All language subtitles for Angela.Black.S01E02.Episode.2.1080p.HMAX.WEB-DL.DD5.1.H.264-playWEB_track15_[rum]

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian
am Amharic
ar Arabic
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali
bh Bihari
bs Bosnian
br Breton
bg Bulgarian
km Cambodian
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified)
zh-TW Chinese (Traditional)
co Corsican
hr Croatian
cs Czech
da Danish
nl Dutch
en English
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish
fr French
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian
ia Interlingua
ga Irish
it Italian
ja Japanese
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian
mg Malagasy
ms Malay
ml Malayalam
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian
pl Polish
pt-BR Portuguese (Brazil)
pt Portuguese (Portugal)
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish
es-419 Spanish (Latin American)
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
ur Urdu
uz Uzbek
vi Vietnamese
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu

Original subtitles

Max !

Sam !

Băieți !

Vă rog să lăsați un mesaj după semnalul sonor.

Eu sunt. Unde ești ?

Tocmai m-am trezit și sunteți plecați cu toții. Mașina nu e pe alee.

Poți să mă suni, te rog ?

- Bună, mamă... - Tocmai te-am sunat.

Am fost îngrijorată. Unde ați fost ?

- Ți-am zis. I-am dus la pescuit. - Da.

E magic la răsărit. Du-te și caută-l pe fratele tău.

- Ți-am zis. - Nu, nu mi-ai zis.

Bine.

- Cred că mi-aș fi adus aminte. - Am zis "bine".

Zic și eu... Pleci din casă la ivirea zorilor, fără să faci niciun zgomot.

Eu... N-am știut ce să cred.

Știu care e problema.

Da. Pentru că ți-am spus.

Nu cred că ești supărată pe mine că i-am dus pe băieți la pescuit

cât timp tu ai mai dormit puțin.

Îmi pare rău că te-am rănit.

Încerc să-ți arăt ce rău îmi pare.

O mai știi pe fata aia care lucra pentru tine, Yuki ?

Ce te-a făcut să te gândești la ea ?

Am ascultat un podcast despre oameni dispăruți. Mi-a adus aminte de ea.

Nu au aflat ce s-a întâmplat cu ea ?

Nu cred.

E foarte ciudat.

Vine la serviciu și totul e în regulă.

A doua zi, nu mai vine, și gata. A dispărut.

Nu m-am gândit la ea de o grămadă de vreme.

Ce ai în dimineața asta ?

Mă bucur că ai sunat.

Ce e în servietă ?

Despre asta e vorba.

Da. Despre asta.

Nu poți să apari la ușă și să-mi spui că soțul meu te-a plătit să mă omori.

Dacă există vreo dovadă că soțul meu a ucis-o pe Yuki Okubo, spune-mi care e.

- Nu sunt dușmanul tău. - Ești bunul samaritean ucigaș plătit.

- Nu sunt nici ucigaș plătit. - Nu. Doar ajuți oameni.

- Ai spus clar asta. - Meriți ceva mai bun.

Te-am urmărit. În fiecare zi.

Ești o persoană bună. O mamă bună.

Ai intrat într-o relație cu un bărbat care a început să profite de tine.

Te-a rănit. A făcut să pară normală o viață pe care nu ți-ai fi imaginat-o.

Ai petrecut prea mult timp urmărindu-mă.

Nu te uiți niciodată la el noaptea, întrebându-te: "Cine ești cu adevărat ?"

"Când nu sunt lângă tine."

Pentru mine ar fi de ajuns să nu pot dormi noaptea.

Nu mi-ai răspuns la întrebare. Ce e în servietă ?

Cred că e mai bine să afli singură.

Spui numai prostii. Nu te cred.

Dacă ai o problemă cu soțul meu, atunci, rezolv-o cu el.

Cară servieta aia cu el peste tot. Spune că a fost a tatălui lui ?

Telefoane, calculatoare... Oamenii cred că sunt în siguranță. Dar nu sunt.

Dacă e în format digital, poate fi copiat.

Ce e mai sigur decât să știi că există un singur exemplar ?

Cel pe care îl porți cu tine peste tot, în servietă.

Când o să vezi despre ce vorbesc, sună-mă.

... o altă dorință a fost întâmpinată cu tăcere.

