast� atmosfer� de nebunie si de fervoare religioas�,

tarul �nfrunt� o tragedie, obolul mortii.

Un milion si jum�tate de soldati rusi au murit.

Aproximativ 5 milioane au fost r�niti.

O fabric� de proteze din Kiev

ar trebui s�-i aline pe cei amputati.

In loc de asta, simbolizeaz� un regim schilod.

R�zboiul i-a amputat Rusiei

fortele vitale: bog�tia si vigoarea.

Armata ruseasc� �ncepe r�zvr�tirea.

Multi soldati fug din post

ca s� se al�ture sotiilor care demonstreaz�

la 23 februarie 1917 �n Sankt Petersburg,

�mpotriva r�zboiului, foametei

si absenta sotilor lor.

Li se al�tur� studenti si muncitori.

E �nceputul Revolutiei Ruse.

In capital�, garnizoana

r�spunz�toare de ordine,

se al�tur� rebelilor.

Pancartele proclam�:

"Poporul si armata!","Pace".

"Tr�iasc� Republica!"

si "Jos regimul vechi!"

La 15 martie 1917, Nicolae al II-lea abdic�.

E filmat aici pentru ultima oar�, l�ng� cele patru fiice,

marile ducese,

si unicul fiu si mostenitor, tareviciul Alexei

hemofilic si prea slab s� conduc�.

Nicolae al II-lea cauta un alt succesor.

Dar fr�m�ntarea a ajuns

la nivelul �n care Sovietul,

consiliul revolutionar din capital�,

cere sf�rsitul dinastiei Romanov,

cea care a aruncat Rusia �n r�zboi.

Un guvern provizoriu,

condus de Ministrul Justitiei,

socialistul Aleksandr Kerenski

accept� ca tarul detronat

s� plece �n exil.

Nicolae al II-lea, aflat �n arest la domiciliu,

�i cere azil politic v�rului s�u,

George al V-lea, regele Angliei.

In timp ce asteapt� r�spunsul, tarul scrie �n jurnalul s�u:

"Azi am aranjat c�rtile si lucrurile,"

"aleg�nd ce voi lua �n Anglia."

Plecarea familiei e am�nat�,

deoarece copiii au f�cut pojar.

Spre amuzamentul lor,

tarina i-a ras pe cap.

Dar au pierdut un timp pretios.

In Anglia, George al V-lea, nu vrea

s�-si riste popularitatea sau tronul.

Teama r�sp�ndirii revolutiei

b�ntuie guvernul britanic.

E descurajat �n mod oficial,

s�-l primeasc� pe Nicolae al II-lea si �ntreaga sa familie.

George al V-lea �si abandoneaz� v�rul,

care �i seam�n� at�t de bine.

Marile imperii,

�ncep s� se destrame.

In Rusia, va pune revolutia cap�t r�zboiului?

Nu, fiindc� Kerenski,

capul guvernului provizoriu,

are nevoie de ajutorul aliatilor englezi si francezi.

Si el marseaz� pe tema patriotismului.

Kerenski pl�nuieste o ofensiv�.

Se bizuie pe victorie, ca s� uneasc� poporul rus

sub regimul lui democratic si republican.

Aliatul Germaniei, Imperiul Austro-Ungar,

se clatin� si el.

Poporul moare de foame din cauza blocadei.

Anul trecut, Viena �si �ngropa �mp�ratul,

pe Franz Joseph,

care a murit la 86 de ani,

dup� o domnie de peste jum�tate de secol.

FUNERALIILE LUI FRANZ JOSEPH

A prins dezastrul provocat

cu ajutorul lui,

dup� asasinatul de la Sarajevo din 1914.

Generalii lui l-au silit s� intre �n r�zboi.

Acum jum�tate de armat� e lichidat�.

Ce poate opri m�celul?

In cartea, "Lumea de ieri", Stefan Zweig,

surprinde pesimismul predominant.

