Original subtitles

Există ceva pe lume

care să mă facă să renunţ la ceea ce fac acum ?

Da, dacă copiii mei vor continua

să protejeze animalele sălbatice.

Când vor fi gata să continue misiunea noastră,

mă voi da la o parte.

Garantez că va fi cel mai fericit moment din viaţa mea.

Misiunea mea va fi împlinită.

Atunci şi doar atunci voi şti că mi-am atins scopul final,

să mă pot da la o parte şi să-i las să-mi continue misiunea.

Era ceva ce nu poţi numi la Steve.

Sunt Steve Irwin.

Când îl vezi la televizor, te întrebi dacă aşa e şi în realitate.

Da, era.

Steve avea un har straniu cu animalele sălbatice.

Fir-ar să fie !

Era la fel de înzestrat cu leii, ca şi cu crocodilii.

Spunea că acvilele sunt la fel de importante ca vulturii.

Eşti bine.

Crocodilii sunt la fel de importanţi ca şi koala.

Ştiu...

Nu trebuie să-i îmbrăţişezi pe toţi...

Am reuşit, băiete.

Dar trebuie să-i protejezi pe toţi.

Acum, cel mai important rol pentru familia noastră

e să transmitem acest mesaj.

Eu şi cu Steve discutam deseori despre visul lui pentru Australia Zoo,

să creăm cea mai bună grădină zoologică din lume.

E mai degrabă o staţiune pentru animale.

Poţi să interacţionezi direct cu ele.

Le vezi, le atingi.

Descoperi că un koala miroase a eucalipt,

iar un binturong miroase a floricele de porumb.

E uluitor.

Vrem să ne asigurăm că există o abundenţă de animale

în această lume minunată, pentru generaţiile următoare.

Trebuie să încurajăm oamenii să se îndrăgostească de animale

şi să acţioneze.

Prin tot ce facem, continuăm moştenirea tatei.

Atingem scopurile propuse de el.

Am trecut de la câteva animale la 1.200 de animale.

Ne-am extins teritoriul.

Avem un spital veterinar acum, unde sunt tratate 76.000 de animale.

Sunt mândră că particip la ceva care e şi mai mare

decât era pe vremea lui Steve.

Viitorul arată bine.

Se întrevăd multe.

MOŞTENIREA LUI STEVE IRWIN

În fiecare dimineaţă, la grădina zoologică,

aducem crengi proaspete de eucalipt pentru koala.

Aducem 400 de crengi aici zilnic.

Sunt sute de specii de eucalipt,

dar, în această regiune, sunt 10 care le plac acestor koala.

Arată bine.

Le place eucaliptul, dar nu e ca o friptură.

Frunzele nu produc multă energie

şi, de aceea, urşii koala au un stil de viaţă lent.

Dorm peste 20 de ore pe zi şi sunt foarte drăgălaşi.

Avem 64 de koala şi 8 pui.

Mulţi le spun urşi koala, dar nu sunt înrudiţi cu urşii.

Koala sunt marsupiale, au un marsupiu, iar urşii nu au.

Unde ţi-e faţa ?

Cedar e o femelă de koala de la Australia Zoo,

care s-a născut în natură şi a venit aici de la spital.

Din păcate, a făcut un AVC sub anestezie,

aşa că nu a putut fi eliberată.

Bună dimineaţa, Cedar.

Într-o după-amiază, o consultam şi am observat că a născut gemeni,

ceea ce e foarte interesant.

Primul lucru pe care l-am făcut a fost să sun pe toată lumea,

fiindcă e ceva foarte rar.

Gemeni într-un sezon.

E fenomenal să vezi pui de koala născându-se,

iar gemenii sunt foarte rari în lumea koala.

Să vedem aceşti mititei alunecoşi, căţărându-se pe blana mamei,

a fost ceva uluitor.

Acum, că ştim că Cedar are gemeni, trebuie să o supraveghem îndeaproape.

N-am mai avut gemeni,

aşa că această ocazie e interesantă pentru toţi.

Tata şi crocodilii se cunoşteau bine.

