Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
S�BII �NCRUCISATE
Daca crezi voi lasa prins �n capcana acestui popor arogant, orgolios si cretin...
- Ai spus cumva cretin? - Da.
Cretin, provincial, moralizator, ca un oras fantoma.
Voi pleca c�t de repede pot.
Iar acum, draga maestre?
�nainte sa ai dubii, ataca.
�Fulvia, iubita mea!
�Fulvia!
Dar, draga mea...
De ce acest turneu?
Ma surprinzi. Nu stiam ca, ma iubesti at�t de mult.
Aschiile nu ard de doua ori.
Ce str�ngeau bratele mele nu erau aschii.
M-am �ntors din Venetia de unde am cumparat, niste biujuterii ca sa-i rup inima,
sotului meu. �n aceasta noapte voi dormi la ferma lui.
Ma asteapta �n Sidona, peste doua zile.
�n aceasta seara te astept la mine...
La cina.
La cina.
Voi avea o mica �nt�rziere.
Iar acum, tineti plam�nul unei vulpi,
�nmuiati-l �n vin, amestecati-l cu un galbenus de ou,
si c�nd sunt deja amestecate, adaugati 33 de grame de mustar,
si veti avea un remediu infailibil,
�mpotriva unui stranut, al unei raceli comune.
Ce stiinta, fenomenala!
Miraculoasa!
D-nilor. D-nilor.
D-nilor!
Pavoncello.
Ilustri, si stimati domni.
E adevarat ca eu nu m-am nascut, �n acest oras sublim,
si ca generosul pam�nt al Sidonei nu mi-au alimentat radacinile,
Dar nimeni nu poate, iubi mai mult Sidona, mai mult dec�t mine.
Si cu at�ta pasiune.
Trebuie sa informam ca numarul de nasteri s-a diminuat foarte mult.
Viitorul unui oras, depinde de copiii sai,
Iar daca �ntr-un oras nu exista copii, nu exista nici viitor.
M�ine un monarh megaloman, ar putea sa ne aduca un creuzet comun
si sa faca din tinutul nostru, o natiune unica.
Asta e viitorul si trebuie sa-l acceptam. Trebuie sa avem copii, multi copii.
- Trebuie... - �ncheie odata, Pavoncello.
Ce propui?
Propun ca, �n apararea viitorului orasului nostru,
sa fie emis un edict, dictat de distinsul nostru Duce,
care sa declare locuitorii mai v�rstnici,
care ram�n celibatari, sa fie vinovati, de un delict, �mpotriva patriei.
Si sa li se aplice cea mai, severa pedeapsa.
Bravo, Pavoncello! Nu am mai r�s de mult at�t de tare.
O gluma excelenta. Ce r�s.
Nu glumesc.
Atunci, trebuie sa fii nebun.
Femeile stiu ca sa se descurce si singure, fara ajutorul legii.
�n trei ani, casatoriile s-au diminuat cu 60%.
Si ce treaba au casatoriile cu nasterile?
Batr�n, golan.
Sunteti complet nebuni. Sunteti nebuni cu totii.
Acum, voi merge la ferma, sa vorbesc cu caprele mele.
Au mai multa judecata dec�t voi toti. Buna ziua.
Edictul este pregatit. Propun ca Excelenta Sa, sa-l semneze.
Trebuie sa fiu convins ca, poporul �l va accepta.
Autoritatea dvs., poate constr�nge poiporul, sa-l accepte.
Autoritatea mea a fost mostenita si trebuie sa �ncerc sa fiu demn de ea.
Ma voi g�ndi la asta.
Ma surprinde, ca urmaresti cu interes, plictisitoarele, chestiuni politice.
Niciuna din chestiunile politice tratate azi, nu au fost plictisitoare.
Monstruoase, nu plictisitoare.
Acel edict, �i va alunga pe toti cei singuri din provincie.
- Va fi un avantaj. - Nici sa nu pomenesti.
Este mai bine sa ram�na cu noi, de fapt, e mai bine sa fim cu totii.
�mi cer scuze, tata, dar am ajuns la concluzia ca,
barbatii sunt idioti.
Desigur, excluz�ndu-te pe tine si pe Raniero.
- Nu cinezi cu noi? - Ar fi mai bine sa cinezi singura.
Sunt foarte obosit.
Voi fi foarte fericita c�nd Raniero, se va �ntoarce.
Si va �mparti cu tine sarcinile guvernului.
Poti sa te retragi.
Hot de sotii, hot de sotii!
Suntem prieteni vechi, �ti aduci aminte de vechile timpuri!
�ti cunosc foarte bine, vechile timpuri! Trebuie sa te ucid!
Gennarelli, ar trebui sa ai mai multa �ncredere �n, Fulvia.
Nu c�nd este �n preajma ta.
Sunt mort, sunt mort! M-a ucis!
Uitati! Uitati cine vine!
- �Este Renzo! - �Traiasca Renzo!
Vino �nauntru.
Fiule. Fiul meu!
Bine ai revenit.
- Tot ce vezi acum, e al tau. - Te rog sa ma scuzi, tata.
- L-ai vazut pe Renzo? - Ai vazut-o pe Francesca?
Te consider frumos si robust si e posibil sa ai dreptate.
Legenda lui Renzo, spune ca, esti foarte bun cu vorbele,
si rapid la minte. Si se mai spune ca, ai o mare abilitate,
�n special pentru sariturile, de la gemurile, caselor oamenilor.
Ai un nasuc adorabil.
Pari un om curajos, fara dubii esti un inconstient,
un creator de probleme, o rusine pentru numele tau
si exerciti o influenta parsiva, asuprta fratelui meu.
Ochii tai devin mai obscuri, de fiecare data c�nd te enervezi.
Nu ti-am cerut sa-mi faci nici un compliment,
vechi si lungi cum le faceti dvs.
Daca doresti pot sa inventez o noua limba, Francesca.
Cui i-ai spus asta ultima data?
