Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Am fost îndemnat de o râvnă lăuntrică să fac fapte care să se
înalțe întru lauda lui Dumnezeu, în slujba creștinătății,
iar la urmă să pună capăt cu cinste ostenelilor mele.
Acest loc păstrează și astăzi urmele trecerii prin Ținutul Vâlcii,
Drăgoiești, ale voievodului Mihai Viteazu, primul unificator al românilor
și promotor al ortodoxiei în restituțio Dacie.
Mihai s -a născut într -o zi de vară.
La acea dată, pătraș cu voievod se afla la Drăgoiești, localitatea aflată pe
malul Holtului, împreună cu sfatul său.
S -a considerat că prezența întregului sfat domnesc aflat acolo se datora unui
eveniment important și că divanul ar fi fost alături de domn cu ocazia nunții
ficei sale Maria, cu nepotul mare lui Logofăt, Tudor.
În momentul în care spui Mihai Vitează, se luminează fața.
Pentru că faptele lui, deși au durat atât de puțin, au rămas în conștiință
de mult.
Cine nu vorbește de Mihai Vitează ca în legendă, ca într -un adevăr istoric? Cum
putem, spune cuvântul Mihai Vitează, să nu ne gândim la marea lui faptă?
Unirea tuturor românilor într -un singur stat, într -o singură limbă și într -un
singur cult.
De aceea prezența lui este teribil evidentă în toate spațiile românești. Și
mai mare simbol al unirii care a rămas în conștiință acestui popor a fost Mihai
Viteasu. Tatăl său, pătrașul cel bun, ar fi fost prezent cu un mare alai în
comuna Drăgoiești. Se pare că venise în vizită.
La fica sa, care era căsătorită cu un mare om al locului. De aici, unii
istoricii trag concluzia că Mihai Viteazu s -ar fi născut la Drăgoiești și
mergem și pe unele documente existente în arhivele naționale.
Date fiind împrejurările vremii, a fost crescut departe și nu sub nume de
voievod. S -a păstrat tăcere asupra originului sale prin șiare, ca să nu -i
primejduită viața sub domnii care s -au schimbat mereu. De aici s -a creat și
legenda care îi neagă lui Mihai Vodă descendența din pătrași cu voievod,
că este fiul unui negustor oriental bogat și al unei văduve.
Legenda s -a întărit și mai mult atunci când Mihai a fost osândit de către
Alexandru cel Rău, care aflase de originea lui Domnească.
Numenei a fost ales după hramul bisericii din Drăgoiești, purtat la acea
de biserică aflată în Curdea Domnească, sau Ziua Sfântului Mihail.
Numele lui Mihail va intra în istoria românilor, dar și în istoria Europei
și merge mai departe și puteți spune că intră și în legenda.
Ceea ce el a realizat cu secole înainte de a rămâne definitiv poporul
român într -un stat unitar și independent, întrece orice măsură pentru
vremurile respective.
Nu era oricine. Era fiul unui cunoscut domnitor, Nicolae Pătrașcu,
legat de Ținutele Vâlcii, unde a titorit și o biserică
impresionantă. care este și astăzi Biserica Cuviasa Paraschiva, iar un
frate a lui a fost domnitorul pentru cel cer. Mama lui venea dintr -o
familie boierească avută, care a putut să -i dea o educație
aleasă, ceea ce trebuia unui tânăr din țara
românească ca să conducă acest teritoriu.
Fiți milostivi precum Tatăl vostru este milostiv.
Despre Dumnezeu Tatăl, Iisus a zis că este milostiv, iar despre oameni că
trebuie să fie și ei milostivi.
Căci Dumnezeu este din sine îndurător și milostiv, având din sine nemărginită
milă și îndurare.
Iar omul, dacă vrea, se face și îndurător și milostiv.
Prin harul și ajutorul lui Dumnezeu, fără harul și ajutorul lui Dumnezeu,
nu se poate face milostiv.
După cum spune Iisus Hristos, zicând, fără mine nu puteți face nimic.
Pentru aceasta, Doamne Iisuse Hristase, cel care cunosc răbdicele, neputința
fiind noastre, dăruiește -ne harul și ajutorul tău, să putem fi milostivi și
iertători față de toți femeii noștri și mai cu seamă față de vrăjmașii noștri,
ca să ne învrednicim de laudele lor.
Fiți milostivi precum tatăl vostru este milostiv.
Doamna Stanca, soția voievodului, s -a căsătorit cu Mihai într -o biserică
din Vâlgea.
Doamna Stanca se află la a doua căsătorie cu Mihai Viteazu, are o
nobiliară, boierească. Mulți spun că Doamna Stanca era înrudită cu frații
Buzesti sau provenea dintr -o familie bogată a boierilor din Muscel.
Doamna Stanca este în același timp nepoata Marelui Ban al Craiovei și i
-ar fi înlesnit unele legături lui Mihai Viteazu, unele legături cu boierii și
în același timp l -ar ajuta.
să -și sporească averea, în condițiile în care știm că Mihai Viteazu era
negustor, negustor de vite, iar dintr -o dată Mihai Viteazu ajunge cam la 44 de
state, ceea ce era o avere imensă pentru un boier în acele timpuri.
