Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
V-ați întrebat de ce ați făcut-o?
Eram beat.
Eram furios.
Voiam...
să-i închid gura.
Dar nu a fost singurul lucru pe care l-ați făcut.
Da, l-am aruncat cât colo.
Vorbesc despre fiica dv.
I-ați stricat aniversarea.
Puteți să-mi spuneți
de ce ați pus pe primul loc satisfacția proprie,
în detrimentul satisfacției fiicei dv.?
Nu știu.
De asta sunt aici.
După părerea dv., ce trebuie să facă un tată pentru a fi un bun tată?
Păi...
să aibă grijă de fiica lui.
Să o facă să se simtă apărată și mândră.
Tatăl dv. se potrivește acestei descrieri?
Ce legătură are? Vorbim despre mine.
Copiii care am fost cândva pot dicta ce fel de părinți vom fi.
Nu e cazul meu.
- Sunteți sigur? - Foarte.
Spuneți-mi un lucru.
Eu vă spun că l-am bătut pe tatăl prietenei fiicei mele,
o întâmplare grăitoare, iar dv. n-ați notat nimic.
Apoi vă spun că nu vreau să vorbesc despre tatăl meu și dv. notați.
Care e ideea?
Reticența poate ascunde adesea traume familiale nerezolvate.
- Sau sunt lucruri lăsate în trecut. - Suntem abia la început.
- Nu excludeți nimic. - Vreau să merg înainte, nu înapoi.
Bine.
Unde plecați?
- Mai avem 20 de minute. - Aveți timp să scrieți notițele.
- Bună! - Bună!
- Unde e Laura? - N-a putut să vină.
Nu a putut sau nu a vrut?
Atunci dă-i asta.
- Ce e? - Am înscris-o la călărie.
L-ai bătut pe tatăl prietenei ei de față cu colegele ei de școală
și i-ai distrus petrecerea.
Crezi că se rezolvă cu un cal?
Cu o iapă. Zelda. Cea mai frumoasă din grajduri.
Bine...
Ascultă, cum se simte...
- ...Ayman? - De unde să știu?
Nu mai vorbește cu mine.
Nu vrea să fie implicat într-o situație toxică.
Îmi pare rău, am dat-o în bară.
O dai în bară de ani întregi, iar și iar.
Și nu importă, cât timp îți faci rău doar ție.
Dacă mă rănești pe mine, știu să mă apăr, dar Laura nu.
Nu te las!
Am fost la un psihoterapeut.
- În sfârșit. - Ca să-ți demonstrez că încerc.
Nu trebuie să-mi demonstrezi mie.
Trebuie să o faci pentru tine și mai ales pentru Laura.
Găsește-ți o locuință.
Un birou. Creează-ți puțină stabilitate.
Și nu mai bea gin tonic toată ziua!
Credeam că mai rămâi puțin.
- Ai primit asta. - De la Barou?
Sper că nu ai dat-o din nou în bară.
CERCETARE DISCIPLINARĂ
Ba da.
Domnule avocat! Lasă-l să treacă.
Dle Gallerani, ce se întâmplă?
- Îl știți pe Mauro Fontana, un membru? - Sigur. Un tenismen mediocru.
- E în comă. - La fel e și pe teren.
Au spus că fiica mea e vinovată.
Se cheamă „jaf sexy”, am văzut pe rețelele sociale.
Explică-mi cum funcționează.
Giada! Spune-i, a venit ca să te ajute.
Arată-mi cum se face. Cu Marta.
Vezi un ratat cu ceas, te apropii de el...
- Și îl farmeci puțin. - Ce vrei să spui?
Îl duci de nas.
Și până să-și dea seama ce se întâmplă...
I-ai furat ceasul.
Doar că, de data asta, ratatul a ajuns în comă.
- Nu i-am făcut nimic. - L-ai îmbrâncit.
A încercat să ia ceasul înapoi și l-am împins.
- Și s-a lovit la cap. - Nu, a căzut, dar nu s-a lovit.
- S-a ridicat și a fugit după mine. - Și ai scăpat?
În acea seară, Fontana a venit la club. S-a simțit rău în mașină.
Nu pricep un lucru.
De ce ai jefuit un tip de la clubul unde lucrează tatăl tău?
De ce nu ai ales un necunoscut?
Nu știam că e membru la club. Nu merg la tata la serviciu.
Vrei să spui că a fost o coincidență?
Marta, să nu mai faci așa ceva.