Nu-mi aduc aminte. Ah, da, am facut-o �n urma cu doi ani �n Venetia.
- Cat de frumoasa era! - Monstrule.
�i voi spune tatalui meu sa nu-i permita lui Raniero sa se �ntoarca sa-l vada.
Atunci, ar fi mai bine sa interzici si aerul pe care-l respira.
Raniero este independent, trebuie sa-i dai libertate.
Din partea ta, ar putea conduce cu aceeasi �ntelepciune ca si tatal sau.
Cine stie ce se va alege de el, cu sau fara mine?
Poate un poet. Un mare soldat, un luptator.
Raniero, nu tolereaza barierele. Mereu, vrea sa vada ce e �n celalalta parte.
- �l stimezi mult. - Foarte mult.
Poate te-am judecat gresit.
Nu. Sunt tot ce ai spus. Si mai rau.
- De ce? - Nu am ambitii.
- Un barbat ar trebui sa le aiba. - Nu chiar.
- E important sa fii cineva. - Ma cunoaste toata lumea.
Te cunoaste ca un Don Juan, meschin. Frumoasa faima.
Fara dubii, asta ma satisface. Traiesc viata pe care am ales-o.
Ce altceva mai exista �n viata care sa rupa monotonia, �n afara de probleme,
care genereaza at�ta harta, �ntre femei? Nimic.
Francesca, esti o femeie periculoasa. Ma constr�ngi sa ma g�ndesc.
Cu permisiunea ta, voi pleca.
- Ai vazut-o pe Francesca? - Da.
Spunea ca, este foarte fericita, ca m-am �ntors.
- Esti bine, Francesca? - Proasto.
Ati vazut, noul dans?
- Putem dansa si noi asa! - Poti �ncerca cu mine?
- Sa mergem la dans. - Sa mergem.
Una c�te una, femei frumoase. Una c�te una.
�Renzo, Renzo!
O clipa, d-soarelor. O clipa...
Sunt indisciplinat c�nd dansez.
Va cer sucze, d-nilor.
Mincinos vlaguit.
Va multumesc, stimata doamna. Buna seara.
Ma scuzati.
Ce s-a �nt�mplat?
Poate �ntr-o zi va trebui, sa-l ucid.
- Pe cine? - Pe Pavoncello.
Este noaptea perfecta sa o faci.
�n casa ta? Nu esti respectuos.
E adevarat.
Pacat.
- Renzo, pe tine te chema. - Un singur asalt, Renzo.
Nu. �n Sidona, sunt un barbat pasnic.
Pavoncello.
Pavoncello, ai fost provocat.
- De cine si de ce? - Renzo, �ntr-o lupta Saracena.
- L-am �nvins odata. - Vrei sa �ncerci din nou?
Nu-mi plac jocurile de copii care, se termina cu ochii umflati
si capul s�nger�nd.
Nu e nimic care sugereaza ca unul, trebuie sa sf�rseasca mai rau dec�t altul.
E �ncurajator, sa va am de partea mea.
- Sa mergem, Renzo. - Nu, nu...
Atunci de ce, m-ai provocat?
Eu te-am provocat?
Ce uituc. Eu am fost cea care i-a spus despre provocare.
O revansa, a spus.
Poate ai uitat ca tu esti cel care a pierdut ultima data?
�mi amintesc.
D-nilor...
Ajunge domnilor.
Un spectacol admirabil, unul din cele mai bune,
dar nu prea entuziast.
Lupta se termina printr-o tragere.
Nu pot protesta �mpotriva unui �ntelept,
dar poate asta e o decizie nedreapta.
Nu a fost at�t de rau.
- Cine e? - Gennarelli.
Intra.
- Ce doresti? - Renzo.
Credeti ca asta ma �ngrijoreaza?
- Esti un batr�n �ng�mfat... - Dar viclean,
caut�nd prin imrejurimi sa vada ce va convine mai mult.
- Ce ati vazut �n aceasta seara? - Ambitie.
- Din partea cui? - A dvs.
- Si ce altceva? - Doriti sa va casatoriti cu, Francesca.
- Nimic mai mult? - Nimic mai mult?
Si poate �ntr-o zi, veti putea, ocupa postul Ducelui,
daca Raniero, nu doreste sa ram�na acasa.
Nu esti doar viclean, ci de asemenea si abil.
Stiu asta.
Iar acum, sa va spun altceva.
Singurul obstacol, pe care-l aveti �n fata, este Renzo.
- Lui Francesac nu-i place. - Francesca este o femeie.
Nici o femeie nu e �n siguranta, de c�nd s-a �ntors.
Ei bine, hai sa ne descotorosim de el. Pumnalul unui ucigas?
Mai bine dec�t, un ucigas.
- Legea celibatului. - Dar dvs, v-ati opus.
Odata, ca sa-l obligam pe Renzo, sa plece din, Sidona, pentru totdeauna.
Voo convinge membrii consiliului ca sa aprobe aceasta lege.
- Cum? - Cu bani.
Banii, pot rezolva mai multe dec�t, constiinta sau logica.
Trebuie sa ne unim foprtele, prietene. ASm nevoie de abilitatea ta.
Am ajuns la 60 %, nu la 50 % nici la 40%. Si stiti de ce?
Stii voi ca fara copii, o comunitate este... este?
Si a cui e vina?
Desigur ca nu a parintilor nostri.
Eu spun ca, cu ei este �n regula. Si cu noi de altfel.
Cine sunt, acesti celibatari, care cred ca pot veni �n casa mea,
�n casa mea, fara sa aiba vreo responsabilitate?
Respoonsabilitatea, asta e ceea ce conteaza.
Isar c�nd, un hot sare pe fereastra ca si o maimuta,
este un las, pentru a accepta, responsabilitatea casatoriei.
Iar eu mai inteb, oare cande se va sf�rsi asta.
- Speri, la o �ncheiere. - Exact.
Si daca-ti spun ca te iubesc?
- As vrea sa cred, �n miracole. - Cred si eu adeseori.
