Original subtitles

Aşteaptă. Aşteaptă.

Ştiu că n-ar trebui să râd de ghinionul unui animal, dar nu mă pot abţine.

Am unul mai bun. Uită-te la ăsta.

Revenim imediat.

- Să-l lăsăm să bea în pace. - Da, doar că nu bea.

Lasă să se topească gheaţa în scotch-ul meu.

- Are nevoie de altfel de ajutor. - Vrea doar să fie singur acum

- şi tu n-ai experienţă de a fi părăsit. - Stai aşa. Am fost părăsit de multe ori.

- Dar n-a fost vina mea. - Sunt chiar aici, vă aud.

Liniştiţi-vă. O să fiu bine.

Între mine şi Abby a fost ceva, numai că nu a mers.

Unde e Magnum ? I-am lăsat patru mesaje vocale.

Am renunţat şi l-am localizat.

Încă ?

Bună, Magnum.

- Nu uiţi ceva ? - Nu-mi spune că e ziua ta.

Întâlnirea ta de la hotel.

- Prietenul tău Russel a tot sunat. - Da, întâlnirea. Mă ocup de ea.

Ai întârziat 20 de minute.

Ştii ce se va întâmpla dacă continui să întârzii la întâlniri ?

- Da, vor fi mai scurte. - Reputaţia ta va avea de suferit.

Şi ca investigator...

- Thomas, asta e tot ce ai. - Bine.

- Simt că urmează o încurajare. - Două chestii.

În primul rând, nu-ţi place scotch-ul.

În al doilea rând...

cât timp îţi mai plângi de milă ?

Dacă ai fi avut inima frântă la propriu, ai fi mort.

Mulţumesc. Nu eşti bună la asta, nu ?

- A fost dur chiar şi pentru tine. - Se numeşte dragoste dură.

Bea cineva ăsta ?

Ce ?

Ştiu că tu crezi că-l ajuţi, dar nu are nevoie de dragoste dură.

Are dreptate.

Abby e prima femeie de după Hannah cu care-şi imagina un viitor.

Va suferi o vreme.

Thomas.

Poftim.

Asta e cheia principală.

Pentru următoarele 48 de ore eşti, oficial, detectivul hotelului.

- Sau dacă preferi „şeful pazei”. - Prefer „şeful pazei”.

Să-ţi arăt împrejurimile. Eşti un sfânt că faci asta.

Ce pot spune, Russ ?

Când ai renunţat la a fi investigator, mi-ai dat toţi clienţii,

întregul suport cu clienţi şi n-am uitat asta.

- Nu valora mult. - Ba da, m-a pus pe picioare.

Merg cu cortul cu nepoţii, deci s-ar putea să nu pot fi contactat.

Dar, aici e destul de linişte.

Ţi-am dat un apartament superb perfect pentru tine şi iubita ta.

Ţi-am rezervat un masaj pentru cupluri din partea casei.

Mulţumesc.

Aici va fi ca o adiere de vânt. Locul se conduce singur.

Se conduce singur.

„Faimoasele ultime cuvinte.”

Magnum, Investigator Privat Sezonul 2, Episodul 7 Omul din camera secretă

Traducerea şi adaptarea: daxlemon @ titrări.ro

Ia te uită-l.

Bună, Magnum.

- Ce faci aici ? - Pânvac.

Pânvac ?

Partenerul meu stă aici câteva zile şi sunt aproape în caz de nevoie.

- Chiar aşa ? - De ce altceva aş fi aici ?

- Pentru că-ţi faci griji pentru mine. - Poftim ?

Din cauza despărţirii. Vrei să fii sigură că sunt bine.

Nu te flata. Aveam nevoie de o pauză.

Scuze. Mă cheamă datoria. Stai să te ajut eu.

Mulţumesc mult.

- Eşti un înger. - Încerc.

Nu te-am mai văzut pe aici. Eşti nou ?

- Foarte nou. - Şi cu ce te ocupi ?

Sunt şeful pazei pentru o zi. Ţin locul unui prieten.

- De unde eşti ? - Din New York.

- Ai venit cu familia ? - Nu, sunt singură, dragule.

Soţul meu de 22 de ani m-a părăsit pentru instructoarea de pilates.

- Îmi pare rău. - Da, şi mie.

Era un instructor bun.

Cred că faci faţă destul de bine.

Ştiu, nu-i aşa ?

Ar trebui să fiu mai tristă, dar e greu să fii trist aici.

Mă simt plină de speranţă.

Eşti deschisă posibilităţii de a găsi poate...

Iubirea adevărată ?

Sigur că da.

Eu nu ştiu.

Dacă am învăţat ceva, frumosule,

e mai uşor să crezi în posibilitate decât să ai regrete.