O să ataci ?

A devenit specialist în conservarea crocodililor

şi comportamentul lor.

Fir-ar să fie...

Va rămâne mereu în mintea mea.

Sunt animalele mele preferate.

Aşa că, pentru aniversarea de 10 ani,

cadoul meu a fost să hrănesc un crocodil.

De atunci, am intrat în programul de instruire,

fiindcă, într-o zi, voi conduce Australia Zoo şi asta înseamnă

că trebuie să am experienţă cu toate animalele de aici.

Cel mai bun profesor e cel mai bun prieten al tatei, Wes.

Priviţi-l, e cel mai bun prieten al meu, Wes. E un dur.

Se descurcă cu orice.

Şi mi-a salvat viaţa o dată sau de două ori.

Sunt ca un unchi nebun. Am început munca la zoo la 15 ani,

iar eu şi Steve am devenit cei mai buni prieteni rapid.

A devenit fratele meu.

- Bravo, Wes. - Îţi place munca mea ?

Ai grijă la cei din spate.

Am lucrat mult cu Robert în ultimii ani

şi, pe măsură ce creşte, avansează în ierarhie.

Atenţie în spate. Bravo.

Peste două săptămâni,

va hrăni unul dintre cei mai mari crocodili salvaţi ai noştri.

Mă trec fiorii.

Crocoseumul era centrul tatei la Australia Zoo.

Încerc să-l conving că sunt ţinta lui.

Vreau să fie interesat de o bucată mare de carne,

care-l va motiva să arate publicului felul în care se rostogoleşte.

Când aducem crocodili la Crocoseum, vă arătăm cum se comportă.

Când înveţi cum funcţionează, poţi trăi în siguranţă lângă ei.

Robert are 14 ani, e rândul lui şi, pentru prima oară,

va putea vorbi tuturor despre crocodili.

Am luat decizia şi prima ta demonstraţie va fi cu Graham.

E un crocodil mare.

Nu doar că e un crocodil mare, dar are şi un istoric.

- Loveşte puternic. - Da, l-a apucat pe tatăl tău odată.

Era o captură de rutină şi m-a apucat de mână,

m-a tras în apă să mă omoare, dar, din fericire, am căzut pe capul lui

şi am scăpat cu viaţă.

Graham nu m-a iertat că am scăpat doar cu o rană la mână.

Apoi, în timpul inundaţiei a venit din spate şi m-a prins.

Era să mă omoare, s-a rostogolit cu mine în apă.

Steve mi-a salvat viaţa.

L-a mai apucat pe Steve, m-a apucat pe mine.

I-ar plăcea să facă trei din trei.

Să fii atent când vine prima oară, dacă nu e concentrat pe hrană,

o să-ţi atace mâna, burta, picioarele, ce e mai aproape.

Până la ziua cea mare voi acumula cât mai multe informaţii,

fiindcă e un moment important.

Se întâmplă multe.

Va fi esenţial să absorb cât mai multe informaţii de la Wes.

În continuare...

Bravo ! Bun băiat !

Tigrii de Sumatra sunt una dintre cele mai importante specii,

fiindcă au mai rămas doar câteva sute în natură.

E un mascul în dreapta.

Foarte interesant.

Uită-te la tine...

Principalul e să-l readucem lângă mamelon.

Îi e frig, îi e foame şi sete.

Australia Zoo lucrează cu pasiune pentru conservarea tigrilor.

E una dintre constantele noastre.

Bun băiat ! Jucăria ta preferată.

Te duci după ea ?

Tigrii de Sumatra reprezintă o specie importantă,

fiindcă au mai rămas doar câteva sute în natură.

Bravo, Reggie !

Am avut succes în programul de reproducere.

Avem 13 tigri, iar Hunter e unul dintre cei mai deosebiţi.

Bravo, Hunter. Vino aici ! Ce-i asta ?

Hunter e un tigru de Sumatra, una dintre cele mai mici subspecii.

Are 127 kg, deci e destul de mare.

E unul dintre primii tigri născuţi aici.

Îl iubim toţi. Îi place să fie cu îngrijitorii.

