All language subtitles for cranford.xmas.special.2009.part2.720p.hdtv.x264-bia_Subtitles_1

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian
am Amharic
ar Arabic
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali
bh Bihari
bs Bosnian
br Breton
bg Bulgarian
km Cambodian
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified)
zh-TW Chinese (Traditional)
co Corsican
hr Croatian
cs Czech
da Danish
nl Dutch
en English
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish
fr French Download
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German
el Greek
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian
ia Interlingua
ga Irish
it Italian
ja Japanese
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian
mg Malagasy
ms Malay
ml Malayalam
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian Download
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian Download
pl Polish
pt-BR Portuguese (Brazil) Download
pt Portuguese (Portugal)
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish
es-419 Spanish (Latin American)
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
ur Urdu
uz Uzbek
vi Vietnamese
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu

Original subtitles

Din episodul trecut...

De Peggy îmi pare cel mai rău.

Mi-e teamă că nu are prieteni.

Sunt destui oameni care vor să vadă lucrurile schimbate.

Eu mă număr printre ei.

William spune că va fi inginer sau nimic. Nu voi permite.

Calea ferată n-a dovedit că merită.

Nu s-a remarcat în oraşul nostru, d-le Buxton.

Bun.

Aş prefera să fiu avocat. Ies mulţi bani din asta.

Tatăl meu îl place foarte mult pe fratele tău.

Iar tu ai captat interesul Erminiei.

Trebuie să mă întorc?

Şcolarizarea ta este darul d-lui Carter pentru tine.

Calea ferată va ajunge chiar în inima Cranfordului!

Căpitane Brown! Fără cooperarea mea,

planurile căii ferate sunt nule.

Dacă nu se face cale ferată, nu pot rămâne.

"Tinerii doresc progres."

"Şi dacă le oprim creşterea, ei vor căuta un pământ mai fertil."

"Am aranjat o mică excursie privată."

"Nu vă cer decât să examinăm toate aspectele."

Îmi voi vinde terenul.

Nu pot permite prejudecăţilor mele să stea în drumul căii ferate.

- Peggy Bell. - Da?

Vrei să fii soţia mea?

Nu mi-a trecut niciodată prin cap

că dl. William ar fi interesat în acest fel de tine.

Nu ai farmec!

Şi dispune de cel puţin 4.000 de lire pe an.

Tată, aseară am stat treaz şi te-am aşteptat. Trebuie să-ţi spun ceva.

Am ajuns acasă după două.

Căpitanul Brown m-a dus la cină împreună cu sir Charles Maulver.

Avea un loc în parlament înainte să vină liberalii...

Dar tată...

... şi am primit multe sfaturi despre cum ar trebui să procedezi.

Eşti sigură că putem merge? N-am fost invitate.

Putem merge când dorim!

- Nu avem nevoie de invitaţie. - Mamă!

Desigur, el e logodnicul tău. Acum familiile noastre sunt una.

Vom fi rude, se aplică altă etichetă.

Putem face vizite şi înafara orelor obişnuite

şi tot vom fi primiţi cu braţele deschise.

Trebuie să fie câte puţin pentru graţie.

Când Peggy va fi stăpână, casa aceea va fi casa noastră!

Cred că scot argintăria de la păstrare!

În mod sigur au destulă.

Şi toate sunt marcate... chiar cele pentru sare şi piper.

Peggy va uita ce e cositorul!

CRANFORD Sezonul 2 Partea a II-a

Subtitrarea BlackAmber/SubTeam pentru www.subs.ro

Sunt un câine bătrân...

trucurile noi îmi lovesc oasele şi mă trimit scheunând către culcuşul meu.

N-am văzut meritul căii ferate,

dar sir Charles spune că mulţi bărbaţi puternici au exploatat dezvoltarea sa.

Ingineria e pasiunea mea, tată. Nu mă interesează politica!

Şi asta e o greşeală.

Eşti un domn, la fel ca sir Charles.

Dacă îţi joci cărţile corect, s-ar putea să ajungi baronet.

Doamna Bell, domnul Bell şi domnişoara Bell, domnule.

Domnule! Avem un motiv să ne strângem mâinile.

- Dezvoltarea te mulţumeşte? - Am bănuit că aşa se va întâmpla.

Da, ritmul a fost rapid, asta e metoda modernă.

Dar m-au pus deja în faţa unui munte de hârţoage.

Draga mea Peggy!

Eşti foarte bine aranjată.

Probabil mergi undeva foarte plăcut.

Dar nu te mai necăjesc, o să te fac să roşeşti.

Ar trebui să angajaţi un agent, d-le. V-am sfătuit şi înainte.

Aveai dreptate.

Am avocaţi în Manchester, dar mai rău mă încurcă.

Dacă te vei descurca cu ei, vom vedea cum facem cu banii.

Domnule! Voi face tot ce pot.

Ce spuneţi, doamnă Bell?

Binecuvântez ziua în care dra Matty a aranjat să ne vedem.

Trebuie s-o facem oaspete de onoare la nuntă!

Nu mi s-a spus nimic despre vreo nuntă.

Puf de gâscă. O rafală de la coş şi va zbura!

Domnişoară Galindo, vei fi obligată să-ţi schimbi modele!

Acum calea ferată a ajuns la noi, avem nevoie de pălării mai robuste.

Să i se aducă lui Giuseppe un bol cu lapte şi un biscuit amestecat în el.

Am plecat de acasă înainte să-şi ia al doilea mic dejun.

Ce a provocat atâta grabă?

O scrisoare, dră Galingo, de la cumnata mea!

Plănuieşte să plece în călătorie din casa ei din Scoţia.

De vineri într-o săptămână voi fi gazdă pentru lady Glenmire!

Am o încântătoare gamă de pălării proaspăt sosită din Notthingam.

Pălării? N-ai avut o bonetă nouă de secole!

Dră Galindo, dă-mi te rog pălăria aceea cu panglica chartreuse.

Arată foarte delicat lângă faţa domnişoarei Pole.

Aproape că mi-e teamă să trimit scrisoarea.

Jem abia trebuie să fi ajuns la Bolton.

S-ar putea să-l tulbure vestea despre calea ferată.

Jem a luat o decizie, dră Matty.

Iar dumneata ai ajutat Cranfordul să-şi aleagă calea.

Nu trebuie să priveşti înapoi, de teamă că perspectiva nu are niciun sens.

Nu sunt obişnuită să mă comport aşa decisiv.

Eu am fost inspirată de acţiunile dumitale.

Am împachetat şi timbrat coletul de zile întregi

şi mi-a lipsit curajul să-l trimit,

dar gestul dumitale de ieri a grăbit rezolvarea mea.

Mary, dragă, despre ce e vorba?

Am terminat de scris un articol.

Şi îl trimit în speranţa publicării.

Remarcabil! Un articol! E o reţetă?

Nu, dră Matty, nu este.

Şi o scrisoare pentru logodnicul tău. Eşti grozav de sârguincioasă.

Gata.

Vei regreta că ai lăsat trăsura poştei să plece când vei auzi ce am de spus!

- Am primit veşti! - Despre calea ferată?

Calea ferată nu e noutate.

Dar îţi place Peggy! A fost de multe ori oaspete la noi!

E bună pentru o ceaşcă de ceai în Cranford.

Dar tu ai nevoie de o soţie cultivată!

Ai bani, iar acum conexiuni prin calea ferată.