Neptune a înțeles de ce era așa de supărat și a încercat să-i explice:

"Așa sunt regulile aici. Știu că pare nedrept, dar vei învăța."

Magicianul a dat din cap și a zâmbit cu acel zâmbet al lui...

Un zâmbet care spunea...

- Mami ! - Nu, e în regulă. Stai acolo.

Citește în continuare. Eu o să scot gunoiul.

Da. Unde am rămas...

Emerson s-a uitat cu groază până a devenit limpede că umbra e prea rapidă.

- Băieți ! Spălați-vă pe dinți ! - Nu, mamă...

- E ora de culcare. - Haideți !

Sam, nu ți-e somn niciodată, prietene. Haide !

Urc imediat.

Ce ?

Nu ai văzut ?

Nu. Ce ?

Ce o să le spunem ?

Îmi pare rău, Sam, drăguțul iepuraș pe care ți l-am luat de ziua ta

a fost sfâșiat de o vulpe ?

Nu. Faci ce ar face orice părinte care se respectă. Minți.

Pentru binele lor.

Da. A fugit.

A fugit.

Nu știu.

Patul din camera de oaspeți îmi nenorocește spatele.

Mă gândeam ca în seara asta să mă întorc în dormitor.

Bine.

Mersi. Strâng eu aici.

Unde ai fost ?

Mi-era sete.

Am niște vești proaste.

Aseară am fost să curăț cușca lui Snowy și am găsit-o deschisă.

- A deschis ușa și a fugit. - Nu.

Trebuie să-l găsim.

Am putea să punem niște afișe. Cum au făcut vecinii pentru pisica lor.

Da. E o idee foarte bună.

Putem să facem asta azi ?

Azi, nu, pentru că aveți școală, dar o să fac niște afișe. Cât de repede pot.

Cine a fost în biroul meu ?

Deci pata de cerneală care mi-a distrus covorul a ajuns acolo singură ?

Stai drept.

De câte ori v-am zis să nu intrați în biroul meu ?

Nu am intrat noi. Noi n-am făcut nimic. N-am fost la parter.

A fost vina mea.

Nu i-am supravegheat de dimineață, ar fi trebuit să le spun.

Dar nu am intrat acolo...

Trebuie să mergi la serviciu. Orice s-a întâmplat cu covorul, rezolv eu. Azi.

Sunt chestii importante în camera aia.

Spațiul meu e privat. De acum înainte, o să încui ușa cu cheia.

Ați înțeles ?

Tată, n-am intrat noi. Noi n-am făcut nimic.

Au înțeles.

- O zi bună, dragostea mea ! - Și ție !

Folosește-o pe asta. Așa. Începi cum trebuie, iar restul va veni de la sine.

- Nu ? - Da.

Bună !

Am uitat să întreb. Vii la cină ?

- Nu e distractiv pentru nimeni, știu. - Dacă vrei tu, merg.

Ai lipsit la ultimele două. Nu e un bun exemplu, dacă soția șefului e absentă.

Nu, nu... O să vin.

Îmi cer scuze pentru azi-dimineață. Nu ar fi trebuit să țip la copii.

Cum au primit vestea ? Despre Snowy.

Ei cred că îl vom găsi.

Îmi aduc aminte cum era să fii tânăr și plin de speranță.

Nimeni nu poate fi ferit de adevăr pentru totdeauna.

Da.

- La ce oră, diseară ? - La opt.

Poartă o rochie. Cea neagră. Fără spate.

Bine.

Așa... Doar să curățăm un pic.

Perfect !

- Gata ! - Mersi.

Îmi faci treaba mai ușoară.

Mi-aș dori ca toți pacienții să fie așa de calmi ca tine.

N-are rost să te stresezi pentru lucrurile pe care nu le poți controla.

Așa e. E mai ușor de zis decât de făcut, nu ?

- Ca nou, nu ? - Da.

Să ciocnim pentru un alt an minunat ! În cinstea lui Meyer Development !

Da. Îi văd, mulțumesc.

Iat-o ! Vedeți, dna Meyer nu e rodul imaginației mele.

- Bună ! - Bună !

- Scuze că am întârziat. - E în regulă.

Urmează-mă !

Mulțumesc.

- Dragostea mea, ce vrei de băut ? - Vin, te rog.

Ești sigură ? S-ar putea să ai nevoie de ceva mai tare, dacă stai lângă Paul.

- Roșu ? - Minunat ! Mulțumesc.