Îi place să se joace cu jucării. Aleargă prin ţarc şi sare în apă.

Cred că îi plac foarte mult ghearele.

Are multă personalitate. E orb.

Nu vede nimic. Nu vede mişcarea.

Nu vede umbre sau lumini, e orb.

Hunter a orbit din senin.

O boală rară i-a provocat pierderea vederii.

Du-te, Hunter !

Trebuie să fie pe acolo, pe undeva. Pe acolo.

Nu ştii unde e.

Am adus un specialist din America de Sud,

ca să vedem dacă-i putem salva ochii.

Dar era o boală degenerativă, care, în final, a dus la orbire.

Din păcate, pagubele erau mari, aşa că acum are proteze oculare.

Trebuie să fie nişte fripturi pe aici. Bravo, Hunter.

În natură, ar fi murit de tânăr, fiindcă n-ar fi fost tratat

şi n-ar fi putut supravieţui.

A găsit-o.

Ca un rechin.

Vino !

E unul dintre tigrii noştri preferaţi şi nu vrem să păţească ceva.

Ne asigurăm că sănătatea lui e prioritară.

Îi supraveghem ochii

şi chemăm un veterinar să-l vadă,

ceea ce încercăm să facem anual.

Hunter e important, fiindcă-l iubim.

E important fiindcă e o specie ameninţată.

Şi e important fiindcă ne face să conştientizăm diverse lucruri.

Vreau ca oamenii să găsească o legătură specială la Australia Zoo.

Ai hrană ?

Ar putea fi ceva neaşteptat, ca o echidnă.

Ar putea izbucni în lacrimi când ţin în braţe un koala.

Nu se ştie cu ce se vor conecta.

Descoperirea acestei conexiuni e deosebită.

A fost grozav.

Ne ducem la ţarcul koala

şi o consultăm pe Cedar, cu veterinarul şi cu Bindi.

Are gemeni în marsupiu şi e foarte interesant.

O consultăm bilunar, ca să supraveghem puii.

Bună. Ce mai faci ? Mă bucur să te văd. Cum merge ?

Dr. Sam trebuie să se asigure că nu cad, că sunt sănătoşi

şi vor supravieţui cu mama lor.

Dacă ar cădea, ar fi periculos pentru ei ?

La vârsta de 4 luni şi jumătate, ar fi periculos.

Nu au blană şi n-am putea să-i creştem.

Trebuie să-i mai ţină 4 săptămâni, poate mai mult.

Cu cât îi ţine mai mult, cu atât mai bine.

- Verificăm marsupiul ? - Da.

Poate să muşte, aşa că Brooke o să o ţină.

Nicio grijă !

Vrem s-o mângâiem pe Cedar, dar, fiindcă s-a născut în natură,

nu-i place să fie atinsă sau mângâiată.

Îmi pare rău.

Eşti bine.

Misiunea lui Bindi e să-i ţină capul.

Nu e grozav să te muşte un koala. Dinţii trec ca prin unt.

E neplăcut şi nu vrem să se întâmple aşa ceva azi.

O să facem asta rapid, se zbate.

Haide.

Când ne uităm în marsupiu, vrem să identificăm puii.

Ne uităm la cap, la corp şi membre.

Vrem să ştim că sunt viabili şi ne asigurăm că sug.

Îi vezi ?

Cel din stânga e cu capul în jos, aceeaşi poziţie ca şi ultima oară.

La fel şi cel din dreapta. Arată bine.

Cel din dreapta e mascul.

Serios ? Foarte interesant.

Sunt agăţaţi de mameloane.

Fantastice veşti. Deci rămân ?

Sigur în stadiul ăsta.

Te-ai descurcat bine.

Gemenii sunt bine şi unul e mascul,

ceea ce e foarte interesant.

De obicei, aflăm sexul puilor când ies din marsupiu.

E interesant să aflăm asta atât de devreme.

De câte ori controlăm marsupiul şi vedem că îi ţine bine,

simţim o mare bucurie.

Sper că vom continua şi vor rămâne cu ea cât mai mult.