Scrie:

"Treptele templului p�cii"

"sunt ude de s�nge."

E o mostenire grea

pentru noul �mp�rat, Carol I.

La 29 de ani, Carol e constient de fragilitatea

imperiului s�u dup� �nfr�ngerile sale

si cererile de independent�

ale supusilor cum ar fi cehii, slovacii sau maghiarii.

Carol a luptat pe front.

Ur�ste r�zboiul.

Se opune tacticii atacurilor inutile, cu pierderi omenesti imense.

El si Zita, t�n�ra lui sotie, sunt catolici evlaviosi.

Cel mai mult �si doreste s� fac� pace.

Se teme de flac�ra revolutiei ce vine din Rusia. Spune:

"Tumultul revolutionar"

"va m�tura totul �n cale."

"Dac� noi, monarhii, nu facem pace,"

"poporul o va face peste capetele noastre."

In martie 1917, trimite o propunere secret� de pace la Paris,

care intereseaz� Franta si Anglia.

Dar Carol I refuz� s� �i fac� concesii Italiei

si negocierile esueaz�.

In Germania, Kaizerul Wilhelm al II-lea,

...sugereaz� ca beligerantii s� accepte pacea separat�

si amenint� s� invadeze aliatul s�u, Austria.

Kaizerul Wilhelm al II-lea, face si el

propuneri de �ncetare a ostilit�tilor.

Germania va p�stra teritoriile cucerite,

adic� Belgia, nordul Frantei si, fireste, Alsacia si Lorena.

Franta refuz� categoric

propunerile de pace ale nemtilor.

Acest lucru �nt�reste pozitia armatei germane,

condus� de feldmaresalul von Hindenburg...

...si de acum �nainte,

de adev�ratul conduc�tor al Germaniei,

generalul Ludendorff.

La Berlin, Ludendorff e preocupat de grevele

si fr�m�nt�rile sociale,

ce se identific� cu evenimentele din Rusia.

In fabricile de munitie lucreaz�

de trei ani doar femei epuizate

si soldati care nu mai pot lupta pe front.

Faimosul Burgfrieden, uniunea socialistilor cu guvernantii,

care a sustinut r�zboiul, �ncepe s� se destrame.

Lideri socialisti importanti p�r�sesc partidul

si fondeaz� Miscarea Revolutionar� Spartacus,

care cere �ncetarea imediat� a r�zboiului.

Ludendorff nu vede dec�t o solutie,

o victorie german� c�t mai rapid�

si �ngenuncherea Angliei

cu ceea ce el numeste

"r�zboiul total cu submarine."

Aceast� decizie va schimba cursul istoriei.

100 de submarine germane trebuiau

s� atace orice vas comercial,

inclusiv ale statelor neutre,

�mpotriva legilor internationale.

Cancelarul german, Bethmann-Hollweg,

se teme de interventia Americii. El spune:

"Germania e pierdut�."

"Untersee-boat," prescurtat "U-boat,"

submarinele germane

primesc ordin s� torpileze orice vas

care aproviziona Anglia,

inclusiv pe cele americane.

Amiralii germani calculeaz� c�,

dac� scufund�

500.000 de tone de nave lunar,

Anglia va capitula �n sase luni,

�n timp ce SUA, dac� ar intra �n r�zboi,

n-ar fi pregatit� mai devreme de un an.

Incepe prima b�t�lie a Atlanticului.

Acesti comandanti de submarine

sunt noii eroi ai Germaniei.

Printre ei e urmasul unor emigranti francezi,

acum devenit prusac model,

Lothar von Arnauld de la Peri�re.

Submarinul lui, U-35, a ap�rut

�ntr-un film propagandistic.

Cu m�ndrie,

ia celebrul registru Lloyd,

de la compania de asigur�ri maritim� britanic�,

care contine toate navele din lume,

si taie ultimul vas scufundat.