Numărul de state era cam 8 -9 state, maxim 10 state pentru boierii timpului.
atunci doamna Stanca i -a alnesnit lui Mihai Viteazu ascensiunea la domnie.
și, bineînțeles, anumite relații cu diferite familii de boieri. Căsătoria
doi are loc pe Valea Oltului, într -o biserică, bisericuță, de fapt, care
există și astăzi în satul Păreni, cu picturi exterioare, mai puțin
cunoscută acel știn în țara românească.
La curtea princeară Ardeleană, domnitorul era înconjurat de atâtea
grațioase nobiliare, iar peste câțiva ani alte povești de iubire
făceau înconjurul Europei.
Împreună cu Mihai Viteazu, doamna Stanca a avut doi copii, domnița Florica și
prințul Nicolae Pătrașcu.
Domnița Florica era o frumusețe răpitoare a epocii, același lucru
surse spun că ar fi fost curtată chiar de împăratul Habsburgic, împăratul
al II -lea.
care i -a cerut mâna și a dorit să se căsătorească cu domnița Florica, numai
mama sa s -a opus căsătoriei în condițiile în care provenea dintr -o
foarte demnă de Casa Imperială de Habsburg.
Și atunci domnița Florica se va căsători cu postelnicul Preda, un boier destul
de însărit din Oltenia.
Domnița Florica, la rândul său, a avut două fete și un băiat.
Ficei Ilina ar fi rezultată fica Alexandra.
Astăzi, conform surselor, ar exista totuși două familii care își au originea
familia lui Mihai Viteazu, după domnița Florica.
Florica nu a ajuns împărăteasă.
Chiar dacă farmecul ei îl cucerise atât de mult pe împărat, încât nu mai vorbea
decât de căsătoria lui cu prea frumoasă balahă.
Că crești mare copilul ăla.
Nicolae Pătrașcu s -a căsătorit cu fata domnitorului din acea perioadă și anume
Radu Șerban, Ancuța, cu care ar fi avut patru copii.
Dar acum trebuie să spunem că în epocă Mihai Viteazu era cunoscut că mai avea
alte prietene și o putem aduce aminte aici pe Tudora, cred că din Târgu Șor,
care ar fi avut -o pe Pica Marula, căstorită cu unul dintre mari boiere a
respective.
Obține tornul țării românești în 1593 de la Sultan,
cu sprijinul evident al boierimii Oltene, foarte puternică la
vremea respectivă în contextul țării românești și prin influența unor
boieri, cercuri filianciare, le putem spune, de la Istanbul, care i -au
tot sprijinul. E vorba...
de cercuri financiare care veneau din vechea familie bizantină a
cantacuzinelor. Șapte ani spre opt a adorat domnia lui Mihai Viteazu. Dar
aceștia au însemnat mai mult decât secole de luptă pentru realizarea
unui vis care devine din ce în ce mai strigent pentru neamul românesc,
unitatea națională și independența.
Chiar dacă urcă pe tron cu sprijinul Imperiului Otoman, pentru că nu se putea
altfel, Mihai din anul următor, 1594, își alată advențiunea
față de poartă. Trece la acțiune și chiar obține o serie de victorii
fulgerătoare la București, Tănești, la Sărpătești, Putineiu, ataca raelele
turcești de la Dunărem, ceea ce înseamnă că...
Mătărârea lui este clar luată. Lucrul acesta a intrigat foarte mult
poarta, care încă era o putere a Europei. Dar, în același timp, în
contextul de atunci internațional, mai erau două mari puteri, Imperiul
Habsburgic și Regatul Poloniei.
E sigur, Mihai?
Între aceste interese deosebit de meschine a trebuit
Mihai Viteazu să aibă diplomația și poterea de luptă, care până la urmă s
dovedit că reușește să le înfăptească cu prețul vieții sale.
Am scris patru cărți despre Mihai Viteazu, iar cea mai importantă carte,
fost o surpriză colosală pentru mine, a fost cronica din vremea lui Mihai
Viteazu, culmea.
scrise de doi nemți, Lassenberger și Zimahars, la Nürnberg, în Germania, în
1603, la un an jumătate după moartea lui Mihai Viteazu, nemții și ungurul
Eronimus, scriu această cronică, peste 700 de pagini, o cronică în care
se redea toate evenimentele care se derulau în spațiu nu numai românesc, și
Praga, și la Viena, până și în Franța, și peste tot, în vremea lui Mihai
Viteazu. Iar eroul care te ținea cârma interesului internațional la vremea
a fost acest Mihai. Am fost uimit să constat în cronică, în ciuda faptului că
scrisă de doi nemți și un ungur, respectul față de Mihai. De câte ori
Mihai, cronica e scrisă în limba germană gotică. De câte ori spunea Mihai, Mihai
der Hrablui, adică Mihai viteazul, îi respecta calitatea de viteaz chiar în
timpul vieții lui, pentru că sunt conștient.
că această cronică se crea când Mihai Verteazul trăia.
