Original subtitles

Sunt obosit.

Sprijină-te de mine, dar nu adormi. Să nu adormi.

Ce fel de vin îi plăcea mamei ?

- Nu pot merge mai departe. - Ce gust avea ?

Nu închide ochii. Nu adormi.

- E doar vina mea. - Nu. Ai avut dreptate.

V-ați hotărât la un nume ?

- Emil. - Anton.

- Și dacă e fată ? - Nu este, după ce pumni dă.

Domnișoară !

- Emil. - Anton.

- Opriți ! - Afară ! Mai repede !

Stai în mijloc...

Mai repede ! În marș !

Lagărul Buchenwald Aprilie 1943

Mizerabililor, alinierea pe două rânduri !

Repede !

Privirea în față, mâinile la ceafă ! Îngenuncheați !

Simțiți durerea ? Obișnuiți-vă. Ăsta e un lagăr de muncă.

Vom face din voi germani adevărați. Veți munci cât mai mult posibil.

Sunteți dezonorați, fără apărare și fără drepturi...

- Îți trebuie pastilele ? - Nu, e în regulă.

Ori vă facem oameni utili, ori muriți aici.

Moartea aici e mai grea decât speră unii.

Veți înțelege în curând. Acum, vă vom lua datele personale.

Vorbiți tare, clar și nu mințiți.

Pe aici. Tu, pe aici.

Intră acolo ! Stop !

- Pippig, Gottfried ? - Da.

Mișcă !

Mai repede !

- Freimann ? - Da, dle caporal.

- Știi de ce ai fost închis ? - Nu, dle caporal.

Ce târfă te-a adus pe lume ?

- Pippig, Hans ? - Aici, dle sergent.

- Știi de ce ai fost închis ? - Pentru propagandă bolșevică.

Un comunist !

Și ? Te pricepi și la altceva ? În afară de bolșevism.

- Sunt tâmplar, să trăiți ! - Tâmplar. N-a ajuns unul răstignit ?

A mers bine ? Ai distribuit tot ?

Da. Am schimbat locurile. Probabil că Gestapoul e acolo.

Am manifeste noi.

- Crezi că așa împiedicăm războiul ? - Dacă nu noi, atunci, cine ?

Sus !

Vedeți poarta aia, mizerabililor ? Treceți prin ea ! Doi pași înainte !

La dreapta ! Marș !

Opriți-vă !

FIECARE PRIMEȘTE CE MERITĂ

Mișcați-vă !

Dezbrăcați-vă ! La pielea goală !

Împuțitule, îndrăznești să te uiți la mine ? Luați-l !

- Ridică-te ! - Sus ! Nu-i privi niciodată în ochi.

La infirmerie !

Jos ! Mai repede ! Să nu văd niciun cap afară !

Atenție !

Să nu cumva să ascundeți lucruri la voi.

Continuați !

Ai trecut examenul de intrare ?

Numele !

- De ce ești aici ? - N-am simțul umorului.

- Comic... - Führerul nu a râs.

- Nume ? - Pippig, Hans.

Semnează ! E mărimea greșită.

- Mulțumesc pentru pâine. - Ești fiul lui Gottfried, nu ?

De ce ?

- Îmi pare rău. - Nu-i nimic. E la infirmerie.

A fost un camarad bun.

L-au omorât.

- Lucrezi pentru ei ! - Nu. Taci !

Vrei să știi cum am rezistat ? Cu noroc. Și cu prietenii potriviți.

Coase asta. Acum sunt șeful tău. O să am grijă să nu flămânzești.

DOI ANI MAI TÂRZIU PRIMĂVARA LUI 1945

Trupele aliate occidentale au ajuns în Germania.

Armata a 3-a SUA a traversat Rinul, lângă Koblenz, și a cucerit Darmstadtul.

MUNCA TE ELIBEREAZĂ

În ianuarie 1945, lagărul Auschwitz, din Polonia, e eliberat de Armata Roșie.

SS-ul mutase deja 60 000 de prizonieri

în alte lagăre ale morții, precum Buchenwald.

