Original subtitles

Ne întoarcem în Rezervaţia Steve Irwin !

An de an, eu, Bindi şi Robert mergem în Rezervaţia Steve Irwin...

Acum !

... să studiem crocodilii.

E mare, e puternic şi o ştie.

Îşi adună forţele, apoi izbesc tot în jur.

Prinde-l pe partea asta !

Pe el !

Ar fi vreun lucru pe lumea asta

care să mă determine să renunţ la ceea ce fac acum ?

Da.

Să-mi văd copiii în stare

să preia de la mine ştafeta şi să lupte pentru protejarea speciilor.

AUSTRALIA ZOO, CĂMINUL VÂNĂTORULUI DE CROCODILI

Vorbeam adesea cu Steve despre visul nostru,

ca Australia Zoo să fie cel mai mare zooparc din lume.

E ca un staţiune de lux pentru animale.

Intri în contact direct cu animalele.

Le vezi, le simţi. E extraordinar !

Vrem ca animalele sălbatice să fie numeroase

şi să avem o lume frumoasă pentru generaţiile următoare.

Ducem mai departe misiunea tatei, îndeplinindu-i ţelurile.

Mă mândresc să fac parte din ceva

ce a crescut dincolo de aşteptările lui Steve.

MOŞTENIREA LUI STEVE IRWIN

Crocodilii au supravieţuit dinozaurilor, glaciaţiunilor

şi vânătorii până în pragul dispariţiei.

Sunt în vârful lanţului trofic, sunt prădători de vârf

şi există de 200 de milioane de ani.

Erau preferaţii lui Steve.

Regret, Victor. Haide, te apuc de picioare !

Te gâdil ! Aşa, băiete !

Când Steve a început să-i studieze, prin 1980,

deja se împuţinaseră drastic.

Crocodilii erau împuşcaţi şi vânaţi pentru pielea lor.

El petrecea câte o jumătate de an în sălbăticie,

prinzându-i şi încercând să-i ajute.

Steve proteja cu pasiune aceste animale.

Toţi cei din echipa de salvare muncesc cu dăruire,

ca să aflăm mai multe despre aceşti dinozauri moderni.

Studiile lui Steve trebuie duse mai departe

deoarece crocodilii de apă sărată încă sunt o specie vulnerabilă.

Aşa că anual, câte o lună,

eu, Bindi şi Robert mergem în nord, să studiem crocodilii

şi să mediem conflictele lor cu oamenii.

Sunt mânată de curiozitate, dar şi de necesitate.

REZERVAŢIA STEVE IRWIN CAPE YORK, QUEENSLAND

E cel mai uluitor loc din lume.

Sub noi vedem Rezervaţia Steve Irwin.

Rezervaţia a fost înfiinţată după accidentul lui Steve din 2006.

Aici era o fermă de vite.

Acum terenul este în proprietatea guvernului

şi am putut deschide această rezervaţie.

Această uluitoare zonă sălbatică e cât Chicago şi New York la un loc.

Aici sunt 135 ha de teren protejat.

Am venit întâia oară la Cape York cu Steve acum 25 de ani.

El se simţea ca acasă în sălbăticie.

Pentru mine, era un tărâm magic.

Iată încă unul !

Altul ! Acela e teafăr.

- Cercetează bine cuibul ! - Asta fac.

Am ajuns la fundul gropii.

O să le dăm drumul aici.

Am prins întâia oară un crocodil în ultima excursie cu tata.

Mulţumesc ! Eşti un ajutor de nădejde.

La următorul, poate mă ajuţi să fac nodurile.

- Pot s-o fac ! - Bine !

De atunci m-a captivat studiul crocodililor.

Punem nişte capcane, să prindem mâine mai mulţi crocodili.

- Da. - Bine.

Nici nu-mi mai amintesc de când studiez crocodilii.

Bindi, prinde-l de coadă !

Voiam să calc pe urmele tatei.

Eram încântată văzându-l cum lucrează.

