Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Vino, punem asta aici!
Bună ziua, Simon! Cum merge?
- Facem totul să meargă, dle Martini. - Sunteți sigur?
Nu sunt probleme, șefule!
Nu îmi mai spuneți așa, v-am rugat de o mie de ori.
Iată, avem o comandă de 240 de piese de aluminiu anodizat.
Puteți să le faceți în seara asta?
Astăzi nu e posibil, mi-am luat liber după-amiază.
Am lucruri importante de făcut. I-am spus domnului Tosani.
Vă rog, data viitoare, să mă anunțați și pe mine, bine?
Pot să contez pe dv. să le faceți mâine, la prima oră?
- Da, mâine aș putea. - Foarte bine, mulțumesc.
Aveți grijă de dv.!
TOȚI ZEII DIN CER
L-am găsit!
- Arată-mi-l! - Gata, îl vezi așa!
Eu l-am găsit, nu e pentru fete. Dispari de-aici!
Eu ți-am spus că tata l-a ascuns.
- Arată-mi-l, vreau să văd! - Încetează cu prostiile!
Dă-mi-l, îți spun!
Chiar îl vrei? Bine, așteaptă!
Dă-mi-l!
Să vedem dacă ești bună de ceva...
Bam!
E foarte greu.
Dacă nu poți să-l ții, mi-l dai mie, da?
- Bineînțeles că pot să-l țin. - Atunci, apasă pe butonul ăla.
- Ce buton? - Aici, sub degetul tău!
Nu pot, e blocat.
Nu e blocat, trebuie doar să apeși mai tare.
Nu reușesc, e foarte greu!
Bine, acum, dă-mi-l!
Nu ți-l dau, pot să-l țin!
Așază-te cum trebuie!
O să verși peste tot, dacă rămâi culcată.
Haide, așa!
Așadar...
"Dominique se ridică pentru a lua în mână o moluscă delicată."
"A mers bine la pescuit?"
"O voce călduroasă, familiară, care îi animase deseori reveriile,"
"îi ajunse la urechi."
"Dominique se întoarse mașinal."
Mănâncă frumos, te rog!
Unde eram?
"Fără să creadă cu adevărat ceea ce auzise,"
"Patrick de Saint-Léger"
"mergea în urma ei."
"Ochii săi frumoși o priveau pe tânăra domnișoară cu tandrețe."
"Dominique avea impresia că se înroșise din cap până-n picioare."
"Dar Patrick se prefăcea că..."
Dar ce se întâmplă? Ce ai făcut?
Nu pot să cred! Puteai să aștepți să termini de mâncat!
De ce mă privești așa? Ce ai astăzi?
Știi că peste câteva zile e ziua ta?
O să împlinești 28 de ani. Îți dai seama?
La naiba!
M-am gândit bine!
Am decis să nu-i las niciodată să te ia!
Niciodată. M-ai auzit?
Pot să vină nenorociții ăia! Va fi prea târziu!
Ceilalți vor fi deja acolo!
Va trebui să te pregătim!
E o chestiune de zile. Trebuie să te implici. Bine?
Va fi o mare schimbare, o să vezi!
- Bună ziua! Aveți programare? - Da.
- Numele dv.? - Simon Dormel.
Alo!
Ați avut o programare ieri, domnule Dormel.
Și acum ce fac, plec?
Așteptați o clipă, o să vorbesc cu doctorul.
Bine, putem discuta.
Cred că n-o să mai vin.
V-aș recomanda călduros să nu faceți asta.
În plus, vă amintesc că nu aveți de ales.
Nu mai am tragere de inimă, nu ajută la nimic.
Ajută, domnul meu, credeți-mă, ajută foarte mult!
Cum vă simțiți astăzi?
Oarecum bine.
Fiți mai precis!
Urinez cu sânge în continuare. Știu ce înseamnă asta.
Vă repet, nu aveți cancer.
E o atitudine irațională, analizele arată că totul e normal.
- Eu știu ce spun. - Bine.
Ați contactat serviciile de ajutor la domiciliu, cum v-am recomandat?
Am spus că nu mai discutăm despre asta, că s-a rezolvat?
Nu știu, s-a rezolvat?
V-am spus că mă descurc foarte bine singur.
De ce reluăm discuția? Mă ocup de ea de 20 de ani.
N-o să las o idioată să facă ce are ea chef!
Calmați-vă, domnule!
Și o să vă rog să aveți un limbaj decent.
E responsabilitatea mea să mă asigur
că vă ocupați corect de sora dv. În caz contrar,
vom fi obligați să luăm în considerare s-o internăm forțat.
Ceea ce înseamnă că un medic și un psiholog
vor trebui să-i reevalueze starea,
precum și capacitatea dv. de a o ține la domiciliu.
Asta e situația, asta e legea... Va trebui să vă supuneți.
Ea va rămâne cu mine.
Cu acest tip de comportament, mă îndoiesc profund.
