Original subtitles

VINOVAT E VALETUL

Traducerea şi adaptarea: Lemnaru Florin

Nu ştii?

Ştii că e un contract pentru că eu să fiu omorât.

Ştii că o să se întâmple mâine.

Ştii că vine de la Londra. Ştii toate aceste lucruri.

Dar nu şi numele lui.

Spune-mi numele!

Nu ştie.

Trebuie să fim în alertă. Ţineţi ochii larg deschişi.

Puneţi mâna pe rahatul ăla înainte să ajungă la mine.

"Bun venit la bordul cursei 122 pe ruta Londra-Venetia".

"Dacă dintr-un anume motiv rezerva de aer se termină, oxigenul..."

- Nu-ţi place să zbori? - Nu.

Citeşte ceva. E cel mai bun lucru.

Dar aia nu e importantă?

Când o să plonjezi înspre Alpi cu 800 km/h,

chiar crezi că o să-ţi mai aminteşti de asta?

- Cumperi proprietăţi? - Da.

De fapt, şeful meu. Eu doar supervizez vânzarea.

Păi, să sperăm că o să ajungem, nu?

Domnişoară, la telefon!

Alo, Caroline Wright la telefon.

Bună ziua, d-ra Caroline, un telefon de la d-l Marco pentru dvs.

- Bună, Carolina. - Domnule Marco.

- E gata treaba? - Termină acum.

Au reuşit să ascundă tot?

Da, arată bine. La suprafaţă.

Ai găsit vreun fraier până acum?

D-l Orton din Anglia. O să vină mâine-dimineata.

30% sunt ai tăi dacă o vinzi până miercuri.

- Poftim? - M-ai auzit bine.

30% e comisionul pentru tine.

Dacă vând acest loc până miercuri cu bani gheaţă,

îmi veţi tripla comisionul?

Nu putem vinde ruina aia cu mai mult de 60.000 de lire.

Crezi că reuşeşti s-o faci?

Sunt sigură că pot.

Ai mai tras pe sfoară oameni şi înainte. Poţi s-o faci din nou, nu?

Englezul va cumpăra orice!

Da.

Asta se pare că este. Un club pentru sufletele singure şi de modă veche.

E ceva de calitate. Ai asigurat zborul cu avionul, bonuri de masă,

cazare cinci nopţi la Veneţia la hotelul "Gabrielli".

Şi ei te arunca în braţele unei femei.

Bineînţeles, habar n-ai cine e ea. Chestie de noroc chior.

- Şi pentru ea de asemenea. - Mai doriţi, d-le?

Unul mare, dragă.

Da, minunat. Totul e aranjat prin computer, să ştii.

Agenţia "Medi-Date" se numeşte, dacă te interesează.

Am ajuns. "The Metropole".

Asta este. Mulţumesc.

Poftiţi, d-le Horton.

- Sper să vă placă Veneţia. - Sunt sigur că aşa va fi.

Aşteptaţi.

- Camera? - 235.

Am o rezervare.

Îmi puteţi spune numele dvs?

Orton. Melvyn Orton.

Oh...

S-a întâmplat ceva?

Doar că tocmai i-am urât bun venit unui alt domn.

Un alt domn Orton.

Oh, e vorba de Horton cu "H". Eu sunt doar Orton.

Oh, da, înţeleg.

Nici o problemă, atunci.

Altă comandă? Scuză-mă, dar sunt deja ocupat.

- Domnule Orton! Orton! - Horton.

Eu sunt.

Eu... plic la dvs.

Pardon?

Eu... plic... la dvs.

- Oh, am un plic. - Da, plic.

- Mulţumesc foarte mult. - Mulţumesc foarte... "drăguţ".

D-ra Right, deci?

Bună seara. Cum vă pot ajuta?

Trebuie să livrez asta personal lui Mike Lawton.

În ce cameră stă?

- Michael Horton. - Mike Lawton, da.

Numai puţin.

Michael Horton.

Camera 310.

Alo, sunteţi agenţia "Veni Villas"?

Da, domnule.

Bun. Biroul dvs trebuia să-mi trimită aici

la hotel nişte detalii cu privire la o proprietate.

La hotelul Gabrielli. Camera 310.

- Ah, da! Sunteţi d-l Orton? - Da, eu sunt.

Sunt pe drum către dvs, domnule.

Minunat. Vă mulţumesc foarte mult.

Ar fi trebuit să primesc un plic în camera mea. N-a sosit până acum.

- E foarte important. - Da, d-le. Pe ce nume?

Mike Lawton.

- Michael Horton. - Mike Lawton, da.

- Michael Orton? - Da.

Cu plăcere.

Agenţia "Medi-Date".

Îmi place.

O femeie.