Nu fi neatentă când ești cu clienții. Ei au întâietate.
Da, scuze.
Tot tipul căsătorit?
Să nu deschidem subiectul.
Ce bine!
Credeam că vrei să-ți verși năduful. Aș fi sărit în fața unei mașini.
Hai, avem un nou caz!
Crezi că ne va aduce vizibilitate?
E un caz sordid, cum le place oamenilor.
Și sunt sensibil față de tații care au probleme cu fiicele lor.
Tu, sensibil?
El face rezervările pentru terenuri. Pot să sar în față.
După tine.
Aici o vedem pe Giada Gallerani.
Bea, privește în jur,
căutând următoarea victimă.
Se joacă cu telefonul mobil...
Apoi, îl vede...
se ridică și se ia după el.
Fata se apropie de Mauro Fontana.
Și, cu lingușeli seducătoare și iscusința unei profesioniste,
îi sustrage ceasul de la mână.
În acest moment, Fontana își dă seama că nu mai are ceasul.
Fuge după ea, ca să-l ia înapoi, iar ea îl împinge pe jos.
Omul se lovește la cap.
Fuge după ea. În zadar însă.
Dar a recunoscut-o.
Este fata administratorului de la clubul unde e membru.
În seara aceea, merge la club să vorbească cu ea sau cu tatăl ei.
Dar nu a mai apucat.
Fiindcă a intrat în comă.
Domnule judecător, nu mai am nimic de adăugat.
Mulțumesc.
Domnule judecător, înainte de toate, îl invit pe domnul procuror
să meargă urgent la oftalmolog
fiindcă vede lucruri care nu există.
Să vedem... Domnul procuror afirmă
că fata privește în jur, căutând următoarea victimă.
Dar eu văd o tânără așezată la masă în cafenea,
bând un smoothie.
Să continuăm. Domnul procuror spune:
„Îl ademenește cu lingușeli seducătoare”.
Eu văd două persoane care se salută afectuos pe stradă.
Dar să trecem la punctul culminant. Domnul procuror spune:
„Fontana o oprește pe fată, îi cere înapoi ceasul,
dar ea îl împinge pe jos”.
Eu văd că Fontana o agresează pe fată,
văd că Giada se apără, îl văd pe bărbat căzând,
dar nu văd că bărbatul se lovește la cap.
Capul lui nu face contact cu solul.
Văd un bărbat care cade, apoi se ridică și pleacă.
Dacă nu sunt martori oculari, iar această înregistrare e singura probă,
aș spune că nu avem elemente pentru a continua.
Aș vrea să vorbesc un minut cu Giada.
Ridică-te!
- Haide! - Ne poți spune ce s-a întâmplat?
I-am furat ceasul. El și-a dat seama și a încercat să-l ia înapoi.
Mă rănea, l-am împins, iar el a căzut.
- S-a lovit la cap? - Nu.
- Și ceasul unde e? - L-am aruncat și am fugit.
- Dar nu a fost găsit. - Cred că l-a luat cineva.
E prima dată când ai făcut așa ceva?
Da.
Vom continua cu audierile.
Vă sun eu.
Să mergem.
Te așteptai să ajungă la proces?
De cum a deschis gura, am știut că am încurcat-o.
De ce?
E cel mai rău tip de client. Cel care minte.
Iar judecătorul și-a dat seama.
Ce naiba ai aici?
Mișcă-te mai repede.
- Stai. - Nu degeaba ratezi toate mingile.
- N-ai condiție fizică. - Du-te naibii!
Domnule avocat, după dumneavoastră!
Aici ai crescut?
Casa Ligas.
Nu e rău. De ce ai stat la hotel patru luni, dacă ai casa asta?
Să zicem că nu-mi place să revin aici.
Apoi ai decis brusc să te întorci?
E timpul să fac puțină ordine. În viață și în casa asta.
Lorenzo Ligas vrea să-și facă ordine în viață.
Iar Hannibal Lecter a descoperit tofu.
Ce dobitoc ești!
- Bună! Pot să intru? - Bună!
Locuiesc alături. Am văzut dubița.
Ligas. Sunt avocat.
Patrick. Eu sunt de toate.
Zugrav, zidar, instalator. Dacă aveți nevoie de ajutor cu cutiile...
- Sigur că am nevoie. - Ce zici?
Patrick... mulțumesc.
Nu, e prea mult!
Ia-i! Cunosc casa asta. E un avans, o să mai am nevoie de tine.