Bine, vă vom contacta în curând.
- Am terminat? - Da, pentru moment.
- Cât face? - Am luat de 10.
Ești sigur? Nu mă minți?
Evident că sunt sigur. Poți să te duci să verifici.
Face 10.
Unde e Antoine?
E la garaj, dezmembrează o caroserie.
- Pot să merg la el? - Du-te!
- Bună ziua! - Da... Salut!
Mă numesc Simon.
Tu mi l-ai prezentat pe Patrick pentru aniversarea surorii mele.
Da, îmi amintesc.
Mi-a zis că nu a mers bine, nu?
Nu știu, nu mi-a spus nimic. În orice caz, nu vrea s-o facă.
Din ce mi-a spus el, e de înțeles.
Mă întrebam dacă mai știi pe cineva.
E posibil. Ce propui la schimb?
Nu am mare lucru. Ce vrei?
Aș vrea să rezerv camioneta ta. Anul viitor e a mea, bine?
Anul viitor, multe lucruri vor fi...
E în regulă sau nu?
Eu îți fac un serviciu și îmi faci și tu mie unul, e normal.
Da, e în regulă pentru camionetă.
Bine, cunosc un tip, îl cheamă Michel.
El face orice pentru niște bani.
Unde dau de el?
La naiba! Ce ți-am spus eu ție?
Că nu ești tatăl meu și că nu ai nimic să-mi spui.
Mă enervezi!
Am spus că nu umbli printre rable!
Ăsta e spațiul meu. Am spus asta sau nu?
Sunt o fantomă și merg unde vreau eu.
Da, fantoma o să fie închisă în casă, dacă mă mai enervezi.
- Ai înțeles? - Nu ești tatăl meu.
- Nu-ți face griji, bine? - Nicio problemă!
Nu, e nepoata mea, Zoé.
Mama ei e moartă, a inhalat prea multe pesticide.
Nu se știe cine e tatăl ei, așa că am luat-o eu pe puștoaică.
În fine, pun mâna pe alocația ei.
E o ciudată. Are multă imaginație.
Ești ciudată, mucoaso, nu?
Mă numesc Zoé Debar, am nouă ani.
- Tu cum te numești? - Mă cheamă Simon.
Hai, dispari!
Și nu te mai machia ca o târfă, e o prostie!
Nu ești tatăl meu. Și ești un mincinos împuțit!
Unde pot să-l găsesc?
- Ce? - Michel, unde îl găsesc?
Întreab-o pe "Lolita", la benzinărie, ea îl cunoaște.
Haide, du-te, am treabă!
Mulțumesc!
Și ce vrei de la Michel?
Trebuie să vorbesc cu el.
Eu nu sunt secretara lui, nu?
Dă-mi numărul lui, am vorbit cu Antoine, a spus că e în regulă.
Antoine e Antoine, eu sunt eu.
- Antoine zice ce vrea el. - Vreau numărul, am nevoie de el!
Și spune-i nemernicului ăluia să-și plătească datoriile.
Altfel, o să ajungă mort în portbagajul rablei mele.
Bine, o să-i spun.
Mă iei cu tine, să facem o plimbare?
Dă-te jos de pe mașina mea! Ce-i cu tine?
Ce vrei?
Mă plictisesc aici, nu e nimic de făcut. Nu e amuzant.
Da, toată viața e așa. Și la final murim.
Trebuie să te obișnuiești.
Dacă vrei să știi, Antoine nu e unchiul meu, nu-l cunosc.
Nu, nu vreau să știu, nu e treaba mea.
Deci ce vrei?
Vreau să văd oameni, sunt singură tot timpul.
Nu sunt persoana potrivită pentru asta.
Nu cunosc prea mulți oameni.
Locuiești singur?
Aproape.
- Nu ești însurat, n-ai familie? - Ești cam curioasă!
Locuiesc cu sora mea. Nu ne place să ne întâlnim cu oamenii.
Ai o soră? E grozav! Aș putea să mă joc cu ea!
Te rog, poți să mă iei cu tine?
Eu aproape că nu mi-am cunoscut sora mai mare.
O să fiu cuminte, promit!
Te aduc înapoi într-o oră și nu-mi faci probleme.
Promit!
Du-te să ceri voie!
Să nu pleci. Așteaptă-mă, vin imediat!
Tu crezi în fantome?
Da, eu cred. Știu foarte bine că există.
Tu crezi?
Nu știu, n-am văzut niciuna.
Poate că e bine.
Sunt seri în care mama mea vine la mine.
Chiar dacă Antoine spune că e moartă,
când sting lumina, seara, înainte să mă culc,
eu o văd, e în camera mea.
Vine spre mine și văd că are ochii negri.
Nu mai spune!
Da. Apoi, se așază pe patul meu,
își pune mâinile în jurul gâtului meu și mă strânge tare.
- Și de ce face asta? - Nu știu.