Eu sunt conștient că cei care au scris -o l -au cunoscut intim, pentru că
prezintă cronologic...
pe zile, fiecare zi a lunii, ce s -a întâmplat la vremea aceea cu o
extraordinară, aflând chiar și ce mânca Mihai Viteazu la vremea aceea. El a
impresionat prin imaginea lui pe tot.
Asta o spune și în cronica noastră, cât de mult l -a impresionat pe Rudolf, pe
exemplu. Când l -a văzut atât de impozant, pur și simplu a fost
figura lui impunătoare.
Ne găsim în cel mai vechi lăcaș de cult din toată zona Bârței.
Biserica Sfântului Nicolae. O ctitorie multiboiebodală. În lista domnitorilor
ctitori acestei biserici figurează 32 de domni și aproape 40 de boieri.
O ctitorie unicată în sensul că s -a construit în etape.
Din ultimele cercetării iese că în secolul XI exista, pentru că avem un
de școală din Beacul XI, cum să nu fie biserica dacă școala era.
Ne găsim aici în fața portretului lui Mihai Biteazu.
creată de Nicolae Cretanul, care l -a însoțit pe Mihai Viteazu prin Ardeal și
pictat mai multe biserici la Târgu Mureș, la Ogna Sibiului, la Bâmet, la
Iulia, deci peste tot l -a pictat pe Mihai Viteazu, amintind de acest mare
voievod care ne -a fost oaspete de trei ori.
În marile fapte de arme ale sale pot aminti că Lugăreni, Giurgiu și toate
lupte duse de Mihai Viteazul, bineînțeles, a fost ajutat de o armată
Și ar trebui să aduc aici aminte armata de mercenari. Avea nevoie să poată
întreține, pentru că nu mai era armata din timpul lui Ștefan cel Mare, vorbim
acum de armată de mercenari, avea nevoie de oameni de încredere. Și oamenii săi
de încredere erau și printre cei mai bogați boieri din Oltenia, vorbim aici
frații Buzești.
Radu Preda și Troie Buzescu. De asemenea, pot să -l aduc aminte aici pe
Reguzanul Delimarcu, pe Sârbul Baba Novac, cei care au fost alături de Mihai
Viteazu și au rămas credincioși până la moarte. În ultimul rând, nu mă gândesc
la Marele Logofăt Teodosie Rudeanu, om de bază a lui Mihai Viteazu, care, ne
gândim, este mormântat tot în Ținutule Vâlcene și anume în satul Galicia.
S -ar afla piatra de mormânt a acestui Logofăt.
Poate te ajută mintea să te întrebi și de rostul acestei bătăi.
Nu, domnule.
Noaptea nu vorbim cu nimeni.
Așteaptă să se facă ziua.
Ești nebun?
Ia spune -mi, stăpânul e acasă?
Uneori.
Și cum aș putea să aflu?
Și am spus, poate ar fi mai ușor să încalec zidul Și să -ți ard vreo două
scatoalce.
De trei zile, lupta nu mai înceta.
Și tătarul părea că înainta.
Trec înainte, pe un cal în joc, Ce vărsta din ochii flacăre de foc. Și
cu tărie cetelor drobite, Ce la grasul t -au întors primii.
Iată că neputul hanului tătar trece pe un sălbate carger armăsar.
Prin uștilea noastră își deschide care.
Și cum îl întâlni?
Ieși înainte și așa lui vorbi.
Dacă nu ți -e frică și ai credință în tine, haide tare, vino să te bați cu
Și am descălecat amândoi la luptă.
Ca doi junioroi.
Vântul îmi răcorea fruntea mea udată și mânia dulce îmi îmbăta sufletul. Ne
batem în spade.
Spada mea se frânge și ne luăm în brate. Ne smucim, ne strângem.
Iar după aceasta, oastea românească pleacă și învinge
hordea tătărască.
Auzit azi un Mihai, mă! Ce sare pe șapecai, mă!
Lelelelelelele!
Auzit azi un Olten! Ce nu -i frică de dușman, mă!
Lelelelelelele!
făcut în lume neamului acestuia cel mai mare
nume.
În 1595, după aceste acțiuni extrem de clare
împotriva dominației otomane, care însemna, în
primul rând, biruri foarte mari și De puțința de a face o
politică externă, așa cum și -o dărea el, Sultanul trimite spre Dunăre, în
1595, o armată puternică sub conducerea
faimosului Vigil Sinan Pașa, omul care nu pusese în vis nicăieri.
la 9 august același an reușește să distrugă armata
otomană. S -a vântat în luptă fiind un exemplu și în momentele
dificile această aruncare în luptă alături de soldați cu
sabia în mână cu palușul său faimos și cu secura i -au adus
această victorie străucită Unde chiar și Sina Pașa era să -și pierdă
viața.
Ia, ia!
Stai, Pașa!
Stai, Pașa!
O vorbă să -ți mai spun că nu te -am găsit nicăieri!
Ia, ia!