29 martie 1945 14 zile până la eliberare

- A mai venit un transport din Est. - Evrei. Va fi ultimul.

Oricum, nu mai avem loc în lagărul mic.

Americanii au ajuns la Rin, lângă Aschaffenburg.

E la 300 km. Le va lua două săptămâni să ajungă aici.

- Deci au 14 zile să ne evacueze. - Sau să ne omoare pe toți.

Vești ? Putem începe odată ?

Himmler nu a hotărât când se va elibera lagărul.

Suntem prinși în capcană.

Bolșevicii sunt la est, iar americanii au traversat Rinul.

Când vor ajunge ? În cinci, trei, două săptămâni ?

- Zilnic primim transporturi din Est. - Când ne dau ordinul ?

Cu artilerie grea și cu aruncătoare de flăcări,

lagărul ar fi scrum într-o jumătate de oră.

Tot n-ai înțeles ce am păți dacă s-ar descoperi un singur cadavru.

Vrei să te pui bine cu americanii. Nu las pe nimeni în viață aici !

- Vei respecta ordinele superiorului tău ! - Dacă ai da ordine...

Ți s-a spus să-i găsești și să-i elimini pe liderii Rezistenței.

De cât timp mai ai nevoie ?

Evacuarea nu trebuie împiedicată de o revoltă.

Pentru ultima dată, elimină liderii ! Vino ! Și tu. Fără vorbă. Dezbrăcarea ! Mai repede ! Și cămașa. Totul.

- De ce stați ? Treceți încoace ! - La duș.

Liniște ! E doar apă. Fără gaze.

Dezbrăcați-vă !

- Nu sta, dezbracă-te ! - Da. Valiza mea...

Nu pricep. E valiza ta ?

Da. Jankowski Zacharias, din Varșovia.

Am lucruri importante. N-o deschide. Am promis să am grijă de ea.

Zi-i că își va recupera valiza. Să se dezbrace.

Liniștește-te, o primești înapoi. Ți-o păstrăm. Du-te la dezinfectare !

Haideți, ce mai stați ? Dezbrăcarea !

Intrați !

E de la un evreu polonez.

Ce copilaș !

Sunteți nebuni ?

- Ce faceți ? - Ce ar trebui să facem ?

- Să-l înregistrați, ce altceva ? - Atunci, e mort.

- Mai sunt copii în lagăr. - Mai mari.

E prea mic, îl vor omorî în bătaie.

Și ce vreți ? Să-l ascundeți ? Dacă țipă ?

- Ne înțelege ? - Salut, omulețule !

De unde ești, copile ?

Mă înțelegi ?

Să nu scoți niciun sunet. Să nu te găsească SS-ul.

- Măcar știe ce e ăla SS. - Bietul de el ! Ce i-a fost dat să vadă !

Dacă îl găsește Zweiling, ajungem în buncărul lui Mandrill.

Un cuvânt dacă-i spui, va fi ultimul.

Un cuvânt pentru mine ?

Ce avem aici ?

Lucruri ale evreilor, să trăiți ! Doriți să vedeți ?

- Nu. Ardeți-le, să nu ne infectăm. - Da, să trăiți !

Totuși, hai să aruncăm o privire ! Deschide valiza !

N-ai zis că printre lucrurile evreilor se ascunde și un evreu în miniatură.

Pentru asta, mergeți în buncăr, la Mandrill.

Vă pot explica.

Alarmă de atac aerian.

Avioane americane B17. Ieri au bombardat orașul Erfurt.

Am fost tot timpul bun cu voi. M-am purtat frumos. Întotdeauna !

Da. Stau chezaș pentru asta.

Dacă se află, voi picați, nu eu. Vreți să scăpați cu viață de aici.

Toți vrem asta, nu-i așa ?

- Oare va raporta ? - Nu mă las făcut scrum pentru un țânc.

- Și tatăl lui ? - Ce-i cu el ? E în Lagărul Mic.

André ! Cineva trebuie să aibă grijă de copil.

Tu l-ai adus aici. N-ai idee în ce situație m-ai pus.