Lothar von Arnauld de la Peri�re va scufunda 200 de nave,

adic� peste 500.000 de tone, ceea ce e un record.

Scrie:

"As fi preferat s� duc"

"b�t�lii navale adev�rate"

"dec�t s� distrug vase ne�narmate".

"Dar am avut grij� ca echipajul"

"s� fie �n b�rci de salvare.

"I-am �ndreptat spre cel mai apropiat port"

"si le-am scufundat nava."

In realitate, germanii,

v�zuti aici s�rb�torind o victorie,

arareori se preocupau de soarta inamicilor de pe navele scufundate.

Echipajele de pe vasele comerciale

n-au sanse �mpotriva submarinelor.

1.700 de soldati francezi de pe nava de transport Gallia,

n-au sanse �mpotriva lui Arnauld de la Peri�re,

care le-a scufundat nava f�r� mil�.

R�zboiul total cu submarine confirm�

temerile negre ale cancelarului.

La 19 martie 1917,

trei vase comerciale americane

sunt scufundate �n Atlantic.

Aceast� �nt�mplare �i permite

presedintelui Woodrow Wilson s� actioneze.

Ii trebuie o scuz�

ca s� implice America �n r�zboi.

Wilson nu mai putea fi pacifist.

Pentru el, Franta e leag�nul Declaratiei Drepturilor Omului.

Dac� ameninti Franta, ameninti democratia. El declar�:

"America e onorat� s�-si verse s�ngele pentru principiile care au fondat-o,"

"fericirea si pacea pe care pune pret."

Dar nu ajut� Franta si Anglia

doar din principiu.

Cele dou� t�ri au o datorie de dou� miliarde de dolari fat� de SUA.

Datoria nu va fi pl�tit� niciodat�

dac� Germania c�stig� r�zboiul.

Dar America a profitat de neutralitatea ei.

Dup� o criz� economic� lung�,

fabricile americane �nfloresc

datorit� exportului de conserve,

bumbac, minereu si explozive,

pentru industria de r�zboi.

America a devenit puternic�.

Wilson vrea s� joace un rol de frunte

�n lumea care va ap�rea dup� r�zboi.

Totusi, �n 1916, c�nd candida pentru a fi reales,

Wilson le promisese votantilor de origine german�

c� America r�m�ne neutr�.

Presa prefer� izolationalismul

si se opune interventiei militare.

Cum s� �ntoarc� Wilson opinia public�,

�n favoarea r�zboiului?

Dup� atacurile cu torpile,

izbucneste o alt� criz�, d�ndu-i ap� la moar� pentru pozitia lui.

Cu un an �nainte, cavaleria SUA

intervenise �n Mexic

din cauza unui act de sabotaj de-a lungul granitei.

Wilson crede c� Mexicul

e finantat de Germania,

pentru a crea tulbur�ri �n SUA.

Spionii englezi intercepteaz�

o telegram� german�

�n care i se promite Mexicului,

statele Texas si Arizona

dac� �nving germanii.

Aceasta telegram� �i ofer� lui Wilson,

pretextul �ncet�rii izolationalismului

si s� conving� Congresul ca s� declare

r�zboi Germaniei,

la 6 aprilie 1917.

SUA intr� �n r�zboi �mpotriva Germaniei si aliatilor ei.

Se uneste cu Imperiul Britanic, �ntins din Canada p�n� �n Australia,

cu Franta si coloniile ei, cu Rusia, Italia, Belgia, Serbia,

Grecia, Portugalia si Japonia.

Conflictul devine acum cu adev�rat un r�zboi mondial.

La 24 aprilie, maresalul Frantei, Joffre,

viziteaz� SUA pentru a promova alianta.

Prezenta lui trezeste �n poporul american

dragostea pentru Franta.

In 1781, marchizul de Lafayette,

sprijinise R�zboiul de Independent�.

"Lafayette, suntem aici!"

va deveni cur�nd strig�tul de lupt� american.

