All language subtitles for Cities.of.the.Underworld.S02E13.Secret.Soviet.Bases

Mai mult de jum�tate de secol,

Uniunea Sovietic� a fost o �ar�
aflat� la un pas de anihilare,

�ncep�nd cu al Doilea R�zboi Mondial,
c�nd ma�ina de r�zboi nazist�

a lansat cea mai mare campanie militar�
cunoscut� vreodat�,

p�n� la aproape 50 de ani de R�zboi Rece,

c�nd holocaustul nuclear
a fost o amenin�are permanent�.

Pentru Uniunea Sovietic�,
singura modalitate de supravie�uire

a fost s� mearg� �n subteran.

Dumnezeule! Va trebui s� ne strecur�m
printre d�r�m�turile astea.

De la un fort subteran
din care trupele sovietice

au reu�it s� opreasc� ofensiva lui Hitler...

�sta-i un proiectil nedetonat.

...�i au pl�tit cu propria via��...

- Aici au murit mii de oameni?
- Da.

- Sub gr�mada asta de d�r�m�turi?
- Da.

...p�n� la o baz� de submarine ultrasecret�,

prezentat� pentru prima oar�
de televiziunea american�...

Aici e �nc�rc�tura.
Acesta este focosul nuclear, �n v�rf.

...�i un bunc�r ultramodern
�i supersecret,

construit pentru a g�zdui
dictatori sovietici

�i s� reziste unui Armaghedon nuclear.

Vom �ndep�rta straturile timpului

ale ora�elor subterane:

Baze sovietice secrete.

Traducere �i adaptare dup� sonor:
niki �i alex_wishmaster

Ora�ele din ad�ncuri
sezonul 2 - Episodul 13 - Baze sovietice secrete

Pentru Uniunea Sovietic�,

Republica Ucraina a fost �ntotdeauna
centrul ma�in�riei sale de r�zboi.

De la b�t�liile �ncr�ncenate
din al Doilea R�zboi Mondial,

p�n� la Era Nuclear�,

aceasta a devenit un centru de comand�

pentru cele mai secrete baze sovietice.

Sunt Don Wildman �i m� aflu �n Ucraina

centrul de putere economic
�i militar al fostei Uniuni Sovietice.

Acesta a fost Punctul Zero
al R�zboiului Rece.

Timp de 46 ani, de la sf�r�itul
celui de-al Doilea R�zboi Mondial,

Statele Unite �i Uniunea Sovietic�
au fost prinse �ntr-o lupt� str�ns�,

o lupt� �ntre comunism �i capitalism,

iar soarta �ntregii lumi era �n joc.

�n spatele unui zid de discre�ie,

sovieticii au acumulat un arsenal de arme
�i baze nucleare top secrete

spre deosebire de restul lumii,
toate ascunse �n subteran.

Statele Unite �i puteau doar imagina
ce se �nt�mpla aici,

dar acum, c�nd Cortina de Fier
a fost ridicat�,

putem, �n sf�r�it, s� vedem c�t am fost
de aproape de un holocaust nuclear,

de sf�r�itul lumii.

Ora�ul-port al Ucrainei, Sevastopol,
s-a aflat �n prima linie a R�zboiului Rece

pentru aproape 40 de ani.

Din cauza pozi�iei sale strategice
de la Marea Neagr�,

fusese, de fapt, un ora�-fort�rea��
peste 800 de ani.

Ap�rarea Sevastopolului
a fost pus� la mare �ncercare

�n 1941, c�nd Germania nazist�
a luat cu asalt Uniunea Sovietic�.

De fapt, R�zboiul Rece
a fost a doua b�t�lie

pe care sovieticii au dus-o
din bazele subterane din Sevastopol.

Prima b�t�lie a avut loc
�n al Doilea R�zboi Mondial,

iar preg�tirile au transformat Sevastopolul

�n cea mai puternic� fort�rea�� din lume.

Pe unde merg acum,
chiar sub picioarele mele,

se afl� o baterie de artilerie sovietic� secret�.

Face parte dintr-o infrastructur�
de ap�rare imens�:

355 km de tran�ee,

19 forturi de dimensiuni mari,
3000 de cazemate,

toate folosite pentru a lupta cu nazi�tii.

Ceea ce face ca acest loc
s� fie cu adev�rat unic,

este c� aici a avut loc una dintre cele mai
eroice rezisten�e din al Doilea R�zboi Mondial,

iar aceast� poveste a fost �inut� �n secret,
de sovietici, aproape 50 ani.

�n 1941, la apogeul
celui de-al Doilea R�zboi Mondial,

Germania nazist� cucerise
mare parte din Europa.

Urm�toarea sa mi�care
era s� cucereasc� Uniunea Sovietic�

cu nesf�r�itele ei resurse naturale:
petrol, c�rbune, minerale, teren

�i o poten�ial� for�� de munc�
de milioane de oameni.

Era premiul cel mare din �ntregul r�zboi.

�n luna iunie al acelui an,
nazi�tii au lansat Opera�iunea Barbarossa

trimi��nd trei milioane de solda�i
pentru a cuceri Moscova,

Leningradul �i Ucraina.

A fost cea mai mare opera�iune militar�
cunoscut� vreodat�

�i dac� avea succes,

ar fi �nsemnat c� regimul fascist al lui Hitler
era, practic, de neoprit.

Dup� luni de lupte �ncr�ncenate,
germanii au ajuns la Sevastopol.

Ghidul nostru, exploratorul subteran,
Eduard Rocovsky,

�mi va ar�ta modul �n care sovieticii,
puternic cople�i�i,

au �inut la distan��
ma�in�ria de r�zboi nazist�,

de la 10 metri sub p�m�nt.

- Bun�, Don. M� bucur s� te cunosc.
- V� mul�umesc c� a�i venit.

Aici suntem la Marea Neagr�, nu?

Deci, aici a fost ultima redut�
�mpotriva nazi�tilor.

- Da...
- Aici, la acest cap de pod.

Aici, erau aproape 170.000 de solda�i.

Deci, 170.000 de solda�i sovietici

au luat parte la ultima lor b�t�lie
pe aceast� st�nc�.

�nc� din 1912,
ru�ii au fortificat aceast� zon�

cu cazemate, c�mpuri minate
�i bariere antitanc.