Tu ce hram porți ?

Știi, există două feluri de prizonieri.

Unii mănâncă tot dumicatul. Ce-i al tău nu ți se poate lua.

Dacă mori într-o oră, măcar nu te milogești la Iehova după aia.

Ceilalți își drămuiesc mâncarea. Păstrează ce e mai bun.

Ca să aibă ce aștepta. Victoria minții asupra trupului.

Pricepi ?

Ce vrei ? Țigări ? Votcă ? Un băiat drăguț ?

Ce e așa de important ?

La ultimul transport, un polonez a adus un băiat într-o valiză.

- Și ? - Nu a fost înregistrat.

E ascuns în sala cu efecte personale. Pippig stă cu el.

Ați înnebunit ?

N-am mai avut un copil atât de mic. Are doar trei ani. Moare fără noi.

Dacă îl găsește SS-ul, vă ia și pe tine, și pe tovarășul tău.

Sunt cu ochii pe noi de luni bune.

Copilul trebuie să plece. La următorul transport. Tot în valiză.

Ești instructorul nostru militar. Știi totul despre noi !

De mult așteptăm ziua în care SS-ul să desființeze lagărul.

Nu e vorba de un copil. E vorba de 50 000 de oameni.

Nu putem risca totul pentru un copil de trei ani. Höfel, copilul trebuie să plece.

Poftim, mănâncă !

Haide !

Nu putem sta așa toată ziua. Dacă vine SS-ul...

Nu, e în regulă. Ai grijă. E fierbinte.

Da ? Mai repede ! N-am timp.

- Când vine următorul transport ? - Mâine-dimineață.

200 trebuie trimiși la Bergen-Belsen. Pröll completează lista.

Am o rugăminte.

E bine. Gata ! Valea !

Pentru tine.

Spune !

- Scoate-l pe Marcel Dupres de pe listă. - De ce ?

Vreau să adaug un polonez. Poftim ! Din Lagărul Mic.

Cine este ?

A venit cu ultimul transport de la Auschwitz, cu un copil în valiză.

Și ?

Copilul e în camera cu efecte personale.

Nu e înregistrat ? A venit în valiză, pleacă în valiză.

Cu Höfel ? Are de-a face cu revolta ?

Copilul are doar trei ani. Höfel s-a înmuiat.

La camera cu efecte personale.

Fiindcă nu-ți controlezi...

Fiindcă tu nu-ți controlezi oamenii, trebuie să trimit un copil la moarte ?

De mult ne pregătim pentru sfârșit. Copilul e un risc. Trebuie să plece.

Vom suporta consecințele într-o zi.

Poate că americanii vor intercepta transportul.

Cine suntem noi, dacă nu putem proteja un copil ?

Pe băiat îl cheamă Stephan Cyliak.

Mi-a zis că acela nu era tatăl lui, ci un prieten. Fost avocat în Varșovia.

El, soția și cele două fete au fost uciși la Auschwitz.

Miraculos, băiatul a supraviețuit. El a jurat că băiatul va trăi.

- E tot ce mai are. - Spune-i că trebuie să plece.

I-am spus că va putea să-l vadă în fiecare zi.

- Dacă vine în fiecare zi... - Nu va veni. Mâine îl vor lua.

Și îi trebuie valiza.

Plină...

- Unde ? - La Bergen-Belsen.

Dacă rezistă călătoriei, copilul va fi ucis acolo.

Hans, e un ordin.

Flacăra să nu fie prea mare.

Iar a venit.

Lista corectată de la LA1. Jankowski, în locul lui Dupres.

Acolo.

El este.

Pleacă de-aici !

Sunteți oameni buni.

- E bine ? A dormit, a mâncat ? - Totul e în regulă, frate.

- Unde mergem ? - Vezi imediat.

Jankowski. 140501.

Haide !

Aici.

Unde mi-e valiza ?

- De ce băiatul e încă aici ? Se pleacă. - Nu pot s-o fac.

Ți-am dat un ordin. Nu sacrificăm totul pentru el.