- Mulțumesc. - Asemenea.
La revedere!
- Ce e? Nimic pentru mine? - Fii serios!
- Atunci plec. - Stai, vreau să-ți arăt ceva.
Ce e?
Un avertisment de la Barou. Risc să fiu exclus.
- E mâna lui Petrello. - Ți-am spus să nu-l provoci.
- Trebuia să fii mai convingător. - Te-ai culcat cu nevasta lui!
- Știai de treaba asta? - Nu.
Nu știam.
Uite!
E și cafea.
Ce vrei, Ligas?
E de acum trei ani. Riscăm?
Ce vrei de la mine?
Vreau să mă aperi tu.
Nu, nici nu se pune problema. Îmi pare rău.
Ai lucrat cu mine la acel caz. Te vor crede.
Am pus-o. O să fiu exclus din Barou.
Dacă te apăr, am pus-o eu. Petrello o să mă dea afară.
- Lasă-l pe el! Am eu grijă de tine. - Sigur.
Mă inviți să lucrez cu tine la cafeneaua clubului?
Să fim serioși!
Ai auzit de Philips & Davis?
Firma engleză, da. Și ce?
Și-a...
Și-a deschis o filială în Italia.
Și mi-a oferit departamentul de drept penal.
Vorbești serios?
Am programat o întâlnire.
Cunoscându-te, ai 50% șanse să-i cucerești
și 50% șanse s-o dai în bară.
Uiți un lucru esențial. Vorbești cu noul Ligas.
Pot să te aduc ca avocat partener.
Nu te încântă ideea de a nu-l mai pupa în fund pe Petrello?
Ba da.
Dobitocule.
Coma dlui Fontana a fost provocată de o hemoragie cerebrală.
Deasupra cefei, aici.
Avea un hematom mare, deși nu a pierdut sânge la exterior.
Doamnă doctor, acest hematom este compatibil cu o cădere?
Absolut.
Și totuși, dl Fontana s-a ridicat imediat.
Se poate întâmpla. Unele traume nu declanșează simptome imediat.
Provoacă o hemoragie subdurală,
care se extinde treptat, până când comprimă creierul.
Deci o persoană poate să se ridice, să meargă și chiar să vorbească
după o cădere semnificativă?
Da, pacientul apare lucid.
Răul e deja făcut, dar creierul reușește să compenseze.
Primele simptome pot apărea după câteva ore.
Acestea pot fi durere de cap, amețeală,
stare de confuzie, chiar și leșin și comă.
Chiar și comă!
Deci un om poate să cadă dimineața și să intre în comă seara?
Corect.
Este valabil doar în cazul unei căzături
sau și în cazul altor traume?
O vază căzută în cap, un copil care aruncă cu pietre?
În cazul oricărei traume. Dar procurorul a spus că victima s-a lovit la cap.
Nu, a presupus, însă nu avem nicio probă.
Dl Fontana a avut o zi întreagă să sufere această traumă
după întâlnirea cu Giada Gallerani, sau chiar înainte.
Nimeni nu știe. Nu mai am întrebări.
Giampiero Barzaghi.
Sunteți partenerul de afaceri al victimei.
Avem o afacere cu parfumuri.
V-ați întâlnit în acea după-amiază?
- Da, a venit în biroul meu. - Cum vi s-a părut?
Era foarte tulburat. A spus că o fată i-a furat ceasul,
apoi l-a împins.
V-a spus că a căzut?
A spus că a fost împins la pământ și că s-a lovit puternic.
- A spus unde s-a lovit? - Nu.
- Nu v-a spus că s-a lovit la cap? - Nu, dar nu arăta bine.
De ce nu s-a dus la spital?
- Nu știu. - Sau la poliție? De ce?
- Cum spuneam, nu știu. - Poate știți asta.
Dl Fontana...
- ...are o pasiune pentru fetele tinere? - Obiectez!
Dl Fontana a fost păcălit de o fată de 16 ani.
Nu a mers la spital sau la poliție, fiindcă i s-ar fi pus întrebări.
Domnule avocat, nu învinuiți victima!
Dar nu avem nicio dovadă că s-a lovit la cap.
Și, dacă au existat consecințe fiindcă nu a cerut ajutor,
Giada nu poate fi învinuită.
Asta va decide instanța.
- Aveți alte întrebări? - Da, am.
În acea zi, dv. și dl Fontana v-ați întâlnit doar la birou?
Da.