Deci, aici este intrarea.

Dou� baterii subterane,
puternic �narmate,

Bateriile 30 �i 35,

erau de mare importan�� �n ap�rarea
�mpotriva lui Hitler.

Mul�umesc foarte mult.

E periculos �n�untru?

Da, foarte periculos.
Au fost c�teva accidente.

�n regul�.

S� intr�m.

- Dup� voi.
- Mul�umesc.

�nconjurate de una dintre cele mai mari
puteri militare v�zute vreodat�,

trupele sovietice aflate �n interiorul Bateriei 35
�tiau c� ar putea s� nu scape cu via��.

Fi�i aten�i.

Privi�i aici.
Se poate vedea p�n� jos.

O, da, privi�i aceste coridoare.

Continu� la nesf�r�it, �n ambele direc�ii.

Privi�i locul �sta!

La �nceputul celui de-al Doilea R�zboi Mondial,

Hitler a declarat toate popoarele
de origine slav�, inclusiv ucrainenii,

c� sunt "untermensch" sau oameni inferiori.

La fel ca evreii din Europa,

erau destina�i aceluia�i tratament inuman.

A�a c� pentru solda�ii
din interiorul acestui bunc�r,

capitularea nu era o op�iune.

Construit� din beton armat,

Bateria 35 are peste 70 de �nc�peri diferite:

centre de comand�, bar�ci, buc�t�rii,
o f�nt�n� artezian�,

depozite �i un centru medical,

toate �ntinz�ndu-se
pe dou� etaje, sub suprafa��.

Dintre toate aceste facilit��i,
cele mai importante

erau dou� amplasamente
cu tunuri imense.

Fiecare turel� c�nt�rea 360 de tone,

era protejat� de pl�ci de o�el
groase de 38 cm �i avea dou� �evi.

Turelele se roteau la 360 de grade

�i tr�geau la fiecare 40 de secunde.

Tunurile erau �nc�rcate
cu o cantitate dubl� de praf de pu�c�

pentru a putea trage la aproape 50 km.

�ns� nazi�tii aveau un tun
�i mai mare �i mai puternic,

cel mai greu tun din lume.

Se numea "Dora".

Era mai �nalt dec�t o cl�dire cu trei etaje
�i lansa proiectile de 7 tone.

Pe c�t de puternic� era Dora,
pe at�t de imprecis� era,

a�a c�, practic, nu era nicio amenin�are
pentru bateriile subterane.

Bateria 35 era construit� s� reziste.

Era �nzestrat�
chiar �i cu un calculator primitiv,

numit "creierul bateriei",

care colecta �i analiza date
pe cale electronic�.

Aceasta este o unitate militar�
top-secret� de �nalt� tehnologie,

cu componente electronice �i tehnologii
pe care nu le mai v�zuse nimeni vreodat�.

Dar tehnologia �i curajul
n-au fost suficiente

pentru a �ine piept germanilor
pentru totdeauna.

La 1 iulie 1942, nazi�tii au f�cut
o bre�� �n linia de ap�rare.

Comandantul sovietic a ordonat
o retragere general�,

dar oamenii din Bateria 35

au r�mas s� lupte,
ignor�nd ordinul superiorilor.

Din cauza politicilor rasiste
ale lui Hitler fa�� de slavi,

ace�ti solda�i �tiau
c� el nu lua prizonieri,

a�a c� s-au mutat
�n ultimul nivel al fortului

pentru a da o ultim� b�t�lie.

Chiar se poate vedea aici, jos.
Privi�i asta.

Acolo este nivelul de dedesubt,
�n care vom cobor�.

Dumnezeule! Va trebui s� ne strecur�m
printre d�r�m�turile astea.

�n regul�. Cobor�m.

Timp de dou� s�pt�m�ni, bombardierele
germane au roit pe deasupra,

arunc�nd bombe incendiare �i gaz otr�vitor
prin pu�urile de aerisire,

�ncerc�nd s�-i distrug�
pe oamenii �ncol�i�i �n�untru.

Acesta este vechiul sistem de ventila�ie.

Complet ruginit.

Parc� ar fi o sec�iune transversal�
a �ntregului loc.

Pute�i vedea c�t de mult beton

au turnat �n jurul unui cadru de metal.

A�a se construia
un fort �n al Doilea R�zboi Mondial.

Cum decurgea lupta?

Ar fi fost ca �n iad.

Se tr�gea de peste tot,

din aer, de pe mare,
din toate p�r�ile,

a�a c� toat� lumea,
la fel ca animalele,

ar fi vrut s� se t�rasc� sub p�m�nt,

din ce �n ce mai ad�nc.

�n ciuda eforturilor lor disperate,
nazi�tii tot au �nconjurat Bateria 35.

�nfr�ngerea p�rea inevitabil�.

Ultimul lucru pe care �naltul
Comandament Sovietic l-ar fi dorit,

era s�-�i lase instala�iile
ultramoderne �n m�inile inamicului.

A�a c� au fost for�a�i
s� ia o decizie tragic�.

Le-au ordonat oamenilor
s� arunce �n aer bunc�rul

�n timp ce erau �n�untru.

Privi�i spa�iul �sta!

Ce s-a �nt�mplat aici?

Aici a fost centrul exploziei
de care vorbeam.

Aici este locul �n care au pus bomba
care a aruncat acest loc �n aer.

Da, iar dedesubt,

este locul �n care au murit solda�ii.

- Au murit aici mii de solda�i?
- Da.

- Chiar sub mormanul �sta de aici.
- Da.

For�a exploziei a f�cut ceea ce Dora,
marele tun al nazi�tilor, n-a reu�it.

Bateria 35 fusese distrus�.
Din interior.

- Vezi astea?
- Structura din o�el? Da.

Mai devreme sau mai t�rziu,
va ceda.

Fiecare dintre aceste bare din o�el
va ceda, r�nd pe r�nd,

�i, �n cele din urm�, �ntregul loc
se va pr�bu�i.

S� sper�m c� nu azi.

Ia prive�te!

O, da...

- Aici sunt trei obuze.
- Stai. Asta-i muni�ie neexplodat�, nu?

Da, este �nc� neexplodat�.

Acest cadru de o�el care s-a pr�bu�it

s-a oprit �n acest obuz,
chiar pe botul lui.