Mă făcea să mă simt la a treia generaţie de vânători de crocodili.

Asta mă umple de mândrie.

Ne întoarcem în Rezervaţia Steve Irwin !

Anul acesta, prindem noi crocodili pentru a-i monitoriza.

Vom prinde şi cunoştinţe mai vechi, să vedem ce mai fac.

- Ce te entuziasmează ? - Să fiu cu voi.

Rolul meu principal este să mă ocup de partea ştiinţifică

şi îmi place la nebunie.

Abia aştept să prindem crocodili !

Vreau să învăţ tehnicile tatei.

Eu sunt încântată să navighez pe râu...

Ador să imobilizez crocodili.

Să vă povestesc cum a fost întâia oară.

Tocmai ne căsătoriserăm în Oregon şi am primit un telefon.

Un ticălos încerca să ucidă crocodili într-un râu din Australia.

Steve m-a întrebat dacă prefer să plecăm în luna de miere

sau să încercăm să salvăm crocodilii.

Din păcate, n-am ajuns la timp. Masculul cel mare fusese împuşcat.

Ce păcat !

I-a tras un glonţ în cap.

Şi a murit.

L-am pierdut. Mare păcat !

Dacă-i convingem pe oameni să iubească şi să ocrotească crocodilii,

vom cinsti activitatea tatălui vostru.

Toţi vom avea de pierdut fără ei.

Ar dispărea crabii de nămol şi peştii. Trebuie să-i ocrotim.

Ca să ajungem în tabără, trebuie să trecem de pasul Stones.

Ce interesant ! E cam înfricoşător.

Sunt gropi adânci, stânci uriaşe şi în râu sunt puzderie de crocodili.

Bravo ! Râul Wenlock e învolburat.

Lăsăm geamurile maşinii.

Dacă merge ceva prost, să putem ieşi cât mai repede.

- Acum urci pe prag. - Da.

Deci ăsta e pragul... Perfect !

Ce furioase sunt apele !

Ce bine !

- Să prindem un crocodil ! - Da !

- Vom prinde un crocodil. - Astăzi !

Ne simţim extraordinar când intrăm pe proprietate.

TABĂRA COOLIBAH

Frumos !

- Bună ! - Bună ziua !

Ce mai faceţi ?

Îmi place spiritul de camaraderie al echipei.

Îmbrăţişări pentru toată lumea !

Bună, amice !

Cu profesorul Craig Franklin de la Universitatea din Queensland

colaborăm de vreo 15 ani.

Bine aţi venit ! Picaţi la ţanc.

Toby este supereroul crocodililor.

Ce arşiţă !

El e şeful echipei de cercetare.

Vă voi arăta planul capcanelor. Am pus 18 de-a lungul râului.

Sunt de mai multe feluri. Unele sunt plutitoare.

Crocodilii înoată până în capcană, muşcă momeala şi o declanşează.

Avem şi o capcană de uscat.

Crocodilii ies din apă, intră, iau carnea şi capcana se închide.

De ambele părţi ale pasului Stones au fost multe apariţii.

- Care crocodil o fi ? - Cred că Drew.

Sper să-l prindem. Ar fi minunat.

Drew e al patrulea ca mărime capturat pe râul Wenlock.

E mare, e puternic şi o ştie.

Din ce ne spune Craig, traversează zilnic pasul.

Vrem neapărat să-l prindem.

E foarte important pentru studiul nostru.

Îl capturăm anual.

Dacă-l prindem iar, aflăm dacă îşi păstrează teritoriul,

dacă are rivali.

Înţelegând traiul crocodililor mari,

cunoaştem întregul ecosistem al acestor prădători de vârf.

PRIMA ZI

În fiecare dimineaţă, facem turul capcanelor.

Verific cu Toby cele 18 capcane.

Dacă vedem vreun crocodil, anunţăm baza şi îl procesăm.

Hai să prindem un crocodil !

Iată prima capcană !

Crocodilii sunt activi cu precădere noaptea.