- Ce mai faci, Paul ? - Destul de bine, mulțumesc.

- Mă bucur să te văd. Noroc ! - Noroc !

- Să-ți umplu din nou paharul... - E în regulă.

Nu-i nicio problemă, plătește soțul tău.

Încercam să mă gândesc.

Când am venit ultima oară la o chestie de genul ăsta ? Acum patru-cinci ani ?

Da, probabil.

Fata era încă aici. Cea care a dispărut.

Yuki.

Doamne...

E ciudat, nu ? Să dispară cineva dintr-odată.

Știu. Se spune că, în cazul ăsta, cel mai probabil...

E moartă.

Nu știu.

Era singură. Nu ?

Da, cred că da. De ce ?

Am auzit un zvon

că ar fi avut o aventură cu cineva de la birou.

E ceva nou pentru mine.

Scuze, mă duc la toaletă.

- O seară și o companie grozave. - Cu siguranță.

- Mă bucur că v-am văzut. - Și noi.

- Drum bun ! - Da. Și vouă. Pa !

- Trei minute. - Bine. Grozav !

Ai vorbit cu Paul mult timp.

E unul dintre puținii oameni pe care îi cunosc.

Toată noaptea. Voi doi. V-ați înțeles foarte bine.

Nu de-asta m-ai invitat ? Să vorbesc cu colegii tăi ?

Să vorbești... Da.

Nu să încerci să le-o tragi.

- Nu râde de mine ! - Doar vorbeam.

Te-am văzut. Te-ai făcut de râs. M-ai făcut de râs și pe mine.

Nu e nimeni mai suspicios decât cel care minte.

Ce vrei să spui ?

Am pierdut șirul dăților

când m-ai acuzat că flirtez cu alți bărbați. Că te înșel.

Mă întreb de ce. De ce îți zboară mintea într-acolo ? Ce ascunzi ?

- Ești beată. - Și tu nu ești ?

Intră în taxi !

Și tu ce faci ?

Câțiva se duc să bea ceva. Mă duc cu ei.

- Da. - Nu mă aștepta.

Da ?

Olivier.

Mă doare, Olivier.

M-ai speriat. Iisuse, mă trezesc cu cineva care stă deasupra mea...

Cineva ? Cine naiba crezi că era ?

- Ce încercai să faci ? - Voiam să te mut.

Mereu adormi pe canapea,

iar a doua zi te plângi că te doare gâtul.

Soția mea. Mereu are grijă de mine.

De ce nu vii în pat ?

Mă urăști. Nu ?

Dacă te-aș urî, nu aș fi aici.

Nu știi niciodată, nu ? Ce se întâmplă în mintea cuiva.

Oricât de bine cunoști pe cineva,

acea persoană te poate surprinde oricând.

Dacă o să mai gândești așa, o să rămâi singur. Sau o să devii paranoic.

- Râzi de mine din nou. - Nu.

- Sunt doar obosită. - De ce nu vrei să vorbești cu mine ?

- Mami ! - Bună !

Am avut un vis urât.

- E în regulă. - Hei, uriașule !

Coșmarurile nu sunt reale. Cele mai rele lucruri se întâmplă în imaginație.

Vrei să vin cu tine în cameră ? Da ? Hai să dormi un pic !

Haide !

Snowy alerga, iar eu îl urmăream și tot alergam,

dar nu am putut să-l ajung. Apoi, nu l-am mai văzut.

Și eram singur pe un câmp...

Stai liniștit. Snowy va fi bine. Și o să se întoarcă acasă.

Noapte bună !

Poți să stai cu mine în pat ?

Da, sigur.

Sammy !

E timpul să te trezești, să pleci la școală.

Te iubesc.

Și eu te iubesc.

Pot să-l pun eu ?

Nu. E rândul lui Max. Poți să-l pui tu pe următorul.

Bine.

- Încă unul, și gata. - Dar sunt mai mulți copaci.

Da, dar Marissa ajunge în două minute, să vă ducă la școală.

- O să meargă, nu, mamă ? - Nu știm.

Dar cineva o să-l vadă, o să-l recunoască pe Snowy și o să ne sune.

- Să sperăm. - Sunt sigur că așa se va întâmpla.

- Bună ! - Ești încă acasă ?

- Acum, nu. - Am nevoie să te întorci.