�n interiorul lui,
se afl� 60 kg de exploziv.

V� uita�i la o r�m�i�� din vara lui 1942,

din ziua �n care mii de solda�i sovietici
au murit �n interiorul acestui bunc�r,

chiar sub picioarele noastre.

Oasele lor poate c� mai sunt acolo.
Incredibil.

La 19 iulie 1942,

b�t�lia pentru Sevastopol s-a sf�r�it
c�nd solda�ii r�ma�i au fost uci�i.

80.000 de solda�i, de ambele p�r�i, au murit.

Sacrificiul nu a fost �n zadar.

Nazi�tii nu au reu�it niciodat� s� ocupe
ap�rarea sovietic�,

iar b�t�lia lung� �i brutal�
i-a sl�bit �ngrozitor.

Au fost for�a�i s� intre
�ntr-o lupt� aerian�.

P�n� �n decembrie, au ajuns
la periferia Moscovei,

dar iarna ruseasc� se apropia.

Armata lui Hitler era condamnat�.

Pentru noi, acesta este un loc sf�nt,

iar Edward spune c� este foarte greu

s� stai aici �i s� sim�i
toate aceste lucruri.

Sub toate aceste pietre,
sunt mii de oameni.

Nici m�car nu le cunoa�tem numele.

Urmeaz�:

�n timp ce Sevastopolul se ap�ra
�mpotriva ma�in�riei de r�zboi naziste,

capitala Ucrainei, Kiev,

se preg�tea pentru cea mai mare
lupt� de �ncercuire din istorie

dintr-un sistem de bunc�re subterane,
lung de 73 km �i la 10 m ad�ncime.

Dumnezeule!
Privi�i asta!

Iat� modul �n care te lup�i cu nazi�tii
�n subteran.

Mai t�rziu:

�n era R�zboiului Rece,

acest or�el a ascuns
o baz� de submarine ultrasecret�,

o arm� vital�
din arsenalul nuclear sovietic.

Acest canal era p�zit
de ofi�eri KGB

care aveau ordin s� trag�
�n oricine p�rea suspect.

Ucraina a suferit cel mai grav accident nuclear
�nregistrat vreodat�, la Cernob�l.

Explozia a trimis particule radioactive
peste trei continente.

De c�nd a fost fondat�
Uniunea Sovietic�, �n 1932,

Ucraina era gigantul agricol
�i industrial al na�iunii.

Dac� nazi�tii ar fi capturat Kievul foarte repede,

�i-ar fi putut alimenta ma�in�ria
de r�zboi la infinit.

�n vara anului 1941,
Hitler �i armata nazist�

au lansat cea mai mare
campanie militar� din istorie.

�elul lor: s� ocupe Moscova

�i s� foloseasc� resursele nesf�r�ite
ale Uniunii Sovietice,

un pas uria� �n domina�ia global�.

�nainte ca armata lui Hitler s� atace
capitala Uniunii Sovietice,

�i-au ab�tut puternica armat� spre sud,
ca s� cucereasc� bog��iile Ucrainei.

�n timp ce Sevastopolul opunea o rezisten��
eroic� de-a lungul M�rii Negre,

la 10.500 km �n nord,
capitala Ucrainei, Kiev,

se confrunta cu cea mai mare
provocare a ei.

P�n� �n vara anului 1941,
Hitler a n�v�lit �n aproape toat� Europa

�i �i-a concentrat
mijloacele militare asupra Kievului.

�n august, nazi�tii au �nconjurat ora�ul.

B�t�lia pentru Kiev va deveni
cea mai mare b�t�lie de �ncercuire din istorie.

Pentru a proteja ora�ul
�i lumea liber� de Hitler,

Stalin a construit
o linie de ap�rare lung� de 73 km,

�mp�nzit� cu 250 de bunc�re,

toate �ngropate sub fortifica�iile de aici,
la periferia ora�ului,

care fuseser� construite
cu 800 de ani �nainte.

La numai 30 de minute distan�� de ora�,

m-am �nt�lnit cu ghidul meu,
Rostislav Karpenko...

- Frumoas� ma�in�.
- Mul�umesc.

...care m-a dus �n locul �n care
a �nceput b�t�lia pentru Kiev.

Deci, �sta este...

�sta este un bunc�r aruncat �n aer.

Da. Acesta este singurul bunc�r din beton.

Cu 800 de ani �nainte ca acest bunc�r
s� fie construit,

exista o alt� linie de ap�rare,
chiar �n acest loc:

un lung meterez din p�m�nt
care urma linia �erpuit� a r�ului Irpin.

A fost o �ncercare inutil� de a p�stra
la distan�� armata mongol�.

C�nd Iosif Stalin a comandat
noua ap�rare pentru Kiev �n 1928,

s-a urmat aceea�i traiectorie
a vechiului zid.

250 de bunc�re formau un arc
de 73 km �n jurul ora�ului,

toate conectate printr-o re�ea mare
de tunele subterane.

Zece ani mai t�rziu,

aceste bunc�re au fost tot ce a stat
�ntre 3 milioane de solda�i nazi�ti

�i Kiev.

Dincolo de aceast� p�dure,

la 30 de minute de mers
cu ma�ina, se afl� Kiev,

�inta atacului.

Armatele germane, rom�ne �i italiene

veneau peste aceste c�mpuri,
travers�nd acest r�u,

�n timp ce Luftwaffe ataca.

Aceste bunc�re se aflau aici
pentru ap�rare,

dar linia de ap�rare a fost suficient
de puternic�

s� �in� la distan�� acea armat�,
timp de dou� luni.

C�nd germanii n-au putut
str�punge rapid linia de ap�rare,

au �ncercuit �ntregul ora�,

prinz�ndu-i �n capcan� pe to�i
cei 660.000 de solda�i sovietici.

R�ma�i f�r� provizii, oamenii
�tiau c� situa�ia lor era f�r� speran��,

dar au luptat at�ta timp c�t au putut.

Acesta este unul
dintre cele mai mari bunc�re...

...din toat� linia.
- �n�eleg...

- E f�cut din beton.
- Asta-i intrarea, nu?

- Da.
- Bine.

Aici sunt dou� fante.

Aici erau amplasate mitraliere.
Aici �i acolo.