Trebuie să te împrieteneşti cu nobilimea şi să cinezi în case alese.

Aşa e guvernată Anglia.

N-am nicio dorinţă să mă implic în guvernare!

Ceea ce îmi dă voie să mă căsătoresc cu cine-mi place.

- La Erminia nu te-ai gândit? - Erminia?

E o fată superioară.

- Demult am sperat... - Tată...

Mi se pare că mi-ai plănuit şi mie viitorul, la fel ca şi fiului dumitale!

Nu vrei să te căsătoreşti cu mine, nu-i aşa, Erminia?

Nu. Nu vreau.

Am rămas orfană de mică, am fost la şcoală la Bruxelles.

Cred că mi-am luat porţia de ghinion.

Cred că ai făcut un plan pentru averea mea, la fel cum ai făcut cu persoana mea.

Dar îmi voi cheltui banii şi tinereţea aşa cum au sperat părinţii mei,

în căutarea propriei fericiri.

Între timp, William vrea să facă la fel şi nici că-i pasă ce durere provoacă.

Eu nu exist doar să mă opun sau să te mulţumesc pe dumneata!

Am cerut-o pe Peggy Bell pentru că o iubesc!

Tu ai iubit cât ai dorit!

Şi din acest motiv, dacă mama ar fi aici, ne-ar da binecuvântarea ei!

Nu sunt mare amatoare de scoţieni,

dar în situaţii ca aceasta, aş putea să port o fundă ecosez.

Înălţimea sa l-ar considera un compliment, sunt sigură!

Avem câteva pleduri splendide în stoc,

lungimi de rochii şi lăţimi de perdele.

Când majestatea sa vizitează Scoţia,

nu acceptă alte modele.

- Turbane aveţi? - Nu pe ecosez.

Încă eşti în căutarea unui turban?

Cred că e cea mai atractivă formă de coafură!

Ar trebui să investeşti în mănuşi noi.

La mâini se va uita când vom fi la jocul de cărţi!

Cărţi! Cărţi...

O spui de parcă ar fi atât de simplu.

Cum vom conversa în dimie?

E văduva unui baron! Cum trebuie să fie abordată?

Când eu şi dna Johnson am fost la Harrogate,

am făcut cunoştinţă cu o baroneasă.

Comunicarea noastră a fost în totalitate politicoasă.

Şi ne-a rugat să ne adresăm ei cu "lady Jephson" sau înălţimea voastră".

Odată obişnuit cu astfel de companie,

drăgălăşeniile zboară uşor de pe limbă.

Am trimis după cufăr şi i-am scris prietenei mele Maria.

Dacă ea vrea, voi merge acolo înainte să mai supăr şi pe altcineva.

Nu va fi stăpânul meu, Erminia!

Dacă vrei să ai respectul lui, câştigă-l.

Şi dacă vrei libertate, trebuie s-o câştigi şi pe ea.

Peggy merită consideraţia lui.

N-am mai fost mişcat de nimeni până acum.

Păi demonstrează-i valoarea!

Lasă banii lui în pace şi munceşte.

Uşor de spus când ai teşchereaua plină.

Şi dacă nu e uşor de făcut înseamnă că nu trebuie încercat?

Îmi pare rău, nu sunt obişnuit să fiu luat tare.

Nu, nu eşti. Dar mă bucur că eşti pus la încercare,

drumul ţi-a fost prea uşor şi erai pe cale să devii imperios.

Nu te credeam peţitoare, dră Matty.

Pari să fii la fel de eficientă pe cât eşti de discretă.

- Peţitoare? - Fiul meu şi Peggy Bell!

Logodiţi şi uniţi în insolenţa lor.

El nu va renunţa, în ciuda nemulţumirii mele.

Dacă nu te-ai fi amestecat, ei nu s-ar fi întâlnit.

Şi fiul meu ar fi avut şansa a ceva mai bun.

Sugerezi că Peggy nu e destul de bună pentru William?

Te rog...

Nu eşti în poziţia să te rogi pentru nimic cu excepţia iertării mele.

Ieri ai avut o zi de lucru fructuoasă, dră Matty.

Plec şi te las să reflectezi asupra faptelor tale.

- Dar, d-le Buxton, dacă ei se iubesc... - Iubire?!

Ce ştii dumneata despre iubire...

ca s-o aduci ca argument final?

Ingineria este un animal feroce.

Creşte şi se întinde dincolo de îndemânarea noastră.

Nu e ca la Eton sau Cambridge.

Nu mă compar cu o tablă şi un discurs în robă.

Prefer să învăţ observând, domnule.

Dacă mă puneţi cu muncitorii, voi pune bucuros umărul la treabă.

Nu-ţi pot oferi decât cea mai rudimentară ucenicie, d-le Buxton,

ca suplimentar cu echipa mea de topografi.

Ai nevoie de ochi ageri şi o manta groasă.

Domnule, mi-e teamă că voi avea nevoie de cazare şi de masă.

Grija cea mare a mamei este pentru Edward.

Nu trebuie să-l supăr mai mult pe dl. Buxton de teamă să nu-şi retragă ajutorul.

Aşa că mi-a interzis să-l văd pe William şi nu trebuie să-i scriu.

Aveţi intenţia să rămâneţi logodiţi?

Da.

Nu ne-am putea întâlni uşor chiar dacă ne-ar fi permis.

Acum trebuie să lucreze, timpul nu-i aparţine.

Am ascuns o cutie în arbuştii de grozamă

şi e pe post de căsuţă poştală. Vezi?

În tinereţea mea exista o zicală:

"Când grozama n-o mai înflori, sărutatul s-o învechi."

S-a învechit şi acum.

Nu se vede nici măcar un boboc şi nu vor fi multe luni de acum încolo.

Unchiul meu a petrecut odată câteva nopţi la Edinburgh

şi mă informează că cea mai potrivită băutură pentru înălţimea sa este whisky.

- Whisky?! - Mary, eşti foarte neştiutoare!

Nu mai este ilegal.

Între timp, plănuiesc o seară de divertisment.

Mă gândeam la crochete

şi un muşchi rece turnat să semene cu friptura de porc.

Ai putea să-i pui o portocală în gură.

Nu mai există nicio servitoare bună?

În curând vom zdrăngăni clanţa şi vom scheuna

ca musafirii unei case oarecare!

Am venit să vă spun că nu vreau

să vă faceţi griji în privinţa apropiatei vizite a lady-ei Glenmire.

Cu adevărat vă poate linişti să auziţi că nu sunt aşteptate vizite!

Acestea nu pot fi făcute înainte să fi trecut trei zile.

Ea se va simţi foarte fragilă după călătoria din Scoţia.

Mi-e teamă că aţi înţeles greşit.

E de preferat să nu faceţi vizite deloc.

Anticipez vizite din partea multor familii din comitat

şi mă aştept să cinăm la Arley Hall.

Dar Cranford doreşte să-i ureze bun venit!

Sigur va fi o ocazie şi pentru cărţi?

Lady Glenmire este obişnuită cu cea mai bună companie.

Nu trebuie să fie indusă în eroare

şi să creadă că eu nu sunt.

Nu vă voi mai stânjeni.

Ei bine!

E bine că a plecat într-o manieră şireată şi grăbită,

pentru că eram pe cale să spun ceva destul de ascuţit şi sarcastic.

Întotdeauna am crezut că noi suntem cea mai bună companie.