Nu c�nd povestea spune ca: "A fost odata un, Renzo..."
Schimba numele, pentru ca acest om s-a schimbat.
Mai bine ai scihmba istoria si sa te �ntorci la realitate.
Fii cine esti, nu e prea mult.
Chiar si insultele tale, suna ca si versurile unei poezii.
- Atunci de ce nu-ti desfunzi urechile. - Francesca...
�n principiu sunt, de ne�nteles.
Sunt un om at�t de singur, care cauta o femeie completa,
ca sa-i umpla viata cu tot ce are nevoie.
Daca as dispune de aceasta femeie, nu mi-as mai �ntoarce niciodata ochii �n alta parte.
Ah, sunteti aici.
Nu pierde timpul cu el, Francesca. Nimic, nu-l poate schimba.
Nu poate rezista prea mult timp, �nchis �ntre acesti pereti,
�ntre timp ce consiliul discuta...
Sfinte Doamne, am uitat!
Mereu se baga cineva, �n chestiunile barbatilor.
Sidona, ar fi mult mai buna dec�t, Francesca daca ar reusi sa-l convinga pe tatal meu.
�n fond, are toate calitatile, unei femei extraordinare.
Prea mult, �n fond. Vei vedea, va ram�ne de una singura, biata de ea.
Stii, ce au de g�nd sa faca, acei idioti?
Nu. Nu ma intereseaza.
Discuta, cum sa-i oblige pe barbatii, mai mari de 20 de ani, sa se casatoreasca.
- Poftim? Serios? - Da, serios.
Asdta e ridicol. Eu nu ma pot �ntoarce la Sidona. Trebuie sa-mi parasesc casa,
bunurile, totul. Nu, asta nu. Nu poti obliga un barbat sa...
Trebuie sa fac ceva.
Sa presupunem ca Adam, decidea sa ram�na pentru totdeauna singur,
Unde eram azi? - Avea doar o singura femeie �n care sa aleaga.
Astazi lumea, este plina de femei frumoase.
Pentru un barbat, alegerea este o problema serioasa. Eu propun...
- Asta e cuv�ntul meu! - Nimeni, nu-l va lua �n serios!
Unde este libertatea independenta, virilitatea?
Nu poti sa-i iei unui om dreptul de a dovedi, de a �ncerca...
- Si de a gasi... - �n numele tinerelor bune de maritat,
spun ca nu poate trece toata viata, �ncerc�nd.
- Sau sa riscam ca sf�rsitul... - �n numele femeilor casatorite,
spun ca poti obliga un cal sa mearga la apa, dar nu-l poti face sa o bea.
�n numele celor singuri,
cine este cel care decide, c�nd trebuie sau c�nd un trebuie sa se casatoreasca.
- �n numele familiilor! - �n numele tuturor!
- �n numele soldatilor. - �n numele tuturor soldatilor.
�n numele tuturor femeilor.
�n numele fermierilor, �ntreb unde vor sf�rsi porcii care ne-au fost furati?
Ce conteaza asta. O femeie mereu va fi luata, chiar daca �i place sau nu.
Cineva trebuie, sa spuna ceva �n privinta asta?
Tu de ce protestezi? Ai o sotie deja.
Nu vedeti ca orasul se revolta?
Ce faceti? Ce gen de consilieri sunteti?
�i veti lasa sa faca tot ce doresc?
"Aceasta proclamatie a Noii Legi, emisa �n orasul Sidona,
va fi afisata �n toate locurile publice si pe drumuri,
astfel ca orasul sa se supuna, noii masuri.
Vor primi clementa asupra pedepsei, descrisa �n continuarea paginii
doar cei care pot demonstra ca nu au auzit sau ignorat,
continutul sau exact si oficial".
Nu-i da pace lui Renzo, p�na c�nd voi obtine o auditie,
sau p�na c�nd nu vei auzi proclamtia...
- Sau p�na c�nd abandoneaza Sidona. - Da, domnule.
Francesca.
Cu permisiunea ta, voi merge sa caut pe cineva care stie sa citeasca.
Ai vazut cum s-a terminat noaptea trecuta?
Am �ncercat sa o conving pe acea femeie, sa nu atace.
Dar tu, �n loc sa �ncerci sa profiti de aceasta lectie,
ai fost atrasa de o servitoare cu bani putini.
Bravo. Imperdonabilule, vulgarule, dezgustatorule, corupatorule de minori.
Te rog, �nceteaza. Astea sunt chestiuni de barbati.
Si poti sa-mi spui si mie de c�nd te consideri tu un barbat?
Te implor, Francesca.
Nu-i spune fratelui meu sa ram�na �n casa, ca sa-l ajute pe tatal lui.
Oh nu, nici sa �ncerce sa mearga cu tine, pentru ca nu are acel curaj mizerabil,
ca sa te poata proteja c�nd...
Ce minunat e, sa vad cum ochii tai se fac tot mai obscuri, c�nd te enervezi.
Nu ma intereseaza culoarea ochilor mei. Si nu sunt suparata deloc.
Sunt foarte indignata pentru influenta degradanta,
care o ai asupra lui. Daca ai fi fost un barbat, te-as fi biciuit.
- Si cu ce placere. - Si acum...?
- Ce ai fi facut? - Vrei sa ma pun �n genunchi...
- Si sa-ti dau un bici. - Ce gest frumos si viril.
- �ti lipseste un bici. - Si tie.
Locul tau e aici, alaturi de tatal tau si nu...
"Aceasta proclamatie a Noii Legi, emisa �n orasul Sidona,
va fi afisata �n toate locurile publice si pe drumuri,
ca oamenii sa se supuna noii masuri.
Clementa pedepsei..."
Ar trebui �nchis �ntr-o casa, fara geamuri.
Si tu?
Pentru binele lui Raniero...
Trebuie sa ne comportam serios.
Antonio.
Cauta-l pe Sr. Gennarelli si spune-i sa vina imediat.