Totuși, cohoiul turcesc era cu mult mai mare decât mica oastea lui Mihai,
prijinită adevărat de Albert Chirali, un capitan trimis în sprijin de
către Cigismul Batorii, principele Transilvaniei. Și ca urmare, după
la Călugăreni, trebuie să retragă la București mai întâi, apoi spre munți și
aștepte un moment favorabil.
în apropierea Branului ca să riposteze din nou asupra oastei otomane.
Lucrul acesta se întâmplă spre sfârșitul toamnei anului 1595 și
la Giurgiu, pe malul Dunării, Mihai obține o victorie care a înspăimântat pe
turci. Cronicile otomane spun că a fost un dezastru pentru armata otomană
lupta de la Giurgiu.
unde ne găsim la numai doi ani după sfictorile lui Mihai asupra porții
otomane. Dar, cum spuneam, contextul este extrem de nefavorabil.
Puterile creștine doreau, printr -o cruciadă, să organizeze o
lovitură pentru Imperiul Otoman, care se îndindea mult spre centrul Europei
și devenea...
în continuare o primejdie pentru continentul creștin. În acest context
se creează Liga Creștină, condusă de Papa Clement al VII -lea
și ducatele italiene, precum și alte putere ale Europei, în primul rând
Imperiul Hasburgii.
Mihai Viteazu, Tudora, ar fi avut o origine nobiliară, era sora lui Iane
Cantacuzino, mare reprezentant al nostru la Constantinopol și de asemenea lui
Mihai Cantacuzino, dar alte informații ne spun că doamna Tudora a fi fost
cârciumăreasă la gurile Ialomitei, de unde tatăl Pătrașcu cel Bun s -a
îndrăgostit de ea și că ar fi adus -o la curte.
Deși s -a spus că nu a fost soția legitimă a lui Pătrașcu vodă, Doamna
poartă pe pecetea inelului ei titlu de Doamnă și semne din stema țării.
Prebătrâneste se va călugări, se va retrage la mănăstirea Cozia sub numele
Teofana. Ea s -a călugărit tocmai pentru a se ruga pentru victoriile sale.
Maicuța! Mihai!
Mihai!
În fiecare primăvară te aștepți să te întorci acasă.
De atâta vreme.
Știu, știu.
Știu.
Tu nu mai ești al meu.
Credința este stăpânată așa?
Credința în Dumnezeu.
Și neamul nostru, risipit în toate cele trei sărișoare.
Cu ce preț, fiule?
Cu ce preț?
Cu prețul vieții tale?
Iartă -mă, măicuță.
Iartă -mă.
Mihai.
Nu.
Ce -ai mai crescut, fiule? Ce -ai mai crescut?
Când ai crescut așa.
Dacă mai ieri te așezai în scaună, domnie, e așa.
Și erau atât de puțini în jurul tău.
Ia, dar când ai încărântit așa, băiatul, mami, când?
Dar nu sunt bătrân.
Trupul meu e același.
Mai poate încă îndura multe.
Așa -i băiatul meu.
Așa -i Mihai.
Un om devine bătrân când nu mai vizează.
Când nu mai are vize.
Când nu mai speră.
Când nu mai are încredere.
Să mai cuțeamă atunci când se simte fără rol.
Eu nu am timp de bătrânețe. Mai am atâtea de făcut.
Și nu cred că e un rege, un împărat în lumea asta care să aibă prieteni
și tari ca fierul ca mine.
Vreau ca urmașii acestui neam să știe.
Au fost cândva asemenea înaintași.
Dar crezi că vor ști, fiule?
Vor înțelege ei oare cât ai făcut tu pentru ei?
Și cu ce preț?
Nu știu.
Nu știu, dar trebuie să mă grăbesc.
Vreau reîntregirea acestui neam, măicuță.
Și împreună cu preotul Neagoslav, cu Graisin, care era vice -primarul
Brașovului, l -au întâmpinat pe Menevitașul și intră triunfal în Brașov.
ajunge în fața Bisericii Negre, impresionat de frumusețea Bisericii, ce
O biserică. Cum e biserică că nu are cruce?
Ori îi puneți cruce, ori o dărâm.
Și de atunci... Toți sașii din Ardeal și -au pus cruce pe biserici de frică să
nu fie dărâmate de Mihai Viteazu. Și a venit în șchei și a fost primit festiv
tot în această biserică și Valtrapul pe care l -a avea pe calul său, foarte bine
ornamentat, a fost dăruit bisericii cu această ocazie.
N -a mai știut de el, s -a pierdut în timp, ca de curând să -l aflăm că este
Biserica Neagră în inventarul acestei biserici. Acest prilej le -a promis
românilor din Șchei o moșie, miciunești. Moșia n -a fost dată decât când fiul
lui Mihai Viteazul Nicolae, care era domn al Moldovei, împreună cu doamna
Stanca, soția lui Mihai Viteazul, și împreună cu Florica, au semnat un...
testament de danie pentru biserică. Avem și acest testament. E o dovadă certă a
voinței lui Mihai Vitească. Exact cu aceasta începe testamentul. După voința
tatălui nostru, soțului meu, oferim această moșie biserică. A fost până în
vremea lui Șerban Cantabrână proprietatea bisericii. În calitatea sa
al Ardealului, a instituit o mitropolie ortodoxă pentru a -i săi și acolo la
Bălgradul Ardelean.