Poate crede că mi-ar fi mai bine cu ea.
Dar, când îi spun lui Antoine, îmi spune că sunt nebună.
Nici măcar nu mă crede.
- Dar nu sunt nebună! - Știu că nu ești nebună.
Nu înțeleg nimic retardații ăștia.
Trebuie să păstrezi totul pentru tine, să nu le spui niciodată nimic!
Dacă vorbești, ești terminată, îți iau totul.
Pot să-mi scot capul pe fereastră?
Dacă vrei.
Ți-o prezint pe sora mea, Estelle.
- Ce are pe față? - A avut un accident.
Du-te să faci cunoștință cu ea. Du-te la ea!
Știu de-a ce o să ne jucăm.
Da? De-a ce?
O s-o machiez. Stai, uită-te!
Eu vă las.
Te cheamă Estelle, nu-i așa? Eu sunt Zoé.
Așa o să fii mult mai drăguță.
Trebuie să-ți fac conturul buzelor,
trebuie să le dăm volum, ca să pară mai pline.
Așa!
Apoi, trebuie să-ți scoatem în evidență ochii.
E foarte important,
e primul lucru pe care îl remarcăm la o persoană.
Trebuie să te dăm cu mult negru, ca să-i punem în valoare.
Poți închide ochii?
Trebuie să-i conturăm bine,
ca să ai ochii precum migdalele, ca o prințesă.
O să te dau cu un fond de ten lejer, ca să atenuăm cicatricea.
Acum semeni cu o prințesă adevărată.
Ai văzut? E drăguț, nu?
Dacă am fi într-un basm,
eu aș fi un cavaler care vine să te sărute pe buze
și care te-ar trezi din somnul tău etern.
Ce faceți?
Ne jucăm.
Eu mă descurc foarte bine, știți asta, domnule Martini.
Nu e împotriva dumitale, Simon, iar părerea mea nu contează.
E doar o măsură de precauție în interesul dumitale.
Dar m-am săturat să vă tot legați de mine, nu e corect.
Nu ne considera dușmani.
Fiți calm și politicos, și totul va merge bine, credeți-mă.
Haide, Simon!
Vă rog, luați loc!
Bună ziua, domnule Dormel!
- Știți de ce sunteți aici? - Nu.
V-au povestit numai tâmpenii despre mine.
Sunt foarte bine.
Nu sunt așa de sigur.
Am primit informații conform cărora nu sunteți în regulă, domnule Dormel.
Potrivit rețetelor date de medicul dv.,
luați în mod frecvent Ziprasidonă.
Un antipsihotic puternic.
Știți că vă este interzis să lucrați când luați astfel de medicamente
și ne-ați mințit când ați completat formularul de înscriere.
Asta e o violare a secretului medical.
Nu am mințit, nu mai iau medicamentele.
Mi s-a luat sânge în cadrul consultului de medicina muncii.
Puteți să-i întrebați.
Ascultați, domnule Dormel...
Dacă, din proprie inițiativă ați oprit tratamentul,
asta nu este tocmai liniștitor.
- Mă scuzați, pot spune și eu ceva? - Te rog!
A muncit întotdeauna bine și nu am avut probleme cu el.
E discret și face treabă bună.
Se pare că nu vă simțiți bine în ultima vreme.
Vrem doar să nu vă răniți. Mă înțelegeți?
Am putea să-l punem la paleți, nu riscă nimic.
De ce nu? Vă convine să lucrați la paleți?
Pentru timpul rămas.
Cum adică pentru timpul rămas?
Da, e în regulă la paleți. Pot să plec?
Vă rog!
Ocupat!
- Deci? - Nimic.
Astăzi simt că e bine.
Îmi dai pâinea, te rog? Pâinea.
Ce-i cu pâinea? E lângă tine, ia-o!
Glumești?
Tu întinzi mâna și o iei. Eu trebuie să mă ridic.
- Doar eu muncesc aici. - Eu mănânc, bine?
- Lasă-mă în pace! - Tu mănânci, iar eu ce fac?
Eu mă spetesc muncind ca să avem pâine pe masă.
Treaba ta este să mi-o întinzi.
Sunt două-trei lucruri pe care va trebui să le înveți.
Crezi că nenorociții ăia au mărit din nou taxele?
Niciunul nu e mai breaz.
Ei se îndoapă pe spatele nostru, iar noi n-avem decât praful de pe tobă.
Și trebuie să plătim și să le spunem mersi.
Să se ducă naibii!
Da, sunt de acord. Să se ducă naibii!
Noi știm povestea asta,
ei ne promit totul, dar nu ne oferă nimic.
Asta e sigur, da.
O adunătură de incapabili.
Într-o zi, o să mă arunc pe geam, vă spun!
Prefer să mă duc naibii.
Va fi din cauza nenorociților ăstora.
Tu la ce te gândești?
Nu înțeleg nimic când vorbești.
Nu înțeleg nimic. Absolut nimic!