Nu, doar ce a mai rămas din noi ! Nu mai pricepi nimic.

- Dacă îl sacrificăm, pierdem tot. - Adu băiatul afară ! Ai înțeles ?

- Valiza mea ! - Taci, frate ! Totul va fi bine.

Valiza mea !

Atenție ! În trei rânduri ! Marș !

Curând, vom fi din nou liberi. Nu mai ține mult.

Vom merge la grădina zoologică. O să vedem maimuțe.

Girafe, elefanți...

Dormi, fiule, dormi, odorul meu !

Mama îți va aduce lapte Te va hrăni și te va îmbrățișa în somn

Și cu voia Domnului din ceruri Eu te voi crește

Și cu voia Domnului din ceruri Eu te voi crește

A dispărut copilul ?

Nu am putut s-o fac.

"Cine suntem, dacă nu putem să protejăm un copil ?"

Acum, nu mai putem să-l scoatem din lagăr.

Ce facem ? Oricine e prins cu băiatul va fi ucis.

Îi este foame. Ca să trăiască, îi trebuie lapte și zahăr.

Armata a 3-a SUA avansează spre Fulda, la 200 km de Buchenwald.

Germanii se apără cu 2 000 de soldați și cu tancuri.

După două zile, se predau forțelor americane.

31 martie 1945 Cu 12 zile înainte de eliberare

Ați auzit de Lublin ? Rușii i-au lăsat pe gardieni prizonierilor. Sunt morți.

Compania 38, atenție !

Compania 38, la apel cu 802 de prizonieri.

Numărul inițial, 821. Numărul actual, 802.

Zece, la infirmerie, cinci detașați, patru morți.

Noi suntem 50 000, iar ei, 1 000. De ce nu-i atacăm și nu-i ucidem ?

Oricâți dintre noi ar împușca, tot ar scăpa destui.

E prea curând. Să așteptăm până vin americanii.

Dle sublocotenent, lagărul are 47 571 de prizonieri.

Detașați, 342. Bolnavi, 3 297.

Decese, 109.

Șepcile jos !

Șepcile pe cap !

Aranjați-le !

Prizonierii responsabili cu hainele, în camera cu haine.

Muncitorii în aer liber, în față ! Drumarii și ocnașii, plecați !

Încă puțin.

Curând, ofițerii SS se duc la prânz.

Tată !

Ce faci ? Dormi ?

Cară piatra aia !

O iau eu.

Mișcă !

Tată !

Statul-Major s-a bizuit pe infanterie,

care a înfruntat vitejește tancurile bolșevicilor...

Pe malul estic al Rinului, la nord de Ruhr,

Armata 21 a cucerit toate podurile.

Trupele aliate dețin un front lung de 48 km și lat de 11 km.

Armata 21 a luat până acum 8 000 de prizonieri germani.

Rezistența germană, în special în nord...

- Am revenit de la croitor. - Da, da...

...transportă oameni și muniție pentru bătălia decisivă...

Asta e pentru tine.

Mai încet. Ia înghițituri mici !

- De unde ai luat laptele ? - E o vacă pe câmp. Face "mu".

Deținuții din cazărmile 21 si 27 să se prezinte la poartă !

Nu este în siguranță aici.

Fă ceva ! Te rog !

Cangrenă. Prea târziu.

- Delirează. - Nu e prea târziu, cu medicamente.

Un ofițer a adus asta. Era lângă poartă.

Un evreu de trei ani e ascuns în camera cu efecte personale.

De către supraveghetor.

- Acum se toarnă unii pe alții. - Höfel ?

Sigur. Un comunist, cum am zis.

De ce își riscă viața pentru un copil evreu ?

Supraveghetorul...

Încă nu ne-a atras atenția.

Atenție !

Alinierea !

12 prizonieri, la muncă, unu, detașat.

- Unde e ofițerul Zweiling ? - La micul dejun, să trăiți !

Se pare că unul dintre voi vrea să plece prin coș.

- Unde e băiatul ? - Ce băiat, dle sublocotenent ?