In Franta exist� deja o escadril� Lafayette,

format� din voluntari.

Steagul francez flutur� al�turi

de steagul american si britanic,

iar pe pancarte scrie:

"Iadul e prea bun pentru nemt�l�i."

In ciuda entuziasmului prematur,

a discursurilor patetice, en defensa de la Democracia,

paradelor uriase si impresionantelor

demonstratii ale m�retiei sale,

America aproape c� nu are armat�.

Are doar 125.000 de soldati,

inclusiv 15.000 puscasi marini,

singurii soldati adev�rati.

E nevoie urgent� de voluntari.

Americanii fac la fel ca britanicii

si creeaz� un poster pe care apare Unchiul Sam spun�nd :"Pe tine te vreau!"

Autorit�tile asteapt� un milion de voluntari.

Dar, dup� sase s�pt�m�ni, s-au oferit doar 80.000.

Pentru americani, r�zboiul e departe.

Inc�-si amintesc ororile R�zboiului Civil,

�ncheiat acum 15 ani.

Apare "Legea recrut�rii pentru serviciul militar".

La �nceput, antrenarea recrutilor e rudimentar�.

Nu e nimic preg�tit, cu exceptia sergentului de instructie.

Nu sunt destule uniforme.

Pustile sunt imitatii de lemn.

Tunurile sunt si ele imitatii.

In schimb, recrutii se pricep

la luptele de strad�,

abilitate deprins� �ntr-o tar�

cu o istorie �ns�ngerat�.

In cur�nd, acesti oameni

vor fi trimisi �n adev�ratul r�zboi.

Dar nu vor ajunge �n Europa,

dac� submarinele germane

vor continua atacurile.

Se ia decizia s� se �narmeze navele

si s� se organizeze convoaie

ap�rate de distrug�toare.

Distrug�toarele sunt vase mici de r�zboi rapide si manevrabile,

cu echipaj antrenat

s� dibuiasc� periscopul submarinelor.

Au �nc�rc�turi de ad�ncime,

canistre cu explozive

aruncate peste bord,

reglate s� explodeze la o anumit� ad�ncime.

Submarinul poate fi scufundat

sau silit s� ias� la suprafat�.

Cresc pierderile Germaniei

si convoaiele reusesc

s� duc� provizii �n Anglia si Franta.

In prim�vara anului 1917,

Franta era de trei ani �n r�zboi.

Ofensiva dezastruoas� din nord,

pe platoul Chemin des Dames,

a gr�bit criza fr�m�nt�rilor

din armata francez�.

Soldatii nu pricep

de ce comandantii

insist� pe atacuri sinucigase.

Generalul P�tain e acum comandantul suprem al armatei.

Se stie c� e preocupat

de bun�starea soldatilor,

spre deosebire de altii.

Soldatii �ns�rcinati cu filmatul

reliefeaz� popularitatea lui.

P�tain e portretizat ca un p�rinte binevoitor

�ntr-o scen� axat� pe domolirea fr�m�nt�rilor trupelor.

Bea din vinul prost si, dup� ce gust� supa, d� ordin s� se fac� mai bun�.

Le ofer� tig�ri.

Expresia solemn� vrea s� exprime

ce comandant hot�r�t si m�ret este.

Curtile martiale au judecat

3.500 de procese cu r�zvr�titi.

1.380 dintre ei au fost condamnati la ani grei de �nchisoare.

600 au fost condamnati la moarte. 57 au fost executati,

dup� cum se vede �n aceste imagini clandestine.

In prim�vara lui 1917,

�ntr-o misiv� confiscat� de cenzura militar�,

un soldat francez scrie:

"Dac� ar sti femeile c�t e de r�u,"

"s-ar �mpotrivi r�zboiului."

"Ar striga c�-si vor sotii �napoi"

"si s� se termine cu r�zboiul."

O alt� scrisoare interceptat� de la un soldat

din Regimentul de Infanterie 36:

"Am protestat odat� cu ceilalti."