Koala sunt concepuţi ca să aibă un singur pui în marsupiu.

Gemenii sunt foarte rari.

Decizia va fi ca, pe viitor, să scoatem unul din marsupiu.

E dificil, dar asta înseamnă că puiul rămas va fi sănătos,

deci e decizia corectă.

Azi, avem o misiune importantă cu aligatorii mari.

Începem cu Fang One.

Apoi Daisy.

Aligatorii pe care-i vom hrăni azi au personalitate.

Fang One e foarte drăguţă.

Daisy poate fi mai agitată.

Azi va fi un pas important în hrănirea crocodilului

de peste două săptămâni.

Va şti şi asta îl va impulsiona.

Aligatorii scot sunete incredibile.

Şuieratul pe care-l auziţi înseamnă că se simt prost.

"Înapoi sau te muşc".

Atenţie, o să vrea să te apuce.

Îmi plac aligatorii. Sunt diferiţi de crocodilii marini.

Crocodilii marini au ochi mici, ascunşi în cap, pentru protecţie.

Aligatorii au ochi mari, ca nişte broaşte,

fiindcă, de obicei, consumă animale mai mici.

Aligatorii sunt foarte îndesaţi.

Crocodilii sunt mai lungi şi mai mari, dar aligatorii sunt îndesaţi.

Sunt solizi şi au capete plate.

E cel mai simplu mod de a fi cu ei, fiindcă sunt calmi.

Ca acesta. E foarte calm. Dacă ar fi fost un crocodil,

când intri pe teritoriul lui, atacă, să te gonească.

Au un temperament mai liniştit.

Tata le spunea broaşte cu dinţi ascuţiţi.

Daisy e diferită.

Nu ştiu cum se va purta, a fost mereu răutăcioasă.

E temperamentul ei.

- E frumoasă, dar e morocănoasă. - Va fi interesant.

E atentă la tine.

E drăguţă.

Adu-o. Vezi dacă poţi s-o faci să se ridice.

E înspăimântător,

fiindcă e punctul culminant al antrenamentului.

Frumos, Robert.

E ca atunci când înveţi să pilotezi un avion.

Într-o zi, instructorul îţi spune să zbori.

Decolezi şi eşti singur.

Trebuie să te gândeşti când e momentul potrivit.

E distractiv să vedem călătoria lui Robert,

care învaţă în acest mediu.

E cel mai grozav sunet.

Dar ce grozav ar fi dacă Robert ar deveni matur luptându-se

cu animalele minunate pe care le avem aici.

Azi a fost o încălzire pentru momentul în care voi hrăni crocodilul

şi sper că sunt pregătit.

Grozav.

Am primit un apel de la o îngrijitoare

care a fost pe insula cu koala unde e Cedar şi a raportat

că miroase ceva puternic în ţarc.

S-a uitat, a controlat-o pe Cedar, dar pare a fi în regulă.

Se pare că are puii cu ea, dar o să verific personal.

Acolo e.

Ce faci, fetiţo ?

Acum, că sunt aproape la Cedar,

simt mirosul din marsupiu mai puternic, dar sperăm că totul e în ordine

şi că e doar murdărie.

Cred că e timpul să implicăm veterinarii şi să ne uităm.

Această mică femelă miroase puternic din marsupiu.

Sub 1% din naşteri la koala sunt gemelare.

Koala sunt concepuţi să crească un singur pui cu succes.

Sunt îngrijorată că un pui sau, poate, amândoi au probleme.

Suntem îngrijoraţi că unul dintre pui sau amândoi puii lui Cedar

au probleme.

O anesteziem pe Cedar şi ne uităm în marsupiul ei,

fiindcă nu vrem să ne luptăm cu ea.

Vrem să fie calmă, ca să vedem ce se întâmplă.

Cred că privirea veterinarului spune totul

şi-mi confirmă cele mai mari temeri.

Unul dintre gemeni a murit.

Nu sunt multe de spus când descoperi aşa ceva. Doare.

Gemenii supravieţuiesc rareori şi au fost monitorizaţi îndeaproape.