Mi-am uitat servieta. Și am o prezentare la un client într-o oră.

Dacă trimit un curier s-o ia, poți să...

- Da. - Bine.

- Cât de repede ? - Îi sun acum.

Bine.

Când a murit unchiul meu,

am aruncat o privire prin garajul lui și am văzut valiza asta cu cifru.

M-am uitat la cifre și am văzut că sunt curate.

Când le-am întors, am văzut că e mizerie pe o parte.

Când sunt pe poziția "deschis",

metalul este expus elementelor și...

Imediat...

E un semn distinctiv, care te ajută să-l găsești mai repede.

- Alo ! - Imediat.

Serviciul de curierat.

- Două secunde. Vin. - Nu mai pot aștepta.

- Scuze, eram la etaj... Mulțumesc. - Mersi.

- Da ? - Am văzut.

Bine. Acum știi.

Era o femeie pe marginea prăpastiei.

Cară chestia aia cu el în fiecare zi.

Se simte vinovat. Îi e dor de ea.

Olivier ți-a spus asta ? A spus-o el cu voce tare ?

Da.

Atunci, vino cu mine la poliție. Spune-le și lor ce mi-ai spus mie.

Nu pot să fac asta, Angela.

Dar spui că vrei să mă ajuți. De ce vrei să-mi facă rău ?

- Așa mă poți ajuta. - Ascultă-mă, nu te vor crede.

Dacă eu știu totul despre tine, și poliția știe totul despre tine.

- Chiar și despre Edgewater. - Atunci, trebuie să fug.

Am o idee mai bună.

Ce idee ?

Hai să ne întâlnim.

- Nu pot. Se vor întoarce copiii. - Bine, Atunci, când ?

Spune-mi acum.

Anunță-mă imediat ce ești gata.

Mamă ! Am venit !

- Mamă ! Unde ești ? - Da. Bună !

- Aici erai... - Cum a fost la școală ?

- Bună, mamă ! - Numai prostii.

- Plictisitor. - Așa vă vreau. Ei bine...

Ce faci aici ? Credeam că i-a adus acasă Marissa.

Și eu mă bucur să te văd.

I-am luat eu de la școală. Mi-am luat liber după-amiaza asta de la serviciu.

- Am o surpriză pentru tine. - Da...

Ce ?

Dacă ți-aș spune, nu ar mai fi o surpriză, nu ?

- Snowy... S-a întors Snowy ! - Doamne, Snowy !

Vino să vezi. E aici.

Mamă, ce s-a întâmplat cu Snowy ?

Cineva a văzut un afiș și a sunat.

L-au văzut plimbându-se pe stradă și l-au luat.

E foarte mișto !

Snowy s-a făcut mai mare de când a plecat.

Sunt de acord.

Cu ce ? Cu faptul că i-am mințit pe copii ?

- Mă simt groaznic. - Ai făcut lucrul corect.

- Acum, du-te. Trebuie să te schimbi. - De ce ? Ce se întâmplă ?

Am angajat o dădacă.

Du-te !

Unde mergem ?

O să vezi.

Ce facem aici ?

- Asta pentru ce e ? - Pentru ochii tăi.

- Nu fi ridicol. - Pune-o la ochi.

Pune-o la ochi.

Bine.

Ai încredere în mine ?

Unde suntem ?

- Olivier, mă împingi... - Calmează-te.

Spune-mi unde mergem. E ridicol.

Mi-a ajuns, Olivier. E o prostie. Am terminat, bine ?

- Relaxează-te. Nu mai durează mult. - Mi-a ajuns porcăria asta.

- Calmează-te ! - Unde ești ? Olivier !

M-am gândit să-ți arăt la ce lucrez.

Prânzul cu mine e așa de înfricoșător ?

Știi că sufăr de claustrofobie.

Ce credeai că o să se întâmple ?

Ia loc.

Mereu am crezut că Londra e un loc urât înainte să mă mut aici.

Dar lucrurile devin mai frumoase pe măsură ce ajungi să le cunoști.

Sau mai urâte.

Așa mă vezi tu pe mine ?

Uneori.

E așa de greu de crezut ?

Nu.

Dar mi-e rușine.

Vreau să fiu mai bun.

Pentru tine. Mă văd cu cineva pentru problema mea cu furia.

Ai mai zis asta. Pot să-ți spun eu restul, dacă vrei.

Nu.