Una pentru cealaltă, cel puţin!

O să-i pară rău pentru ziua de azi!

La fel ca domnului Johnson când îi voi duce whisky-ul înapoi.

O achiziţie poate fi returnată la magazin,

dar o desconsiderare nedreaptă nu e la fel de uşor de anulat.

Mi se pare că trebuie să ne protejăm de suferinţele viitoare.

Şi asta se poate cel mai bine...

dacă n-o băgăm deloc în seamă pe lady Glenmire!

Bertha!

Ridică perniţele astea. Înălţimea sa ce avea?

Bună dimineaţa. Cumnata mea.

Un pled scoţian şi rochie neagră.

Arată ca dna Deekes proaspăt venită cu diligenţa.

Lady Glenmire mărturiseşte că e foarte încântată de provincie.

Doamnă Jamieson. Ai un oaspete astăzi!

Cumnata mea, lady Glenmire.

Căpitanul Brown.

Este un pled Campbell, nu-i aşa doamnă?

Da, domnule! Familia soţului meu se trage din acel clan.

Mary... aceea nu este trăsura mamei tale vitrege?

Da, dră Matty. Mi-e teamă că aşa este.

- O logodnă ruptă! - Mary, Mary.

Mulţumesc, dră Matty, pentru durerea dumitale evidentă.

Se vede că Mary este indiferentă la suferinţa pe care o provoacă.

Greşeala mea a fost să fiu de acord să mă căsătoresc cu dl. Turnbull.

Acum că am curajul să admit,

mărturisesc că mă simt calmă.

Calmă!

Tocmai a refuzat un om care a patentat fulgii de săpun!

Dragă Mary, sigur ţii la domnul Turnbull.

Ţin la domnul Turnbull.

Dar nu ţin la el suficient.

Scuteşte-mă de capriciile de şcolăriţă.

Tu, care te pretindeai a fi atât de matură şi perspicace!

Îl convinseseşi chiar şi pe bietul tău tată,

pozând cu ochelarii aceia şi rochia sobră

şi cheltuindu-i banii pe cerneală şi hârtie în acelaşi timp.

Scrisul este singurul talent pe care îl am.

Nu e un talent avantajos pentru o femeie.

Necesită singurătate şi sârguinţă.

Căsătoria m-ar priva de posibilitatea amândurora.

Acum îmi pot păstra independenţa

şi măcar pot descoperi dacă munca mea merită continuată.

Nu eşti independentă!

Tatăl tău îţi dă o alocaţie generoasă.

Este partea mea din moştenirea lăsată de mama.

Dacă mă căsătoresc, ea va deveni a soţului meu.

Mary, este un lucru îngrozitor să retragi o promisiune!

Dumneata m-ai inspirat să fac asta! Am făcut cum ai sugerat

atunci când ţi-ai îndemnat prietenele să călătorească pe calea ferată.

Am examinat fiecare aspect.

Am aranjat transferul de la Tinden imediat ce domnul Buxton va fi plătit.

Notificarea de evacuare se face azi, aşa că demolarea se poate face în patru săptămâni.

Eşti eficient, trebuie să recunosc.

Am fost angajat să mă mişc rapid. Dacă am realizat acest lucru, sunt bucuros.

160 de lire pentru dl. Buxton, aşa cum ne-am înţeles.

- Proba de sol, domnule. - Mulţumesc.

Edward?

Se pare că e un fel de var în Tinden Edge.

Ar putea fi calcar, asta este insuficientă să ne dăm seama.

- Va trebui să te întorci acolo cu lopata. - Domnule.

Ce spune?

Ce spune?!

- Suntem evacuaţi? - Da.

- În 28 de zile. - Harry ne-a ales casa aia!

Numele lui e pe contractul de închiriere.

- Îi vei scrie? - În mod sigur.

Îi poţi trimite vorbă soţului tău?

Îi pot trimite un mesaj cu vagonul de carieră.

Puteţi dispune de ei cum doriţi.

- Aveţi documentele la îndemână? - Da.

Pe birou. Le-am pus acolo în ordine.

Semnaţi aici, vă rog, puţin mai jos de numele meu.

- Arendaşii mei vor fi mutaţi în alte case? - Ne-am ocupat de tot, domnule.

Partenerul majoritar m-a însărcinat cu toate documentele.

Are încredere în tine.

A sugerat că dacă mă descurc, mă invită să-mi fac ucenicia.

Şi este foarte costisitor de făcut?

Mamă!

Mamă!

Ia paharele astea. Au fost ale tatălui tău, lucrătura cristalului este bună.

Peggy, adu un şervet să le împăturim.

Când ţi-ai dezvăluit planurile de căsătorie, nu credeam că Buxton mă favorizează.

În schimb, el mă inundă cu bunăvoinţă!

Îl costă destul să mă întreţină în ucenicie.

Cred că nu e vorba de ataşamentul faţă de tine,

cât furia faţă de William.

Da. Asta e vina ta şi nebunia logodnicului tău.

Am nevoie de grafic până mâine la prânz, pierdem timpul.

Doamnă?

E ceva în neregulă?

Picioarele lui Giuseppe au cedat.

Stau aici de un sfert de oră şi nu-l pot ridica.

Nu mârâie la mine. E cel mai alarmant semn.

Am convins-o pe dna Jamieson că o plimbare ar face bine sănătăţii lui.

E atât de corpolent, încât o tură prin salon îl face să gâfâie.

Refuză să răspundă.

Poate se teme că recuperarea înseamnă să-şi reia plimbarea.

Căpitane Brown! Minunat!

Aş vrea să rămâi. Dacă nu eşti binevenită în Manchester,

mi-aş dori tare mult să consideri că asta e casa ta!

Cranford a fost paradisul meu, dar intenţia mea este să scriu.

Trebuie să caut locuri noi şi o societate mai mare.

Dar să stai la pensiune! În Londra?!

Mi-a trebuit mult curaj să rup logodna,

iar acum, nici măcar Londra nu mai are puterea să mă înspăimânte.

Aş vrea să vă văd la uşă,

dar nu trebuie s-o lăsăm pe dna Jamieson să ghicească aventurile lui Giuseppe.

Trebuie să spun că a fost o după-amiază plină de viaţă!

Până azi am fost foarte plictisită.

Am sperat să am compania doamnelor din acest oraş,

pentru că am fost retrasă o perioadă să-mi deplâng soţul,

dar niciuna nu ne-a vizitat şi noi n-am primit invitaţii.

Doamnele din Cranford sunt cele mai ospitaliere.

Cu siguranţă că ceva le-a pus pe fugă.

Şi aşa stând lucrurile, poate chiar de către gazda dumneavoastră.

Se pare că suntem invitate la o serată de Halloween!

E scris chiar de mâna lady-ei Glenmire.

"În onoarea căsătoriei doamnei Jamieson!"

Cred că toate suntem de acord cum vom proceda.

Dacă vă aduceţi de tricotat în acea seară, putem refuza la unison

cu scuza că avem alte planuri.

- Nu ai de gând să mergi? - Dna Jamieson ne-a jignit pe toate.

Deci suntem de acord să-i ignorăm invitaţia!

Nu pot nega că am fost lezată,

dar n-o putem investi cu puterea de a ne supăra pe două săptămâni.

Domnişoara Matty n-a menţionat, dar e cam răcită.

A strănutat de două ori chiar înainte de sosirea ta.