Kirsten are multă experienţă şi e foarte minuţioasă.

Am făcut tot ce am putut, n-au fost accidente, dar...

E un eveniment important.

Kirsten lucrează zilnic,

ca să se asigure că koala sunt sănătoşi şi mulţumiţi.

E o zi grea, fiindcă am pierdut o parte din mica ei familie.

Îl scot.

Nu e chiar o surpriză,

dar speram că ambii pui vor supravieţui.

E foarte trist.

Masculul a crescut mai mult, ocupând mai mult spaţiu

şi a împins femela deoparte.

Dar o mai avem pe mamă şi mai e celălalt pui.

Trebuie să mă concentrez. Sunt într-un punct critic.

Uită-te la tine...

Ce frumos.

E un mic mascul şi e puternic. E semn bun.

Are doar 4 luni şi jumătate, e mic, abia are puţină blană.

Îi e foarte frig afară din marsupiu. E riscant să fie afară din marsupiu.

Puiul e scos de la mamelon pentru prima oară,

aşa că-l ţinem la o temperatură apropiată de a corpului mamei,

35°C, în timp ce continuăm să consultăm mama.

Acum, trebuie să curăţăm marsupiul, ca să fie sănătos.

Nu trebuie să curăţăm de obicei marsupiul.

Ei fac asta, dar acum, e un sac cu bacterii,

care ar putea provoca boli atât mamei, cât şi puiului.

O să curăţăm cu un dezinfectant sigur.

Ne mai trebuie câteva tampoane.

Nu miroase rău. Să vedem.

E minunat.

Iau nişte mănuşi curate şi pun puiul la loc.

Acum, că marsupiul e curat, trebuie să curăţăm şi puiul.

A stat vreo două zile lângă sora lui.

E cam murdar. Îl curăţăm şi piuie puţin.

Nu prea i-a plăcut.

Arată bine.

Eşti supărat pe mine.

Acum trebuie să-l punem din nou la mamelon.

Când se naşte, puiul apucă mamelonul şi suge

şi asta face 4 luni şi jumătate.

E esenţial să-l punem la loc.

- Salut. - Bună, Bindi.

Îmi pare rău.

- Dar avem un geamăn viabil. - Îmi pare rău.

Nu i-a lăsat nimic celuilalt.

Acum, îl punem la loc.

Eşti foarte mic.

- L-am curăţat şi... - E bine ?

E puternic şi pare normal. Îl pun la loc.

E bine. Îmi pare rău. Crezi că se va prinde bine ?

Da, fiindcă e la o vârstă la care apucă şi lasă mamelonul.

Ai mamelonul aici.

Încearcă să i-l bagi în gură.

Hai că poţi.

Laptele de koala e foarte hrănitor.

Puiul primeşte multă energie.

Trebuie să procedezi cu blândeţe, ca să apuce din nou mamelonul.

Gata.

Bravo.

Îi e sete.

Ţine-l acolo.

- Vezi cum apucă ? - E minunat.

L-am pus la mamelon, dar e în afara marsupiului,

aşa că trebuie să-l băgăm înapoi în marsupiul elastic.

Deschidem uşa dormitorului.

Intră acolo, amice !

Foarte blând. E un marsupiu încăpător.

E un pătuţ suprapus.

Mama, a intrat.

- Vezi lăbuţa ? - Uite cum se ţine.

Doamne...

- Vezi lăbuţa... - A intrat, bravo.

Şansele de supravieţuire au crescut,

fiindcă nu mai concurează pentru lapte.

E cu dus şi întors.

O să fie bine.

Acum, plâng, dar e greu...

Mai am alţi 65 de koala care au nevoie de îngrijiri.

- Trecem mai departe. - Sigur.

- E în stare bună. - Da.

Asta e bine.

Fiindcă suntem aproape de toate animalele,

e mereu problematic şi trist, dar trebuie să fim tari.

Îmi vine să plâng, fiindcă a fost greu.

Dar Kirsten e uluitoare

şi se asigură că toţi koala sunt sănătoşi şi mulţumiţi

şi va face tot ce poate pentru ei.