Te-am întrebat ceva seara trecută, dar m-ai ignorat.

Vreau să-mi răspunzi acum.

Bine. Orice.

M-ai înșelat vreodată ?

Vreau să fii sincer cu mine.

Dacă vrei să fii mai bun, dacă vrei să rezolvi această problemă,

spune-mi adevărul. Jură pe viețile băieților noștri.

Nu a fost niciodată altcineva.

Jur pe viețile băieților noștri.

I-aș condamna eu pe băieții noștri la moarte ?

Nu.

Scuză-mă.

Alo ! Lily, cum s-a întâmplat asta ?

- Trebuie să pleci. - Aș vrea să nu trebuiască să plec.

Lasă astea. Le aranjez eu mai târziu.

O să te ducă unul dintre băieți la parter.

- Da. - Unde ?

Deci ai găsit-o.

Aproape.

De ce aici ?

Vino ! Vreau să-ți arăt ceva.

- Deci o să fugi. - Da.

Nu cred că ar trebui să fugi.

De aceea ai insistat să ne vedem ? Ca să mă faci să mă răzgândesc ? De ce ?

De ce trebuie să fii tu cea care fuge ?

El e cel care te rănește.

El e cel care vrea să te dea afară din casă. De ce e corect așa ?

Să spunem că fugi.

Cum o să trăiești ?

- Găsesc eu ceva... Un adăpost... - Și apoi ?

Ce-o să faci în legătură cu banii ? Totul e pe numele lui.

Știu asta pentru că mi-a spus el, cu un zâmbet arogant pe față.

Ce facem aici ?

Cum rămâne cu copiii ? Ei ce vor face ? Ce...

Nu știu. Tu ești cel care a zis că are o idee mai bună. Te ascult.

Îl omor.

Da. Asta chiar o să rezolve lucrurile.

Vorbesc serios. N-o să se oprească.

Orice adăpost, țară, gaură în pământ vei găsi,

o s-o găsească și el. Până la urmă.

Am mai făcut-o.

Ideea de crimă nu mi se pare așa de liniștitoare.

El te vrea moartă.

Ori îl opresc acum, ori va găsi pe cineva s-o facă.

Meriți să fii liberă, Angela.

Am ajuns.

Ce e locul ăsta ?

Ea e sub pământ, chiar aici.

Yuki Okubo.

Nu am omorât-o eu. Bine ? Nu te-am mințit când ți-am spus asta.

Dar l-am ajutat s-o îngroape. Chiar aici, sub picioarele noastre.

Voia să-mi aducă aminte ce serios este. Mi-a trimis asta.

Iisuse Hristoase...

- Cum ai putut face asta ? - O decizie proastă duce la alta.

Vreau doar o șansă să îndrept lucrurile.

Dar trebuie să înțelegi. Ăsta e soțul tău.

Nu ești altfel decât el. Mi-e scârbă.

Bărbați violenți care se simt vinovați.

Atunci, de ce nu faci nimic în privința asta ?

Lasă-mă în pace.

După școală, mă duc să joc fotbal. Vrei să vii și tu ?

Da.

- Bine, după școală. - Apropo...

Băieți, îmi pare rău, vă datorez niște scuze.

Iepurele din cușcă

nu e Snowy, e un iepure pe care l-am cumpărat ieri și care seamănă cu el.

Dar ai zis că e Snowy.

Adevăratul Snowy a fost mâncat de o vulpe.

Voiam să vă protejez de această veste, dar am greșit.

Sunteți băieți mari acum

și vreau să știți că n-o să vă mai mint niciodată.

De ce ai făcut asta ?

Sam...

Te urăsc.

Sam...

Explică !

Uneori, oamenii merită adevărul.

Și tu ai decis asta. De ce ?

Angela, nu trebuie să faci nimic.

Am nevoie doar de puțin ajutor. Și de o ocazie. Atâta tot.

- Nu pot. - Unele lucruri trebuie înlăturate.

Deși doare... E un sfârșit.

- Nu e corect. - Nu contează ce e corect și ce nu e.

E vorba să faci ce trebuie ca să supraviețuiești.

Numește-l un moment de luciditate.

Poate că nu am mai avut chef să mint.

Iată !

Nu te-ai priceput niciodată să minți.

Nu ai față de poker.

Da.

Traducerea: FAST TITLES MEDIA

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.