În plus, preferă debitul ridicat al râului.

Am pus capcanele la cel mai înalt nivel al apei.

Vedem că niciuna nu s-a declanşat. Plumbul e încă acolo.

Vedem momeala chiar în faţa capcanei.

- Următoarea ! - Da.

Vedem crocodili de toate dimensiunile şi vârstele, masculi şi femele.

Cu toţii ne învaţă câte ceva despre traiul lor.

Nu e niciun crocodil, dar momeala e deplasată, e de bine.

Acum ştim unde se duc şi ce fac.

Aceste detalii ne vor ajuta să coexistăm cu ei.

Poarta e lăsată !

- În capcană e un crocodil. - Da !

REZERVAŢIA STEVE IRWIN CAPE YORK, QUEENSLAND

Poarta e lăsată. Înseamnă că e un crocodil în capcană.

Eu şi Robert verificăm dacă stă bine în capcană.

Crocodilii pot muşca prin cuşcă.

Nu vă apropiaţi de cealaltă parte a baricadei.

Am înţeles.

Pare să fie în siguranţă. Cel mai important e faptul că e la umbră.

Îl vom procesa mai târziu, după ce verificăm celelalte capcane.

E grozav că ne petrecem timpul în Rezervaţia Steve Irwin,

făcând ceea ce ne place: capturând crocodili.

Toate animalele din zonă, chiar şi de pe uscat,

o duc bine datorită crocodililor de apă sărată.

Robert e plecat cu Tobi să verifice capcanele.

Eu mă ocup de partea ştiinţifică, verificând echipamentul.

Avem trusa de suturi, transmiţătoarele... Suntem pregătiţi.

Am venit în rezervaţie tocmai pentru aceste mici dispozitive.

Le implantăm detectoare acustice în spatele piciorului din faţă.

Când trec pe lângă un transmiţător,

le aflăm poziţia de-a lungul râului.

Detectoarele prin satelit sunt diferite.

Acestea transmit poziţia crocodilului indiferent unde s-ar afla în lume.

Crocodilii nu le remarcă prezenţa şi se desprind singure după o vreme.

Perfect !

Dacă recuperăm detectoarele, obţinem date proaspete.

Acest studiu pe termen lung este esenţial pentru conservarea speciei.

Am aflat că crocodilii pot înota câte 65 km pe zi.

Se pot orienta, găsind drumul spre casă.

Aflăm cum temperatura lor reacţionează la schimbările climaterice.

Ne trebuie aceste cunoştinţe să protejăm şi crocodilii, şi oamenii.

Avem tot ce ne trebuie.

Totul e împachetat şi pregătit.

Pornim !

Dacă sună Robert, e de bine. Am găsit crocodili.

Verificăm toate capcanele înainte să sunăm la bază.

Nu. E deschisă !

Uneori, prindem unul în ultima capcană şi este singurul.

Nu, poarta e ridicată.

Poate crocodilul nu stă bine, se află în soare.

De asta îi procesăm în ordinea priorităţilor.

Capcana e închisă.

E unul înăuntru. Da !

- Nu e nimic acolo. - Nimic.

Poate a declanşat capcana din exterior.

Pe aici a intrat în apă.

Măcar vom afla momentul datorită camerei din faţă.

Camera face o serie de fotografii la interval de zece minute.

Putem vedea dacă crocodilii intră în capcană şi nu o declanşează.

I se vede aproape întregul trup în capcană.

E un animal foarte isteţ.

A înşfăcat momeala, capcana s-a închis, dar el a dispărut.

La ora 05:19.

Solzii sunt mari. Poate fi Drew.

Da, iată-l !

E crocodilul esenţial pentru studiul nostru.

Avem mare succes cu capcanele, aşa că sunăm la bază.

Bună ! Ce faceţi ?

Vom procesa primul crocodil.

- Suntem pe drum. - Pe curând !

Da !

Am prins din prima zi un crocodil.