�n regul�. Deci, tr�geau cu mitralierele.

De aici, pot s� v�d r�ul.

- Prive�te aici. Tavanul este din fier.
- �n�eleg.

Chiar a fost construit solid,
din beton �i fier.

Da.

Dup� ce c�teva bunc�re
au fost distruse prea u�or de obuze,

sovieticii au ad�ugat pl�ci din fier
ca s� consolideze acoperi�urile.

Partea de sus a bunc�rului
era folosit�

pentru a urm�ri �i a trage
�n pozi�iile inamice,

dar c�nd artileria grea
�ncepea s� trag�,

solda�ii coborau
10 metri mai jos.

Iat� modul �n care te lup�i cu nazi�tii
�n subteran.

Privi�i asta. Lipsesc trepte, totul
se deterioreaz� �n �ntregime.

Trebuie s� fii atent s� nu cazi.

Ia prive�te!

E incredibil. Pur �i simplu,
nu se mai termin�.

Sovieticii luptau de la primul nivel,

p�n� c�nd avioanele naziste
�i f�ceau apari�ia.

�n timp ce bombele c�deau,

solda�ii coborau
cu dou� nivele mai jos.

Ultimul nivel se afl�
la 30 metri ad�ncime

�i era singurul loc �n care se putea
supravie�ui bombardamentelor germane.

Nivelurile inferioare
erau un labirint de tunele,

�n care solda�ii dormeau,
�i depozitau muni�ia

�i se refugiau �n timpul
raidurilor aeriene.

Fiecare bunc�r avea coridoare
de trecere lungi de 180 de metri

�i se conectau cu urm�toarele bunc�re.

Cum au fost s�pate?
Le-au f�cut manual?

Da, totul a fost f�cut manual,
de prizonieri.

Prizonierii lui Stalin.

Stalin a fost un dictator brutal.

�n 1930, politicile lui economice
au provocat foametea

care a ucis milioane de oameni.

Oricine era suspectat c� i se opunea,

fie era executat, fie era trimis
�n lag�re de munc�.

A fost nevoie de 7 ani, ca prizonierii
politici �nfometa�i s� sape aceste tunele.

O armat� de sclavi
a construit tunele sub p�m�nt.

Extraordinar!

Folosirea muncii sclavilor
�n ap�rarea Uniunii,

pentru Stalin a fost un r�u necesar.

Acum, proprii lui solda�i
erau prizonierii acestor �nc�peri.

B�t�lia care a durat o lun�,

a costat 750.000 de mii de vie�i,

practic, distrug�nd 43 de divizii
ale Armatei Sovietice.

�n ultimele zile ale b�t�liei,

16 solda�i au cobor�t
�n aceste �nc�peri,

au blocat u�a grea de metal
�n urma lor

�i au luptat p�n� la moarte.

Practic, s-au blocat �n�untru,

f�r� hran� �i ap�...

- Aveau doar ap�.
- Care se afla aici.

Da.

Au reu�it s� supravie�uiasc� o lun�

�i i-au �inut pe nem�i la distan��.

Apoi, au murit.

Ce morm�nt!

Ap�r�torii Kievului,
de la solda�ii din acest bunc�r,

p�n� la mili�iile din micul s�tuc
de deasupra,

au luptat �mpotriva armatei naziste,

suficient de mult ca s� distrug� planul
de b�t�lie al lui Hitler �i s� piard� r�zboiul.

La fel ca solda�ii din Sevastopol

�i ap�r�torii din Kiev
au pl�tit un pre� �ngrozitor.

Imediat ce nem�ii au c�tigat
b�t�lia pentru Kiev,

a avut loc un masacru �ngrozitor.

Peste 30.000 de evrei
au fost uci�i la r�pa Babin Iar.

Nu departe de aici.

Pe l�ng� ace�tia,
peste 600.000 de prizonieri de r�zboi

au murit de foame �n lag�re
de concentrare sau au fost uci�i.

Ace�ti oameni au fost eroi, au �ncercat
s� supravie�uiasc�.

Dup� toate acestea, �ncerc�rile
germanilor aveau s� e�ueze.

Nu aveau s� mai �nving� Rusia.

A�a c�, �ntr-un fel, ace�ti oameni
au salvat lumea.

Putem merge pe aici?

Urmeaz�:

La mai pu�in de 20 de ani
dup� �ncheierea R�zboiului Rece,

�n cele din urm�, Occidentul vede
adev�ratele orori

din spatele Cortinei de Fier.

�n anii '60 �i '70,

dac� n-a� fi avut permisul
de securitate corect, a� fi ajuns istorie.

Mai t�rziu:

Pentru prima oar� pe micul ecran,

o baz� de submarine subteran� ultrasecret�

care a �inut ascuns
un secret �ngrozitor.

Ce s-a �nt�mplat...

�n ce fel cadavrele misterioase
de la o m�n�stire din Kev sfideaz� �tiin�a?

Accesa�i history.com

pentru seria
"Subterane dezv�luite".

Sta�ia Poznyaki

Dup� devast�rile din timpul
celui de-al Doilea R�zboi Mondial,

dou� superputeri au ap�rut
pe scena mondial�:

Statele Unite �i Uniunea Sovietic�.

�n lupta pentru domina�ia lumii,

ace�ti fo�ti alia�i, �n cur�nd vor deveni
cei mai �nver�una�i inamici,

�ncep�nd o lupt� care va dura
aproape 50 de ani: R�zboiul Rece.

Era un joc de �ah cu miz� mare.

Uniunea Sovietic� a �nceput s� construiasc�
baze top-secrete de-a lungul �ntregii ��ri.

C�nd Turcia, aflat� la peste 320 km
de Marea Neagr�,

a devenit membr� NATO, �n 1952,

coasta Ucrainei a devenit linia �nt�i
a R�zboiului Rece,

iar ora�ul Balaclava �i-a construit
o baz� imens� chiar sub el.

M� aflu la aproape 20 de minute
distan�� de Sevastopol,

�n anticul ora� pesc�resc, Balaclava.

Imagina�i-v� c� locui�i aici.

Familia voastr� tr�ie�te
�i munce�te aici de secole,

�i, dintr-odat�, �ntr-o zi,
Armata Ro�ie vine �i-�i spune:

"Ora�ul t�u nu se mai afl� pe hart�".