Cred că am făcut o mare greșeală când am venit aici.
La tine.
Vreau să mă întorc acum.
Tu înțelegi ceva când vorbește ea?
- Nu înțeleg nimic. - Nici eu.
- Dar aș vrea să mă culc cu ea. - Dédé! La naiba!
Stai așa! Îl văd!
El este nenorocitul.
- El este. Vino să vezi! - Dă-mi-l mie!
Da, el este! Javra ordinară!
O să mă duc să-i zic vreo două.
Ce faci aici?
Nimic.
De săptămâni în șir vii aici. Se pare că totuși faci ceva.
Mie mi se pare că faci niște chestii.
Ce te interesează pe tine?
Ce mă interesează? Ești pe proprietatea mea, idiotule!
Tu ești idiotul.
Proprietatea ta se termină acolo, aici ești pe pământul meu.
Proprietatea ta e ferma dărăpănată. Nu mai ai nimic.
Aici ești pe pământul meu, idiotule!
Data viitoare când te mai găsesc aici, trag după tine cu pușca.
O să spun că te-am confundat cu un mistreț. Ai înțeles?
Tu o să înțelegi totul în curând.
Bună ziua!
Salut!
- Cu ce vă servim? - O cola, vă rog!
- Nu avem. - Un suc de fructe.
Nici asta nu avem.
Faceți-mi o surpriză, serviți-mă cu ce doriți!
Știți de cine îmi amintiți?
Nu.
Cum îl chema?
Nu știu.
Hélène!
Cum îl cheamă pe idiotul care apare la televizor?
Care mă face să râd?
- Cât vă datorez? - 2,40 euro.
Bună ziua! Mulțumesc că ați venit!
- Bună ziua! Sunt Michel. - Simon.
Preferam să vă văd înainte și să discutăm direct.
Nu îmi prea plac computerele.
Nicio problemă, înțeleg, e chiar firesc.
Explicați-mi despre ce e vorba.
E pentru sora mea.
Înțeleg. E o situație inedită.
Sunt obligat să mă ocup de asta pentru ea. E handicapată.
- Handicapată? - Da, v-am spus deja asta.
Mi-ați spus că e cineva care depinde de dv.
M-am gândit că vorbiți despre soția dv.
și că e dependentă la modul erotic.
Nu că e vorba de sora dv. și că e handicapată.
- Nu e același lucru. - E o problemă?
E o neînțelegere, în orice caz.
Dar ce înseamnă că e handicapată? Până la ce punct?
Are un handicap avansat, încerc s-o ajut cum pot.
Avansat?
Sincer, nu știu ce să spun.
- Înțeleg. Mulțumesc că ați venit. - Așteptați!
Așteptați. Luați loc!
E în regulă! Dar aș vrea un mic supliment.
- Ce fel de supliment? - 150.
Nu, nu, 50.
O sută.
- Să zicem... o sută. - 60. Nu pot mai mult.
Bine, ne-am înțeles.
- Rămâne între noi. - Evident.
Prescris de medicul dv. după un traumatism,
dacă ați avut o fractură, dacă ați căzut,
dacă vă doare umărul, după o operație,
pentru probleme de paralizie sau neurologice,
va acționa într-o zonă precisă,
va ajuta și va atenua durerea prin intermediul masajelor,
în timp ce osteopatul va privi corpul în ansamblu.
- Bună seara! - Intrați!
Mulțumesc!
Aveți o proprietate frumoasă.
După cum vedeți, interiorul e o altă poveste.
Da, e decăzută.
E casa părinților mei.
Nu am mijloace s-o încălzesc, a ajuns o ruină.
E la primul etaj.
O cheamă Estelle.
Ți-l prezint pe Michel.
Îți place?
Înțeleg!
Ea e conștientă?
Sunteți sigur că asta vrea?
Ce-i cu întrebările astea? Credeți că n-o cunosc?
De 20 de ani mă ocup de ea!
Întreb pentru că nu e tocmai evident.
Poate credeți că știți mai multe decât mine.
Evident, e conștientă.
Fără contact uman, ar fi fost moartă de mult.
Dacă ziceți dv...
Banii sunt pe masă.
Pe curând!
Mă auzi?
Înțelegi ce îți spun?
La naiba!
Mă numesc Michel.
Îmi pare foarte rău.
- Poți să-mi dai o țigară? - Fumezi?
M-am apucat.
Te întreb pentru că nu te-am văzut niciodată la pauza de țigară.
N-ai și foc?
De cât timp lucrezi aici?
De opt luni.
- E ceva temporar. - Da?
- Tu ești Simon, nu-i așa? - Da, așa este.
Eu sunt Mickey.
De ce nu vorbești niciodată cu nimeni?
Pentru că nu m-ați crede.
Ce nu am crede?
Nimic.
În orice caz, ce voiam să zic este că Martini ne-a spus...
Ce a spus Martini?