În mașina dlui Fontana, s-a găsit această brățară. Îmi permiteți?
O recunoașteți?
Are două inițiale, „G” și „L”. Cum se numește soția dv.?
- Linda. - Linda.
Două inițiale, „G” și „L”. Giampiero și Linda.
Vă întreb din nou. O recunoașteți?
E a mea. Cred că am pierdut-o.
- Când? - Nu știu, merg des cu mașina lui.
- Dar nu în acea zi? - Nu.
În acea dimineață, dl Fontana, înaintea furtului,
și-a dus mașina la spălătorie.
Avem aici chitanța.
De ce credeți că brățara a rămas în mașină,
fără să o ia nimeni?
Poate nu a observat-o.
Nu mai am întrebări.
Mint. Mint cu toții.
Dacă era în mașina lui, de ce nu ar recunoaște?
Nu are motiv.
Dar a ezitat când a văzut chitanța de la spălătoria auto.
Mai mult, Gallerani mi-a arătat foaia de acces la club a lui Fontana.
Am verificat. Nu a mers niciodată la club lunea.
Și totuși, în lunea în care a fost jefuit, era în fața clubului.
Poate voia să vorbească cu Gallerani și cu fata lui.
Nu, nu o știa pe Giada.
- Crezi că venise pentru Barzaghi? - Care joacă mereu tenis luni seara.
Bine. Ce rol joacă Giada în toată povestea asta?
Încă nu am descoperit.
Cazul ăsta devine tot mai complicat.
Sun-o pe Daniella și spune-i să strângă informații despre ei.
Marta.
- Blochează-l. - Ce?
Degeaba îi respingi apelurile.
Dacă nu-l blochezi, înseamnă că aștepți să sune.
Da. Știu.
Ai dreptate. Da.
- Ce faci în seara asta? - Spăl rufe.
Hai să ieșim. Să sărbătorim.
Ce să sărbătorim?
Ține-mi pumnii!
Bună ziua! Rezervare pentru Philips & Davis.
Pe aici.
Am văzut că, în ultima vreme, ați câștigat mai multe cazuri.
Douăzeci și șase în trei ani.
Le-am câștigat pe ultimele trei cu o satisfacție și mai mare,
sub numele meu.
Exact...
Ați plecat recent de la firma în care v-ați format.
Circulă zvonuri care vă pun într-o lumină nefavorabilă.
De când am intrat, v-ați atins degetul inelar de cel puțin trei ori,
dar nu purtați verighetă.
Ce relevanță are asta?
E un automatism, un lucru pe care îl faci de un milion de ori,
încât creierul nu-și dă seama că verigheta nu mai e pe deget.
Căsnicia dv. s-a sfârșit, presupun.
Repet...
- Ce relevanță are? - Nu știu, spuneți-mi dumneavoastră.
Sunteți dispus să ignorați zvonurile colegilor noștri?
Fiindcă oamenii bârfesc.
Totuși, nu putem nega
că colegii noștri englezi, când au auzit de dv.,
și-au manifestat îndoieli.
Metodele dv. de lucru sunt destul de neortodoxe.
Cunoașteți acel faimos banc englezesc?
De ce a trecut puiul strada?
Ca să ajungă pe partea cealaltă.
E comic? Nu e comic!
Fiindcă nu suntem englezi, suntem italieni.
Avem propriile noastre bancuri.
Și avem justiția noastră.
Metodele mele sunt potrivite pentru această țară.
Spuneți-le asta șefilor dv.
Spuneți-le în engleză, ca să înțeleagă.
Sper că n-ai fost tu însuți tot timpul.
A fost un interviu excelent.
Curând, ne vom lua adio de la masa noastră de la club.
- O să-ți lipsească. - Nu cred.
O să-ți lipsească.
- Gin tonic. - Mulțumesc.
Mulțumesc.
Scuze.
Ce e cu examenul oral?
Nu știu dacă am trecut examenul scris.
Durează o veșnicie.
- Ai emoții? - Da.
Trebuie neapărat să trec examenul.
Trebuie să devin avocat.
Ții minte că m-ai întrebat de ce am renunțat la cariera academică?
Mi-ai spus că ți-ai dat seama
că e mai distractiv când aplici dreptul, decât când îl studiezi.
Sigur.
Era un profesor cu care lucram la universitate
și am decis să mă îndepărtez de el.
- Tipul căsătorit? - De-ar fi numai atât!
Soția lui e gravidă.