Nu mai po�i duce via�a
pe care ai dus-o,

nu mai po�i practica aceea�i meserie,
�n fond, nici m�car nu mai exi�ti.

Via�a ta, familia ta, ora�ul t�u,
apar�ine oamenilor.

Pentru 450 de oameni de aici,
exact a�a s-a �nt�mplat.

Fie c� �tiau sau nu,

erau acum for�a de munc�

din spatele uneia dintre
cele mai fortificate

�i mai secrete baze militare
din lume.

Nu numai c� Statele Unite
�i alia�ii NATO

nu-�i d�deau seama
de dimensiunea �i �elul proiectului,

dar �i mul�i sovietici habar n-aveau
ce se �nt�mpla �n propria lor curte.

Exista un zid care �ncepea de aici
�i �nconjura tot ora�ul.

Nu numai c� �mpiedica
oamenii s� plece,

de asemenea, �i �mpiedica
�i s� priveasc� �n�untru.

Puteai fi aruncat �n �nchisoare
doar c� f�ceai o fotografie.

Or�elul fusese transformat
�ntr-o unitate militar�,

iar cet��enii s�i f�ceau acum parte
din ma�in�ria militar� sovietic�.

�n timpul R�zboiului Rece,
oamenii care locuiau �n ora�

foloseau intr�ri secrete
�n baza subteran�,

iar submarinele intrau pe aici.

Aceast� barc� este una
din pu�inele moduri �n care se intr�

�n baza de submarine nucleare
din Balaclava.

Dar, mai �nt�i, privi�i acest zid.
Fa�ada natural� din piatr�,

ascunde
toat� aceast� baz� secret�.

Este s�pat� direct �n munte,
la 650 de metri sub p�m�nt.

�n 1993, aceast� baz�
a fost scoas� din func�iune,

iar submarinele �i armele nucleare
au fost mutate.

�ns� �n interior, exist� r�m�i�e
dintr-o epoc� �n care R�zboiul nuclear

a fost o realitate sumbr�.

�n anii '60 �i '70, acest canal
era p�zit de ofi�eri KGB,

care aveau ordin s� trag�
�n oricine p�rea suspect.

Dac� n-a� fi avut permisul
de securitate corect,

a� fi ajuns istorie.

Din fericire, vremurile s-au schimbat.

Dup� ce �i �ncheiau misiunile,

submarinele sovietice acostau
�n acest canal

pentru �ntre�inere �i repara�ii.

�n timpul R�zboiului Rece,
50 submarine sovietice

urm�reau cu grij� navele americane
�i ale NATO aflate �n zon�.

Aceste submarine, capabile s� �nceap�
al Treilea R�zboi Mondial,

navigau �n lini�te �n acest canal
construit de oameni,

�i disp�reau de sub ochii
Statelor Unite �i alia�ilor s�i.

Privi�i dimensiunea acestei structuri!

Acest canal, lung de 600 de metri,
era doar v�rful aisbergului.

Salutare!

F�r� un expert, este greu s� navighezi
�n baza submarin�.

Am aranjat o �nt�lnire cu un c�pitan
din armata ucrainean�,

Oleg Harivsky, �i traduc�toarea sa,
Yulia Koupkina.

Ce mai face�i?
V� mul�umesc c� a�i venit.

Canalul principal are 8 metri ad�ncime

�i se �ntinde la 120 de metri sub p�m�nt.

Este suficient de mare s� g�zduiasc�
9 submarine odat�.

Baza se �ntinde pe aproape
16.000 metri p�tra�i.

Un canal central,
de aproape 530 de metri lungime,

face un arc de la intrarea �n port

p�n� la o alt� deschidere
care d� direct �n Marea Neagr�.

Din acest canal, un coridor p�trunde

aproape 300 de metri �n munte.

Camera interioar� era protejat�
de u�i masive etan�e.

Sunt imense!

U�ile men�in controlul climatic
asupra arsenalului nuclear

�i �n cel mai r�u scenariu,

vor opri r�sp�ndirea unor scurgeri
de radia�ii sau o explozie accidental�.

Privi�i ce mecanism are chestia asta.

Balamalele sunt imense,

dar u�a are cel pu�in 60 cm grosime.

O u�� de 10 tone
�i mai este �nc� una aici,

�i asta nu e tot.

Aici, este o alt� u�� enorm�
care s-ar �nchide.

Asta ar fi u�a de ie�ire, dac� ai lucra
�n interiorul acestei camere nucleare.

�n regul�, s� cobor�m.

150 de b�rba�i �i femei
din ora�ul de deasupra,

au fost �nchi�i �n interiorul
acestei baze sovietice secrete.

Peste noapte, vie�ile lor
s-au schimbat,

iar lumea lor era acum sub p�m�nt,

�n prima linie a R�zboiului Rece.

Amenin�area unui r�zboi nuclear

mocnea la milioane de mile distan��,
pe coastele Americii.

�n interiorul bazei submarine
din Balaclava,

este evident c� aceste temeri
erau foarte reale.

Pentru muncitorii civili
din interiorul bazei

existau pericole la tot pasul.

Aveau grij� s� stea la distan��
de anumite zone cu acces restric�ionat.

S� ajungi pe coridorul gre�it,
era considerat un act de tr�dare

care garanta o pedeaps� sever�.

S� mergem pe aici.

�ncepem s� ne facem o idee
c�t de masiv era tot acest complex.

C�nd te ui�i prin toate �nc�perile astea...

�tiind c� �n timpul vie�ii noastre

acest loc era complet func�ional.

�n interiorul bazei de submarine secrete,

dup� coridorul principal
�i u�a spre camera interioar�,

baza avea propria fabric� de armament.

Aceste �nc�peri erau locul
de testare �i preg�tire a torpilelor.

Apoi, erau �nc�rcate �n c�rucioare speciale
pentru transport.

Aici era o platform�,

iar torpilele erau livrate spre canal.

Deci, aceasta este �nc�perea principal�.

Fabrica de armament
producea suficient� putere de foc

ca s� arunce �n aer �ntreaga flot�
a Marinei Statelor Unite.

�ns� existau �i efecte secundare letale
ale construirii arsenalului aici.

Ce s-a �nt�mplat...
Pericol de radia�ie.