- Abia aştept să-l văd ! - Şi eu.

E un crocodil de aproape 3 m lungime.

O să ridicăm capcana cu totul. Îi eliberăm zona capului.

Îi legăm fălcile cu sfoară.

Apoi îl scoatem din capcană, îl aducem aici şi-l legăm.

Când Terri va sări pe el, să nu deschidă fălcile.

Îi înfăşori botul de vreo trei ori.

Harrison ne va întinde sfoară mie şi lui Robert.

Robert a învăţat la zoo cum să hrănească crocodilii.

Astăzi îl voi învăţa cum să le lege maxilarul superior.

Bine.

Robert ne-a însoţit de când a venit pe lume.

Anul acesta, îl voi învăţa cum să scoată crocodilii din capcane.

Având sfoara, nu deschid niciodată direct capcana.

În caz că se întoarce, poate să facă orice, chiar să fugă încoace.

Sunt încântat să învăţ tehnicile tatei.

Cineva stă pregătit cu sfoara. Dacă se întoarce, să dai semnalul.

Mă simt onorat şi mândru că îl învăţ pe Robert

ce m-a învăţat tatăl lui.

E rândul lui Toby. O să fii la înălţime ?

Vrei să fii şeful echipei ? Accepţi provocarea ?

Foarte bine !

Duc mai departe moştenirea lui Steve.

Am inventat tehnici noi, sigure, de folosit pe viitor.

- Îi treci laţul peste maxilar. - Da.

Îi trec sfoara peste dinţi.

Când e poziţionată, tragi puţin, apoi scoţi băţul.

Dacă tragi prea mult, crocodilul se poate rostogoli.

Sfoara de pe maxilarul superior e aşezată bine.

- Frumos ! - Grozav ! După ce e fixată...

Îl scoatem din cuşcă.

Durează până sedezi un crocodil.

Nu-l poţi elibera cât e vulnerabil, îl vor ataca alţi crocodili.

Cel mai sigur e să fie ţintuit de oameni.

Sunteţi gata ? Unu, doi, trei, start !

Frumos ! Încetişor...

Cred că e obosit.

Acum te vei rostogoli.

M-aş bucura.

Toţi trebuie să sară repede în spatele lui.

E înfăşurat bine. Echipa se poate pregăti.

Am înfăşurat sfoară de cinci ori în jurul botului.

- Vă puteţi pregăti ? - Suntem gata.

Când simte greutate, legat la ochi, crocodilul se predă.

- Când vrei tu, Terri. - Da.

Bandă adezivă. Ochii.

Ai prins laba din spate ?

După ce toţi au sărit pe el, imobilizăm picioarele şi coada.

Cu ajutorul lor poate să se rostogolească sau să fugă.

L-am imobilizat în toate punctele. E în regulă.

Avem două echipe în acest program:

vânătorii şi cercetătorii, adică profesorul Craig şi Bindi.

- Craig, îţi aparţine. - Mersi, Toby.

Cu profesorul Craig Franklin de la Universitatea din Queensland

colaborăm de vreo 15 ani.

Tai pe lungimea asta.

Ne ajută să organizăm programe pentru cercetătorii aflaţi în vizită

şi are grijă să fie publicate rezultatele studiului nostru.

Aproape că face parte din familie.

- Îmi feresc ochii când foloseşti... - Bisturiul ?

Da. Te deranjează ?

Bindi mă ajută de mult timp.

- Sunt informaţii minunate. - Mulţumesc mult.

Am văzut-o crescând de la şase ani.

A devenit o asistentă organizată, eficientă şi profesionistă.

Să verificăm !

Mai întâi, caut dacă are microcip.

Mai întâi, aflăm dacă e un crocodil nou sau dacă a mai fost capturat.

Nu detectez niciun cip pe lungimea cozii.

Dacă e un crocodil nou, stabilim dacă e mascul sau femelă.

E mascul. Super !

Îl măsurăm. Dacă îl vom captura iar, vom afla cât a crescut în timp.