Că, dacă ai probleme, poți vorbi cu băieții care sunt aici.
- Suntem toți în aceeași barcă. - Vorbește cam mult, Martini.
Ar face bine să-și vadă de treburile lui.
- Eu ți-am spus doar... - Da, mi-ai spus.
Așa...
De fapt, da, am o problemă.
Un doctor.
Un informator. Aș vrea să moară.
Ce anume?
Ce îmi spui acolo, frate?
- Poți să mă ajuți? - Tu vorbești serios?
Nu, glumesc, nu am nicio problemă.
Cu atât mai bine.
Ce faceți?
Haideți, veniți cu mine, vă duc la cabinetul medical!
Totul va fi bine, șefule.
Va trebui să plec.
Alo! Alo!
Domnule Dormel! Mă auziți, domnule Dormel?
Vă sun din partea serviciilor sociale.
E foarte important să vin în vizită la dv. și ar trebui să...
Nu sunt interesat.
"Marcus, ridicați-vă!"
"Bineînțeles că vă ofer mâna mea. V-am oferit-o deja."
"El își ridică ochii spre ea. Ea îl găsea frumos și atrăgător."
"Sufletul meu vă aparține deja, domnule de Saint-Ange."
"Și corpul meu va fi al dv. din această seară, dragul meu."
"Ea i-a pus mâinile pe chip"
"și l-a sărutat pe frunte."
Ce cauți aici?
- Am venit s-o văd pe Estelle. - Nu poți veni aici fără să anunți.
Și nici nu poți s-o vezi, e obosită acum.
- Fugi, du-te la tine acasă! - Eu nu am casă!
Nu vreau să am probleme cu unchiul tău.
Nu e unchiul meu. Nu îl cunosc, ți-am mai spus!
Nu mai țipa, calmează-te!
E cineva care te cheamă.
Unde?
E o fantomă în spatele tău, care te cheamă.
Nu cred în fantomele tale.
Uită-te mai bine!
- Du-te la tine acasă. - Nu am casă.
Estelle!
Estelle!
Estelle!
- Nu! Nu face asta! - Bineînțeles că pot s-o fac.
Suntem foarte aproape de obiectivul nostru, știi asta!
Estelle!
Ce trebuie să fac în plus?
Am făcut tot ce mi-ați cerut!
Absolut totul!
Când o să mă ajutați?
La naiba!
Iartă-mă!
Îmi pare foarte rău, nu știu ce mi-a venit!
Nu se va mai întâmpla.
Mi-am dat demisia de la locul de muncă.
S-a terminat cu uzina.
O să mă ocup de tine tot timpul care ne-a mai rămas.
Haide, odihnește-te!
N-o să-i spui, nu? Voiam să te văd.
Cred că te plictisești, mereu singură, închisă în camera ta.
Îmi pare rău pentru tine.
Odată, când eram mică,
am făcut ceva rău. Mama mea m-a închis în dulap.
După o oră, am luat-o razna.
Am plâns și am țipat atât de tare, încât am leșinat.
Mi-e dor de mama mea.
Dar sunt fericită că am o prietenă ca tine.
Am o idee.
Dacă rămâi aici, o să mori.
Trebuie să fugi de-aici. Pentru asta, trebuie să te antrenezi.
Haide! Vino!
Estelle, vino spre mine!
Înaintează!
Trebuie s-o faci singură. Nimeni nu te va ajuta.
De prea mult timp ești în starea asta. Trebuie să te trezești!
Vino spre mine! Estelle, dă-mi mâna!
Haide, așa! Vino spre mine, Estelle!
Centrul medical Convention. Bună ziua!
Bună ziua! Sunt Simon Dormel.
Alo!
Domnule Dormel, ați exagerat!
Sunteți obligat să vă faceți analizele, dar nu ați venit la programare.
Sunt aici.
Nu aveați programare astăzi, vă rog să așteptați.
- Domnule Dormel! - Da!
Domnul doctor va face o excepție și vă va primi, dar e ultima dată.
- Domnule Dormel! - Bună ziua!
Intrați, vă rog!
Fără îndoială, erați prin zonă
și v-ați spus că o să profitați ca să-mi faceți o mică vizită.
- Nu tocmai. - Există reguli, domnule Dormel.
Așa funcționează societatea.
Cu reguli.
Și dv. aveți tendința de a le uita frecvent.
Regulile voastre nu sunt corecte. Nu sunt niciodată în favoarea mea.
Eu mă dau de ceasul morții, să fac totul așa cum trebuie, mă ocup de Estelle...
E tot ce contează pentru mine.
Continuați să vă luați în mod constant tratamentul?
Spuneți-mi sincer!
Bine, cred că nu putem ignora faptul
că nu cooperați cu noi, domnule Dormel.
Ați încetat să luați tratamentul cu Ziprasidonă
și treceți printr-o criză de paranoia.
Dați-mi voie să vă spun ceva, domnule!