Avem un mascul minunat şi va fi minunat,

aşa că ne concentrăm pe asta acum.

Eşti înapoi acasă, Cedar.

Dacă totul e bine, peste 3 zile, am scăpat.

Eşti bine.

A fost o zi importantă.

Pentru prima oară, Robert va face singur spectacolul cu crocodili.

Ai grijă când întoarce capul şi când apucă.

Succes !

- La treabă ! - Bine.

Am mereu emoţii, fiindcă hrăneşti unul dintre cei mai mari prădători.

Vom face puţin antrenament. Bravo !

Acum, facem antrenament şi dresaj cu tigrii.

Ne concentrăm pe controlul medical al lui Hunter

şi, în special, controlul ochilor.

Ce faci, Hunter ?

Hunter e orb, aşa că e momentul să-i verificăm protezele,

să ne asigurăm că sunt în stare bună

şi că nu avem de ce să ne facem probleme.

Vino aici ! Bravo !

Procesul de anesteziere e important. Îl tratăm cu seriozitate.

Vrem să-l putem conduce prin ţarc şi să răspundă bine,

ca să treacă prin procedură fără stres.

Vino aici !

L-am dresat pe Hunter să atingă cu nasul mingea de tenis.

Sus.

Când face asta, e recompensat.

Ce băiat bun ! Bravo !

Ne-am adaptat, din cauza faptului că e orb.

În loc să-l punem să caute mingea lipită de băţ,

am pus un clopoţel în minge şi se orientează după sunet.

Ţintă. Bravo !

Eşti deştept.

Îl facem să meargă prin ţarc, să accepte să fie abordat.

Pe o parte. Bravo !

Când îl anesteziem, folosim puţin lapte,

îi cerem să stea liniştit lângă plasă, îl injectăm manual

şi e recompensat pentru ce face.

E mai puţin stresant şi mai sănătos.

E bine.

Ştiu.

- E bine ? - Da.

Uşurel, ce băiat bun...

Avem o echipă uriaşă la Australia Zoo.

Peste 400 de oameni lucrează aici. Pe unii îi cunosc de o viaţă.

Pentru noi, personalul e familia extinsă şi e extraordinar.

A trecut o săptămână de când am pierdut un pui al lui Cedar.

A fost greu pentru toată lumea.

Dar, în fiecare zi, ne amintim că masculul e încă în marsupiu.

Încă n-a scăpat de probleme.

Fiecare etapă e esenţială, în special ieşirea din marsupiu

şi vom vedea asta foarte curând.

Bună dimineaţa, mămico.

Se ţine bine.

Da, se simte mişcare înăuntru.

- Creşte. - Da.

Ai făcut treabă bună.

Acum, că Cedar s-a mişcat, probabil l-a trezit.

E posibil să scape mamelonul, fiindcă-l aud.

Uite ! A scos o lăbuţă.

Începem să ieşim. A scos lăbuţa până la cot.

E semn bun că iese. Arată că spaţiul e mic acolo.

Are o culoare bună. N-o să iasă încă.

Acum, că începe s-o facă, o să-l vadă veterinarul.

Uite capul.

Da, uite-l !

E grozav. S-a retras la loc.

Mi-a văzut faţa, nu e de mirare că s-a retras.

S-a speriat.

Te lăsăm în pace acum. Te-am văzut.

Statutul acestor koala în natură nu arată bine.

Când pierdem unul, e foarte trist,

dar e incredibil de importantă supravieţuirea celuilalt.

Le-am cerut tuturor membrilor echipei să mă sune când îl văd ieşind,

fiindcă abia aştept să-l văd.

Azi e o zi interesantă, fiindcă Robert

va face singur, pentru prima oară, spectacolul cu crocodili în Crocoseum.

Sper că totul va merge bine.

Ai grijă când aruncă din cap şi apucă.

- Succes ! - Grozav.

- La treabă ! - Bine.

Ai mereu emoţii, fiindcă hrăneşti unul dintre marii prădători.