Spune-i lui Lenzi, ce s-a �nt�mplat.
Rabdare.
Lenzi, spune-mi un lucru, c�t timp a trecut de c�nd, nu ai mai ucis pe nimeni?
A trecut mult timp, Excelenta.
Vrei sa spui ca-ti lipseste practica?
Nu iau aceasta treaba prea usor. Sunt un artist.
Exercit aceasta profesie, de c�nd aveam 11 ani.
Usurel. Nu trebuie sa te superi.
- Si ajutantii tai? - De data asta am doi cel putin.
- Dezertori? - Morti.
Erau o rasa inferioara, nevrednici pentru aceasta munca.
Practic, au comis un, suicid.
�n sf�rsit, am o treaba de facut pentru tine.
�n primul r�nd, trebuie sa ucizi, cuvinte neplacute,
sa-l ucis pe Renzo si pe Raniero din Sidona.
Dupa ce vei face asta, vei angaja 200 de mercenari si-i vei aduce aici.
Vei face totul, c�t de repede posibil poti.
- Mercenarii costa mult. - �i vom plati bine.
Intra.
Buna ziua.
Simpatic, acel om. Mereu at�t de politicos.
Este unul din cei mai abili asasini ai timpurilor noastre.
Si costa foarte mult.
- Despre ce vorbesti? - De bani.
Trebuie sa cer o gramada de bani, Genarelli.
- Pentru de motiv? - Ca sa fac din tine un om mare.
- Din mine? - Puterea care protejeaza tronul.
Ai putea avea un tron. Si dvs stiti cine �mi va face rost de el.
Pavoncello, esti nebun.
De ce nu? Cei �ntelepti stiu cum sa-si traiasca viata, fara umbra si fara lumina.
Parte a unui grup definit, sentimental din mizerie.
Sunteti dvs acel gen de persoana, Gennarelli?
O d�ra de praf �ntr-un milion de alte asemenea d�re, miscate...
- De capriciul unei furnici? - Nu m-am g�ndit la asta.
Pai g�ndeste-te atunci, pentru ca trebuie sa construim un imperiu.
- Nu spuneti ca... - Prima data Sidona.
Apoi Grinola, apoi Marinola, apoi Marcelo, apoi Tequi...
Nu am auzit niciodata de asemenea nume.
Asa cum nu s-a auzit, vorbindu-se de faima si de glorie
de Sidonaq noastra Sidona. Despre faima noastra. Despre gloria noastra.
- Si cui i-o vom da? - Oamenilor cei mai bogati din lume.
Dvs doriti faima si gloria. Mie �mi va ajunge prada.
Acum ca am r�s at�ta, spuneti-mi exact ce aveti de g�nd?
Nu am glumit, Gennarelli.
Nu stiam ca Sidona, �ti place at�t de mult.
Raniero...
- Ar trebui sa te intoci. - Ca sa ma casatoresc?
Ei bine, nu e mereu un iad.
�n special daca, �ncepi de t�nar.
Trebuie sa te obisnuiesti, dar trebuie sa �ncerci.
Este ca si cum ai �nvata sa man�nci masline.
C�t de mult te-ai schimbat, Renzo.
Nu, nu, nu.
Sunt Don Juan, de mult timp.
Acum pe bune Raniero, trebuie sa te �ntorci de �ndata acasa.
Doar asa vei putea avea grija de sora ta.
Ea stie bine cum sa aiba singura grija de ea.
Da, asat spun si eu.
Cine sunt?
Nu ar trebui sa umbli pe aici de una singura, Francesca.
Voiam sa va �nt�lnesc, �nainte sa va �ndepartati prea mult.
Sunt at�t de fericita.
- I s-a �nt�mplat ceva tatalui nostru? - Nu. Nimic.
Raniero, daca esti un frate bun, trebuie sa ma lasi singura cu el.
- Este o pierdere de timp. - Te rog.
�n regula.
- Iarta-ma, Renzo, iarta-ma. - De ce?
Amn spus at�tea lucruri, ur�te.
Dar meritam, daca tie ti se parea asta.
Mi s-a parut a fi de asemenea si ceva discutabil.
Din nefericire am dopar putin timp la dispozitie sa discutam asta.
Mi s-a pregatit o capcana foarte prosteasca.
- E at�t de �ngrozitor sa te casatoresti? - Nu stiu. Nuy am �ncercat niciodata.
Dar ar fi mai sigur sa lupt �mpotriva unei �ncarcaturi cavaleresti
dec�t �mpotriva unei femei frumoase.
- Nu vreau sa parasesti, Sidona. - Nu, Francesca, trebuie sa plec.
Acei prosti se joaca cu altii precum soarecele cu pisica.
Daca ma �ntorc si nu ma casatoresc, �mi pierd bunurile, casa si libertatea mea.
Nu, Francesca, acum pe bune, sunt tot ceea ce ai spus ca sunt.
Un consilier ne�nsemnat, un Don Juan minor.
Ai dreptate. Doar ma distrez, nu ma �ndragostesc niciodata.
Nu vreau sa ma casatoresc. Vreau sa fiu liber.
Buio.
Lasule! Ar trebui sa-ti fie rusine.
Ti-a facut rau? Monstrule!
Ce se �nt�mpla aici? De unde ati venit voi?
Tomassina, ce i s-a �nt�mplat lui Francesca?
- Ce vi s-a �nt�mplat tuturor? - Toate astea au fost ideea Francescai.
Voia sa-l prinda �n capcana pe Renzo. Trebuia sa-i ascultam toata proclamtia.
Dar l-am pierdut pe Buio. L-am pierdut pe Buio.
Pentru o clipa m-am g�ndit ca joaca s-a terminat,
pentru o clipa, si pe parcursul unui sarut.
Dar acum Renzo, libertinul, cel mai bun saritor de la ferestre,
si-a amintit ca a promis sa fie cu o femeie adevarata.
De ce nu ai �ncercat sa fii?
Acum, mi-e mila. Saracutul.
�l vom ucide �n seara asta.