Deci, nu vizit�m un centru
de �ntre�inere pentru submarine,

ci �i o fabric� de armament.

Erau c�teva submarine
care erau preg�tite s� atace.

Aveau arme speciale,
inclusiv pe cele nucleare.

Aproape 50 de buc��i
erau p�strate aici.

Localnicii care au muncit �n aceast�
fabric� de armament radioactiv�,

practic, nu aveau nicio experien�� militar�,

a�a c� erau desenate scheme
pentru a-i ajuta

la asamblarea torpilelor.

Ce este asta?

Este o schem� de asamblare
util� pentru muncitori.

Deci, chestia asta este o sec�iune
longitudinal� a unei torpile.

Aici e �nc�rc�tura.
Acesta este focosul nuclear, �n v�rf.

Practic, este un manual de instruire.

Odat� asamblate, torpilele erau a�ezate
pe un c�rucior

�i c�rate printr-un coridor lung
de unde erau �nc�rcate pe submarine.

Prin acest tunel se c�rau

armele nucleare spre canal,

apoi erau �nc�rcate pe submarine.

�n�eleg. Deci, pe aceste �ine de cale ferat�,
de sub picioarele mele,

pe aici treceau c�rucioarele...

Da, erau c�rucioare.

...�mpingeau focoasele nucleare.

Primele torpile sovietice capabile
s� transporte un focos nuclear,

nu aveau �ncorporat
un dispozitiv de localizare,

ci doar un mic motor alimentat cu baterii,
�n partea din spate

�i un focos nuclear de 306 kg,
�n partea din fa��.

�n timpul unei b�t�lii navale, torpila
era �nc�rcat� �n tubul lans-torpil�

printr-o u�� de acces,
care apoi era �nchis�.

Apoi, era deschis� o valv�
care permitea apei s� intre �n tub

pentru a egaliza
presiunea cu cea din exterior.

C�nd era lansat�,
torpila putea parcurge 20 km (11 mile marine)

�nainte de a-�i pierde impulsul �i energia.

Dac� lovea �inta, for�a exploziei
detona focosul.

�ase torpile puteau scufunda
un portavion de 75.000 de tone.

Muncitorii din aceast� baz�
de submarine ultrasecret�

�i-au imaginat un astfel de scenariu,

dar lansarea unei torpile asupra
unei nave americane sau NATO,

ar fi declan�at al Treilea R�zboi Mondial

�i trebuiau s� fie
preg�ti�i pentru consecin�e.

Urmeaz�:

Muncitorii din interiorul
acestei baze ultrasecrete

erau preg�ti�i pentru un r�zboi nuclear,

dar ca s� se treac� prin a�a ceva,
era cu totul o alt� poveste.

Puteai ad�posti aici 3000 de oameni,

timp de o lun�, �n timp ce afar�
un r�zboi nuclear ar fi fost dezl�n�uit.

Mai t�rziu:

Acest bloc de locuin�e
e doar o fa�ad�

pentru cartierele militare ultrasecrete,
aflate la 200 de metri dedesubt.

Ucraina are grani�e comune cu �apte ��ri:

Rom�nia, Moldova, Ungaria, Slovacia,
Polonia, Belarus �i Rusia.

�n centrul fostei Uniuni Sovietice,

�n ad�ncurile ora�ului Balaclava,
din Ucraina,

sunt r�m�i�ele unei baze de submarine
sovietice ultrasecrete.

�n timpul R�zboiului Rece,
Uniunea Sovietic� �i Statele Unite

se aflau pe marginea
unui holocaust nuclear.

Timp de 50 de ani, submarinele
aflate sub acest munte

erau gata s� riposteze
celui mai �ngrozitor scenariu.

C�pitanul Oleg Harivsky
�i traduc�toarea sa, Yulia Koupkina,

deja m-au condus prin tunelul

�n care muncitorii asamblau torpile
cu focos nuclear

�i le �nc�rcau pe submarine

care puteau fi trimise �n misiuni
care ar fi declan�at al Treilea R�zboi Mondial.

Aceasta era u�a de ie�ire,
dac� a�i fi lucrat �n aceast� �nc�pere.

Ce s-ar fi �nt�mplat dac� instruc�iile
�i exerci�iile militare,

pe care le f�ceau de ani de zile,

deveneau, �n cele din urm�, realitate?

�n cel mai r�u caz,

baza ar fi fost lovit�
de o bomb� nuclear�.

Al Treilea R�zboi Mondial a �nceput.

F�r� a pierde timp,
muncitorii s-ar fi gr�bit

s� ajung� �n cea mai ad�nc�
parte a bazei,

la aproape 300 de metri ad�ncime,
�n interiorul muntelui,

spre un ad�post antiatomic.

Locul �sta e imens!

�n cazul unui atac nuclear,
�n situa�ia unui r�zboi nuclear,

oamenii ar fi locuit aici.

Bine. C��i oameni ar fi �nc�put aici?

Aproape 3000.

Ad�postul se afl� la vest
de docul de acostare

�i este protejat de muntele de deasupra,
�nalt de 120 de metri,

�i de dou� perechi de u�i blindate.

Aceast� �nc�pere era singurul loc

�n care solda�ii �i civilii
ar fi supravie�uit.

Parc� am fi pe un stadion de fotbal.

E un spa�iu enorm.

C�t timp puteau g�zdui oamenii aici?

30 de zile.

Puteai ad�posti aici 3000 de oameni,

timp de o lun�, �n timp ce afar�
un r�zboi nuclear era dezl�n�uit.

Odat� ce erau �n m�sur� s� plece,

s-ar fi re�ntors la lucru
c�t mai repede posibil,

asambl�nd torpile nucleare
�i �nc�rc�ndu-le �n submarine.

Dar de aceast� dat�
nu este un exerci�iu.

Acestea erau represalii

�i intensificarea unui r�zboi nuclear global.

Principalul rival al Balaclava
era Flota a 6-a american�.

Din 1967, Flota a 6-a
a sta�ionat �n Italia,

preg�tit� s�-i combat� pe sovietici.

�nc� este una dintre
cele mai formidabile flote din lume,

cu 40 nave de lupt�, 175 aeronave
�i un efectiv de 21.000 de persoane.