"Sunt s�tul de r�zboi."

"Draga mea sotie, ai mil� de sl�biciunea mea."

"Iart�-m�, dar m-am s�turat de r�zboi."

Caporalul Louis Barthas prefer� s� scrie �n carnetul lui:

"In timp ce scriu, izbucneste Revolutia Rus�."

"Soldatii slavi,"

"supusi unei discipline de fier,"

"care merg la m�cel ca niste sclavi,"

"si-au rupt lanturile."

"Dar simpatizantii s� aib� grij� ce zic",

"c�ci �i paste Curtea Martial�."

"Nicio scrisoare nu pleac� nedeschis�."

10 miliarde de scrisori au fost primite

pe tot parcursul r�zboiului.

Pe cei mai multi b�rbati,

asta i-a tinut �n viat� departe de cas�.

Soldatii stiu c� exist� riscul

de a fi citite de c�tre functionarii indiscreti

la controlul postal.

Soldatul Maurice Drans, de 26 de ani,

din Regimentul 262 Infanterie

�i scrie lui Georgette:

"Iti scriu aceste r�nduri, pentru c� te iubesc.

"Cu bratul meu �n jurul g�tului t�u,

"simt s�rut�rile tale si m� voi revigora."

Iunie 1917.

Mii de soldati se �ntorc...

...cu permisii mai lungi acordate de Petain,

ca si cum ar fi acceptat revendic�rile lor.

Dar aplic� doar legea,

p�n� acum ignorat�,

care le acord� soldatilor

7 zile libere, la fiecare 4 luni.

Dintr-o dat�, mii de oameni

se pot �ntoarce acas�.

Unul dintre ei este soldatul Gaston Lavis,

care la cei 40 de ani, a fost la Verdun.

C�nd ajunge la Paris, are un gust amar.

El spune:

"La nimeni nu le pas� de noi si noi suntem sacrificati."

"Noi suntem str�ini, enervanti, fugiti dintr-un loc."

"R�zboiul �i �mbog�teste pe oportunisti.

"�n spatele acestuia, are loc un festin."

Trebuie s� ne imagin�m mizeria sexual�

la multi dintre acesti oameni.

Cu salariul s�u ridicol,

ei pot pl�ti numai prostituate care fac sacrificii:

50 de clienti pe zi.

Soldatii din sectorul nordic,

�naintea unei ofensive,

ei sunt �n atentia

serviciului cinematografic al armatei franceze,

care-i arat� �ntr-o tab�r� de vacant�

�n Malo-les-Bains, pe plaja din Dunkirk.

Marea, �n luna iunie, este �nghetat�.

Femeile lor intr� �n grev� �n orasele mari,

din cauza exploat�rii, mizeriei si singur�t�tii.

Toti se �ntorc �n g�urile lor,

pesteri, spre disperarea lor.

Multi trec printr-un fel de halucinatii,

precum unul dintre cei mai mari poeti francezi,

Guillaume Apollinaire, fost ofiter de artilerie

�nainte de a fi r�nit grav.

El scrie:

"Armele, organele genitale,"

"impregneaz� dragostea pe p�m�nt."

"Este timpul instinctelor s�lbatice."

"R�zboiul este ca dragostea."

Revoltele se sting

din cauza resemn�rii,

neajutor�rii si lipsei de coordonare cu grevele

si protestele din fabricile de acas�.

Dar armata francez� nu mai are

puterea altor ofensive.

Sosirea primelor trupe americane,

aduce o raz� de sperant�.

Dup� ce au trecut Atlanticul

�n ciuda submarinelor germane,

comandantul corpului expeditionar

american debarc� primul.

Generalul John Pershing, de 57 de ani,

e abia venit din r�zboiul cu Mexicul.

Ajunge la Boulogne la 13 iunie 1917.

Francezii �i admir� aerul cazon

si tinuta elegant�.