Nu trebuie sa-ti spun, ce sa faci cu viata ta.
Pentru ca viata ta e a ta, dar mai bine ai sta �n afara de vietii surorii mele.
Stiu cum esti si ce le faci tu femeilor.
Pleaca de aici, pleaca.
Daca tu crezi ca nu te voi ucide, te asigur ca te �nseli.
Raniero, crede-ma, nu vreau sa ma �ntorc, sa o mai vad pe sora ta vreodata.
Asta nu e adevarat.
�n regula, nu e adevarat, dar ce altceva pot face.
Sa te casatoresti cu ea.
Ai putea �ncerca. Este ca si cum ai �nvata sa man�nci masline. Ai spus tu �nsuti asta.
- Eu vorbesc mult. - Renzo, esti un las.
- Sunt un las. - Esti un prost.
Sunt un prost.
- Esti molatec. - Molatec?
�nca nu. Si sa nu-mi mai vorbesti niciodata de aceasta tema.
E adevarat, o iubesc pe sora ta.
Si voi face tot posibilul ca sa nu cad �n capcana.
Si daca asta va merge prea departe, le voi spune tuturor sotilor, parintilor, fratilor
m�njiti ca... Dar si tu esti capabil dsa te aperi singur.
Tine. Noapte buna.
S-au certat unul cu altul si unul din ei s-a dus sa doarma.
Cine era unul si cine era celalalt?
- T�narul. - Si cine era?
Celalalt.
Acum, trebuie sa plec, sa caut si sa recrutez mercenarii.
Am �ncredere totala �n voi. Stiti care e treaba voastra.
Mergeti acum, orgoliosi si faceti-va treaba voastra.
Iar la �ntoarcerea mea, sper ca-mi veti spune ca treaba a fost,
�ndeplinita cu succes.
- Noapte buna. - Un lider adevarat.
- Sa mergem. - Nu munceste nimeni pentru altul.
- Am discutat. - Bine.
- Nu-mi place. - Ce frumusete.
Ce frumusete...
- Sunteti Raniero din Sidonia? - Si voua ce va pasd\a?
Face parte din treaba noastra sa evitam inutilele si c�teodata tragicele,
greseli, de asta trebuie sa ne asiguram ca identificarea este buna.
Buna idee. Sunt Raniero din Sidona,
dar nu ma simt prea ospitalier �n clipele astea.
- Acum, daca ma scuzati... - Ne pare rau ca va deranjam dar,
trebuie sa ne rezolvam treaba cu mare rapiditate.
Asteapta.
�mi cer scuze, Renzo.
�n regula, sa mergem. Sa mergem.
- De ce ai facut asta? - Cat de bine ai vorbit...
- Cine v-a trimis? - Voiau sa faca un alt imperiu...
- Imperiul cui? - Ce pacat...
- Imperiul cui? - A lui Pavoncello...
Eu ma �ntorc la Sidona.
Noi ne �ntoarcem la Sidona.
Eu nu ma simt prea deghizat, cu aceste haine.
Trebuie sa-l sfatuiesc pe servitorul meu sa se spele mai des.
E un mister, Renzo. De ce ne vrea Pavoncello morti?
Trebuie sa fie a 740-a oara c�nd ma �ntrebi asta.
Pentru ca nu am fost capabil sa primesc un raspuns.
Are ceva cu tine, stiu asta, dar cu mine ce are?
Esti prea �nalt ca sa scapi, Renzo.
Fulvia, te implor, nu spune nimanui ca ne-ai vazut.
- Atunci, pleaca departe de, Sidona. - Nu-ti cer asta pentru mine,
ci pentru Raniero, pentru Duce, pentru Francesca.
Niste ucigasi au �ncercat sa ne ucida, noapte trecuta.
- Si cine i-a trimis? - Pavoncello.
De ce?
De asta ne-am �ntors �napoi. Ca sa vedem de ce.
Ar fi mai bine pentru voi sa va puneti o barba si niste picioroange,
ca sa nu fiti recunoscuti.
Stiu ca-ti place flecareala, dar dar de data asta fa-o pentru o cauza nobila.
- Suntem �n pericol, �n mare pericol. - Ador pericolul.
Sa mergem la ferma.
Nu... nu te asteptam �n seara asta, iubirea mea.
- Ardeam de dorinta sa te vad. - Asta e a treia surpriza.
- Si a doua care a fost? - Sarutul.
Esti sotul meu.
Da, dar nu m-ai prea giugiulit, recunoaste.
Viata nu e prea usoara pentru mine, Humberto, mereu esti la munca.
Mereu esti preocupat pentru bani, profituri, interese.
Provin dintr-o familie nobila. Nu sunt obisnuita cu lucrurile astea.
- Mi se par detestabile. - Sunt barbatul cel mai bogat dinSidona.
Banii nu sunt totul, iubitule?
Cu at�t mai mult, ar trebui sa fie de ajuns pentru tine.
Humberto, nu vreau sa te supar. Te iubesc.
Doar ma g�ndeam ca, cu toata intewligenta pe care o ai, ai putea
face o cariera minunata ca si ministru.
Ce dracu, ti-a intrat �n cap?
Poate ca, Sidona, are nevoie, de un alt Duce.
Complotezi ceva? Nu pot sa cred asta!
Esti minunat! Un om minunat!
Eu voi deveni Ducesa, iar �mpreuna vom conduce Sidona.
- Te iubesc, te iubesc... - Multumesc.
Si ma vei iubi si mai mult c�nd vom pune m�na pe Brindola, Sardeli, Cherchi,
Parchi, Barchi... Si ce mai situ eu.
- Cine? - Locuri.
Pe drumul care conduce spre faima si glorie.
Humberto, ma uimesti. Ai visuri foarte mari.
Si c�t despre Pavoncello, va trebui sa se ocupe de treburile cele mai
murdare si mai t�rziu, �i voi taia capul jos.
- Si cum vei face asta? - Platind, iubirea mea. Platind.