Puștiul evreu. Unde e ?

Aici nu există niciun puști evreu, să trăiți !

Ultima șansă. Sau mergeți toți în buncărul din Mandrill.

Deci ? Unde e ?

- Nu există niciun copil. - Poftim ?

Prizonierul numărul 8340. Nu există niciun copil.

Bine. Cum doriți.

Tu... și tu... Haideți la plimbare !

Dacă vreți să-i cruțați de suferință sau vă amintiți unde e copilul...

Altfel, ne întoarcem.

Știu ei ce fac. N-o să ne lase pur și simplu americanilor.

Nu te teme. Aici ești în siguranță.

Nu vor îndrăzni să vină aici.

Mănâncă puțin. Nu suportă coaja. I-am dat firimituri.

- Avem noi grijă de el. - Spune-i că îl vizitez.

Deocamdată, stai cu mine, da ?

Te putem îngriji mai bine și îți vom da de mâncare.

Stai liniștit, am eu grijă de el.

Domnul să te aibă în pază.

Domnul să te vegheze și să-ți dea pace.

Da. Sigur, să trăiți ! Heil Hitler !

Deci ?

Evacuarea trebuie să aștepte.

- Să aștepte ? De ce ? - Negociază cu suedezii.

Va preda evreii americanilor, ca să-i atace pe ruși.

Și dacă dă greș ?

Dacă n-ai înțeles, respectăm ordinele lui Himmler fără niciun compromis !

Dacă un singur evreu rămâne viu, va deveni dușmanul urmașilor noștri,

pentru că am fost prea slabi și prea lași.

Doi prizonieri sunt interogați în buncărul lui Mandrill ?

Comuniști. Ascund un copil evreu. Ne vor da nume din organizație.

Marian ! Marian !

O să reușești. Fii tare !

Încearcă să stai treaz până mă întorc.

SS-ul îl are pe Höfel. E în buncăr.

- Poftim ? - Da.

Un idiot s-a pierdut cu firea și a vorbit despre copil.

Nu. L-a luat polonezul. Lui Höfel i s-a ordonat asta.

- Sunt pe urmele voastre. - Dacă Höfel cedează, s-a terminat.

Știe ascunzătorile pentru arme, grupurile de rezistență și liderii.

Un singur nume, și totul cade. Ne vor arde pe toți.

Nu aveți încredere unii în alții ? Ce fel de organizație e asta ?

Încredere ? Mandrill e un sadic. Cât poate rezista Höfel în buncăr ?

Nu știu.

Trebuie să-i informez pe liderii comitetului.

Îmi închipui că știi de ce te afli aici.

- Vreau numele. - Ce... Ce nume ?

Liderii organizației secrete și planurile de revoltă.

E al vostru. Nu vă jucați cu el prea mult.

Americanii au ajuns la Bad Hersfeld. Sunt la 130 km. Mandrill, nu-l omorî.

Eu sunt gata. Tu ?

Atenție ! Probă. Trei, trei...

Patru, patru... Cinci, cinci... Și opt. Probă încheiată.

Să ne revoltăm când Höfel, care știe unde sunt armele, e în buncăr ?

Nu va trăi. Nimeni nu-i supraviețuiește lui Mandrill. Și va vorbi.

Dacă SS-ul nu are copilul, Höfel și Kropinski vor rezista.

Nu ! Nu sunt hoț ! Lăsați-mă ! Nu !

Dacă SS-ul găsește băiatul, îl va folosi ca monedă de schimb.

Îl contactez pe paznicul buncărului.

Salut, Stephan !

Lui nu îi mai trebuie asta. Ție, da.

Tată, trebuie să mănânci.

Stephan ! Stephan, vino încoace !

Te-ai mai gândit ?

- Ridicați-l ! - Nu ! Nu !

Nu !

Așteptați !

Unde sunt ascunse armele ? Câți sunteți ?

Krämer e implicat ? Trebuie doar să dai din cap.

Cine altcineva ?

La 50 km de Buchenwald,

lagărul de la Ohrdruf este eliberat de Armata a 3-a SUA.