Alba Iulia.
Mihai a vrut să zidească și o biserică, o catedrală.
Romano -catolice se împotriveau prin cler sau nobil, spunându -i că legea lor
este cea adevărată.
Nu e cu putință să dovedim decât cu cuvântul Sfintelor Scripturi.
Cearta de cuvinte e o steneală fără capăt.
Dar putem dovedi și fără ceartă, cu ajutorul lui Dumnezeu, Cel ce ajută
Să mergem în mijlocul cetății, să se aducă apă curată, iar arhiereul meu cu
preoții mei o să o sfințească în fața tuturor. La fel să facă și oamenii
din partea lor. Și după ce o vor sfinți, să o punem și să o închidem în vase
deosebite, pecetulind eu cu pecețile mele, voi cu pecețile voastre, apa și
bisericilor.
Căci dacă apa mea va rămâne nestricată,
Precum nădăjduiesc în Dumnezeu că va fi.
Îmi veți îngădui să fac biserica.
Iar de nu, nu o voi face.
Precum voiți voi.
Bine.
Bine.
Așa să fie vodă lui.
Și după ce au trecut 25 de zile, au rupt peceta vasului cu apa
sfințită, uitându -se la ea, au găsit -o mai curată și mai limpede decât
înainte.
Adevărată este credința pe care o ține domnitorul acesta.
Să -și didească, deci, biserică în orașul nostru, căci fiindcă nu i -am
îngăduit.
Dumnezeu s -a mâniat pe noi.
Adevărată este credința pe care o ține Domnitorul acesta.
Veniți!
Vedeți!
Încredințați -vă!
În 1597, în 27 februarie, Mihail Voievod al Balachei a sosit la principele din
Transilvania și i -a oferit daruri, mari onoruri, principiului, iar
voievodul, rândul lui, principiului, i -a dat frumoase blănuri din zebelin și
alte frumoase străi cu piese din aur, tot în februarie.
Că dă pe zile, în fiecare zi.
1597, principiile țară -nțelepane merge la Praga.
Creștinii au mulți turci prinsi în raiduri. La Presburg, Mihai ține o
Nimeni nu știe de dieta lui Mihai Viteazu de la Presburg.
Deci aici este redată tot ce s -a întâmplat atunci. Avea 140 de persoane
când a intrat la Rudolf. Se întâlnește cu Rudolf al doilea și la mănăstirea
dealului 9 iunie 1598.
Nu știam de asta, nici legislator de specialitate nu spune nimic de asta. Și
aici îmi dă întâlnirea cu Rudolf.
Unde? La mănăstirea dealului, de la noi. Deci nu numai la Praga, asta nu mi -a
știut de aia.
Victorile lui Mihai din anul 1595.
i -au adus deja un renume european și mai ales în Peninsula Balcanică. El
ajunge chiar la simbolul unității luptei în Peninsula Balcanică,
închinindu -i se poezii, un faimos poem Mihai Iada, care îndeamnă la luptă
toate popoarele din Peninsula Balcanică sub falușul lui Mihai.
Grecii, vulgarii și sârbii se ridică împreună împotriva semilunii. Vor să le
conducători. Era necesară însă unirea forțelor cu puterile
creștine ale Europei în cadrul Ligii Creștine. Mihai pleacă supărat după
încheierea acestei alianțe cu Liga Creștină, pentru că delegatea lui a
să accepte că este...
un fel de supus al principiului transiduanii, dar interesele erau mai
acest moment, așa că acceptă acest lucru. Până la urmă s -a dovedit că și
vumbatorii este nestatorii. De două ori a renunțat la tron, neștiind
ce cale să aleagă. Și în contextul în care Mihai era cel mai aproape de
cel mai aproape de granița cu Imperiul Otoman, Este nevoit să facă parte cu
turcii, dar diplomația lui și -a rătat din nou roadele. Obține din partea
turcilor ca domnia în țara românească să fie ereditară. Așa că fiul său
Nicolae Pătrașcu urma să fie la tron și chiar a fost o perioadă ținându -i
locul când el desfășura activitățile din Moldova în actul unirii.
Ne statuniciam!
lui Ciginul Mbatori, care din nou renunță la tron pentru a treia oară, îl
determine pe Mihai să ia pe compropriu acțiune fără precedent.
Prințul nu știe ce face, nici nu știe ce vrea.
În octombrie 1599, bătăria între Mihai Viteazu și Batori. Sunt
zeci de pagini de această bătărie și victoria lui Mihai Viteazu este la prins
Batori. Știți că atunci a și murit acesta. În mai 1600, pornește împotriva
Sigismund de Batori și al voievodului din Moldova o campanie și cucerește țara
Moldovei și îl așează... pe tron pe fiul său, pe Nicolae. L -a învins pe Bathory
și apoi intrase triunfal în Alba Iulia. După intrarea triunfală în Alba Iulia, a
venit intrarea triunfală la Brașov și a stabilit albără la Preșmer.