- Îmi place asta. O să ţin minte. - Mulţumesc pentru asta.

Îţi fac cinste c-o băutură ?

Mi-ar plăcea, dar am de lucru...

o lăsăm pe altă dată ? Cum te cheamă ?

Angela.

Angela Hurst.

Angela Hurst. Încântat de cunoştinţă.

- O vacanţă plăcută în continuare. - Mulţumesc.

Şi dacă vrei băutura aia...

...sau altceva...

...ştii unde mă găseşti.

Ne mai vedem, Angela.

Dle Magnum, unde sunteţi ? Terminat.

- Verific subsolul. - A venit Five-O.

- Nu-ţi face griji, suntem în pauză. - N-am venit să prind pe cineva.

- Îi ţin locul lui Russell două zile. - Eu sunt Donnie.

Donnie. Acesta e Ryan.

- Cum merge treaba ? - Aia e iarbă ?

- E medicinală. - Bine.

- Sunt Red, recepţionerul şef. - Cum merge treaba ?

Red ştie totul despre toţi.

- Dacă vrei să ştii totul, Red e omul tău. - Spune-i povestea cu Obama.

Dle Magnum, veniţi în hol. Avem o problemă.

Îmi spui povestea altă dată, Red. Vin imediat.

Cineva mi-a furat portmoneul. Putea fi un hoţ profesionist.

Unde aţi stat ?

- Pe canapeaua aia ? - Da, şi ?

Aveţi buzunare mici.

Se contractă când staţi jos şi împing afară portmoneul.

Ce-are asta de-a face cu...?

Mulţumesc.

- A văzut cineva ce s-a întâmplat ? - Cred că a căzut.

Scuze.

Ce faci tu aici ?

- Ţin locul şefului pazei două zile. - Şi tu ?

- Pânvac ? - Presupus.

- Careva a văzut ce s-a întâmplat ? - Nu, nimeni nu a văzut.

O cheamă Angela Hurst. E din New York.

- Camera e acolo sus. - Se potriveşte cu traiectoria de la balcon.

- Pare un posibil suicid. - Mă îndoiesc.

Am cunoscut-o mai devreme. Nu părea deloc suicidară.

Dimpotrivă.

Crezi că o cunoşti după o conversaţie ?

Gordon, sunt investigator. Judec foarte bine oamenii.

Domnilor ? Cred că pot rezolva disputa.

Am găsit răni defensive indicând o luptă. A fost împinsă de la balcon de un agresor.

Cam ce spuneam eu.

Ai avut dreptate că e o omucidere, dar ai greşit identitatea victimei.

Nu o cheamă Angela Hurst, ci Georgia Preston.

E din Arizona, nu New York.

Georgia Preston.

- De ce s-ar da drept altcineva ? - Nu o cunoşteai aşa de bine.

- E bine să fii afară. - Am fost surprins când m-ai sunat.

Credeam că eşti eliberat condiţionat peste 18 luni.

Ai fi surprins cât te ajută o personalitate fermecătoare.

Nu, era aglomerat şi m-am comportat corespunzător şi am avut noroc.

Comportament corespunzător ?

Nu te bucuri să mă vezi ? Vrei să mă ia înapoi ?

Nu, sigur că mă bucur să te văd. Doar că sunt şocat.

Ce vrei să faci prima dată ? Ştiu un restaurant bun.

Nu, vreau să-ţi văd localul cumpărat. Du-mă acolo.

Dna Preston era jurnalist de investigaţii.

Conform editorului ei, lucra sub acoperire în diferite situaţii.

Dacă folosea un alias, la ceea ce lucra poate avea legătură cu hotelul.

Da, dar editorul ştia că Georgia încă căuta povestea.

Sau a găsit-o şi de aceea a murit.

Am verificat....

camera... Angelei... sau mai bine spus a Georgiei...

- Ce ai făcut ? - E-n regulă, i-am spus eu.

E un loc al crimei şi ălea sunt mănuşi ?

Ca şef de pază, asta e jurisdicţia mea

- Glumeşti, nu ? - Linişteşte-te.

- Nu am compromis nimic. - Ce ai găsit ?

Dovezi că a existat o luptă, că Georgia era fumătoare înrăită

şi cel mai interesant, am găsit asta.

- E un card SD, şi ? - L-am găsit in seiful camerei.

Nu crezi că e suspicios ?

Dacă e aşa important să fie închis, poate avea legătură cu crima.

Da.

Poftim. Cheia camerei.

Mulţumesc.

- Mănuşile. - Ţine-le.

Nu ştii cât de multe zile înăuntru mi-am dorit să fiu într-un loc ca ăsta.

Te-ai descurcat bine, puştiule.

Frumos.

- Lasă-mă o clipă. - Da.