În acest caz, dră Matty, vă vom duce cu lectica.

Înălţimea sa a fost recent la curte?

Dră Pole! N-am fost acolo în viaţa mea!

Am fost cinci fete şi tatălui meu i-au lipsit mijloacele.

Apoi m-am căsătorit cu un baron şi l-am găsit la fel.

În plus, am auzit veşti neinteresante despre ea.

Nu se joacă niciodată cărţi şi nu se oferă răcoritoare!

E făcătura prinţului Albert.

Se spune că e mândru de înclinaţiile sale spartane.

Dnă Jamieson, am văzut cumva pe Mulliner luând vinul de mure?

A fost un dar de la dna Forrester.

Domnul Jamieson detesta băuturile tari!

Ei bine, dl. Jamieson nu este aici să ne strice plăcerea.

Mulliner trebuie să-l aducă şi tarta mea cu prune, cea dusă în cămară.

Am lăsat o luminiţă pentru a se îngriji de vrăjitoare!

Halloween!

Cred că este o superstiţie prostească şi o dureroasă pierdere de timp!

Splendid spus, lady Glenmire!

Nu există spirite malefice

şi, prin urmare, nu e nevoie să ne îngrijim de ele!

Dar se aud atâtea poveşti cu fantome şi zâne.

Cortina dintre lumi se ridică în seara aceasta!

Iată că vine Mulliner.

Lui nu-i pasă de Ziua Morţilor.

Anul trecut, se ocupa de nevoile capricioase ale lui Giuseppe,

când a văzut o tânără mamă pe pajişte la umbră.

Purta un copil învelit într-un sal.

El trece de ea, iar ea a păşeşte înainte ţinând copilul să-l vadă el.

În păturică zăcea un cap retezat.

Când şi-a ridicat privirea, nu era nimic deasupra gâtului mamei doar muşchi.

Cam ciopliţi.

Barometrul nu a prezis ceaţă.

Şi lipsa luminii lunii este de criticat.

Poate că e bine că ceaţa este atât de groasă!

Sunt convinsă că nu vrem să vedem nimic dezagreabil!

- Dar sunt lilieci, sunt foarte sigură! - Lilieci?

Sunt diabolic de mari!

Nu ne punem cu vigoarea ta!

Te rog! Trebuie să insist să n-o zdruncini aşa pe dra Matty!

Grăbeşte cursa şi îţi vom da ceva în plus!

"Iubita mea Peggy..."

"Îţi scriu cu cerneală cerşită de la cartograf"

"şi îmi usuc cizmele de cărbunele strâns din curtea şantierului."

"Fur aceste momente din munca mea."

"Primele diagrame sunt complete, dar..."

"mai am încă atât de mult de învăţat."

"Terenul poate fi măsurat."

"Dragostea pe care o am pentru tine nu poate fi."

"Este o ţară necartografiată, "

"iar harta după care trebuie să trăiesc..."

"Între timp, ziua nunţii noastre se vede atât de îndepărtată, "

"ca un steag luminos suspendat în ceaţă."

"Mi-am fixat ochii pe ea, "

"dar sunt zile în care distanţa pare mult peste calculele mele"

"şi îmi e dor de tine"

"mai mult decât se poate spune în cuvinte."

Peggy?!

Ce răsfăţate suntem în mijlocul zilei!

Acesta este un lichior foarte bun!

Şi când te gândeşti că scoţienii îl fac din cereale.

Mi se pare că e coniac medicinal.

E o plăcere să avem şi compania domnului Jenkyns!

Ce se întâmplă cu toţi domnii din Cranford?

Imediat ce un domn se instalează aici,

îşi şi găseşte treburi de făcut toată săptămâna în Manchester.

Sau, sunt cei ca mine,

atât de înamoraţi de oraş încât trebuie să umble prin toată Anglia

să caute cu ardoare replici ale farmecului său.

Atu!

Recunosc că aici sunt puţine lucruri care să bucure sexul tare.

Şi, într-adevăr, nicio distracţie pentru cei tineri.

Nu există o sală publică pentru dans?

Sau un loc în care poate cânta o orchestră?

Lady Glenmire, Cranford nu duce lipsă de facilităţi.

Vă vom arăta Assembly Rooms.

În camera aceasta se formau perechi pe vremuri.

Inimi erau sfărâmate în bucăţi şi multe pozne ieşeau ca rezultat.

Ar trebui să ştergem praful dansând cotilion aşa cum făceam în tinereţe.

Domnul Jenkyns era cel mai sârguincios partener.

Ia priviţi, cred că e un carneţel de dans.

- Cui aparţine? - Poţi vedea proprietara?

Creionul e foarte şters, dar oricine a fost,

a fost parteneră de cadril cu domnul Whisset?

Văd că a dansat şi cu domnul Buxton!

Şi, pentru Roger de Coverley

şi dansurile următoare le promisese...

... domnului Holbrook.

Numele meu este scris în partea de sus.

Acum este foarte decolorat.

Dar oricât ar fi camera de fermecătoare,

mi-e teamă că gloria ei este dincolo de regăsire.

Nu-mi amintesc aşa o patină pătată.

Sunt pete de vârstă.

Mi-e teamă că nu pot fi şterse.

Amurgul a fost mereu aşa.

Lustruieşte sticla şi feţele sunt prinse acolo.

Am încercat din greu să-l încurajez când i-am răspuns.

Dacă abandonează lupta, mi-e teamă că voi fi şi eu abandonată.

Tu eşti motivul pentru care el a ales calea aceasta!

Ştiu.

De aceea îmi este teamă şi, cu toate că scrie,

nu ne-am întâlnit în aceste patru săptămâni.

Într-o zi vei preţui fiecare cuvânt din ele.

Vor fi dovezi a tot ce a trebuit să înduri.

Ia-le înapoi şi pune-le într-un loc sigur.

Nu există loc sigur, dră Matty.

Cel puţin, nu la mine acasă.

Soţul meu spune că are atelier de ascuţit cuţite.

Vrea să mergem la el, iar eu am găsit un negustor care să ne ducă.

Maşina de ascuţit e montată pe o căruţă.

Vom trece prin Cranford din când în când.

Doamnă Gregson, nu acţiona în pripă!

I-am scris lui Harry despre situaţie, dar e evident că scrisoarea a întârziat.

Am greşit când v-am cerut să faceţi aşa.

Nu vreau să fiu povară copilului meu.

Oamenii se uită la mine şi mă cred jalnică, dar nu-mi doresc să fi făcut altă alegere.

De aceea trebuie să plec şi să merg acolo unde sunt dorită.

"O ducem destul de bine. Sora mea i-a tuns părul lui Tilly."

"Buclele îi erau prea lungi pentru dinţii periei."

"V-am trimis o şuviţă. E aceeaşi culoare ca al Marthei."

Doamnă Forrester?

Am dreptate!

Postura dumitale pare însingurată.

Speram ca tulburarea mea să nu fie evidentă.

Bessie îmi e ca un copil, dacă îmi vede lacrimile,

va plânge şi ea.

Ce s-a întâmplat de te-a făcut atât de nefericită?

Domnişoară Matty!

Bessie a fost gonită de pe câmpul ei!

E în drumul căii ferate.

Şi trebuie s-o duc să pască pe teren comun!

Bună dimineaţa, domnule.

Eşti mai mult decât punctual astăzi.