Judele brașovean de frica lui Mihai Vitează, știind că a fost în relație cu
Bathory, a fugit până la Sichisoara de frica lui Mihai Vitează.
Și a trebuit să îl întâmpine protopopul acestei biserici, protopopul Mihai, care
e pictat și aici, și e pictat și în episodul întâlnirii cu Mihai Vitează.
Acest protopop Mihai, o celebritate a timpului, a fost de 32 de ori în Moldova
și Muntenia, la toți domnitorii, și de 30 de ori la Mihai Vitează. A fost el
care l -a dus pe Paulus Chies, doctorul brașovean, să -l trateze pe Mihai
Vitează, că foste la o vânătoare și îl dispusese în umărul drept.
Și l -a adus de la Brașov pe Paulus Schiff să -l trateze pe Mihai Viteas.
Este un lucru demn de cea mai mare considerație și glorie. Ca ceea ce n -au
putut realiza atât de mulți împărații, regi și prinți, a izbutit un Mihai.
Cel mai neînsemnat dintre duci, adică să învingă oștile mare lui Sultan.
Mihai Voievod e în sine un domn mare și ar putea fi și mai mare decât acum.
Ia, stai, stai!
Există! Există un nobil împărat! Io Mihai!
Mihai, mereu ești pe drumuri.
Și ziua și noaptea... Ne vedem!
Ne vedem atât de rar, nu mai ai timp pentru tine, nici pentru mine, Mihai.
Atât de puțin, de ce atât de puțin?
Mihai, de ce atât de puțin?
Și atunci, pe fug, așa ca niște necunoscuți care nu au ce să -și spun,
aș vrea să te alint, aș vrea să -ți mângâi părul, buzele.
Dar ești atât de obosit, Mihai.
Mă doare inima când te privesc.
Atât de obosit.
Mă doare sufletul când te privesc.
În primul popat al lui Mihai Viteazu, care s -a derulat timp de 15 zile, a
cinstea și onoarea să locuiască chiar în casa judei lui Brașoveac și să țină
dieta, prima dieta a Transilvaniei ținută de un român. A fost dieta lui
Viteazu. Colmea, la această dieta au participat și delegația turcească, care
-a respectat pe Mihai Viteazu și i -a promis că îl vor sprijini în tentativa
de a uni țările române.
În 17 iunie revine la Brașov timp de 5 zile după ce
fusese în Moldova, unde l -a instalat pe Nicolae ca prinț al Moldovei în locul
al lui Ieremia Movilă. A stat numai 5 zile. A fost destul ca să se implanteze
sentimentul față de Mihai din partea știenilor. Și cel de -al treilea pupaș,
18 septembrie 1600, el venise care fugiat.
Deci după ce a fost bătut...
în Transilvania, venise aici ca să -și reorganizeze armata, să -l ia pe Baba
Novac, cel erou a lui, pe buzeștii care erau refuziați aici și pe alții, și să
-și refacă tabăra de la Preșmer, unde stânea oastea lui.
Dar un cronicar german ne spune că o altă tabără și -a făcut -o la pietii lui
Solomon. Acolo se duc junii din șchii Brașovului în fiecare an într -o
procesiune extraordinară.
Atunci, din 18 septembrie, am petrecut un episod nedorit, nici de noi și nici
alții. Mihai, fiindcă n -a fost primit de judele Brașovian, a închis porții
cetății și a luat junii din șcheii Brașovului, au tăbărât pe porții
prav le -au făcut.
Și după această întâmplare nefericită, judele Brașovian a scris pe poarta
șcheiului o inscripție foarte rușinoasă la adresa junilor care au distrus
cetatea. Andrei Batorii, care îl urmează la tronul.
Transilvanie este omul turcilor, chiar dacă este un cardinal, este un
personaj atașat bisericii catolice. Dar era total pentru o
dependență fata de partea otomană. Cu o viziune asupra istoriei, pune în
aplicare un plan pe care istoricii l -au numit Planul Dacic, unirea românilor
într -un stat centralizat.
În octombrie 1599, la Șelimbăr, obține o strălucită victorie, urmată de o
intrare triunfală într -un oraș care va face istorie până în zilele noastre,
Alba Iulia.
Cronicile îl descriu pe acel învingător călarea pe un cal alb în aplauzele
transilvănenilor, muntenilor și oltenilor, iar nobilimea maghiară,
boierii din țară românească, i -a arătat pentru moment atașamentul.
Trece la înfăptuirea unei reorganizări a Transilvaniei în care boierii români au
privilegii. Este momentul în care Mihai pare să înfăptuiască un moment unic până
atunci în viața românilor. Este denumit principe al Transilvaniei și domnitor al
țării românești.
Formal, deși nu recunoaște acest lucru, se afla sub oblăduirea împăratului de la
Viena, având nevoie de sprijinul lui în continuare. Dar planul lui era clar.
Cealaltă putere, Polonia, se simte amenințată și trece la instalarea în
a lui Simeon Movila.
Avea de ales un singur gest.
Să treacă la unirea Moldovei cu cele două țări române.
Trece munții în Moldova.