Are 2,77 m. Ai notat ?

Prelevăm mostre de sânge şi de ţesut.

Bine.

Aflăm cu ce se hrăneşte şi unde.

Crocodilul nu simte cum prelevăm mostrele de ţesut.

Acum implantăm sub piele un detector acustic.

Aşa procedăm cu fiecare crocodil capturat.

Zona e complet amorţită. Nici nu va şti că este acolo.

Nu îl va simţi.

Fiecărui crocodil nou capturat îi dăm un nume.

Acestuia ştiu cum îi voi spune.

Craig, ai văzut ce animal magnific este ?

Pare destul de vârstnic.

Toby, cum ai propus să-l numim ?

- Să-i zicem "Craig Franklin" ? - Da !

- Craig Franklin ! - Mulţumesc frumos.

Sunt puţin stânjenit că echipa i-a dat numele meu.

Pentru mine, e doar crocodilul 168.

Am terminat. Mersi, Toby ! Mersi, mamă !

Sunt curios cum îl vor elibera. Asta urmează să învăţ.

La eliberare, înfăşurăm sfoara în jurul fălcilor, dar fără noduri.

Când îndepărtăm banda, va avea încă botul legat cu sfoară.

Îmi place să învăţ. Absorb informaţiile ca un burete.

Tu va trebui să tragi de sfoară.

Apoi desprindem banda adezivă, luăm legătura de la ochi

şi fălcile sale vor fi dezlipite.

Bine.

Sunteţi pregătiţi ? Bine. Acum !

Grozav !

- Bravo ! - Mulţumesc.

E un sentiment minunat.

Sunt încântat.

Mulţumesc. Mersi, Toby, că mi-ai permis să mă implic mai mult. A fost grozav.

Nu voi conduce veşnic expediţiile. Robert va face asta.

Are deja 14 ani. Curând ne va conduce precum tatăl lui.

Minunat ! Mulţumesc, a fost grozav.

Ce ditamai coada !

Ce crocodil mare !

Drew e mare, puternic şi greu.

Nu se teme deloc de capcane.

E minunat să venim aici an de an, ne simţim ca acasă.

Campăm pe malul râului Wenlock, un loc splendid.

Priveliştea este uluitoare şi vedem animale incredibile.

Aici am stat, privind spre râu, şi am văzut

crocodili făcându-şi liniştiţi cunoscută prezenţa.

Ce frumuseţe !

Aici ne refugiem să avem tihnă.

Hai să vedeţi ! E cortul meu şi al lui Robert.

E foarte frumos. Acolo ne spălăm pe dinţi.

Când luăm apă din râu, aruncăm găleata.

Nu coborâm la râu, căci acolo sunt crocodili mari.

Mai jos este duşul.

Ştiţi hotelurile acelea luxoase, unde faci duş la lumina stelelor ?

Aici nu e hotel de cinci stele, ci de miliarde de stele ! Grozav !

Aici întindem rufele.

Avem o zonă pentru gustări şi provizii pentru expediţiile pe râu,

când studiem crocodilii.

Aici ne bem ceaiul dimineaţa, luăm micul dejun...

Tot ce se află aici e frumos.

Priveliştea şi animalele de aici sunt fără pereche.

Am numărat circa o pătrime din speciile de păsări australiene

în această rezervaţie.

Una din patru specii întâlnite în întreaga ţară !

E spectaculos. E un loc tihnit, frumos.

Suntem binecuvântaţi că îl putem admira an de an.

Seara, după ce discutăm despre crocodili,

vorbim despre tot ce ne trece prin cap.

Ne împărtăşim experienţele zilei,

planurile, speranţele, visurile.

Vorbim adesea despre Steve, pentru că era locul său preferat.

Spunea întotdeauna că e cel mai frumos loc din lume.

Aici ni-l amintim, îl omagiem şi ne gândim la el în linişte.

Anul acesta, prindem crocodili noi şi revedem cunoştinţe vechi...