Cine crezi ca i-a platiti pe ucigasi?
Cine crezi ca-i va plati pe mercenari?
Gennarelli este cel care plateste. Puterea care protejeaza tronul.
Porcul ala gras, molatic, obez, batr�n, murdar, molatic...
Calmeaza-te, te repeti. Insultele nu rezolva proiblemele.
- �l voi ucide. - Are mai multa valoare viu.
Pavoncello este omul nostru. Foloseste-ti mai bine capul.
- �l voi ucide si pe el. - Raniero, fii atent, esti prea violent.
Iar tu devii mult prea inteligent.
Nu. Ceea ce sugerez eu este sa ne folosim creierele,
p�na c�nd va fi necesart sa folosim sabia.
- Acum, este necesar. - Probe, prietene, probe.
Fara probe prietene, sabia se transforma �n pumnalul unui ucigas.
- Probele se apropie. - Nu ma bucur at�t de mult ca si tine.
Sunt un om care are gusturi simple.
I-am vazut spion�nd �n spatele geamului.
I-am capturat cu pricepere.
De ce nu sunt morti �nca? Am platit o suma mare de bani...
- Ca sa fie ucisi. - O ineptie jalnica.
Aduceti puscasii.
- Gras, molatic, obez, batr�n. - Ajunge, Raniero.
Va voi ucide. Satit linistiti.
Dar eu... Poate va voi tortura putin.
Va fi ca si interesul, unui vechi �mprumut.
- Nu te comporti ca si un cavaler. - Nici ca un ucigas bun.
Atunci ce fel de om esti, daca nu esti nici un ucigas, nici un cavaler?
Nu am timp de pierdut.
Eu sunt sigur ca nu ai ucis niciodata pe nimeni.
Nu, dar am intentia sa �ncep cu voi.
- Si de ce nu �ncepi cu mine? - Ma voi g�ndi la asta.
Daca ai fi fost fiul altei persoane, atunci...
Gennarelli, da drumul executiei. Luati sabia.
Ca sa-mi murdaresc casa de s�nge? Duceti-i �n grajd!
Sa fie legati binbe si paziti!
Ma voi ocupa de voi peste putin timp.
200. Apoi 2.000, apoi 20.000 si apoi mai mult.
Principiul, principiul...
�i vei duce �n oras, de �ndata.
- Ai alte instructiuni? - Vom urma planul stabilit.
Sunati, reunirea oamenilor.
- Cine sunt? - Nu stiu, dar voi afla.
Lasati-ma sa trec!
Nu, tata! Nu, te rog.
Trebuie sa stim care e motivul pentru toate astea.
- Ai rabdare, tata. - Nu pot stau nemiscat fara sa fac nimic!
Stiu ca nu vom reusi fara ajutor.
Ai rabdare, te rog, ai rabdare!
Ducele este tinut prizonier �n camera sa.
Bine.
Vom astepta c�teva ore, iar apoi...
Asta e buna. Cu o miscare buna sunt sigura ca, capul va fi taiat.
Gasesc ca, e putin cam grea.
- �ti place asta? - Si aceea e grea.
Nu poti sa-i faci sa astepte. Dec�de-te.
G�ndirea este buna. Te face sa �ntelegi multe lucruri.
Nu cred ca esti �ndeajuns de barbat, ca sa-i ucizi tu singur.
Sunt mai �nsetat de s�nge dec�t oricne altcineva.
�n tineretea mea, am �mprastiat s�nge
�n st�nga si �n dreapta ca si cum ar fi fost vin.
Am luptat �n multe dueluri si am ucis o multime de oameni.
- De asta esti at�t de gingas? - Nu sunt gingas.
Ma simt putin batr�n, asta e tot.
�mi lipseste practica.
De ce nu te-ai g�ndit la asta, �nainte sa te laiezi cu, Pavoncello?
Nu te poti g�ndi la toate. Nu mi-am putut imagina vreodata ca,
dupa ce am platit ucigasii,
va trebui sa fac treaba eu �nsusi fara sa obtin...
- Unde este iubirea mea? - Unde este iubirea mea?
Nu aveti nici un motiv sa r�deti, doamna.
Sa mergem, veniti.
Si tu esti cu mercenarii?
Nu fii at�t de posaca.
Francesca si Ducele sunt prizonieri. Avem nevoie de ajutor.
Unde este Renzo si Raniero?
Sau cineva care poate sa ne ajute. Au disparut cu totii.
Dar eu sunt aici, draga mea.
Nici macar tu, nu poti face fata acelor mercenari.
- Asta mai vedem. Sa mergem. - Unde?
De data asta vei veni cu mine fara sa pui �ntrebari.
�n casa mea, ca si un hot obisnuit.
Te asigur ca, niciodata �n viata mea,
nu am mai fost at�t de bucuroasa sa vad pe cineva.
Ajuta-ma sa scap de aceasta haina. Situatia?
Ducele si Francesca, sunt prizonieri, �n camera Ducelui.
- Putem ajunge cumva la ei? - Holul este bine pazit.
�i vom avertiza ca suntem aici si ca suntem �n viata.
- Pe m�na nu ma lasati sa intru, dec�t... - Va trebui sa ne luptam cu ei.
Vor fi oameni pregatiti, sa se alieze cu noi.
Va trebui sa lupta, ca sa invigem, nu ca sa fim ucisi.
Dar ce putem face atunci?
�n aceasta clipa, nu am nici cea mai vaga idee.
Acum, suntem m�ncati.
Fulvia, asteapta cu Tommasina, �n camera sa.
Va voi chema c�nd voi avea nevoie de ajutor.
Poftim?
Eu pot sari mereu de la fereastra.
Sa mergem, vino cu mine.
Dati-mi drumul, dati-mi drumul! Am spus sa-mi dati drumul!
Legati-l de picioare.
Acum, sa cautam dusmanul, dar fara sa atacam.
Doar recunoastere.
- �si cunosc munca. - Da.