Toate cetățile mari aderă la actul unirii.
În 27 mai 1600, printr -un act parafat cu cele trei peceţi ale celor
trei ţări române, Mihai se auto -intitulează domn al ţării româneşti, al
Transilvaniei şi Moldovei.
Tatăl nostru care ne -ai stint cerul sfinţească, semnele tău, vie
facă -ţi voia ta, precum în ceruri aşaşi pe pământ.
Păinea noastră, cea de toate zile, dă -ne noastră și ne iartă nouă greșeale
noastre, precum și noi dăm greșeale greșiților noștri.
Și nu ne duce pe noi în ispită și ne izbăvește de cel vicrian.
Amin. Amin. În numele Tatălui, al Fiului și a Sfântului Duh.
De azi înainte vei domni peste sufletele neamului tău.
Pentru totdeauna.
Aproximativ trei luni, cele trei țări române sunt sub sceptrul Mihai.
Însă, rivalitățile dintre puteri, politica
meschină a acestora, au determinat în cele din urmă ca
unirea să se năruie.
Mihai Viteazu dăruiește doamnei Stanca în anul 1600
stelul și domenul făgărașului.
După bătălie de la Mirăslău, doamna Stanca, Nicolae Pătrașcu și domnița
Florica vor fi ținuți în cetate ca ostatici.
În Transilvania are loc răscoala nobililor maghiari care, în alianță cu
generalul Bassa, îl înfrâng la Mirăslău printr -un șiretlic.
Pierde tronul Ardealului, rămâne cu țara românească amenințată de Polonia.
Nu o mai poate salva. În bătăliile din Bucop și Argeșe se înfrând. Se petrece
un fapt uimitor.
Frații Buzesti îl acceptă pe Ieremia Movilă domnitorul impus de către
Rămâne o singură speranță. Un drum la împăratul Vienei pentru a le câștiga
încrederea și a primi sprijin pentru începerea luptei de eliberare a celor
țări române.
Te rogi?
Nu cred că e o binecuvântare.
Se teamă?
Baldr, cum să spun eu?
Când ești tânăr, ai vise.
Vise mari.
Tot ce știu e că... e că dacă -l avem pe Dumnezeu cu noi, O să
fim învingători.
Am întâlnit mulți oameni și niciunul nu este ca tine.
Și vă doi munte!
Nu râde, Mihai.
Nu râde.
Știu ce înseamnă să ai vise.
Oare merită prețul?
Te frică?
Marder, te frică? Hai!
Țara n -o să uite niciodată lupta asta. Hai!
Împăcat cu basta, reușește să împrângă oasa lui Bathory și părea că vin
vremurile de altădată.
În arhiva noastră se găsesc enorm de multe mărturii. Se găsește aici prima
de teatru românească, moartea lui Mihai Viteazu.
Avem portetul lui Mihai Viteazu făcut de arân la Budapesta, o imagine de
invidiat. a lui Mihai Viteazu, impunător, așa cum de fapt el a fost.
depozit enorm de 15 camere, 3 camere necercetate.
Tot ce avem noi aici a fost ascuns din 1949 în turnul bisericii. Dacă le
prindeau comuniștii, le ardeau pe toate.
Preotul Prișco în 1949 le -a zidit în turnul bisericii, fără să spună nimănui,
și abia în 1967 s -au descoperit. Și de atunci lucrez la cercetarea lor și tot
timpul găsim, așa am găsit și mărturii. despre Mihai Viteazu. Ne -a fost dat să
găsim un pomelnic al acestei biserici cu toți scritorii și boierii de care vă
pomeneam. Culmea e că Mihai Viteazu nu apare.
Iorga, care a cunoscut acest pomelnic în 1940, cu foarte puține luni înainte de
a mori, Iorga spunea că Mihai Viteazu nu a fost trecut în pomelnic pentru că era
bastard. Deci, Doamne, afirmația lui Iorga, nefericită. Pentru că noi am
pomelnicul și exact pe pagina care lipsea lui Iorga... Apărea Mihai
toată familia lui, cu doamna Stanca, cu Nicolae, cu Florica. Deci tot pomelicul
cu Mihai Viteazul. Deci îl aveam și în pomelicul bisericii noastre, în mod
fericit, nu ca bastar sau cum burlerele vorbesc.
Elementele din afara granițelor, care sunt atât de puțin cunoscute în
de specialitate.
Să vedeți cum s -a petrecut întâlnirea la Praga cu Rudolf, împăratul al lui
Mihai Viteazul, care se ducea în soții de câteva sute de mercenari.
MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
Alba Iulia, armata de asemenea și Basta, aflând de această nedreptate care i se
făcuse, vezi, doamne, l -a ucis într -un hal neașteptat. Pentru că toți îl
considerau pe Basta prietenul lui Mihai Viteazu. De aceea el îl visita mai des
pe Mihai Viteazu, în speranță că va găsi momentul să -l ucide.
Însă, la scurtă vreme, după această victorie de la Gunăslău,
În timp ce se îndrepta spre sala românească, unde movileștii
fusese la alungați, pe câmpia Turgii, prietenul întregului mele
al lui Mihai, general al lui Basta, pune la cale
asaliniarea lui în ziua de 13 -23
august...