Frumos !

... ca să-i înţelegem mai bine şi să-i ocrotim în sălbăticie.

Crocodilul Charlie e un mascul foarte energic.

L-am capturat întâia oară în 2013.

Aşteptăm rostogolirea. Încă o dată. Îl mai lăsăm o dată. Start !

Gând la gând cu bucurie.

Crocodilii au muşcătura cu cele mai multe kilograme-forţă.

Aşa ! Sânge, ţesut, măsurători.

Atinge 210 kgf/cm².

A unui rottweiler are doar 6,32 kgf/cm².

ZIUA A 13-A

Jarrah e o cunoştinţă veche. L-am capturat întâia oară în 2013.

Acum !

Bandă adezivă. Ochii.

E important să-i monitorizăm, să aflăm unde se duc,

cât timp îşi ţin răsuflarea, ce distanţe pot parcurge.

Dintre cele 25 de specii existente în întreaga lume,

jumătate sunt pe cale de dispariţie.

Doar înţelegând aceşti prădători de top îi putem ocroti.

Gata, pornim ! Unu, doi, trei, ne întoarcem. Staţi !

E Wes. L-am capturat iarăşi pe Wes !

WES CROCODIL DE APĂ SĂRATĂ

Bun, începem !

Monitorizăm cât au crescut crocodilii pe care îi capturăm din nou.

În cinci ani, a crescut fenomenal.

Aşa estimăm şi numărul crocodililor de pe râul Wenlock.

- Gata ! Pentru tine. - Excelent !

Surprinzător, capturăm mai mulţi masculi decât femele.

Aflăm ce teritorii au, cum se deplasează pe râul acesta uriaş.

E minunat când capturăm câte o femelă.

Ce drăgălaşă eşti !

Era ceva special. N-am mai imobilizat un crocodil aşa de mic.

Când eşti pregătită...

Ce imobilizare reuşită !

Bandă adezivă. Ochii !

Grozav !

A fost cea mai reuşită o imobilizare !

Femela e extrem de importantă

deoarece nu ştim soarta cuiburilor lor

sau câţi pui ajung la maturitate.

Nu are cip. E prospătură.

Eşti nouă !

Trebuie să-i punem un nume superb.

Ce nume să-i punem ?

Nu avem niciun crocodil numit Terri.

- Aşa să-i spunem ! - Terri sună bine.

- În onoarea imobilizării colosale ? - Da !

E candidata perfectă să poarte numele frumoasei noastre mame.

E foarte palpitant să prinzi crocodili.

Dar încă îl aşteptăm pe Drew.

- Ce ditamai coada ! - Ce crocodil mare !

E legendar pentru echipa noastră.

Nu se teme de capcane.

E un crocodil esenţial pentru studiul nostru.

Vârful e tocit.

Încă are dispozitivul GPS.

Dacă-l recuperăm, vom obţine multe informaţii.

Cu lipitoare.

Suntem aici de multe zile. Creşte disperarea de a-l prinde.

Aceasta este ultima şansă.

ULTIMA ZI - ZIUA A 30-A

Aceasta este prima capcană.

Vom verifica din barcă 15 capcane şi alte trei, cu maşina.

Plumbul e încă acolo.

- Niciunul nu a dispărut ? - Nu.

Nu l-am văzut pe vicleanul Drew. Nu se arată.

Încep să mă tem că nu vom găsi nimic.

Poate nu-l capturăm de data asta.

- Încă una ? - Da.

Doar în aceasta ar putea fi.

Eu şi Toby suntem nerăbdători şi sperăm să fie în aceasta.

Emoţiile sporesc. Ţineţi-ne pumnii !

Ajungem la ultima capcană...

- Nu. - Nu !

Nimic. Nici urmă de crocodili.

Şi plumbul e încă acolo.

- Să sunăm în tabără ? - Da.

Poate au găsit ceva în amonte.

Îmi revine sarcina groaznică de a mă întoarce cu mâna goală.