- Hai, Marta! - Și-așa mă simt prost.
- Nu mă face să mă simt și mai vinovată. - N-aș face așa ceva.
Gândește-te că eu...
l-am pocnit pe tipul cu care ieșea soția mea, la aniversarea fetei mele.
Ce?
- Jur. - Serios?
Suntem oameni, supuși greșelilor.
De aceea mă simt mai în largul meu apărând oamenii decât judecându-i.
Apropo de greșeli...
E un tip acolo... Nu te întoarce.
Te privește de când am intrat.
- Termină! - Jur.
- Sunt timidă. - Privește.
Haide!
Ești un idiot!
În seara asta o să greșesc și eu.
Brunello.
Așteaptă... Descalță-te.
- Da. - Nu e... foarte igienic.
- Bine. - Nu, nu!
Acum te-ai murdărit pe tălpi. Așteaptă puțin, îți aduc niște papuci.
BLOCAT
Scuze, nu-i găseam...
Giampiero Barzaghi, 55 de ani. Partener fondator al Barfo Aromi SRL.
- Cum e relația lui cu Fontana? - Excelentă, la exterior.
Parteneri de 20 de ani, dar recent au avut probleme.
- Pare că Fontana voia să plece. - E rău?
El e cel care gestionează clienții.
Barzaghi avea toate motivele să-și agreseze partenerul.
Ai reușit să refaci traseul lui în ziua respectivă?
Da.
- Ești sigură? - Da.
A fost la birou toată ziua.
A avut o întâlnire cu Fontana la ora 14:00, care a durat două ore.
Apoi Fontana a plecat.
El nu a ieșit din birou.
Până seara. Nici măcar nu s-a dus la club.
Nu a mințit. Nu a urcat în mașina lui Fontana.
Nu.
Mai e ceva.
Am găsit mai multe.
E o provocare online. A încercat să le șteargă.
Însă internetul e ca cimentul umed.
Dacă lași o urmă, nu se șterge.
Iar puștoaica se joacă cu focul de ceva vreme.
Te ascult, Marta.
- N-am putut să dorm azi-noapte. - Știu.
Nu, nu e ceea ce crezi. Las-o baltă.
În fine, am urmărit toate clipurile Giadei.
Privește.
Toți ne-am oprit aici.
Dar uite ce se întâmplă opt minute mai târziu.
Două pahare.
Nu era singură.
Eram singură!
- Erau două pahare pe masă. - Și ar mai fi rămas încă două ore.
Nu debarasează mesele în bomba aia.
Paharul ăla afurisit era acolo când m-am așezat.
Giada, îți place?
- Frumos. - Privește atent.
- Am văzut. Și ce? - Cât ar costa?
De unde să știu?
Bun...
Cinci mii?
Adevărul e că nu știi nimic despre ceasuri.
Cel pe care i l-ai furat lui Fontana costă 180.000 de euro.
Sunt cel mult zece ceasuri ca acela în Milano.
Nu numai că ai găsit unul, dar l-ai ochit de la 20 de metri,
aproape ascuns sub mânecă.
Sunt două posibilități:
ori ai avut un noroc imens, ori ți-a spus cineva.
- Am avut noroc. - Ți-am văzut furturile, să știi.
Ce furturi?
Spune-i.
Spune-i ce bună ești.
- Giada! - Giada, spune-i tatălui tău
că ești expertă la jefuit bătrâni libidinoși!
Dar nu de data asta.
Ai ales un bărbat bine făcut, de 45 de ani,
pe care zici că nu-l cunoșteai, dar, ce să vezi,
tipul frecventează clubul unde lucrează tatăl tău.
Destul! Ți-ai bătut joc destul.
M-ai mințit de la bun început.
Trebuie să ne spui ce s-a întâmplat.
Ligas...
Fontana a suferit o embolie. A decedat.
Nu știu ce să spun.
Mi se pare un coșmar. Ce pot să fac?
- Convingeți-o să vorbească. - Stai liniștită.
De acum înainte, vorbim de ucidere din culpă.
Giada, o să fie bine.
Să mutăm asta acolo.
Împăratul muștelor.
- Da. Ai citit-o? - Nu.
Ia-o. N-o să-i mai privești pe copii cu aceiași ochi.
Atunci nu o iau. Așteptăm un copil.
- Felicitări! - Mulțumesc.
Haide... Așteaptă puțin.
- Alo? - Domnul avocat Lorenzo Ligas?
Da, eu sunt.