Parizienii �l primesc

cu o sperant� n�scut� din suferint�.

Ca prim gest, aduce un omagiu

con el Mariscal Joffre, la morm�ntul marchizului de Lafayette.

La 4.800 km de cas�, armata american� lupt� pentru voi.

La 23 iunie 1917,

primarul orasului Saint-Nazaire

afiseaz� acest anunt:

"In c�teva ore,"

"trupele americane"

"vor debarca la Saint-Nazaire."

"Le dator�m cea mai prietenoas� primire."

"S�-i aclam�m pe aliatii nostri �n marsul lor!"

"S� flutur�m steagurile �n onoarea lor!"

"Marea Republic� american�..."

"...lupt� al�turi de noi"

"pentru aceleasi idealuri de civilizatie,"

"dreptate si onoare."

"Tr�iasc� SUA!"

"Tr�iasc� Franta!"

In cur�nd vor fi un milion de soldati americani.

La �nceput au purtat p�l�ria de campanie,

dar au trecut rapid

la casca britanic�.

Chiar si-asa, sunt usor de recunoscut.

Fac pe grozavii, cu z�mbete prietenoase.

Francezii le spun: "sammies",

de la "Unchiul Sam."

La r�ndul lor, francezilor li se spune "broscari",

fiindc� se stie c� m�n�nc� picioare de broasc�.

Caporalul Charly Bell, de 20 de ani,

din Boston, Massachusetts, scrie:

"Oamenii �stia beau vinul ca pe ap�."

Prea tineri s� bea acas�,

americanii dau de gustul vinului.

Un alt soldat trimite la "New York Tribune":

"Venim s� lupt�m pentru Franta,"

"dar suntem coplesiti de oameni lacomi,"

"care v�d la noi numai banii."

Dar, �n general, trupele americane sunt populare oriunde s-ar duce.

Un ziar parizian public� o scrisoare adresat� redactiei:

"Sunt cea mai fericit� v�nz�toare"

"si voi fi cea mai fericit� femeie"

"c�nd mi se va spune doamna Robinson."

Francezii si englezii

vor s�-l forteze pe Pershing s�-i integreze pe soldatii americani �n unit�ti franceze.

Pershing refuz�.

Insist� s� r�m�n� o armat� american�.

El spune:

"Nimeni nu pune vin nou �n burdufuri vechi."

Ca o concesie f�cut� aliatilor,

�i trimite pe soldatii negri �n unit�tile mixte.

Soldatii afro-americani

sunt uimiti de primirea ce li se face.

Acas�, acesti nepoti de sclavi

�nc� tr�iesc sub ap�sarea segreg�rii.

Comandantul lor francez, generalul Goybet, spune:

"Nu vom uita nicic�nd eroismul"

"camarazilor nostri"

"afro-americani."

Dar, egalitatea,

pentru liderii armatei franceze,

este moartea f�r� nicio distinctie.

Dar �n armata american�, afro-americanilor,

li se dau �ndatoriri �n spatele frontului.

Ei aduc �n Lumea Veche

muzica Lumii Noi.

Jazz-ul, un sunet necunoscut si revolutionar.

Si aici, �n acest spital militar francez

un celebru muzician de jazz din Harlem,

James Reese-Europa,

interpreteaz� pentru r�niti,

celebrul s�u "Memphis Blues".

Preg�tirea americanilor

va trebui s� fie finalizat�

de instructori britanici sau francezi

care zic c� tinerii recruti americani

nu sunt antrenati satisf�c�tor.

Trebuie s� le creasc� nivelul de preg�tire.

Va dura p�n� �i vor transforma �n soldati adev�rati.

In plus, echipamentul lor are multe lipsuri.

America �nc� nu-si poate dota trupele.

Trebuie s� cumpere de la Franta 2.500 de tunuri,

11 milioane de obuze,

50.000 de mitraliere,

200 de milioane de cartuse,

4.500 de avioane si cel mai important,

235 de tancuri Renault FT.