Dac� sovieticii doreau s� combat�
puternica Flot� a 6-a,

aceast� baz� subteran�
trebuia s� func�ioneze,

chiar �i �n timpul unui r�zboi nuclear.

C�nd ar fi izbucnit
al Treilea R�zboi Mondial,

submarinele sovietice, �nc�rcate
cu bombe nucleare,

ar fi trebuit s� fie trimise �n exterior
prin intermediul acestui canal.

Principalul canal are 536 de metri lungime,

av�nd o intrare �n port

�i alta �n Marea Neagr�.

Executarea misiunilor constante
�n timpul luptei,

ar fi provocat uzuri incredibile
submarinelor sovietice,

a�a c� la �ntoarcere,
acestea ar fi intrat prin golful Balaclava

�i ar fi fost tractate
spre docul uscat unde erau reparate.

Deci, m� aflu aici, l�ng�
un submarin sovietic imens,

�n docul uscat,
iar mecanismele de sprijin

le v�d prin ap� c� sunt �nc� acolo,
scufundate.

�n jur, mi�un� o echip� de oameni

f�c�nd servicii de �ntre�inere,
m�nuind aparate de sudur� etc.

Cu r�zboiul nuclear dezl�n�uit
deasupra bazei,

aceast� grot� pustie ar fi fost ticsit�
cu echipe de muncitori

care reparau submarinele,

�n timp ce ofi�erii le-ar fi �nc�rcat
cu arme nucleare, nonstop.

De-a lungul R�zboiului Rece,

numeroase misiuni secrete
au fost alimentate din acest canal.

De-a lungul anilor,
acest loc a fost activ tot timpul.

Da, a func�ionat tot timpul.

Orice submarin care avea nevoie
de ceva, venea aici.

Canalul principal era �n form� de "U".
Submarinele intrau pe la sud,

�n�untru li se f�ceau repara�ii, apoi ie�eau
f�r� s� fie nevoite s� �ntoarc�.

Marea Neagr�, nu?
Ia prive�te!

Am �n�eles! Deci, toat�
chestia asta, �ntregul canal

se �ntinde pe sub munte �i iese pe aici,

tot drumul �sta, p�n� la mare.

- Da.
- Am �n�eles.

La intr�rile �n ambele canale

se afl� imense ie�iri la mare
�i u�i blindate,

un am�nunt esen�ial al acestui complex
subteran extraordinar,

av�nd �n vedere teama
unui holocaust nuclear

care ar fi putut fi declan�at
de oricare dintre submarinele

care p�r�seau aceast� baz�.

Cele dou� intr�ri protejeaz� canalul
principal din ambele p�r�i de furtuni,

ori de o explozie nuclear�.

Odat� ce submarinele erau �nc�rcate
cu torpilele lor letale,

u�ile blindate se deschideau �i acestea
�i continuau drumul spre mare,

preg�tite s� loveasc� �intele inamice.

Este o imagine deprimant� a r�zboiului
nuclear care a fost evitat la limit�,

dar amenin�area n-a disp�rut �n �ntregime.

�n prezent, un singur submarin
nuclear american

transport� 192 de focoase nucleare

capabile s� ucid� 50 de milioane de oameni,

o treime din popula�ia Rusiei.

Exist� 18 astfel de submarine,
550 rachete balistice intercontinentale

chiar �i �n bunc�re din vestul SUA.

Deci, o lu�m pe aici.

De aici, submarinele ruse�ti

se aprovizionau,
se realimentau,

navigau prin acest canal,

ie�eau pe acolo

�i ajungeau direct �n Marea Neagr�.

Patrulau oceanele cu armele lor letale.

�nc� exist� submarine nucleare
ruse�ti sau americane,

care au nevoie de �ntre�inere
pe undeva, prin lume.

Acest loc a fost �inut �n secret
din 1963 p�n� �n 1995.

Mai exist� locuri ultrasecrete
�i �n alt� parte, chiar �n prezent.

Submarinele �nc� exist�,

sunt reparate
�i sunt aprovizionate cu arme.

Exist� un alt loc, exact ca acesta,

pe undeva, prin lume.

Urmeaz�:

C�nd amenin�area r�zboiului nuclear
�nv�luia �ntreaga lume,

elita sovietic� a construit o fort�rea��
impenetrabil� �n subteran.

Nu e u�or de explorat.
Peste tot sunt g�uri,

pe unde po�i c�dea de la nivelul 5,
p�n� jos, la primul nivel.

O, da!

�n ce fel ni�te cadavre misterioase
dintr-o m�n�stire din Kiev sfideaz� �tiin�a?

Accesa�i history.com

pentru seria
"Subterane dezv�luite".

P�n� la sf�r�itul anilor '70,
America �i Uniunea Sovietic�

st�teau pe un morman
de focoase nucleare,

peste 50.000.

�n timp ce cele dou� superputeri
�ncercau s� negocieze

o modalitate de �ntoarcere
de pe calea distrugerii,

ambele se preg�teau
pentru ce era mai r�u.

Pe m�sur� ce bombele
deveneau mai mari,

iar tehnologia f�cea un salt
�n Era Spa�ial�,

posibilitatea unui r�zboi nuclear global

at�rna deasupra lumii,
ca un nor �ntunecat.

Sovieticii au dezvoltat ICBM,
rachete balistice intercontinentale,

care puteau atinge ��rmurile americane,
puteau spulbera ora�ul New York,

iar ei �tiau c� �i Statele Unite
putea face acela�i lucru.

Tehnologia nu se limita
doar la trimiterea rachetelor �n aer.

Noile ma�in�rii de forat �i de minerit

au f�cut posibil� construirea
unor baze militare masive, �n ad�nc.

La mii de kilometri distan��,

Armata Statelor Unite
a construit bunc�re ultrasecrete

din care se putea
purta un r�zboi din subteran.

La 35 km distan�� de Sevastopol,

Marina Sovietic� avea propriul
cartier ultrasecret,

�n ad�ncurile acestei cl�diri
aflate �n paragin�.

La �nceputul anilor '70, sovieticii
au construit aceast� cl�dire

chiar deasupra Cartierului general al Marinei.

Dac� privi�i mai de aproape
aceast� construc�ie,

ve�i vedea c� a fost f�cut�
s� arate

ca un bloc de locuin�e,
ca �i cum aici ar locui oameni.