Mărturisesc că sunt uşurat să te văd.

Biscuiţi cu ghimbir!

Sunt preferaţii lady-ei Glanmire.

Azi n-o vom vedea pe ruda dumitale?

Lady Glenmire şi-a făcut propriile aranjamente.

Nu ştiu care sunt. Nu aveam idee că este atât de sociabilă.

Ne-a animat pe toate şi cu siguranţă că ne bucurăm.

Dar acum şi căpitanul Brown intenţionează să se distreze!

În această sâmbătă seara!

- Văd că şi voi aţi primit invitaţie. - Câte una de fiecare!

Poate că poartă pălărie de castor, dar e numai puţin mai bun decât un muncitor!

Ce se întâmplă?

- Zăresc o trăsură de nuntă! - O nuntă?!

Nu s-a ştiut nimic de aşa ceva!

Cine poate fi?

Dacă e cumva o formă de sport,

este absolut respingătoare!

Doi oameni chiar de vârsta noastră, căsătoriţi!

Se apropie!

Ea s-o fi gândit că e în siguranţă în Cranford.

Am fost inspirată să interoghez proprietarul birjei.

S-au căsătorit azi dimineaţă.

Nu s-au făcut strigări şi a fost nevoie de licenţă specială.

Domnul William Buxton a fost martor.

Capa lady-ei Glenmire, pe albastru, e de la Johnson.

Era o catifea franjurată flamandă şi...

şi eu am ajutat-o s-o aleagă marţea trecută.

Pentru ce ţi-a spus că este?

Biserică.

Este o insultă la adresa întregului Cranford să fie aşa de prefăcuţi!

Să ne invite la o serată fără nicio aluzie în legătură cu scopul!

Obiceiul în Cranford este să vizitezi mireasa...

Obiceiul nu este să vizitezi o trădătoare!

Cine a fost trădat?

Memoria baronului Glenmire a fost trădată!

Dacă cumnata mea trebuie să-şi arunce pedigriul la gunoi

şi să-şi facă un bordei cu faţa la stradă,

nu se poate aştepta la aprobare din partea mea!

Nu voi accepta această căsătorie

şi îmi voi zăvori uşa tuturor celor care aleg s-o recunoască!

Dar lady Glenmire este ruda doamnei Jamieson!

Iar ea şi căpitanul Brown sunt prietenii noştri.

Iar transparenţa n-a avut nicio înclinare în niciun caz!

De ce să-i îndatorăm cu binecuvântarea noastră?

Pentru că au găsit afecţiune unul în celălalt.

Dacă lor nu le pasă de poziţia inegală,

e foarte posibil că vor prospera.

Să nu-ţi închipui că fericirea lor mă preocupă!

Să-şi suporte căsnicia aşa cum şi-au făcut-o.

Fără să ştie nimeni şi în spatele uşilor închise!

Domnişoară Galindo!

Trebuie să vă pun o întrebare despre Harry şi fraza este destul de clară.

Aveţi vreo veste de la el?

Nu în ultimele trei săptămâni, posibil patru.

Merg să-i trimit o scrisoare.

Poţi să renunţi la trimis. M-a căutat directorul lui.

Harry a fugit de la şcoală.

Cred că muncitorii au luat salariile.

Am văzut butoaie în plus descărcându-se la George.

Am adus unt ca dar de nuntă,

într-o formă care marchează ziua.

Dar a fost zdrobit de un băiat care m-a pupat

şi nici măcar n-a fost sincer!

I-am scris doamnei Jamieson rugând-o să ni se alăture,

dar mi-e teamă că nu renunţă. Nu mi-a răspuns.

Am sunat la uşa uşa drei Pole şi n-a răspuns nimeni la sonerie.

Domnişoară Matty?

William.

Mireasa şi ginerele m-au însărcinat să vă însoţesc acasă la ei.

- Zăresc o lectică! - Trebuie să fie doamna Jamieson!

Ajut-o, William.

Exact aşa cum am sperat.

Mama tânjeşte după fratele meu, acum că lucrează în Manchester.

Domnişoara Matty mi-a asigurat invitaţia.

Uneori vine Edward sâmbăta, cred că ea a ştiut că mama nu vine.

Mi-a fost teamă că încercările noastre ţi-ar putea subţia obraji sau încercăna,

dar ochii tăi strălucesc mai mult ca niciodată.

E numai mersul la căsuţa noastră poştală. Şi atâtea lumânări aprinse astă seară.

- E mai greu decât ai crezut? - Cred că e mai greu decât ai crezut tu.

N-am ştiut ce înseamnă munca. Acum ştiu.

Şi ştiu cum e să îţi doreşti ceva pentru care trebuie să aştepţi.

Mâna ta!

- E doar o băşică de la roata de calculat. - O am pe geamăna ei.

De la fierul de călcat. Vezi? Până la urmă suntem egali.

Întotdeauna am fost egali.

Dragostea îi face aşa pe oameni.

"A venit muzicianul şi dat 50 de dureri de stomac."

"A venit doamna Fezziwig, un zâmbet vast şi substanţial..."

"Au venit cele trei domnişoare Fezziwig şi apoi, individual şi pe perechi, "

"cei trei bărbaţi ale căror inimi ele le rupseseră."

"Au venit unul după altul şi au dansat."

"Au fost jocuri, prăjituri, "

"şi o grozavă friptură rece"

"şi plăcinţele şi multă bere."

I-am promis doamnei Brown câte un pasaj

în fiecare seară când ne retragem.

Ce e asta, domnule?

Mi-e foarte teamă că e o ridiche sculptată de soţia meu în formă ornamentală.

Pun lucrurile în ordine pentru următoarea demolare de luni.

- Casele din Tinden End? - Da.

I-aţi dat banii lui Edward Bell

iar acum trebuie să vină cu actele,

dar el n-a făcut-o, aşa că nu le putem demola.

Domnule Buxton...

aţi semnat actele şi i le-aţi dat lui Edward Bell?

Am făcut ambele lucruri în schimbul banilor de la compania de cale ferată.

- Deci ai primit plata făcută de noi? - Desigur.

A fost făcută în monede.

O sută.

Mai puţin două, cu care l-am plătit pe bucătar,

trebuind să-l plătesc de Sfântul Mihail.

100 de lire?

Preţul plătit de compania noastră a fost cu 60 mai mult.

Vă sugerez să aveţi grijă.

Dacă mergeţi pe marginea suspiciunii,

veţi păta numele unui tânăr promiţător.

Alo?

Mamă?

Malachi?

Mamă?!

Domnişorule Gregson.

Poate n-ar trebui să mă surprindă că intri aici aşa îndrăzneţ şi zâmbitor,

iar ceilalţi sunt plini de nelinişte!

Nu am unde să mă duc.

Am crezut că te vei bucura să mă vezi.

- Tremur, Edward. La fel şi tu. - De ce nu eşti în Manchester?

Trebuie să mă ajuţi, Peggy.

Nu sunt căpcăun, Harry, dar sunt extrem de consternat.

Directorul tău a fost alarmat de plecarea ta

şi a scris despre comportamentul tău pe un ton foarte furios.

El pare să fie.

Ai fost nepunctual, nedisciplinat şi rămas în urmă cu studiile.

Nu e ca atunci când învăţăm cu dumneavoastră!

Profesorii scriu şi vor numai ca tu să copiezi.