Ar fi un gest criminal din partea mea să accept în continuare
ca sora dv. să fie îngrijită la domiciliu.
Nu sunteți capabil să aveți grijă nici de propria persoană.
Și singurul lucru care mă face să ezit
să cer plasarea dv. într-un centru specializat
este slujba dv.
Dumneavoastră le-ați trimis dosarul meu medical, evident!
Mă scuzați...
Aveți dreptate să vă scuzați.
Dar e prea târziu. La revedere, domnule doctor!
Prin acest comportament, acționați împotriva intereselor dv.!
Ce naiba se întâmplă aici?
Ce cauți aici? Cum ai intrat?
- M-am ascuns în șifonier. - Șifonierul...
Ce faci? A fost drăguță cu tine? Nu te-a enervat?
Bine, dacă tot ești aici,
o să-i citești tu astăzi.
- Știi măcar să citești? - Sigur că știu să citesc.
Capitolul 17.
Capitolul 17.
"Soarele care apunea în spatele lui"
"îi dădea domnului de Saint Ange o alură"
"flamboaiantă."
"Hermeline se simțea irezistibil atrasă de acest bărbat,"
"pe care abia îl cunoștea."
"Un frison de dorință i-a străbătut șira spinării."
Gata, ajunge, pleacă!
Mama a venit la mine ieri-seară.
Ea mi-a zis să-ți spun că ei nu vor veni.
N-ai decât să aștepți.
De ce spui asta?
Nu știi despre ce vorbești. Spui numai prostii.
Nu spui prostii!
Nu vor veni niciodată după tine! Și nici după Estelle!
Tot ce i s-a întâmplat e din cauza ta.
Nimeni nu va veni să te salveze!
Du-te acasă la unchiul tău! Și nu mai veni pe-aici!
Ți-am spus deja că nu e unchiul meu.
"Inima ei bătea din ce în ce mai tare."
"Ce era acest sentiment care înflorea acum înăuntrul ei?"
"Asta să fie ceea ce numim iubire?"
Ce faci acolo?
Ce e cu desenele astea pe care le lipești peste tot?
Nu știu, chestii care îmi vin în minte.
Pot să mă duc în camera mea?
Rămâi la masă, aștepți să termine și sora ta.
Ți-am mai spus de zece ori. Atât timp cât locuiești aici,
o să aștepți ca sora ta să termine de mâncat înainte să pleci de la masă.
Îi datorezi puțin respect.
Respect? Eu nu-i datorez nimic.
Poliția a spus că e vina ta.
Nu ar fi trebuit să lași o armă în casă.
- Taci, Simon! - Eu nu am făcut nimic!
Nu vorbi așa cu tatăl tău!
În plus, nu e nevoie să-mi reamintești.
Estelle face asta în fiecare zi, de trei ani.
Simon, vino aici! Vino aici!
- Vino aici! - M-am săturat!
- Întoarce-te! - La naiba, m-am săturat!
- Deschide sau o sparg! - M-am săturat. M-ați auzit?
Simon! Deschide ușa!
Lasă-mă în pace!
Deschide sau arunc totul în aer!
Lasă-mă în pace!
Nu vreau să te mai văd niciodată! M-ai auzit? Niciodată!
- Deschide ușa! - Lasă-mă în pace!
Tot ce s-a întâmplat e din vina ta!
Tot ce s-a întâmplat e din vina ta!
E vina ta!
Da, vin imediat!
Bună ziua, domnule Dormel!
Numele meu e Carine Charles. Sunt noua asistentă socială.
Încerc de trei zile, fără succes, să vorbesc cu dv. la telefon,
așa că am venit direct aici. E mai simplu.
Pot să intru?
- Aș prefera să n-o faceți. - Insist!
Bine.
Am venit să constat condițiile de viață ale surorii dv.
și să evaluez capacitatea dv. de a-i oferi îngrijirile necesare.
O notă din partea psihiatrului dv. sugerează că treceți din nou
printr-o formă de paranoia în aceste zile.
Suntem îngrijorați.
În ceea ce privește binele surorii și al dv...
Psihiatrul e un nenorocit.
Vrea neapărat să o ia sub tutelă pe Estelle,
dar nu știe ce se întâmplă aici.
Nu sunt paranoic dacă spun că n-o să-i iasă planul cu mine.
Putem să mergem în camera lui Estelle, vă rog?
E la etaj. Veniți cu mine, vă rog!
Pot să vă spun deja că mediul nu este prea stimulant
pentru o persoană în starea ei.
Dacă vreți să vă ocupați de decorarea interiorului, sunteți invitata mea.
- O țineți închisă? - Nu, nu o țin închisă.
E pentru siguranța ei.
Ușa de la intrare nu se mai închide,
așa că, atunci când lipsesc, închid ușa asta cu cheia.
Din cauza hoților și a altor situații de acest gen.
Nu e ca și cum o țin închisă!