Vă contactez din partea Milano Legal Awards.
Vă pot reține un minut?
Sigur.
Alo?
Bună, Giada! Da.
Avocatul, șeful tău, e ca tatăl meu. Cred că le știu pe toate.
Știu, mă enervează și pe mine uneori.
Cum poți să lucrezi cu el?
Bună întrebare!
Asta mă întreb și eu.
- Ligas e foarte inteligent. - Tata nu e. E un inutil.
Giada...
E adevărat. Se gândește numai la serviciul lui. Și ce serviciu...
Sluga celor bogați la un club de doi bani.
De asta faci ceea ce faci?
- Ca Robin Hood. - Nu fac nimic rău.
Fur de la moși scârboși.
- Un om a murit. - Dar nu l-am omorât eu.
Bine. Bine, te credem.
Dar trebuie să ne ajuți s-o dovedim.
Nu vreau s-o bag în necazuri.
Pe cine?
Eram cu o fată.
Ține-te bine, Ligas.
Beatrice Barzaghi.
Fata partenerului lui Fontana.
Ne-am cunoscut la club.
Acum șase sau șapte luni, când am fost ultima dată.
Am urmărit-o pe rețelele sociale și ne-am înțeles.
- În ziua furtului erați împreună? - Da, eu am rugat-o s-o facă.
I-am arătat clipurile mele și mi-a spus că știe persoana potrivită.
Pentru ceas, adică?
Da. Asta mă interesa.
Dar l-am aruncat, sincer.
Când am aflat că e în comă, am făcut pe mine. Am vomat într-un coș de gunoi.
De ce i-ai cerut să fure ceasul?
Era un nenorocit.
Știu că nu-i vorbim de rău pe morți, dar îl ruina pe tata, așa că am vrut...
- Să-l pedepsești? - Da, dar nu voiam să moară.
N-a fost vina ta.
Totuși, erai acolo? Ai văzut ce s-a întâmplat?
- Da. - Bine. Îți pun o întrebare.
Gândește-te bine. Când Fontana a căzut, s-a lovit la cap?
- Nu. - Ești sigură?
Foarte sigură. A căzut pe spate, dar nu s-a lovit la cap.
Ești dispusă să declari la tribunal?
Atât te-aș întreba, nimic altceva.
Tata o să mă omoare.
Și tații fac greșeli.
Copiii n-au cum să nu greșească, nu?
Deci Beatrice o întâlnește pe Giada și descoperă... „talentul” ei, să zicem.
Ca să-l pedepsească pe Fontana, partenerul tatălui ei,
îi cere să-i fure ceasul.
Da. Se pare că așa s-a întâmplat.
- De ce „se pare”? - Fetele astea ascund ceva.
Ce anume?
O luăm pe rând.
Bravo! Ai făcut treabă bună cu Giada.
- Mulțumesc. - Nu doar cu ea. Și în ultimele săptămâni.
Dacă vrei, ia-ți liber luni seară.
De ce? Ce se întâmplă?
Cazurile noastre au atras atenția. Și acum se văd rezultatele.
Așadar... Milano Legal Awards.
Voi primi premiul pentru cel mai bun avocat de drept penal.
- Tu? - Da. Nu fi așa surprinsă!
Nu, nu... E fantastic! Dar...
Nu am multă experiență,
dar e prima dată când câștigă un avocat neasociat unei firme, nu?
- Încă? - Nu...
- Bine. - Vii cu mine?
Da.
- Am văzut. Ai râs! - Ba nu.
Fir-ar să fie, mă ustură ochii.
Ne împăcăm?
Îmi dai o îmbrățișare?
Micuța mea!
Nu mi-ai spus cum ți se pare noua mea casă.
Deci nu te întorci la casa noastră?
Mama a spus că a vorbit cu tine.
- Știu că ți-a spus că te iubim. - Da.
Știu și că ți-a spus că noi doi o să ne vedem.
Da.
Și că luna viitoare mergem la parcul Harry Potter, la Londra.
- Nu! - Nu ți-a spus?
- Nu. - Ce uitucă e mama!
- Dar o iertăm, nu? - Chiar mergem?
Da.
- Să-i spunem și mamei? - Da!
Haide.
Când eram mic, dormeam în patul ăsta, știai?
De ce n-am mai venit aici?
Cred că ai fost aici.
Bunica încă trăia.
Dar aveai vreo doi ani, nu-ți amintești.
Și bunicul?
Locuia și el aici?