Este un sistem foarte bun într-un loc precum Shrewsbury

şi tocmai de aceea dl. Carter a vrut ca tu să mergi acolo.

A vrut să merg acolo pentru că era aproape de casa mea!

Iar acum nu mai e casa, nu mai e nimeni în ea.

Cu atât mai multe motive să te întorci la şcoală.

În ciuda averii pe care o vei primi, ai un drum greu prin lume.

Exact aşa, "o voi primi".

Suficient, Harry!

Banii tăi sunt într-un fond până vei împlini 21 de ani,

a fost intenţia expresă a domnului Carter.

Domnul Carter e mort! Şi îl urăsc pentru asta.

Nu pentru că mi-e dor de el,

ci pentru că nu-l pot face să se răzgândească.

Harry!

Harry!

Vei înceta această manifestare abominabilă!

Lasă-mă în pace! Tu nu faci decât ce-ţi spune el!

Harry...

Ce ţi-au făcut?

Îmi trebuie coniac!

Câţi bani lipsesc şi când şi-au dat seama?

Peggy, lasă-l în pace cu întrebările tale! Nu vezi cum tremură?

Sunt sigură că se înşeală,

tu eşti adeptul metodelor moderne de contabilitate!

Trebuie să mergi la domnul Buxton.

A fost binefăcătorul tău şi nu trebuie să audă din altă parte.

Întâi să-şi facă baie şi să se bărbierească!

Nu mai e timp.

Sunt domnul Buxton şi căpitanul Brown.

Edward nu poate fi localizat, dnă Bell.

N-a fost găsit nici la serviciu, nici acasă?

Nu, a dispărut cu totul.

De asemenea, se pare că a luat actele caselor

şi le-a predat străinilor pentru garantarea unei datorii.

Dar noi n-am avut niciodată datorii!

Îmi este clar că aveţi un cămin onest şi modest.

Fiul dumitale a ales altă cale şi a risipit banii la jocuri de noroc.

Dacă e prins, Edward va fi condamnat.

Sentinţa va fi cel puţin deportarea.

Dacă sunteţi bun să aşteptaţi afară, căpitane Brown,

aş vrea să închei vorbind cu dra Bell în particular.

Ia loc, Peggy.

Eu pot să-l ajut pe Edward.

Indiferent dacă e găsit sau nu, îi pot netezi drumul.

Nu poate depinde de dumneavoastră! Nu sunteţi singura lui victimă.

Infracţiunile lui sunt în întregime financiare,

iar eu dispun de mijloace să le îndrept.

În plus, l-am încărcat cu prea multe şi nu l-am supravegheat mai deloc.

Cum puteţi să ţineţi încă la el?

E tânăr. Merită o şansă să cunoască lumea nestingherit.

Tăie legătura cu fiul meu şi eu voi restabili reputaţia fratelui tău.

V-aţi gândit la asta!

Cum altfel o puteţi spune aşa calm?

Ar fi greşit din partea mea să ofer un lucru ca ăsta în grabă.

Şi la fel de greşit din partea mea să răspund fără să mă gândesc.

Vă rog să plecaţi.

Voi veni mâine la dumneavoastră.

Câteva arsuri au puroiat şi vei rămâne cu cicatrice.

- Acest lucru va trebui raportat. - Nu se poate raporta monitorilor.

De ce a fost comportamentul lor atât de maliţios?

Credeau că sunt sărac.

Când lordul Ludlow şi-a trimis vizitiul după mine, au aflat că nu sunt.

Nu te vor spânzura, Edward. Nu e delict capital.

Vrei să ajung să putrezesc pe vreo galeră?

Vrei să mor din cauza prostului tratament sau de la vreo boală?

Nu te gândi că ai putea să te ierţi. Pentru că inima ta s-ar sfărâma în două!

Să nu îndrăzneşti să îmi vorbeşti despre inima mea!

Şi dacă merg la închisoare, numele tău va fi pătat,

la fel şi numele preţiosului tău William.

E destul de greu să-şi găsească drumul, fără înrudirea cu un infractor ca mine.

Domnul Buxton m-a asigurat că are controlul.

N-am putut să-l fac să-mi dea informaţii,

dar discursul nostru a fost de ajutor.

De ajutor? Problema ta, Brown, este că ai devenit localnic.

Oamenii o fac în colonii şi se termină prost de fiecare dată.

Sir Charles, Cranford e un oraş mic.

Am aflat că relaţiile bune cu locuitorii lui sunt de nepreţuit.

Calea ferată nu e chestiune de orăşel!

Nu poate fi tratată în acest mod... amical şi rustic.

Chem jandarmii din Missenden.

Ei se vor ocupa de problemă într-un mod corespunzător şi legal.

Nu voi renunţa la William, domnule.

Dar îi voi scrie şi îi voi spune ce s-a întâmplat.

- Vei face din mine un ticălos? - Nu.

Pentru că sunt convinsă că îl iubiţi la fel de mult ca mine.

Dacă el va renunţa la mine, voi accepta...

şi voi avea încredere că veţi face totuşi ceva pentru fratele meu.

La uşă sunt jandarmii, domnule!

O copie după mandatul de arestare a fratelui tău,

semnat de sir Charles Maulver.

Acum n-o mai pot contramanda. Legea trebuie să-şi urmeze cursul.

Va trebui să plece din Cheshire... şi să înceapă cumva în alt fel!

Peggy, magistraţii îl vor căuta.

Nu, pentru siguranţa lui, trebuie să plece peste hotare.

În străinătate? Dar el nu judecă cum trebuie, d-le Buxton!

Nu putem avea încredere că va găsi prieteni înţelepţi sau serviciu sigur.

A făcut deja rău prin lăcomie şi propria slăbiciune.

Va fi supus unui risc mai mare în străinătate şi, dacă nu îl ajut,

voi fi la fel de mult creatoarea sorţii lui ca şi el!

Ce vei face?

Voi merge cu el. Voi pleca din Anglia.

Voi încerca să-l aduc pe o cale mai bună.

- Nu eşti paznica lui, Peggy. - Sunt singura lui speranţă.

Există aici o listă cu navele care pleacă spre Liverpool.

Şi angajamentul tău faţă de fiul meu?

Suntem deja puşi la încercare, domnule. Şi nu ne-am abătut.

Nu vreau să vă târăsc în tristele noastre poveşti, dră Matty.

Trebuie să acţionez în secret. William nu trebuie să ştie.

Dar când voi fi plecată, dacă aveţi grijă să primească scrisoarea,

voi fi veşnic recunoscătoare.

Ai fost plecată multă vreme. Am crezut că-ţi va fi foame.

Foarte grijuliu din partea ta, Harry.

Reverendul Hutton i-a scris directorului în termeni fără compromisuri.

A fost asigurat că violenţa împotriva ta va înceta

şi, prin urmare, a aranjat să te întorci mâine la şcoală.

Aţi înrăutăţit lucrurile! Nu mă întorc.

Nu ai de ales, Harry.

Trebuie să ai o educaţie.

Dacă n-o ai, nu poţi construi o şcoală în Cranford...

... şi asta a fost dorinţa expresă a domnului Carter.

Mi-a promis libertate şi acum este gardianul meu.

Canada?

Canada?!

Ai spus că ai un plan să-l ajuţi!

Care e diferenţa dintre asta şi deportarea?

Nu va călători încătuşat,

nu va fi forţat să muncească în zadar şi fără plată!

Şi mă va avea pe mine cu el!