Coolibah, Terri.

Mamă, suntem Robert şi Toby. Cum merge ?

E Robert. Ştim ce înseamnă asta !

Ce aţi găsit în amonte ?

Nimica toată... Pe Drew !

L-aţi prins pe Drew ? Da !

L-am capturat din nou pe Drew.

Are peste 4 m lungime. E un mascul dominant.

Super ! Abia aştept să-l văd.

Iată-l !

DREW CROCODIL DE APĂ SĂRATĂ

Drew e uluitor de mare, dur, un crocodil dominant.

Toby va avea de furcă.

Drew e un crocodil extraordinar de puternic,

dar e şi neobişnuit de isteţ.

Capcana e făcută astfel încât crocodilul să vadă râul.

Pe lateral şi în spate e închisă.

Crocodilul se va strădui să ajungă din nou în râu.

Drew a luat-o în direcţia opusă.

Toby va avea de furcă.

Va fi foarte dificil.

Plasa e strânsă.

Trebuie să i-o îndepărtez de pe cap, ca să-i leg fălcile.

Robert, du-te în faţă cu băieţii, să manevraţi sforile !

Mai întâi trebuie să-i legăm bine botul.

Intrăm prin fundul capcanei, să-i prindem maxilarul superior,

probabil pe la spate, ajutaţi de prăjini.

Îi punem cele trei laţuri, apoi caut un mod de a îndepărta plasa.

Drew a fost capturat de multe ori, ştie cum decurg lucrurile.

Ocupaţi-vă de sfori ! Eu voi scoate plasa.

Îi scoate plasa de pe cap ca să vadă apa, să se creadă eliberat.

Sperăm să iasă singur.

Lasă-l să se mişte. Minunat !

Aşa !

Sunt mulţumit dacă înaintează singur. Apoi îl vom roti.

- S-a făcut ! Harrison ! - Merge.

Minunat ! Ţin eu de sfoara asta.

Acum să-l tragem în sus, pe mal.

Proaspăt ieşit din capcană, se uită la noi fioros.

"Să vă văd ! Sunt cel mai mare crocodil de aici."

Bun, start ! Încă puţin...

Cred că e frânt de oboseală. Încă puţin !

Rostogoleşte-te, amice !

În regulă.

Bine aşa !

Încearcă să se rostogolească la deal. Trebuie ajutat puţin.

Îmi pare rău.

Dar crocodilul oboseşte repede...

Nu-i nimic, scumpule.

... îşi recapătă energia şi ţâşneşte din nou.

Nu poţi lăsa garda jos.

Ajutor !

E un animal incredibil de puternic.

Echipa să se pregătească să sară. După rostogolirea asta !

Imediat ce e pe poziţie.

- Bandă adezivă. Ochii. - Poftim !

Mutaţi-i puţin coada ! Ajutaţi-mă !

Îi simţim cu toţii fiecare muşchi. Este extrem de puternic.

Băieţi, picioarele ridicate !

Se agită !

Avertismentul înseamnă că crocodilul îşi adună energia să atace.

Se agită.

Îşi adună forţele. Se încordează, apoi încep să izbească în jur.

Prindeţi-l !

Coada, pe ambele părţi.

Ne străduim cât putem să nu-l lăsăm să plece.

Cât pe ce să reuşească !

Trebuie să stea complet nemişcat până îl eliberăm,

spre siguranţa lui şi a noastră.

I-am legat fălcile ! Craig, şi la tine e bine ?

Măiculiţă ! Ce dihanie !

Procedăm ca de obicei. Îl măsurăm.

Are 4,41 m.

Prelevăm mostre de ţesut şi de sânge.

Ne trebuie foarte puţin.

Îi punem alt transmiţător prin satelit.

Am recuperat transmiţătorul montat în urmă cu câţiva ani.

Datele stocate vor fi fenomenale.

Nici nu va simţi prezenţa transmiţătorului.