E paralizată din cap până-n picioare, la naiba!
Da, înțeleg.
Nu e mare lucru de furat aici!
Ați văzut în ce stare este?
Mă ocup de ea constant.
Nu vrea să se uite la televizor, îi provoacă migrene.
Îi citesc, îi fac duș, îi fac masaj, interacționez cu ea.
Sunteți aici de două minute, și deja îmi dați lecții!
- Nu o atingeți! - Stați așa!
Nu e vorba de ceea ce faceți, ci de felul în care o faceți.
Domnișoară, sunt asistent social.
O să ne ocupăm în curând de dv. Rezistați!
O să venim s-o luăm pe Estelle în această seară.
Va trebui să semnalăm situația autorităților competente.
E inacceptabil s-o țineți închisă
și s-o lăsați fără niciun fel de îngrijire.
Domnule, vă reamintesc că lucrez pentru serviciile sociale.
Am fost trimisă aici de către superiorii mei ierarhici.
Toată lumea știe că sunt aici, nu încercați să mă intimidați.
O să ne calmăm imediat!
Dar sunt foarte calm. Dv. sunteți rigidă.
Vă previn,
dacă puneți mâna pe mine, o să vă coste scump.
N-o s-o mai vedeți niciodată pe sora dv.
Calmați-vă, tot ce vrem este să-i fie bine...
E bine, văd că faci progrese.
E foarte important.
Dar, dacă vei continua, o să-ți faci rău singură.
Și, pentru siguranța ta, voi fi nevoit să te leg de pat.
Nu e ceea ce îți dorești, nu-i așa?
Așa credeam și eu.
Haide!
Nu mai face prostii!
De ce-mi faci astfel de lucruri?
Mai ales, în astfel de momente.
Când totul urmează să se aranjeze!
Nu are sens, Estelle!
La ce te așteptai?
Trebuie să fii mai respectuoasă!
În curând, nu vei mai putea să te porți așa!
Ei nu vor accepta așa ceva! Niciodată. Înțelegi?
La mulți ani, Estelle!
Înțelegi? Se va întâmpla în curând.
Nu ți-e foame?
- Vii cu mine, micuțo? - Pot să mai primesc una?
Mai întâi, niște domni vor să-ți pună niște întrebări.
Vii cu mine?
- Nu trebuie să-ți fie frică, bine? - Nu mi-e frică.
Asta e bine!
Ea e fetița.
O cheamă Zoé.
O să le spui exact ce mi-ai povestit mie mai devreme.
De acord?
Bună, Zoé! Ce mai faci?
Ia loc aici!
Ca să ne amintim tot ce ne spui,
o să te filmez. Să nu-ți faci griji! E ceva normal.
Sun la serviciul de asistență socială. Vă țin la curent.
Pot să mai primesc una, vă rog?
Mai întâi, trebuie să răspunzi la întrebări, îngerașule.
Apoi, îți promit, o să primești toată ciocolata pe care o dorești.
E foarte important să ne spui tot adevărul.
Nu e unchiul meu.
Cine nu este unchiul tău, Zoé?
Simon.
De acord, dar cine e Simon? E un prieten al tău?
E cel care le dă porcilor să mănânce femei.
Ce vrei să spui cu asta?
Zoé!
Eu aș vrea, mai întâi, s-o găsim pe mama mea.
Antoine spune că a murit.
Dar Antoine e un mincinos ordinar. Nici măcar nu-l cunosc.
Și nu e posibil, nu putem muri pur și simplu.
Nu merge așa.
Nu-ți face griji, o s-o găsim pe mama ta.
Zoé, te rog!
Ce i-ai spus polițistei mai devreme?
Am văzut o doamnă care era mâncată de porci.
Ea voia s-o salveze pe Estelle.
Pot să primesc acum ciocolata, vă rog, domnule?
Stai, Zoé!
Nu ne povesti bazaconii.
E important dacă vrei s-o găsim pe mama ta.
Nu cumva ți-ai imaginat asta sau ai văzut așa ceva la televizor?
Știu foarte bine ce am văzut. Eram ascunsă în șură.
Am informații importante.
- Cum te cheamă? - Zoé Debar.
Care e numele tău adevărat?
Mie poți să-mi spui, știi?
Nu mai trebuie să-ți fie teamă, micuța mea!
Aline Nostra.
Micuța Nostra din dosarul Néron?
Te căutăm de cinci ani. Acum s-a terminat.
Pot să primesc încă o ciocolată, doamnă, vă rog?
Sunt Simon Dormel.
Coordonatele mele GPS sunt 51, 28, 38 nord.
De câteva zile, starea mea de sănătate se agravează.
Și în jurul meu au loc evenimente dramatice.
În general, acesta e semnul că ei se apropie.
M-au contactat acum 25 de ani, îi cunosc bine.
Semnalul e din ce în ce mai intens,
emit în fiecare zi, din ce în ce mai mult.