Nu pot crede că mă laşi aici singură.

Mamă, trebuie să încerci să te adaptezi! Trebuie să te străduieşti să suporţi!

E domnul Buxton. Să ne grăbim.

Cămaşa asta e aproape distrusă. Cusătura este foarte uzată.

Nu sunt sigură că reparaţia mea e destul de elegantă pentru şcoală.

Trebuie să am şase cămăşi. Matroana aşa spune.

Mă întorc la Johnson.

Au un stoc de cămăşi albe de batist.

Domnilor, nu vreau să vă deranjez,

dar îl caut pe domnul William Buxton.

Bravo, Bess. Eşti o fată bună.

Peggy...

Când ajungeţi la docuri, mergeţi direct la birourile Red Star.

Ai antetul meu. Aici sunt fonduri.

Mai demult gândeam rău despre tine.

Acum mă întreb dacă nu eşti mai curajoasă şi mai bună decât te-am crezut.

Îmbarcarea!

Du-te.

Îmbarcarea!

Trebuie să te grăbeşti dacă vrei să prinzi trenul.

Vă rămân îndatorat, dră Matty.

- Unde ai ascuns poşeta? - Nu-ţi spun.

Mă întreb dacă sunt destui bani să mergem la clasa întâi pe vapor.

Nu ne-ar folosi la nimic să mergem la comun.

I-am dus terci cald lui Bessie la comun! Dar nu era acolo!

Domnişoară Pole!

Nu e acasă.

Rogu-te, nu ne respinge! Căpitanul Brown este la muncă.

Avem nevoie de ajutorul tău! Biata mea Bessie este în pericol!

Domnişoară Matty?

Ce faci?

Nu!

Peggy!

Peggy!

Peggy!

Edward!

Peggy e cu tine?

Dă-te din drum!

Peggy!

Peggy!

Peggy, mă auzi?

William?

Prinde-mă de mână!

Repede!

Întinde-te până la mine!

Te-am prins!

- Mâna mea... - Ascultă-mă, Peggy...

Mi-e teamă că a fost tăiată...

Te voi aşeza pe pământ cât de uşor pot.

Apoi te grăbeşti şi te îndepărtezi de accident.

Voi veni să te caut, dar pe moment, trebuie să-i ajut pe ceilalţi.

Pregătiţi căruţele cu apă! Ne trebuie frânghii!

Grăbiţi-vă, grăbiţi-vă!

Vieţi omeneşti pot fi în pericol! Adu lopeţile!

Dă-mi voie să am grijă de punga ta!

Edward, ce faci?

Edward! Edward!

Mergi direct la cazarma din oraş.

Rana poate fi tratată acolo.

Sunt chestii serioase!

Vă rog să rămâneţi calmi!

Daţi-ne voie să ne ocupăm de cei care au mai multă nevoie!

- Domnule Johnson. - Îţi mulţumesc că ai venit, domnule.

- Mi-e teamă că ai de lucru. - Am venit imediat cum am auzit.

- Reverend Hutton. - Doamnă.

Harry a fugit iar în seara aceasta! Nu ştiu unde sau cu ce a plecat...

Căpitane Brown, s-au găsit toţi călătorii?

S-a făcut o listă şi nu lipseşte nimeni.

Mi s-a pus că fiul meu a fost aproape de explozie...

E aici, domnule.

- Supravieţuieşte? - Da.

- William. - Dar fratele meu nu.

Ce pot să fac?

Domnule, locul dumitale este cu fiul. Alte treburi, lasă-le în seama mea.

Domnişoară Matty. Eşti îngheţată până la oase!

Să te duc lângă căminul meu.

Mulţumesc, draga mea. Dar voi rămâne cu domnul Buxton.

Trebuie să fac orice pot să îmbunătăţesc lucrurile.

Domnişoară Galindo? Mă ajuţi?

Nu ştiu ce aş putea descoperi.

Eşti norocoasă, Peggy. Hemoragia s-a oprit.

Trebuie să te bandajez din nou şi trebuie să bei nişte coniac.

Peggy, unde ai găsit cămaşa asta?

Harry!

Harry!

Harry!

Harry!

Harry!

Reverend Hutton!

Am ajuns prea târziu!

Călăreţul a plecat la Manchester.

Sperăm ca medicul să ajungă până în zori.

Peggy şi-a încălcat promisiunea către mine.

Nu Peggy l-a anunţat pe William. Eu am făcut-o.

Ai spus odată că trebuie să-ţi cerşesc iertarea şi acum o fac.

Fiul meu zace spulberat, Matty.

Dar pe mâinile mele e cel mai mult sânge.

Nu trebuia să moară singur.

Şi n-ar fi trebuit să trăiască cu credinţa că e aşa!

Nu.

Este nedrept.

E mai rău decât nedrept! E împotriva legilor naturii!

Îţi aminteşti, Peter, cât de mult s-a străduit tata să te înveţe clasicii?

Îmi amintesc mai bine frustrarea lui decât clasicii în sine.

Ia loc, Matty. Eşti foarte obosită.

Am făcut tot posibilul să te ajut!

Am petrecut oră după oră ascultând cum repetai lecţiile.

Acum nu contează.

Era o poveste care a zăbovit în mintea mea.

În acea zi, am reţinut câteva părţi...

despre o fată care locuia într-un loc unde discordia nu fusese cunoscută.

Îi fusese dată în grijă o casetă încăpătoare

şi i se spusese să nu ridice capacul.

Dar judecata ei a cedat şi ea a descuiat încuietoarea

şi toate furiile universului

au pornit să iasă ca muştele.

- Cred că vorbeşti despre legenda Pandorei. - Nu-mi amintesc numele ei.

Dar chipul ei îmi este familiar.

Pot să-l văd de câte ori vreau... în oglindă!

Zăpada se topeşte pe genele lui ca şi cum ar fi cald încă.

O oglindă...

Ai o oglindă?

Nu...

- Respiră încă! - Harry!

- Trebuie să-l ducem în oraş. - Nu e pierdut!

Harry! Acum ne auzi?

Nu eşti singur! Nu te lăsăm să mori!

- N-ai dormit. - Am dormit suficient.

Ştiu că se va face calea ferată.

Nu se poate anula.

Am vrut să se facă din cauza lucrurilor pe care le-am pierdut.

Am dorit ca alţii să fie scutiţi de primejdie.

Şi am dezlănţuit suferinţe fatale ca bestiile din acea cutie!

- Nu vreau să mai aud despre asta, Matty. - Mi-e teamă că trebuie.

Pentru că în întunericul orelor târzii, mi-am amintit încheierea poveştii.

După suferinţă,

a găsit o creatură înaripată ascunsă într-un colţ.

Era foarte mică şi vindeca usturimea rănilor.

A numit-o Speranţa.

Am o sumă de bani.

Este profitul de la magazinul meu.

Vine de la oamenii din Cranford.

O voi cheltui într-un mod care ne va aduce pe toţi împreună.

- Domnul Buxton nu este acasă. - William este acasă?

Nu am permisiunea să spun.

Este pentru el.

Draga mea.

S-a terminat ancheta accidentului?

Comisia a decis că nu e vina nimănui.

Este un rezultat bun, nu-i aşa?

Este bine pentru companie, recuperarea noastră va fi rapidă.

Nu sunt sigur că pot spune acelaşi lucru despre Cranford.

Domnul Carter a venit vreodată aici?