Dar din fericire nu o stiu pe a noastra.
"Proclamatia acestei Noi Legi, emisa �n orasul Sidona..."
- Proclamatia abdicarii. - Avem nevoie de mai multi oameni.
Ma ocup eu de asta.
Ascultati asta. "Din moment ce nu mai am nici un urmas la tron
dupa moartea nefercita a fiului meu, vreau ca..."
Liniste! Ce veste buna!
Nu stiu ca am fugit din calea masacrului.
Nu te misca de aici?
Unde mergi?
Voi �ncerca ceva nou. Voi intra pe fereastra, �n loc sa ies afara.
Nu avem timp de pierdut.
- Si Raniero? - Este viu, �n castel.
- Saruta-ma, Renzo. - Francesca!
S-a �ntors. Merita un sarut.
Francesca, avem si asa destule probleme. C�ti oameni are, Pavoncello?
Nu te sfatuiesc sa actionezi, iubitule.
M-am transformat �n femeia care ai vrut sa devin.
Un singur sarut, nu ajunge.
Nu c�nd un sarut, este ca si ploaia care curata aerul.
- Francesca, te iubesc de at�ta timp... - Si mereu ai fost departe de mine.
Ni mi se pare asta, cel mai potrivit moment pentru...
Mai bine �i cedez Sidona lui Pavoncello
�nainte sa-ti permit sa te casatoresti cu fiica mea.
- Sa ma casatoresc? - Tata, ce cuv�nt �ngrozitor ai pronuntat.
- Credeam ca vrei sa te casatoresti cu el. - Acum, l-ai speriat.
Te rog, iubitule, nu te lasa impresionat de tatal meu.
- �nceteaza sa te mai uiti la fereastra. - Aici este foarte cald.
Niciodata �n viata mea nu am mai asistat la un asemenea scandal.
- Fiica mea �n prezenta mea... - G�ndeste-te prima data la, Pavoncello.
Stiu ca nu ai venit aici, sa faci dragoste cu mine.
- Am venit sa-l ucid pe Pavoncello. - Ei bine nu mai �nt�rzia!
Dar, spune-mi ca ma iubesti.
- Ei bine? - L-am trimis pe Miele sa caute
mai multi oameni. Trebuie sa-i asteptam oricum.
Dar nu ti-e rusine de mine?
Tot timpul c�nd l-am sarutat, am facut-o �n public.
Pavoncello nici macar nu apartine orasului nostru.
Oricum, el conspira pentru ne lua vietile.
Pentru ca are nebuna pretentie, sa devina �mparat.
Vrea sa-si construiasca Imperiul prin sclavia noastra, a tuturor.
Dar noi trebuie sa ne aparam libertatea cu pretul vietii.
Noi suntem liberi si trebuie sa ne luptam ca sa ram�nem liberi.
Nu va fi permis nici un abuz, pentru frumoasa noastra Sidona.
Este si va fi mereu guvernata de o sinugra putere,
puterea dreptatii si a libertatii.
Unde a plecat?
Nu stiu. A spus ca a intrat pe fereastra.
Esti barbatul cel mai neadecvat, ca sa fie sotul iubitei mele fiice.
Sunt de acord cu dvs.
Eu am gresit si dvs aveti dreptate.
Este absurd, ca �n aceste clipe, sa discutam,
despre cine are dreptate sio cine se �nseala.
Francesca, asculta, trebuie sa te g�ndesti.
Vom intra pe usa.
Daca nu facem zgomot, nu-si vor da seama.
Nimeni nu trebuie ranit, daca e posibil.
Si nu-i permiteti lui, Renzo, sa sara pe fereastra.
- Dar sunt probleme, mult mai importante. - Da, mult mai importante.
Asta e noua generatie. �n vremurile mele nu se �nt�mplau astfel de lucruri.
As prefera sa nu-l ucid pe bunul Duce.
Instinctul meu, �mi spune ca, trebuia sa te ucid c�nd m-am �ntors.
Ar fi fost mult mai folositor daca, ti-ar fi fost sugerat, sa nu te mai �ntorci �napoi.
- Nu voiai sa-mi contrariezi instinctul. - Este adevarat, Renzo.
Duceti-i de aici, vreau sa vorbesc singur cu el.
- Despre ce? - Despre viitorul tau.
Multumesc. Pnetru pirma data �n viata mea viitorul meu mi se pare foarte interesant.
Vom gasi o cale de scapare, vom gasi.
M-ai dezamagit, Francesca.
Mereu am crezut ca ai late gusturi, dec�t alte femei.
Francesca, ai sta mult mai comoda �n camera ta.
Cum au fost capabili sa ne gaseasca?
A fost, Buio.
- C�nd a scapat? - Dati-mi drumul si va voi elibera.
Eu sunt puterea care protejeaza tronul!
Nu ma atingeti, nu ma atingeti! Dati-mi drumul!
Nu! Ce faceti? Sunteti nebuni?
Ar putea sa ne fie folositor.
L-au prins?
- �l iubesc. - Nu acum, pentru Dumnezeu.
Trebuie eliberat �nainte ca Pavoncello sa-l ucida.
- Sa-l ucidem pe Pavoncello. - O voi face eu �nsumi.
- Mereu esti pregatita de orice. - Francesca, nu e momentul sa glumesti.
Niciodata �n viata mea, nu am mai vorbit at�t de serios.
- Francesca, esti nebuna? - Laso pe Fulvia sa o faca,
se va ocupa ea de asta.
�i voi oferi orice, ca sa-l salvez pe tatal meu si pe Renzo.
Daca refuza, �l voi ucide. �l voi ucide chiar si daca accepta.
Lasa-ma pe mine sa ma ocup de asta. �n fond, eu am provocat aceste lucruri.
Trebuie sa termin, cu acel prost de sot al meu, de mult timp.
- Lasati-ma pe mine! - Nu face prostii!
Ce altceva putem face?
- Nu stii cumva sa flirtezi, Tomassina? - Niciodata nu am...