Înainte să fugă, SS-ul a ucis prizonierii netransportabili.

Kromsdorf La 10 km est de Buchenwald

- Vezi ce fericiți sunt ? - Ai auzit ceva ?

Mai au 90 km.

Într-o săptămână, se termină totul. Nu voi muri privind crematoriul.

Apoi, o să-i omor pe toți foarte încet.

18.

Porc împuțit ! Te holbezi la fiica ofițerului ?

Hai, răcorește-te ! Treci !

Vrei să te holbezi la ceva ? Îți arăt eu la ce...

Credeți că s-a terminat ? Că vor veni să vă salveze ?

Pe Frontul de Vest, bolșevicii...

O să încep cu tine. Haide ! Holbează-te !

... pentru a-și întări succesul tactic din ziua precedentă.

Dar au cedat în fața infanteriei noastre hotărâte.

Atacuri inamice au fost respinse și în sud, la Bütow.

Avansul inamic în Rummelsburg a fost împiedicat,

după o luptă crâncenă, cu multe pierderi printre dușmani.

Au fost distruse 68 de tancuri și 32 de posturi de mitraliere.

Stephan ! Stephan !

Stephan !

- Vino încoace ! - Unde te duci ?

Vă rog ! Tatei îi trebuie medicamente.

Medicamente contra informații.

Informații bune.

- La ce oră ai zis ? - La trei.

- Ai încredere în Förster ? - Nimeni nu-l cunoaște.

Se spune că dulăii devin ca stăpânii.

Electricianul să vină la celule !

Există excepții.

Electricianul, la raport, să trăiți !

- S-a ars siguranța principală. - Probabil e un scurt...

Taci și repar-o, dacă vrei să pleci. Am nevoie de lumină ca să lucrez.

Da, să trăiți !

- Höfel rezistă ? - Ce tot șoptești ?

Am zis că nu e grav, dacă rețeaua principală nu s-a ars.

Sergentul-major a verificat firele și nu a găsit nimic.

Uite scurtcircuitul. E bine că nu s-au ars firele principale.

Nu cred.

- Gata ! - Afară, până nu mă plictisesc !

Unde ai fost ?

Cu soția mea... Dora.

Copiii mei. Doamne !

Marian, tortura asta... Nu sunt îndeajuns de puternic.

Hitler e un idiot. Ne-a compromis războiul.

În câteva zile, ajung americanii. Dar nu vă faceți speranțe.

Îi omor pe toți prizonierii. Pe voi vă las la urmă. Nu le scoateți. Cu cinci minute înainte să plec, voi veni și...

Vor să ne transforme în animale. Dar noi refuzăm.

E fascinant câte feluri de durere există.

- De ce rezistă acest Höfel ? - Comuniștii sunt mai duri decât SS-ul.

Mesaj important pentru comandant. În Cazarma 61 e ascuns un copil.

I-auzi ! Asta o să-l înmoaie pe Höfel.

Înapoi la colț !

- Unde este ? - Deschide !

Stai ! SS-ul !

Taci ! Stai ! E timpul să dăm un exemplu.

Ce-i asta ? Unde e băiatul ?

Nu mai e în siguranță aici.

Îi trebuie altă ascunzătoare. Să așteptăm căderea nopții.

Ai grijă ! Nu aluneca, altfel, te îneci în canalizare.

Americanii sunt lângă Erfurt. Mai au doar 40 km. Ajung în curând.

- În regulă ? - Da.

Acum 3 000 de ani, Îngerul Morții i-a salvat pe băiețeii evrei.

Poate o face și azi.

Succes, tovarășe ! Revin mâine cu mâncare.

E un joc, da ? Rămânem jos, dar nu mult.

Ne vor căuta. Dacă nu ne găsesc, am câștigat jocul.

Frate, stai aici ! Te rog !

Stai lângă mine !

Marian... Suntem liberi.

Ai auzit ce a zis. Noi vom fi ultimii.

Avem funia la gât. Nu ne pot face nimic.

Kropinski !

Vino !