E grozav că Wes e aici, care va fi alături de mine tot timpul.

E prima oară când voi face totul deodată.

Bună ziua tuturor.

A fost fenomenal să-i vedem evoluţia.

Şi-a dorit să facă asta toată viaţa.

Sunt mândră de el.

Ce crocodil hrănim azi ?

E crocodilul meu preferat şi îl cheamă Graham.

- Eşti pregătit ? - Cred că da.

Ştii că Graham e rău.

Fii foarte atent.

Fii atent la el, fiindcă atacă.

Din fericire, apa e limpede şi-l văd poziţionându-se,

dar se pregăteşte de atac.

Am plecat.

Haide.

Bravo, Robert !

Azi, e un uriaş ritual de iniţiere.

El controlează totul şi, când hrăneşte crocodilul,

îl urmăreşte cum se mişcă.

Nu mai depinde de noi.

Gata !

Bravo, Robert !

Treci aici înainte să vină.

- Haide, Graham. - E al tău.

Grozav. Bravo, Graham !

Urma rostogolirea şi aici aveam emoţii.

Iei nişte carne şi faci mişcări largi. Îl aduc aici.

Acum, Robert vă va arăta cum atacă în natură.

Robert a făcut o treabă uluitoare.

Frumos, Robert !

Dar trebuie să facă rostogolirea morţii cu crocodilul.

Eu n-am reuşit niciodată să fac aşa ceva.

Robert o să vă arate cum atacă crocodilii în natură.

Pentru rostogolirea morţii,

ai o bucată mare de carne la capătul unei frânghii

şi demonstrezi cum ucide un crocodil, trăgând victima sub apă.

E interesat azi.

Crocodilul roteşte animalul rapid şi apoi îl consumă.

A apucat frânghia.

Acum, du-te la stânga.

Trăgând frânghia, Robert imită un animal rănit.

Apoi sperăm ca crocodilul să facă rostogolirea morţii.

- Bravo ! - Asta e !

Dacă crocodilul scutură violent din cap

şi nu laşi frânghia liberă, zbori în apă cu crocodilul.

La asta mă gândesc şi aici am emoţii.

Uite, o s-o facă !

Vino aici repede. Bravo !

Din nou.

Sunt foarte mari şi puternici şi, când eşti la capătul frânghiei,

e greu să tragi.

Poţi să tragi cât vrei. Pentru ei, e doar o scuturare,

aşa că trebuie să munceşti mult.

Bravo ! S-o tăiem.

Ţine, Robert. Bravo !

A fost incredibil. Te-ai descurcat bine.

Robert a lucrat impecabil.

Crocodilul s-a rotit perfect, a fost o demonstraţie perfectă

a modului în care acţionează crocodilul în natură.

Nu puteam fi mai mândră de Robert. E o zi incredibilă.

Mulţumesc că aţi venit.

Mă bucur că aţi venit când am hrănit singur crocodilul, pentru prima oară.

A fost distractiv. O zi plăcută !

A lucrat minunat. Misiune îndeplinită.

A fost grozav.

A fost uluitor.

Toţi anii ăştia... Ai făcut totul singur.

Sunt mândru de tine. Ar trebui să fii şi tu mândru.

Nu mai am cuvinte.

Sunt foarte agitat şi o să fiu la fel toată săptămâna.

E unul dintre momentele esenţiale din viaţa mea.

Mulţumesc.

Când îl ascult, observ că seamănă cu tata, tot mai mult.

Gesturile, cuvintele, felul în care hrăneşte crocodilii,

chiar şi cum ţine mâinile, face totul ca tata.

Asta e deosebit pentru noi.

Sunt multe asemănări aici. Aşchia nu sare departe de trunchi.

Merge ca el, se poartă ca el

şi, când va avea 20 de ani, va fi înspăimântător.

Munca cu crocodilii la Australia Zoo e un vis.

De câte ori o fac, continui munca tatei.

Eşti bine...

Sper că e mândru de munca mea.

Traducerea şi adaptarea MONA BORRULL

Redactor VLADIMIR STĂNESCU