Acest tanc revolutionar a fost primul blindat cu turel� rotativ�.

E important pentru tactica �n miscare

pe care o urm�reste Pershing.

Pentru a finanta aceast� achizitie imens�,

SUA emite un num�r imens de titluri de stat.

"Charlot vagabondul", jucat de Charlie Chaplin,

cel mai cunoscut actor de atunci,

�i �ndeamn� pe spectatori s� cumpere

titluri de stat "Libertate".

Si francezii s-au obisnuit cu cereri

de cump�rare a titlurilor de stat,

precum cet�tenii tuturor t�rilor

care lupt� s�-l doboare pe Kaiser.

Cinefilii sunt cei mai vizati.

Intr-o scen� celebr� a filmului mut,

un soldat se adreseaz� publicului

�n timp ce un actor citeste replicile din culise:

"Doamnelor si domnilor,"

"nu pot s� spun dec�t at�t:"

"Subscrieti!"

Cheltuielile de r�zboi dep�sesc de 50 de ori

estimarea din 1914.

Industriasii ca Renault,

Ford, Krupp si Citro�n se �mbog�tesc.

Amplasate �n Arondismentul 15 din Paris,

fabricile Citro�n scoteau 26 milioane de obuze.

In larma infernal� a atelierelor,

pe salarii mizere, femeile lucreaz�

11 ore pe zi, inclusiv duminica.

La 1 iulie 1917,

George al V-lea, regele Angliei, soseste pe continent.

E a 400-a vizit� pe front.

Pe dunele coastei M�rii Nordului,

belgienii prezint� onorul.

Albert I, monarhul belgienilor,

rezist� eroic cu ce a mai r�mas din tara lui.

Albert I e v�rul regelui George.

Am�ndoi au origini germane.

Sunt descendentii casei Saxa-Cobourg-Gotha.

Regele George al V-lea a decis s�-si schimbe numele.

Pe viitor, familia britanic� regal�

se va numi "casa Windsor".

George al V-lea e �ngrijorat.

Submarinele germane

�i �nfometeaz� pe englezi

si fac multe victime.

Trebuie s� g�seasc� o iesire din impas.

Solutia lui e s� asedieze bazele

submarinelor din Belgia ocupat�,

aflate la Ostende si Bruges.

Conduc�torii armatei britanice

preg�tesc ofensiva din Belgia.

Comandant e feldmaresalul Haig,

poreclit "M�celarul de pe Somme".

Si armata lui Haig a trecut prin tensiuni.

306 soldati englezi au fost executati

fiindc� n-au urcat sc�rile transeei

si nu s-au av�ntat spre o moarte sigur�.

In aprilie 1917, �n atacul

pentru creasta de l�ng� Vimy,

au fost mutilati sau ucisi 10.600 de canadieni.

Pierderile au fost at�t de mari,

�nc�t e greu de g�sit alti voluntari.

In Canada, planul Londrei

de a face recrut�ri obligatorii �n imperiu

st�rneste revolte.

Primul Ministru britanic, David Lloyd George, de 54 de ani,

e �mpotriva unui nou atac

�n acest sector dificil al Flandrei,

�n care ap�rarea german�

e cea mai puternic� de pe linia frontului.

Lloyd George, politician de centru moderat,

e consternat c� au fost deja sacrificati

200.000 de soldati britanici.

Vrea s�-i astepte pe americani

s� intre �n actiune,

dar nu-i poate convinge

pe liderii militari.

Inchistati si orbi, sunt incapabili

s�-si imagineze alte strategii.

Au pl�nuit atacurile �n detaliu

pe machete cu c�mpul de lupt�.

Vor s� str�pung� liniile germane

l�ng� or�selul Passchendaele.

La 31 iulie 1917,

�ncepe ofensiva.

E o repetare a aceluiasi scenariu nebunesc,

�ncercat la nesf�rsit �n ultimii trei ani.