Privindu-l de aproape pe Drew, vedeţi nişte punctuleţe negre,

organe senzoriale intertegumentare, care simt vibraţiile în apă.

Când vânează în apă tulbure, localizează animale la sol după paşi

sau în apă, după vibraţii, aflându-le cu precizie poziţia.

Cea mai dificilă este eliberarea.

Ca în cazul fiecărui crocodil, îl leg cu sfori fără noduri.

E aşa de mare, încât îl imobilizează aproape toată echipa.

Bindi se ocupă de sfoara legăturii la ochi.

Bindi, vezi de legătura de la ochi !

E dificil să am grijă să nu fie nimeni în pericol.

Ca de obicei, vor fi două comenzi: "start" şi "acum".

Acum tai legăturile. Staţi cu ochii în patru !

Când vă daţi jos de pe el, se poate întoarce.

Steve, pregăteşte-te să fugi !

Sunteţi pregătiţi ? Start ! Acum !

Sărim toţi de pe el. Crocodilul arată minunat.

Apoi, brusc, se întoarce.

- Se deplasează. - Hai, oameni buni !

Bindi ţine sfoara legăturii la ochi.

E un moment de cumpănă.

Încerc să-i scot legătura la momentul potrivit şi e foarte dificil.

Hai, oameni buni !

Dacă mă pripesc, Drew va încerca să-i înhaţe pe cei din faţa lui.

O scoatem !

Dacă întârzii, va ajunge în apă încă legat la ochi.

- Trage, B ! - Trage ! Aşa !

Dar, cum scot legătura, Drew intră cu uşurinţă în apă

şi operaţiunea e un succes.

- Ce rapid se duce ! - Grozav !

Bravo !

Bravo, scumpo !

Drew e printre crocodilii mei preferaţi.

E înduioşător să-l văd iar în apă.

Felicitări ! Aţi îndeplinit perfect această misiune imposibilă. Minunat !

Sunt foarte încântat.

Nu mai lucrez cu animale de la zoo, ci cu bestii din sălbăticie.

E uluitor !

Bravo, Toby !

Datele din transmiţătorul prin satelit erau ţinta acestei expediţii.

TABĂRA COOLIBAH

Transmiţătoarele ne vor dezvălui locuri

şi informaţii despre dieta crocodililor.

Astea sunt deplasările lui Drew din ultimul an.

S-a deplasat pe râu, în amonte şi în aval.

A tot traversat pasul Stones.

Într-un an, a parcurs peste 1.600 km.

Studiul a indicat prezenţa mai multor masculi dominanţi

care şi-au împărţit teritoriile de pe râu,

le patrulează şi le apără de alţi masculi.

Am aflat şi date despre scufundări. Unele au chiar câte şase ore.

E cel mai mult pentru orice vertebrat care respiră oxigen. E un record.

E enorm !

E uluitor că crocodilii îşi pot ţine răsuflarea şase ore.

De asta aceste informaţii sunt esenţiale.

Insuflându-le oamenilor fascinaţie pentru crocodili şi educându-i,

contribuim la eforturile de conservare a speciei.

E o muncă grea, dar ne motivează dorinţa

de a afla mai multe despre superbii crocodili de apă sărată.

A fost o expediţie minunată din multe motive.

Am prins în 2018 crocodili capturaţi şi în anul 2008.

Ce rapid se duce !

Am capturat şi crocodili noi.

Ce drăgălaşă e !

Aici îi aduceam pe copii împreună cu Steve.

Faptul că pot continua tradiţia iniţiată de Steve

este ceva cu totul special.

Stăm la focul de tabără şi depănăm poveşti, în familie.

Simt că tata este încă printre noi.

Era locul său preferat. Adora colţul acesta de lume.

Iubea crocodilii, iubea toate animalele.

Îţi doreşti să fie şi el aici.

Dar eu cred că e, cumva, printre noi.

Cea mai mare realizare profesională a mea

e munca pentru conservarea faunei globale.

Cea mai mare realizare personală sunt copiii mei.