601 este moartea tragică a celor mai
deosebiti domnitori pe care l -a pus rețele românii
atunci.
Mihai se grăbea spre casă.
E episodul acela atât de dramatic, dar atât de inocent la vremea aceea, ca doi
valoni, posibile, să intre în cortul lui Mihai Viteazu, cu basta în frunte, să
-i se taie capul și servitorul care îi dădea de mâncare lui Mihai Viteazu să
ucis, fără ca cei din jurul cortului, erau toți mercenarii lui, care străjuiau
cortul, bineînțeles, să nu știe nimic, să -i găsească trupul neînsuflețit abia
doua zi.
credea?
Mi -ai credea sincer?
Că dacă își va schimba suveranul Mahomedan cu unul creștin,
atunci împăratul îi va îndeplini dorințele.
Dorințele lui și ale țării.
Cum se înșela?
Cum se înșela?
Creștinii nu erau aceia pentru care el să -și pună viața și țara în primejdie.
Cererile lui au rămas fără răspuns.
Nici împăratul și nici alți prinți creștini nu l -au ajutat.
Și iată -l înconjurat pe dușmanii.
Omnis contra mihelis.
Omnes contra mihelis.
Speranțele lui au renăscut.
Apoi s -au frânt definitiv.
Pentru totdeauna.
Pe o câmpie, la poalele unei coline.
Udate de un râu cu ape de aur.
Ia!
Ia!
Ia!
În final, dincolo de vise, lupte.
Pasiuni și strategii politice?
Nimeni din viața asta nu i -a fost aproape pe câmpia Turzii atunci când
pus în practică ordinul lui Rudolf al II -lea de a -l aresta sau ucide
în caz de nesupunere.
Ordinul a fost îndeplinit, iar Mihai nu s -a supus.
Unirea Principatelor sub Cuza este o moștinire, de fapt, venită de la Mihai
Viteazu. Puțin mai târziu, la 1877 -1878, sub conducerea
domnitorului Carul, românii obțin independența într -un război în care
s -a recunoscut oficial pentru totdeauna în vință de către armatele române.
Și în fine...
După războiul prim mondial, românii reușesc să -și desăvârșească această
unitate națională. Țara românească, Transilvania și Moldova toată sunt
într -un sigur stat sub conducerea regelui Ferdinand și a reginei Maria.
În anul 1922, la Alba Iunia și nu în altă parte, are loc
încoronarea celor...
doi monași în semn oficial de suveran ai României. Nu întâmplător, ceva mai
târziu, moșenitorul tronului României poartă titlu de Mare Voievod de Alba
Iulia. Iar cea mai importantă distinție armatei românești este
Ordinul Mihai Viteazu. Această luptă, până la urmă, s -a terminat așa cum au
dorit românii.
Printre cele mai frumoase cuvinte despre Mihai Viteazu și opera sa, sunt
cele spuse de Nicolae Iorga.
Citez. De la 1600, nici un român n -a mai putut gândi
unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui
ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui.
de o curată și desăvârșită poezie tragică.
Cred că astăzi, dacă Mihai Viteazu a primit -o, ne -a spune tot ce greșim. Și
-ar așeza pe calea cea bună a demnității noastre naționale, a sentimentul nostru
de iubire față de popor, față de patrie, față de limbă, față de cultură, față de
tot ce avem valoros în spațiul ăsta geografic. Mihai Viteazu a fost cel care
fost coroana acestui ideal al unității noastre naționale. Dacă n -ar fi fost
ucinte basta în 1601, faptele din istoria țării noastre ar fi fost cu
totul altele.
Cu capul plecat poate trăi un om o vreme, nu un neam, o țară tot timpul.
Dar niciunul român nu va mai putea gândi unirea fără tine.
Oricine poate vedea...
Că nu am cruțat nici cheltuieli, nici o steneală și am purtat atâta vreme acest
război singur, cu sabia în mână însumi, fără să am nici fortărețe, nici castele,
nici orașe, nici măcar o casă de piatră în care să mă retrag. N -am
pregetat să mă alătur creștinătății, fără să mă cunoască nimeni și nici țilii
cineva.
Astfel mi -am părăsit toate celelalte prietenii ce le aveam.
În fața lui Dumnezeu și a voastră mă
eliberez de toate închinăciunile și îndatoririle de până acum.
O viață avem români și o cinste!
Deceptați -vă!
Ați dormit destul!
Gânduri bune vouă, bărbaților, femeilor, inima mea vă salută,
ninge deasupra secundelor, orelor,
cu zăpadă argintie și mută.
Doar inima nu mai ia bate în casele voastre.
În noaptea asta e o singură stea?
și o nenumărare de ceruri albate.
Iai!
Mă voi întoarce mereu în locul acesta.
Auzit azi un Mihai, mă, Ce sare pe șapte cai, mă, Le, le, le,
le, le, le, le.
Auzit azi un Olten, Ce nu -i frică de dușman, mă, Le, le, le,
le, le, le, le.
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.