De data asta, artileria britanic� dezl�ntuie

un baraj cu 4 milioane de obuze,

de patru ori mai mult dec�t �n b�t�lia de pe Somme.

Dup� 15 zile de bombardament,

sunt trimise tancurile,

la fel ca acum un an, pe Somme,

dar �ntr-un num�r mult mai mare.

100 de tancuri Mark IV, niste namile de 30 tone,

dotate cu trei mitraliere sau dou� tunuri.

Culc� s�rma ghimpat�,

deschiz�nd drumul pentru britanicii

flancati de unit�ti franceze,

ca s� lanseze un atac asupra pozitiilor germane.

In ciuda barajului de foc inamic,

inaintarea aliatilor e spectaculoas�.

P�n� c�nd, brusc, aliatii se �mpotmolesc

de o catastrof� climatic�,

mai putin frecvent�, la sf�rsitul lunii iulie.

O furtun� inimaginabil�,

transform� terenul bombardat �ntr-o mare de noroi,

cum e descris� de c�pitan Edwin Vaughan,

din Regimentul 1 Warwickshire:

"Sunt gemete de ambele tabere."

"R�nitii se t�r�sc �n craterele"

"f�cute de obuze, pentru a se ad�posti."

"Ploaia continu� si apa creste �n gropi."

"Neput�ndu-se misca, r�nitii se �neac�."

"Un ofiter pl�nge l�ng� mine."

"Oamenii mei sunt socati."

"Nu putem face nimic."

"Trebuie s� m� cat�r pe cadavre."

"O m�n� se �ntinde si m� apuc�."

"Ingrozit, scot un om viu"

"din mald�rul de cadavre."

Tancurile se �mpotmolesc �n noroi.

Sunt tinte usoare

pentru tunurile germane de 77 mm.

Germanii dezmembreaz� tancurile dezafectate si recupereaz� tot ce pot.

Germania a r�mas f�r� otel pentru tancuri

din cauza blocadei aliate.

In septembrie 1917,

comandantii militari persist� �n nebunia lor.

S�pt�m�ni la r�nd,

feldmaresalul Haig reia atacul.

Solul lutos retine apa,

sporind suferinta oamenilor.

Liniile telefonice au fost t�iate.

Doar porumbeii mesageri pot trece

de grindina de foc.

Ii duc vestile oribile lui Haig,

care minimalizeaz� dezastrul �n rapoartele c�tre guvern.

Dup� planul lui Haig,

Passchendaele trebuia cucerit �n c�teva ore

din prima zi a ofensivei.

A fost nevoie de trei luni.

In sf�rsit, orasul e ocupat,

dup� luptele de strad� s�ngeroase duse de canadieni.

Soldatul Arthur Lapointe, Batalionul 22, spune:

"Passchendaele, pare un oras"

"lovit de un cataclism."

"Aceste c�mpuri ale mortii"

"nu vor mai cunoaste viata."

Fortele britanice au pierdut 217,194 de oameni,

pentru a avansa 8 km.

Iar germanii, aproximativ 300 mii.

Primul Ministru britanic, Lloyd George, spune:

"Passchendaele va r�m�ne"

"una dintre cele mai mari, s�ngeroase"

"si inutile b�t�lii din istorie."

Medicul militar canadian, John McCrae,

scrie "Pe-al Flandrei c�mp",

una dintre cele mai emotionante poezii scrise vreodat� despre r�zboi.

"Pe c�mpul Flandrei, �nfloresc maci."

"R�sar �n r�nduri, printre cruci."

"Noi suntem mortii, ce nu demult."

"Ne bucuram de-al vietii tumult."

"Iubeam si eram iubiti."

"Pe-al Flandrei c�mp noi am murit."

Toti ceilalti

rezist�,

sper�nd si astept�nd

ziua izb�virii.

URMATORUL EPISOD IZBAVIREA

Subtitrare: costinberca554@yahoo.ro