Bună, Ruby, sunt Melvyn. Cu biroul d-lui Marshall, te rog.

Melvyn şi mai cum?

- Melvyn Orton. - Poftim?

- Orton. - Să văd dacă e liber.

- Marshall la telefon. - D-le Marshall, sunt Melvyn.

- Melvyn şi mai cum? - Orton.

- Sunt în Veneţia. - Ah, exact. Cum e?

E absolut frumos afară. E cald dar nu prea tare.

Vila, idiotule, cum e vila?

De-abia am ajuns şi încă n-am ajuns s-o văd, dar am câteva indicii.

Pentru Dumnezeu, am o groază de bani de transferat în următoarele două zile.

Aşa că încetează să te mai prosteşti cu răsfoitul pozelor.

Uită-te la ea. Şi vreau noutăţi, dar nu despre starea vremii.

Sună-mă când vei avea noutăţi despre ea şi nu înainte. Sunt ocupat.

Te avertizez, asta e ultima ta şansă de a face ceva corect.

Aşa că fă-o, sau s-a zis cu tine.

Mulţumesc, d-le.

Oh, aici erai.

Unde e Domino?

Oh! Doamne...

Dumnezeule.

- Bună ziua. D-l Orton? - O caut pe d-ra Caroline Wright.

Da, eu sunt Caroline Wright.

Vin imediat jos.

Nu mi-am imaginat că vă aflaţi pe o insulă.

Da, e singura deficienta dar...

Vreau să spun că e o deficientă plăcută.

Soluţia e să ai propria ta barca.

E şi visul meu. Să am propria mea barcă rapidă.

Sunteţi... d-ra Caroline Wright.

Da.

- De la agenţie? - Da.

Nu mă aşteptam să fiţi atât de...

Tânără.

Vă mulţumesc, d-le Orton, dar asta nu înseamnă că mă face mai puţin capabilă.

Nu, nu mă îndoiesc.

- Şi numele e Horton, cu "H". - Oh, scuze.

Deci, asta e grădină.

Şi după cum vedeţi, e o privelişte minunată, nu-i aşa?

Preferaţi să începem înăuntru?

În regulă, Melvyn, asta e ultima ta şansă.

Fă-o cum trebuie.

Sosit la timp.

Sau poate ar trebui să spun... mort la timp.

Haide. Ce faci? Nu te înmuia acum.

Unu, doi, trei.

Pull.

Unu...

Doi...

Trei...

Ah... nu e de vânzare?

Eşti aproape amuzant. Ştiai asta?

Foarte amuzant.

Să vând casa.

Mai spune-mi o dată despre vânzarea casei, rahatule,

şi o să-ţi jupoi fata asta, ai înţeles?

Da, da, da.

Dacă dintr-un anume motiv ciudat, vrei să-ţi păstrezi fată aşa cum e,

să mă anunţi.

Cine te-a trimis?

- Domnul Marshall. - Marshall?

Cine-i Marshall?

E director executiv la firma de conturi "Marshall, Hall & Thompson".

Rahatul ăsta de Marshall... De ce mă vrea mort?

Mort? Nu cred că vrea asta. Sunt sigur că nu vrea asta.

- Vrea doar... - Vrea doar ce?

Să cumpere o casă.

Ştiţi, e ciudat. Agenţia m-a cazat la un hotel.

Da, ştiu. Dar e în regulă, nu?

Da, e grozav, dar aş fi preferat să fi fost într-un loc ca asta.

Păi, să sperăm că veţi fi, d-le Horton.

Te rog, spune-mi Maurice.

În regulă... Maurice.

Să mergem sus?

Pe aici.

Da...

Unu...

Doi...

Patru...

Ce se întâmpla?

Deci...

- Îţi place ce vezi? - Da. Foarte mult.

Bănuiesc că ar trebui să intrăm în... miezul problemei.

- Dumnezeule. - Poftim?

Păi, vreau să spun... nu crezi că e cam devreme să discutăm despre asta?

De-abia ne-am cunoscut. Vreau să spun...

Nu vreau să crezi că sunt vreun biet bătrân demodat.

Doar că...

Bănuiesc că tinerii fac lucrurile diferit.

Îmi cer scuze, n-am vrut să te grăbesc.

Dar, la urma urmei, pentru asta suntem aici.

Nu-i aşa?

Da, da. Bineînţeles.

Bineînţeles.

Da, doar că mă gândeam că am putea totuşi să... nu ştiu...

... să servim masa undeva, sau ceva de genul ăsta.

Pentru început.

Să nivelăm drumul, să spargem gheaţă. Să bem ceva.

Uitaţi ce e, evident se pare că e o teribilă greşeală.

Şi nu-mi pot permite o greşeală. Mi-a spus că asta e ultima mea şansă.