- De ce? - Chiar si mercenarii sunt barbati.
Vrei sa facem o proba?
Vino cu noi, draguto, poate vei putea �nvata ceva.
Trebuie sa �ncepem sa facem schimbari �n camerele barbatilor.
Niciodata nu am mai vazut un piept at�t de frumos ca acesta.
Marturisesc ca, mereu am avut o slabiciune pentru soldati.
Si ce muschi frumosi ai.
Si sunt sigura ca de asemenea stii cum sa fii si amabil cu o femeie slaba.
Francesca...
Cum ai intrat?
Mai am �nca multe de �nvatat despre, puterile femeilor.
Si alea?
Au stiut cum sa farmece un grup de mercenari dezgustatori.
- Si tu? - Doar pe unul.
- Doar pe unul? - Este o arta pe care abia o cunosc.
Si apoi, nu vreau sa pierd prea mult timp, ca sa vin sa te vad.
- Asta nu-mi place. - Este minunat. Nu trebuie sa-ti placa.
Vreau sa-l urasti pe fiecare barbat, care �ndrazneste sa ma priveasca.
Chiar esti o femeie frumoasa.
- Pentru tine, iubitule. - Pentru tine.
Francesca, trebuia sa ma bucur de asta de multi ani,
dar mi-e teama ca �n aceasta clipa, nu am un viitor prea promitator.
- �Pavoncello a ajuns aici? - Nu, �nca nu.
Ti-e frica?
Raspunde!
Desigur ca mi-e frica. Cum vrei sa ma lupt �mpotriva lui?
Acesti mercenari vor face totul ca sa-l ajute.
Multumesc, iubito. Este foarte frumos.
Cu asta as putea ucide 200 de mercenari.
Francesca,
c�te femei poti aduna �n piata la amiaza?
- Toate femeile din Sidona, de ce? - Bine.
Vor trebui sa faca ceea ce fac Fulvia si Tomassina.
Vor trebui sa fie cele frumoase, si sa aduca fructe si vin.
Ca si cum ar fi o sarbatoare.
Nu trebuie, sa permiteti nimanui, nici o clipa, sa traverseze piata.
Si tu ce vei face?
Eu nu voi avea timp sa ajung. Sa mergem, repede.
Si spune-le, celor doua sirene, sa tina garzile ocupate, mai mult timp.
Adio.
Garzi!
Mereu esti putin infailibil, Lenzi.
- Nu �nteleg. - Chiar si poarta era deschisa!
Putea-i sa scapi, Renzo.
Nu e nici un semn de garzi, iar poarta este deschisa.
Ar trebui sa-l sp�nzur pe el nu pe tine. �n picioare. Trebuie sa-ti spun ceva.
La ordinele dvs, Excelenta.
- Ai un alt ton vocal. - Situatia este noua pentru mine.
Si va este frica.
Nu sunt pregatit, Excelenta. Obiectivele mele, nu au fost niciodata politice.
Si c�nd se va sf�rsi toata aroganta dvs?
Si eu as dori sa stiu asta. Toti acei eroi legendari,
care nu se descurajeaza, care au o privire de linx si care r�d �n fata mortii,
toate astea au disparut. Mi-e frica.
Iertati-ma va implor, Excelenta, iertati-ma!
Mereu am spus ca, esti un impostor.
Va multumesc, ca m-ati lasat sa va dezvalui asta.
- Daca doriti, sa-mi redati libertatea. - �n picioare.
Ti-ai pronuntat singur sentinta la moarte.
De ce?
Credeai ca poti sa ma servesti, �n schimbul vietii tale?
Dar nu ai nimic, nu ai nici macar curajul, ca sa mi-l oferi.
Vei fi sp�nzurat �n dupa-amiaza asta.
Ram�i aici de paza, p�na c�nd voi veni eu �nsumi sa-l conduc la sp�nzuratoare.
Astazi este sarbatoare?
Dute si vezi ce fac femeile alea.
Ce faceti aici?
Ce faceti aici? Plecati, plecati.
Garzi!
Voi de acolo, �ntoarceti-va la posturile voastre.
Vreau ca, corpul lui Renzo, sa atrne, �n fata castelului �n jumatate de ora.
Asa, femeile vor avea un motiv, sa se distreze.
Mi-ati dat multe batai de cap, d-nule.
Cum nu mi-a dat nimeni niciodata.
Acum, trebuie sa �ntelegeti ca, trebuie sa va ucid.
Altfel, reputatia mea, va avea de suferit.
- Ceva noutati? - Nu, d-nule.
- Portile sunt �nchise? - Da, d-nule.
Foarte bine. Mergeti la sarbatoarea, pe care femeile din Sidona,
au dat-o �n onoarea voastra. Eu ram�n aici.
Da, d-nule. Sunteti foarte amabil, d-nule! Sunteti foarte amabil!
Unde mergeti?
Ni s-a spus ca, putem merge la sarbatoare.
- Cine v-a spus? - Unul din prietenii dvs, presupun.
- Era altul, cu... - Par?
Spunetiu-i sefului vostru care se afla �n piata sa �nconjure castelul.
Nimeni nu trebuie sa plece, ati �nteles?
Iar voi, urmati-ma.
Puneti m�na pe el!
"Aceasta proclamatie a Noii Legi, emisa �n orasul Sidona..."
"Aceasta proclamatie a Noii Legi, emisa �n orasul Sidona..."
- Ma ocup eu de el! - Nu! Tu pleaca!
Nu ai cale de scapare!
"Oricine care �ncearca sa nu se supuna acestei Legi
va trebui sa aleaga �ntre �nchisoare si confiscarea tuturor...
- Bunurilor sale sau..." - Haide, haide, termina tradatorule.
"Sau va trebui sa sa casatoreasca cu femeia care-l alege ca si sot".
�n regula. Astept.
Incalificabilule, �ng�mfatule, impertinentule, nerusinosule.
Daca crezi ca-ti voi cere sa te casatoresti cu mine...
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.