Nu.
Într-o bună zi, a plecat.
Ca tine?
Nu, eu nu plec nicăieri.
Tata?
- Pot să te întreb ceva? - Sigur.
De ce l-ai bătut pe tatăl Isabellei?
Fiindcă uneori tatăl tău gândește mult, iar alteori nu gândește deloc.
Ăsta nu e răspuns.
Ai dreptate.
Dar acum e târziu. Trebuie să dormim.
Tata?
- Mulțumesc pentru cal! - Cu plăcere.
Acum că ne-am împăcat, o să-mi mai cumperi cadouri, nu?
Sigur. O să-ți iau multe cadouri fiindcă ești fetița mea.
Au spus că fiica mea e vinovată.
Tata? O să-mi mai cumperi cadouri, nu?
- E al meu. - Tata?
- Tata? - Da, scumpo.
Tocmai am rezolvat împreună primul nostru caz, micuțo.
Domnule judecător, mulțumesc că ați permis
să o adaug pe Beatrice Barzaghi pe lista martorilor apărării.
Beatrice,
de când o cunoști pe Giada Gallerani?
De câteva luni. Ne-am cunoscut la club.
Joc tenis acolo, ea e fiica administratorului.
Erați împreună în ziua în care a fost jefuit Mauro Fontana?
- Da. - Obiecție!
Însăși Giada Gallerani a afirmat că era singură în acea dimineață.
Fiindcă își apăra prietena.
Având în vedere că ea a furat ceasul.
Avem o înregistrare video care confirmă.
Nu confirmă nimic. Vedem o chelneriță debarasând o masă.
Da, ia două pahare.
Înainte erați foarte imaginativ. Ce s-a întâmplat?
Domnule avocat!
Continuați, vă rog.
Bine.
Stăteați la masă. Ce s-a întâmplat apoi?
- L-am văzut pe Mauro Fontana. - Îl cunoașteți?
Era partenerul tatălui meu.
I l-ați arătat Giadei?
Da. L-am văzut și i-am spus că e plin de bani.
I-ați vorbit și despre ceas?
Da. I-am spus că valora mai mult decât localul în care eram.
Și apoi ce s-a întâmplat?
Giada mi-a spus s-o privesc, apoi...
s-a ridicat și l-a jefuit.
Dar știm că nu a mers conform planului.
Fontana și-a dat seama și s-a întors după Giada.
I-a cerut să-i dea ceasul.
I-a strigat să i-l dea înapoi. Ce a făcut Giada?
A încercat să fugă, dar el era foarte agresiv,
așa că l-a împins, iar el a căzut.
Bine, Beatrice. Acum vreau să te concentrezi
și să faci apel la memoria ta agilă și tânără.
Când Fontana a căzut...
s-a lovit la cap?
- Nu. - Te întreb din nou.
Ești sigură că ai văzut
că Fontana, când a căzut, nu s-a lovit la cap?
A alunecat, dar nici măcar n-a atins asfaltul.
Obiecție! Această martoră nu e deloc credibilă!
Încearcă doar să-și protejeze prietena.
Repetă aceleași cuvinte. Cum putem să o credem?
Sigur, dacă adevărul vine din partea apărării, trebuie ignorat.
Domnule avocat, instanța va decide care este adevărul.
Mai aveți întrebări?
Da.
Ai spus că ai văzut totul, așa e?
- Da. - Înseamnă că și Fontana te putea vedea.
Beatrice, Mauro Fontana a observat că erai acolo?
Îți reamintesc că ai jurat.
Da, m-a văzut. Când Giada a fugit, m-am speriat și am fugit și eu.
- Și m-a văzut. - Te-a văzut. Și ce a făcut?
- A încercat să vorbească cu tine? - Nu.
Nu?
Ai spus că joci tenis.
- Da. - În fiecare luni. Așa e?
Da.
Mauro Fontana nu a mers deloc la club lunea, în ultimii doi ani.
Cum de era acolo în acea seară?
Nu știu.
- A venit să discute cu tine? - Nu.
Beatrice, recunoști această brățară?
- Nu. - A fost găsită în mașina dlui Fontana.
Sunt inițialele părinților tăi. Așa a declarat tatăl tău.
Dar această brățară e prea mică pentru încheietura unui bărbat adult.
Ce s-a întâmplat în acea seară?
Te-ai întâlnit cu Fontana?
Ai urcat în mașina lui?
- Destul! Las-o în pace! - Liniște!