- Cine ţi-a spus asta? - Domnul Marshall.

"Uite-ţi biletul de avion", mi-a zis.

"Du-te la Veneţia, studiază vila şi cumpăr-o.

Dă-o în bară şi eşti terminat".

Nenorocitul ăla de domn Marshall al tău, nu există.

Ba da, exista! E director la o firmă de conturi.

Dacă există, atunci înseamnă că îl poţi suna, nu?

Da, dar e foarte ocupat. Nu-i place să-l sun.

Unu, doi, trei.

Pasionat de grădinărit?

Pot să mă aşez alături de tine?

Trebuie să recunosc, cu un pic de reţinere poţi să ai succes. Patricia Fulford.

"Din Huddersfield. Pasiuni: Mickey Spillane şi mâncarea.

Caut bărbat iubitor de distracţie similară".

Eşti în regulă?

Eşti timid?

Teribil de timid.

Am văzut că m-ai urmărit toată ziua, încercând să-ţi iei inima în dinţi.

Deci, iată-mă, sunt a ta.

Nu scria în dosarul tău că eşti timid. Ori muzician.

Şi vânător şi cuceritor, aş putea spune.

Uite ce e.

Ţi-ar fi mai uşor dacă am face o plimbare împreuna?

Cei mai mulţi clienţi nu s-ar deranja cu astfel de lucruri.

- Clienţi. - Trec direct la acţiune.

Ăsta se pare că e modul în care se procedează în zilele noastre.

Unii dintre ei vor s-o facă prin telefon. E incredibil.

Dar asta e o lume nouă pentru dumneata.

Se pare că nu eşti o novice la acest... joc.

Eu? Nu, fac asta de ani de zile.

- Oh, nu-i aşa că e frumos? - Să intrăm aici.

- Aici o s-o facem. - Da.

Ce anume?

În ce domeniu lucrezi?

Sunt manager de bancă.

- Eşti căsătorit? - Nu, absolut nu.

- Nu mi-ai văzut dosarul? - Dosarul?

- Sunt văduv. - Îmi pare rău.

Nu, nu. S-a întâmplat demult.

Rosemary a fost o soţie foarte bună. O tragedie, într-adevăr.

Într-o tabără în Tara Galilor.

Conducea un grup de cercetaşe.

Într-o noapte, a ieşit din cort pentru necesităţi.

S-a împiedicat de o sfoară. Şi un ţăruş de cort...

Oh, Dumnezeule!

Totuşi, cred cu tărie, că dacă s-ar uita acum la noi...

... n-ar avea nimic împotriva.

Înţelegi tu...

Genul ăsta de treabă.

Oh, ce drăguţ...

Păcat că nu e aici să se bucure împreuna cu dumneata.

Da.

- Marshall la telefon. - Domnule, sunt Melvyn.

Melvyn şi mai cum?

Orton, domnule.

Sunt în Veneţia, pentru vila aceea, d-le.

Ah, tu erai. Cum arată?

Încă n-am reuşit s-o văd, d-le.

V-am sunat să vă spun că totul e sub control.

Iisuse, Orton, eşti idiot. Vrei să fii concediat, sau ce?

Ţi-am spus să te uiţi la chestia aia şi să mă suni când ai văzut-o şi nu înainte.

Sunt ocupat, Orton, iar tu eşti o adevărată pacoste.

Vedeţi, mă cunoaşte.

Eşti un vierme.

Poftim?

Stai şi accepţi aşa un rahat?

- Păi, e şeful meu. - Te-a insultat.

Şi stai aşa?

Dacă cineva mă insultă, ar fi trebuit să-i distrug genunchii.

Păi, eu n-am...

... capacităţile dvs.

Nu ai curaj.

Viaţa nu merita trăită dacă trăieşti ca un vierme.

Nu sunt... nu sunt un vierme. Vorbesc serios.

O iei cu tine peste tot?

Cam aşa ceva.

- Mi-ar place să te aud cântând cândva. - O să cânt acum.

- Ai vreo preferinţă? - Oh, Doamne!

Ştiu şi eu. Ce spui de "Strangers În The Night"?

Sau "Feelings".

Oh, Dumnezeule!

Ştii pentru ce sunt astea?

Cum le spui în engleză?

Testicule, testicule... testicule...

Nu sunt asasin.

Aşteptaţi, aţi făcut o greşeală pe undeva...

Staţi, staţi, staţi! Asta e!

Horton! E un anume domn Horton la hotelul meu!

- Şi tu cum te numeşti? - Orton. Orton. Fără "H".

Vei fi Orton fără "biluţe" dacă mă minţi. Ştii asta, nu?

Ei bine, au exagerat de data asta.