Polonezul nu ne spune nimic. Știi unde e băiatul ?

Nu știu.

- Unde e copilul ? - Nu știu.

Altfel, v-aș spune.

Nu... Nu știu.

Tu ne-ai vândut pontul.

Nu am fost eu. E scrisul ofițerului Zweiling.

Vă rog ! Sunt aici din '38. Am ajutat la construirea lagărului.

Vă rog, fac orice...

- Unde e copilul ? - Nu știu !

Bine.

Atunci, dovedește-o !

Nu. Vă rog, nu...

- El e următorul. - Nu !

Vă rog !

Vă rog ! Nu !

Iartă-mă, tovarășe !

Nu vreau să mor. Iartă-mă ! Tovarășe !

Iartă-mă !

Nu ne-am certat niciodată.

Doar o dată, când s-a născut copilul nostru.

Eu voiam să-I botez Anton.

Tu ai vrut să-l cheme Emil. Adorai cartea "Emil și detectivii".

Sunt sigur că va reveni în curând cu mâncare.

Numai zdrențe și jeg. Uită-te la ăla !

Tu, de colo !

Nu ne mai saluți ?

Ce-i aia ?

Furi mâncare, când germanii se luptă pentru supraviețuire ?

Ia șapca de jos !

Fă-o !

ZONĂ NEUTRĂ Veți fi împușcați pe loc.

Stai fără șapcă ? Nu te duci s-o iei ?

Îmi pare rău, băiatule. Domnul te va apăra.

SS-ul dă ordin de evacuare a lagărelor de pe front.

Lagărul Buchenwald primește ordinul pe 6 aprilie 1945.

Dle sublocotenent !

Urmărești veștile de pe front ?

Trebuie să mă ocup de lagăr.

"Viitorul. Pentru unul dintre noi."

Lagărul trebuie curățat.

Știu că vă veți împotrivi, dar nu va mai rămâne nimeni aici.

Care sunt veștile ?

Începe. Se îngroașă gluma. Himmler a transmis noi ordine.

Evreii sunt primii. Sunt importanți pentru ei. 9 000.

În Weimar sunt 40 de vagoane care îi vor duce la Flossenbürg.

Mâine urmează cehii, polonezii și rușii. Barăci întregi.

Poimâine, încă 10 000.

Americanii au cucerit Gotha și avansează spre Erfurt.

Trebuie să așteptăm să vină. Doar așa avem o șansă.

Nu murim fără luptă.

Suntem câteva sute împotriva a 1 500 de soldați SS înarmați.

- 91 de puști, 20 de pistoale și... - Grenade de mână și o mitralieră.

Muniția ne ajunge cel mult o oră.

Nu putem decât să întârziem transporturile.

Ani întregi am visat la evadare, iar acum sperăm să rămânem aici.

- Cât poți trage de timp ? - Câteva ore. Fiecare clipă contează.

Aliații au parcurs 1 000 km din Normandia. Mai au sub 100.

Sfârșitul e aproape. Dacă vrem să trăim, trebuie să fim uniți.

Walter... Tu ești primul pe listă. SS-ul te consideră lider.

Unul dintre noi trebuie să trăiască, pentru a putea povesti.

Atenție ! La ordinul șefului SS, începem evacuarea lagărului.

Evreii din barăcile 22, 32, 34, 35

și din baraca 61 se vor prezenta imediat la careu.

Către Aliați și către armata gen. Patton ! SOS ! Cerem ajutor.

Vor să ne evacueze. Zilnic, 10 000 de prizonieri sunt duși în Sud.

SS-ul vrea să ne distrugă.

Trebuie să ieșim.

Stai aici ! Mă duc să iau mâncare.

Stephan !

Stephan...

Aici ! Sunt aici !

Ne-ați luat totul, dar nu și identitatea. Încă existăm !

Într-o zi, iarba va crește aici și va îngropa ruinele.

Într-o zi, totul va fi dat uitării.

Dar voi... Nimeni nu vă va uita pe voi !

Rușinea omenirii !

Și, când vom muri cu toții, acel băiat va...