Au mers at�t de departe,
�nc�t au pictat ferestre,

dar chestia este c� aceast� cl�dire
este de fa�ad�.

A fost pus� aici, doar ca s� ascund�
ce se afla dedesubt,

pentru c�, �ntr-adev�r, este intrarea
�ntr-o baz� militar� secret�

�i un ad�post antiatomic.

Nume de cod: Obiectul 221.

Aici era�i!

M-am re�nt�lnit cu Eduard �i Marina,

care m� vor conduce prin acest imens
�i periculos e�afodaj.

- Deci, acesta este Obiectul 221.
- Da, da.

- Intrarea e aici?
- Da.

C�t de departe vom p�trunde �n munte,
c�t de lung este acest tunel?

- Are cam 1,5 km.
- 1,5 km dedesubt.

Obiectul 221 ar fi g�zduit 70.000 de ofi�eri
ai Flotei M�rii Negre

�i membrii de elit� ai Partidului Comunist,
�n cazul unui atac nuclear.

Aceast� loca�ie fusese aleas�

pentru c� se afla la jum�tatea drumului
dintre Sevastopol,

principala baz� a Flotei M�rii Negre,

�i re�edin�a de var� a guvernului sovietic.

Obiectul 221 a fost proiectat
ca un proiect postapocaliptic de locuin�e.

Dou� cl�diri cu 5 etaje conectate
de o cl�dire cu patru etaje,

toate afl�ndu-se la mai mult
de 180 de metri sub p�m�nt.

Cl�dirile au fost construite
din beton armat cu o�el

�i fiecare suprafa�� a fost acoperit�
cu pl�ci de metal.

�nveli�ul din metal ar fi trebuit
s� ofere o rezisten�� suplimentar�

�i s� blocheze impulsurile electromagnetice
de la explozia nuclear�

care ar fi putut distruge electronicele
din interior.

Construc�iile acoper�
peste 23.200 de metri p�tra�i,

de trei ori mai mult suprafa�a
Empire State Building.

�n regul�. Uite aici ni�te pietre.

Prin asta s�pau
ca s� poat� construi acest ad�post.

Nici m�car nu puteau s�pa.

Singurul mod �n care puteau avansa
era s� dinamiteze.

�n�eleg. Aici este locul
unde ar fi pus dinamita.

Da.

Oficialii sovietici au �nfiin�at �n apropiere
o exploatare minier� fals�,

ca acoperire pentru zgomotul exploziilor

�i a tonelor de moloz evacuate.

�n cazul unui atac nuclear,

personalit��ile importante sovietice
s-ar fi deplasat �n grab� prin acest tunel

boltit pentru a diminua unda de �oc
a unei explozii nucleare.

Apoi, s-ar fi �ndreptat spre aceste u�i.

Privi�i toate aceste intr�ri, aceste u�i.

Pe aici se intr�.

Ce �nc�pere uria��.

Da. De fapt, nu este
singura �nc�pere mare.

Aici erau o mul�ime de �nc�peri diferite.

Aceast� �nc�pere era �mp�r�it�
�n c�teva sec�iuni,

dar �n 1992, un gangster rus
a cump�rat �ntregul complex

pentru numai 5000 de dolari

�i a f�cut o avere dezmembr�ndu-l.

Se vede cum au scos metalul.

C�nd ace�ti jefuitori au venit aici,
Mafia, �n principal,

au t�iat �i au scos tot fierul
din pere�i pentru fier vechi.

Jefuitorii au transformat 18 ani de munc�

�ntr-o ruin�, practic peste noapte,

dar cu numai 30 de ani �n urm�,

era locul perfect pentru a supravie�ui
sf�r�itului lumii.

Era inclus un rezervor de ap�,

un tunel de aerisire de 180 de metri,
o anten� radio imens�

�i chiar �i o sal� de cinema
cu 500 de locuri.

Proiectau filmele de aici.

Chiar dac� acum locul �sta arat�
ca o nav� de lupt� ruginit�,

de fapt, cu nici 20 de ani �n urm�,

aici era o unitate de comunica�ii ultramodern�.

Cei mai importan�i oficiali ai partidului

�i ofi�eri de armat� afla�i aici

trebuiau s� r�m�n� �n leg�tur�
cu lumea din afar�.

Tot echipamentul modern a disp�rut,

c�t �i majoritatea podelelor,
pere�ilor �i sc�rilor.

Chiar dac� structura de baz� este stabil�,
este un loc periculos de explorat.

Ia privi�i asta!
Se poate vedea tot locul.

Singura modalitate de a ajunge
la nivelul superior

a fost s� ne c���r�m pe peretele distrus.

Este riscant, a�a c� ne-am c���rat pe r�nd.

Urm�torul, te rog. Po�i s� urci.

El o ia �nainte pentru c� locul �sta,
nu e u�or de explorat.

Peste tot exist� g�uri
prin care po�i c�dea de aici,

de la nivelul 5,
p�n� jos, la primul nivel.

Nu ai supravie�ui.

Obiectul 221 a fost construit
s� reziste unui atac nuclear,

dar n-a putut supravie�ui
sf�r�itului R�zboiului Rece.

�n 1991, Uniunea Sovietic� s-a dizolvat.

Un an mai t�rziu, acest loc a devenit
un depozit de fier vechi pentru gangsterii ru�i.

Deci, tot efortul depus �n acest loc,

a fost, din fericire, inutil.

�nv�luite �n secret,

nenum�rate baze subterane,
asemenea Obiectului 221,

au fost construite �n Uniunea Sovietic�.

Cortina de Fier a fost ridicat�,

dezv�luind realitatea terifiant�

a c�t de aproape am fost
de anihilarea nuclear�.

Baze sovietice dezafectate,
cum este aceasta,

pot p�rea ni�te relicve
ale R�zboiului Rece,

dar �i �n prezent, at�t Statele Unite,
c�t �i Rusia, au un vast arsenal nuclear

capabil de a distruge �ntreaga omenire,
�n doar c�teva ore.

Subteranele care au fost abandonate
la sf�r�itul R�zboiului Rece,

din nou, ar putea juca
un rol �ngrozitor,

�n viitorul nostru.

Traducere �i adaptare dup� sonor:
niki �i alex_wishmaster