Cu găsirea partenerului perfect. Şi eu cu ce m-am ales?

Cu Charles Bronson.

- Agenţia "Medi-Date". Ce au în cap? - Agenţia "Medi-Date" exista?

- Bineînţeles că există. - O greşeală.

Bineînţeles că e o greşeală! Doar eşti înarmat, Maurice.

Maurice?

Asta e "opera" mea.

Ar trebui să-i vezi albumul. Desigur, exista şanse să apari şi tu în el.

E groaznic. Să mergem.

Frumos, nu-i aşa?

Deosebit de frumos.

Da.

Ce faci?

Tu singură ai zis că vrei să duci lucrurile mai departe.

- Da, dar... - Da, ai dreptate. Greşeala mea.

Doar că am devenit nerăbdător.

Da, totul e aşa de...

Aşa de frumos. Veneţia. Marele Canal. Gâtul tău.

Iisuse Cristoase! Vreau să cobor, ai înţeles?

Chiar aici. Repede.

În regulă, la ce hotel stai?

Ah...

Ăla de acolo.

Gianni, Rossi! Scoteţi-l de acolo.

Caroline, ce e cu tine?

Acum un minut vroiai să facem "afacerea".

Bineînţeles că vreau! Primesc comision triplu.

Asta e ultima ta şansă. Vrei s-o faci?

Păi, da, evident.

- O să plăteşti cu bani gheaţă? - Să plătesc?

Nu poţi s-o ai decât dacă plăteşti cu bani gheaţă.

Niciodată n-a trebuit să...

În regulă, dar ar fi bine să fie o partidă

de călăreala cu adevărat specială dacă vrei să...

"Călăreală"?

Ia stai puţin.

Ce vrei să spui e că, plăteşti cu bani gheaţă doar dacă...

dacă fac sex cu tine?

Da.

Desfrânarea ta mă face să vomit!

E acolo jos!

Trebuie s-o fi luat pe aici.

E în regulă, pe bune.

Acum că am lămurit orice confuzie iar tu nu eşti Maurice,

pot să-mi văd singură de treabă.

Taci din gură!

Tu ai primit informaţiile lui, iar tu pe ale lui.

Dacă îl văd mai târziu, o să i le transmit.

- Dacă nu taci, o să te fac eu să taci. - M-am gândit eu că o să spui asta.

Aş dori să achit pentru cazare.

Dar aveţi rezervare pentru o săptămână. Sunteţi sigur?

100% sigur. Vrei să-mi dai nota de plată, te rog?

Mulţumesc. Nu sunt sigur că o să mai revin aici...

- Da, domnule? - Aş vrea o cameră, te rog.

- Sunteţi sigur, d-le? - 100% sigur.

Bună fată.

Ăsta da spirit.

E strict pentru afacere, bine?

Iată-l aici. Domnul Orton e aici.

- În sfârşit, mulţumesc. - Cu plăcere.

Iată-l. Domnule Orton! Soţia dvs e aici.

- Acela nu este soţul meu. - Ba da, el este!

- Sunteţi d-l Orton, nu? - Mike Lawton!

Îl caut pe Horton. Maurice Horton.

E aici. Îi dau telefon.

Nu, du-mă la camera lui.

E o surpriză.

Barca rapidă! Barca rapidă!

Ce-ai spus?

Nimic.

Oh... continuă, tigrule.

Permiteţi?

Domnule Orton. Am o surpriză mare pentru dvs.

Pentru Dumnezeu, acela nu-i soţul meu.

E chiar aşa de dificil? Maurice Horton.

Mare neînţelegere.

Îmi pare rău, scuzaţi-ne.

- Scuze, băieţi. - El e. Maurice Horton.

Deci, cum fac? Te plătesc acum?

Doar nu cari atâţia bani cu tine, nu?

Cam despre ce sumă e vorba?

Cam cât crezi că merită?

E totul ceva nou pentru mine.

60?

80?

100?

În regulă, 100. 100.000 e suma exactă.

100.000? Nu, eu vorbeam de lire.

Păi, la fel şi eu. 100.000 de lire.

Poftim?

Eşti şi surd pe cât eşti de depravat?

Uită-te la gura mea. 100.000 de lire.

100.000 de lire pentru un pic de "huta-huta"?

Hor...

Hor...

Horto...

Hort... Horto...

Horton!

Ce naiba e "Medi-Date"?

Ce naiba e "Veni Villas"?

Hor... Hor...

Hor... Hor...

Horton.

Locuiesc în Anglia. De ce naiba aş vrea o vilă la Veneţia?

Uite ce e. Nu te-aş fi lăsat să mi-o tragi pentru nimic.

Mă tem că tocmai ai făcut-o, drăguţă.