Am început să aud din nou zgomote în șemineu!
Ascultați! Uitați-vă!
Vedeți?
Când veți găsi acest film, noi nu vom mai fi aici.
Toate tentativele de a mă separa de Estelle au fost inutile.
Acolo unde mergem, nu veți mai putea face nimic împotriva noastră,
javre nenorocite!
Celor mai tineri nu le place prea mult lumina.
Trebuie să fie întuneric în casă.
Sunt aici!
Ce este? La naiba!
La naiba! Ce mai este?
Domnul Simon Dormel? Sunt inspectorul Lavant.
Suntem aici în cadrul anchetei privind dispariția lui Carine Charles
și avem niște întrebări pentru dv.
Putem intra?
Soția mea se plimbă goală prin casă. Prefer să rămâneți aici.
Mergeți să-i spuneți să-și pună ceva pe ea,
pentru că noi avem niște întrebări pentru dv.
Bine. Lăsați-mă două minute!
Haide, e ziua cea mare!
Luați-ne! Luați-ne acum!
Acum!
La naiba! Luați-ne acum!
Da! Suntem gata!
Luați-ne! Acum.
Acum.
La naiba!
Stați, e sora mea!
Nu, lăsați-mă! Ce faceți? Nu!
Nu putem pleca fără Estelle!
Vă rog!
Nu! Nu! Estelle!
Nu!
Estelle!
Estelle!
Soră, s-a trezit.
Haideți s-o anunțăm! Veniți!
L-ați anunțat pe doctorul Cartier?
Da.
Când l-am găsit, de dimineață,
era treaz și încercase să-și scoată sonda.
Nu ar fi trebuit.
Trebuie să discutați mereu cu mine înainte de a lua astfel de decizii.
- Dar asta e procedura! - Destul!
Mergeți s-o aduceți! Ne vedem în camera lui.
Bine, soră.
Domnișoară, deschideți, sunt Anna!
Știți de ce părinții mei nu vin niciodată să mă viziteze?
Cu siguranță așteaptă să te simți mai bine!
Sunt sigură că nu te-au uitat.
Poate că au fost loviți de un autobuz
care avea frânele stricate?
Nu, nu cred.
Du-te în camera ta, vin să te văd mai târziu!
- Bine. - În regulă.
- Încă e conștient? - Da.
Fie ca Dumnezeu să aibă milă de sufletul lui, pentru ce i-a făcut!
Nu s-a gândit la Judecata de Apoi.
Nu au supraviețuit amândoi degeaba.
Nu Dumnezeu va alege între pedeapsă și milă.
I se cuvine lui Estelle să decidă.
Doar așa își va găsi liniștea.
Dumnezeu îi va judeca la timpul cuvenit.
Doar el e responsabil?
Mi se pare periculos să acționăm în grabă, soră.
Să ne lăsăm emoțiile să se liniștească!
Bună ziua, domnișoară!
E incredibil ce s-a întâmplat, nu ne așteptam.
Bună ziua, Estelle!
Putem să vorbim cu el?
Nu suntem sigure. Probabil că nu.
Pot să-l văd?
Vă rog!
Soră, vă rog!
Bună ziua, domnișoară! S-a trezit în această dimineață.
Pare conștient, dar nu poate să se miște.
Aș putea să rămân singură cu el câteva minute?
Bineînțeles.
S-o lăsăm în liniște, cu el, câteva minute.
Doctorul Cartier îl va examina pe fratele dv.
Bună ziua, domnișoară!
Voiam să vă felicit pentru progresele făcute
în aceste ultime luni, e încurajator.
Mă auziți, domnule Dormel?
Dacă voiați să știți, sunteți la mănăstirea surorilor augustine.
Eu sunt doctorul Yves Cartier. Sunt aici ca să mă asigur
că întoarcerea dv. printre noi are loc fără probleme.
O să vă scot sonda.
Nu vă faceți griji, e puțin neplăcut.
Gata, am terminat.
Ați ieșit dintr-o comă prelungită.
Șansele să vă treziți erau infime.
O să fiți plasat într-o unitate medicală
mai adaptată noii situații.
Mi-am uitat aparatul de radio.
Am nevoie de baterii noi.
Cereți de la sora Marie.
Nu am considerat necesar să anunț serviciile dv.
Dacă ei ar fi știut că s-a trezit,
l-ar fi luat și Estelle ar fi fost despărțită de el.
Asta ar fi făcut ca toată experiența lor împreună să fie inutilă.
Ați uitat sensul misiunii dv. aici, soră.
Misiunea mea este să împlinesc ceea ce cred că e drept, dle doctor.
Dar nu e rolul dv. să decideți ce e corect și ce nu.
Nu știți despre ce vorbiți.
Unele lucruri vă depășesc.
El va rămâne aici. Asta e tot.
- Vă doresc o zi bună! - O să vedem dacă va fi așa.
La revedere, soră!
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.