11 aprilie 1945. Ziua eliberării. Ora 09:30.

La mai puțin de 20 km de Buchenwald,

Divizia a 6-a de blindate SUA forțează retragerea armatei germane.

În lagărul Buchenwald, evacuarea este oprită.

SS-ul ia în considerare uciderea prizonierilor rămași.

Mai repede !

Și mai multe mitraliere !

- Haide ! - Luați pozițiile !

Ar trebui să fie destul.

Dacă îi mitraliem acum, vom urma noi.

Cine a dat ordinul ?

Eu. E ultima șansă de evacuare. Au fost văzute tancuri pe câmpii.

- Și acum ? - Americanii nu vor mai găsi nimic.

Dar cele 20 000 de cadavre care ne vor duce la spânzurătoare ?

- Au văzut 12 tancuri spre lagăr. - Germane sau ale lui Patton ?

Nu știu. Patton e blocat la Weimar.

SS-ul are grenade antitanc în posturile de pază.

- S-a cerut sprijin aerian. - Ne vor rade pe toți.

- Măcar vom muri în picioare. - Tovarăși ! Alarmă de gradul trei !

Împărțiți armele ! Unitățile de luptă, pe poziții !

Haideți !

- Continuați ! - Luați poziția !

Haideți !

Păzește camera generatorului !

Haide !

Prinde !

Îți mulțumesc că ai avut grijă de ele.

Nu am știut ! Poftim ?

Niciunul dintre ei nu mai crede că Führerul va câștiga.

Dar, dacă au ordin, vor trage, ca orice german adevărat.

Americanii. În curând, vor ordona deschiderea focului.

Dă ordinul ! Altfel, o fac eu.

Dă ordinul acum !

Fiecare clipă contează. Închide generatorul pentru gard !

Către toți membrii SS...

Părăsiți imediat lagărul !

Tabăra va fi înconjurată. Ne vom retrage.

Afară ! Mai repede !

Stai !

Ai două posibilități.

Poți să mă împuști pe la spate, cum ne făceați la carieră.

Voi fi ultimul vostru prizonier mort.

Sau poate că totuși mai ai un viitor.

Unde te duci, Schwahl ? Fugi ? Nu, vei sta aici.

Am ordin direct de la Himmler să preiau lagărul din Dachau.

Și noi ? Ne lăsăm spânzurați, ca la Lublin ?

Du-te la adăpost, Kluttig ! S-a terminat.

Trebuia să-i fi omorât pe toți !

Vă rog, nu ! Am salvat un băiat mic. E evreu.

- Ce zice ? - Ceva despre evrei.

Vă rog, nu ! Nu ! Vă rog !

Ridică-te ! Nu-i mai suport vocea.

Haide !

Mai repede !

Tovarăși !

Suntem liberi.

SS-ul... a fugit.

Lagărul e în mâinile noastre.

Mențineți disciplina. Nu creați haos. Fără linșaje.

- Ce-a zis ? - Trebuie să-l cruțăm pe boul ăsta.

Păcat că nu înțeleg germană...

Dacă îi linșați, sunteți la fel ca ucigașii din SS.

Stai ! Oprește !

- Prizonierul numărul... - Încetează, nu sunt de la SS.

- Vii dintr-unul dintre lagăre ? - Da, domnule. Am stat închis patru ani.

Rahat...

Vino ! Te ducem la baza noastră. Vei fi în siguranță.

Nu, mulțumesc, să trăiți ! Dar trebuie să merg acasă.

Bine, amice. Ai grijă. Locul încă e plin de soldați SS.

Războiul încă nu s-a terminat.

Credeți că v-am uitat ?

Afară ! Acum ! Trebuie să ieși.

Deschideți, șobolanilor !

Repede !

S-a terminat ! Ești liber.

Și băiatul ?

Stai... Ia băiatul !

Între 1937 și 1945, 250 000 de oameni din întreaga Europă

au fost închiși în lagărul Buchenwald.

Peste 50 000 au murit acolo.

Sincro AMZN WEB-DL: alex87