Mă aștepta.
Era furios și m-a forțat să urc în mașina lui.
A spus că nu vorbise cu tata, dar că urma să-i spună.
Și că voia să mă reclame la poliție.
Depindea de mine.
Își voia ceasul înapoi.
Și altceva.
A început să mă atingă.
I-am spus să se oprească, dar a continuat și mai intens.
Mi-a spus că, dacă nu cedez, o să vorbească.
Așa că am apucat...
- Am luat sticla cu apă... - Și l-ai lovit?
Da, însă doar ca să mă apăr.
Voiam să se oprească.
Nu mai am întrebări.
Ai spus că întrebi doar de căzătură. Deja îmi confirmase spusele!
Erau șanse, dar îmi place să fiu sigur.
Ți-am spus că e un nenorocit!
- Giada... - Giada, vino aici!
Marta.
Munca noastră s-a încheiat.
- Îmi pare rău. - Nu vă faceți probleme.
Vrem ca clienții să fie liberi, nu e nevoie să ne simpatizeze.
Ce se întâmplă acum?
Va fi inculpată pentru furt, dar greul a trecut.
Și cealaltă fată?
Legitimă apărare? Dacă tatăl vrea, se vor ocupa de asta.
Dv. vă veți ocupa.
Minunată!
- Te rog. - Mulțumesc.
Dragul meu. Bună seara!
- Bună seara, domnule avocat! - Bună seara!
- Poftim! - Mulțumesc.
Marta, închide gura.
Lasă-mă în pace.
La universitate, nu erau petreceri ca asta.
Ne așezăm?
Oare la ce masă suntem?
La masa patru.
- Masa noastră. - Îmi imaginez că nu e coincidență.
Nu. Am solicitat expres.
Mi se pare ocazia potrivită să fim văzuți împreună.
Deci englezii au spus da?
Nu numai. Am auzit că veți primi un premiu prestigios astă-seară.
Ne-ar face plăcere ca, în discursul de mulțumire,
să anunțați viitorul dv. parteneriat cu Philips & Davis.
Mă scuzați.
Marta Carati, viitoare stea pe acest firmament.
Mauro Avanzi și Elena Albieri, de la Philips & Davis.
Îmi pare bine!
Bună seara, doamnelor și domnilor!
Vă rog să vă așezați, va fi o seară lungă.
- Ne așezăm? - Sigur.
- Mulțumesc. - Bun-venit la o nouă ediție
a Milano Legal Awards.
Am ajuns în sfârșit la cele mai importante două premii.
Curând vom anunța Avocatul Anului.
Între timp, vom premia casa de avocatură
care a ieșit în evidență în acest an juridic.
Pentru angajamentul său de a oferi servicii juridice excelente
și pentru extraordinara capacitate de a face față provocărilor juridice,
care o fac un model de urmat.
Casa de Avocatură a Anului se acordă...
Casei de Avocatură Petrello și Asociații!
Premiul va fi acceptat de avocatul Michele Petrello.
Bravo!
Foarte bine!
Bravo!
Dacă vreți să-l dați în judecată pe sculptor, vă stăm la dispoziție.
Sunt onorat să primesc acest premiu.
Este rezultatul muncii neobosite a minunatei mele echipe.
Vă mulțumesc pentru pasiune și integritate!
- Vă mulțumesc din suflet! - Excelent!
Dacă îmi permiteți...
Vă mai răpesc câteva secunde.
Sigur, vă ascultăm.
Iertați că umbresc această seară de sărbătoare,
însă e o chestiune delicată,
pe care trebuie să o abordez deschis.
Am primit vestea că un fost partener
din cadrul firmei mele, avocatul...
Lorenzo Ligas...
a fost reclamat la Barou pentru o abatere gravă,
comisă când lucra încă pentru mine.
Nu doresc
ca acest lucru să păteze în vreun fel
activitatea mea, a colegilor mei...
și onoarea acestui minunat premiu.
Profit deci de această ocazie pentru a-mi declara public
disponibilitatea absolută de a colabora cu Baroul
pentru a clarifica această situație.
- Mulțumesc! - Mulțumim.
Suspendați anunțul. Ne retragem oferta.
Iertați-mă...
Cum se spune, acesta e farmecul evenimentelor live.
Cum spuneam, urmează să anunțăm premiul Avocatul Anului.
Premiul i se acordă lui...
Gaetano Arpaio.
Traducerea: Anca Baciu
Subtitrare descarcata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.