A stat vreodată să te vadă cum coşi?

O dată.

Şi atunci mi-am dat seama ce om nemaipomenit este.

Au existat numai doi oameni la care el a zâmbit vreodată.

Unul dintre ei sunt eu. Şi celălalt eşti tu.

E mai puţin pătată decât mi-am imaginat.

Cred că se va curăţa foarte bine.

Sunt sigură că se poate reface până de Crăciun.

Cu toate astea, ne-am înhămat la ceva muncă.

Pereţii au avut odată culoarea somonului,

dar nu se pot vedea sub mizeria asta oribilă.

N-ar trebui ca plafonul să fie întâi lipit?

Ştii cu ce eşti însărcinat, dragul meu.

Te-am numit maestru de petreceri.

Vopsea

roz,

cantitate considerabilă.

Vopseaua n-a fost roză, era ocru închis. Nu te vei descurca fără ajutorul meu.

Într-adevăr. Este foarte mult de muncă.

Iar acum cred că trebuie să ne străduim să ne fim camarade.

Ajunul Crăciunului, signor Brunoni, magician al regelui din Delhi,

al rajahului din Oude şi al marelui lama din Tibet.

Şi pentru fiecare continent, altă jumătate de monedă se adăugă pe factura lui.

Rogu-te, nu vorbi de bani.

Pare puţin de plătit să ne aducă pe toţi sub un acoperiş.

Pot face trucuri şi nu iau niciun bănuţ.

E totul aici la P de la prestidigitaţie.

Au mai fost acceptate încă patru invitaţii.

"Cupa este A, mingea este B, B este plasat sub A"

"şi nu dispare ci este transferată"

"în mânecă, care este notată cu C."

Nu este magie, ci simplă rearanjare a alfabetului.

Iar doamna Jamieson a refuzat. În termeni extrem de acizi.

Nu pot aproba acea căsătorie

şi nici să mă amuz acolo unde existenţa ei este acceptată.

De lung doliu ai avut parte.

Trebuie să te fi costat scump s-o vezi pe lady Glenmire recăsătorită aşa de repede.

Căpitanul Brown ne-a adus locomotiva

şi acum totul trebuie să se mişte în ritm galopant.

Arătă o lipsă de solidaritate cu celelalte văduve.

Oraşul nostru este unul afectuos.

Ai putea să-mi aduci veşti din când în când.

Sunt prea amorţită să mă aventurez afară.

Ai nevoie doar de companie, pun pariu. Pot aranja acest lucru.

Domnule Buxton?!

Nu l-am restabilit ca să-l distrug.

William nu s-a abătut de la dragostea lui pentru tine.

E momentul să progresaţi.

Erminia!

Am venit acasă pentru a ajuta la îngrijirea bolnavului.

Dar n-a fost nevoie.

Unchiul meu a fost cel mai meticulos infirmier.

Haide. Te duc la el.

William?

- Ai văzut grozama? - Nu era nicio floare de luat.

Altfel nu l-aş fi smuls.

Bietele rămurele par aşa goale.

Dra Matty mi-a spus odată o zicală...

"Când grozama n-o mai înflori, sărutatul s-o învechi."

Camera asta e aşa caldă,

încât au confundat luna de înflorit.

Iar una dintre ele are un boboc auriu.

- Doamnă! - Signor Brunoni!

Aţi rătăcit cumva drumul?

Absolut deloc.

Mă surprinde că vă lăsaţi bunurile la vedere,

vi se vor afla toate trucurile meseriei.

Ciudat, îmi căutam mănuşa şi, ce să vezi, a fost în mâna mea tot timpul!

Dacă doamna îmi dă voie...

Presupun că e o simplă dezvoltare a trucului clasic

cu cupa şi mingea. Mănuşa fiind A şi...

- ... porumbelul fiind B. - Nu.

Este magie.

Îndrăznesc să spun că ai un buzunăraş ascuns în poala hainei.

Uită-te în geantă.

În geantă.

Credinţa...

... este cheia tuturor lucrurilor.

L-am văzut pe signor Brunoni cum te văd şi cum mă vezi.

Cred că are arsuri de la soare.

Era dat cu loţiune de nuc, eram aşa de aproape că l-am mirosit.

Uite.

Mary mi-a trimis un cadou de Crăciun de la o modistă din Londra.

E un turban de mătase verde marin.

Ştie cât de mult mi-am dorit aşa ceva.

Mai sunt noutăţi ascunse înăuntrul cutiei.

I-a fost publicată o poveste în Fireside Sketch.

Poveste?

"Domnişoara M. Smith."

Ce impozantă arată pe hârtie.

Şi când te gândeşti că e, practic, din Cranford.

Cu toate astea, subiectul pare extrem de domestic.

Ar trebui să scrie o poveste de dragoste despre... un scamator.

Azi nu mai vine poşta.

Am sperat atât de mult să primesc veşti de la Jem şi mica Tilly.

Anul trecut era o altfel de casă.

Harry, avem un cadou de Crăciun pentru tine.

Nu căuta ceva împachetat în hârtie şi cu fundă.

Nu te vei mai întoarce la şcoala aceea.

Şi cu educaţia mea cum rămâne?

Ne-am interesat la şcoala de gramatică din Manchester.

Băieţii de acolo sunt la fel de diferiţi şi interesanţi ca tine.

Şi poţi studia şi învăţa acasă.

Dar nu am casă.

Lady Ludlow mi-a lăsat o mică rentă.

Dacă ne unim forţele, ne putem lua o casă aproape de şcoala ta.

Iar eu voi fi acolo în fiecare seară când te vei întoarce.

Nu sunt aranjamentele făcute de domnul Carter.

Domnul Carter le-ar aproba pentru că îţi permit să înfloreşti.

Iar ăsta a fost singurul lucru pe care l-a intenţionat.

Crăciun fericit, doamnă Forrester. Pentru dumneata.

E atât de frumoasă!

Să stau acolo?

- Bună seara, domnule Buxton. - Sir Charles.

Poftim?

A venit!

Doamnă Jamieson, am plăcerea să ţi-o prezint pe doamna Brown.

Crăciun fericit, doamnă Jamieson.

Şi una,

două,

trei

şi patru!

Mulţumesc, mulţumesc!

Ai dreptate. E cu siguranţă un şiretlic.

Abracadabra!

Cheia!

- Vino. - Nu, nu...

Vino.

Vino!

Doamnă.

Cutia celestă!

Nu, nu cred că ar trebui...

Vă rog, dragă doamnă.

Veniţi aici alături de mine.

Dragă domnişoară Matty, dă-mi voie să te însoţesc pe scenă.

Doamnă, vă rog să întindeţi mâna.

Iar acum...

un moment de lumină.

Ca la începuturile lumii.

Deschideţi încuietoarea şi totul vi se va dezvălui.

Iubirea mea!

Mica mea iubită!

Tilly a mea!

- Cine te-a adus aici? - Ne-am întors acasă, dră Matty.

- Acasă... pentru Crăciun? - Pentru totdeauna.

- Ce s-a întâmplat cu dra Pole? - Răbdare!

Bravo!

Domnule Buxton, cred că am dansat un vals. În Cranford!

Cum poate supravieţui un oraş atât de mult?

Iubirea, domnule Buxton. Este argumentul final.

Subtitrarea BlackAmber/SubTeam pentru www.subs.ro

SFÂRŞIT

Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.