- Eşti bine ? - Mă vindec de la o infecţie pulmonară.

Medicul închisorii a zis că trece în câteva zile.

Bine.

Super.

- E singurul lucru de pe cardul SD ? - Aşa se pare.

Sunt nişte imagini plictisitoare din aer. De ce ar interesa-o pe Georgia asta ?

Urmează-mă.

Da, eu am filmat.

Filmez cu drona cu oaspeţii fac surf, dar ea a vrut ceva diferit.

- A spus de ce ? - Ca amintire ? Nu ştiu.

A vrut o filmare detaliată a proprietăţii concentrată pe partea de est.

Ea stătea în partea de vest.

Nu văd ceea ce căuta Georgia aici.

Ne despărţim să acoperim o zonă mai mare.

De ce nu recunoşti ?

Ai venit pentru că-ţi faci griji pentru mine.

Bine, un pic.

Poftim.

Recunoşti că-ţi pasă de mine. Sunt impresionat.

- Nu lăsa să ţi se urce la cap. - Nu-ţi fă griji. Sunt bine.

Da ? Rick şi TC nu cred asta.

În ultima mea relaţie, ea a minţit în legătură cu totul.

Dacă pot trece peste asta, voi fi bine.

Ce este ?

Ai zis că Georgia era fumătoare înrăită ?

Sunt aceeaşi marcă ca cele din cameră. Cred că a stat pe aici.

Oare ce pândea ?

- E artificială. - E ciudat.

- Această insulă e bogată în plante. - De ce să foloseşti unele artificiale ?

- Ce e aia ? - Nu ştiu, dar nu e pe hartă.

Sunteţi de la întreţinere ?

- Paza hotelului şi poliţie. - Cum te cheamă ?

Art.

Numele de familie, Art ?

- Friedland. - Putem intra ?

De ce ? Eu...

- Mulţumesc, Art. - Ce ?

Haide acum.

Parcă nu ştia nimeni de acest bungalow !

- De când eşti aici ? - Nu ştiu.

De o oră. De ce ?

Ia loc, te rog.

Dacă pe Georgia o interesa camera asta şi acum e moartă trebuie să fie o legătură.

Şi dacă prietenul nostru s-a cazat, puţin probabil s-o intereseze el.

Poate îl căuta pe cel care a stat înaintea acestui tip.

O, Doamne !

Apropie-ţi picioarele, te rog ! Pare fereastra unei măcelării.

Scuze.

Cât o să staţi aici ?

Haideţi, am o gagică care vine aici.

Stai liniştit. O să aruncăm o privire.

Bine.

Mergem ?

- Ce e cu prosoapele din toaletă ? - Am tras apa şi s-a întâmplat ce vezi.

Cuiva i-a curs sânge din nas.

- Ce faci ? - Fac o lumină neagră.

- Bine. De ce ? - Îţi arăt.

- E cam mult sânge. - Da.

Înseamnă că avem două crime în hotel.

La ce ne gândim ? Georgia află de camera secretă

vrea să facă o investigaţie şi începe să stea la pândă

şi ajunge în apropierea unei crime ?

Ucigaşul o vede plecând sau venind.

Ştie că-l poate identifica şi trebuie să scape de ea,

persoana care-l plasează la locul crimei.

- Cine a fost în cameră înaintea lui Art ? - Un tip pe nume Frank Smith, un alias.

- Vreo idee cine a fost cu adevărat ? - Cred că ştiu pe cineva care ştie.

- Da, ştiu de camera secretă. - Şi ?

Majoritatea hotelurilor luxoase au camere secrete

pentru clienţii speciali care nu vor să fie văzuţi.

Dar a noastră are o istorie. Elvis a stat acolo în '57,

Ol' Blue Eyes a venit să scrie cântece. Au fost şi vreo doi preşedinţi.

Dar cel care a fost ultimul ? Frank Smith. L-ai cunoscut ?

- Da, puţin. - Şi cum arăta ?

175 cm, asiatic, păr negru. Nu prea lăsa bacşiş.

- Despre ce e vorba ? - Nu-ţi fă tu griji pentru asta.

- L-ai ajutat la bagaje ? - Da, avea gips la mână,

- nu se descurca singur. - Ce maşină avea ?

Nu-mi amintesc.

- Cu valet sau a parcat-o singur ? - Cu valet că le-a spus s-o cureţe.

Bine, mulţumesc.

Valetul nu-l descrie mai bine ca Red pe Frank Smith,

dar după ce au spălat şi curăţat maşina

i-au dat cheile înapoi. Şi de azi dimineaţă, maşina e încă în parcare.

Frank Smith a dispărut, dar maşina lui e aici ?

- Aşa e. - Dle Magnum ? Vă căutam.

- N-aţi venit la masaj. - Scuze pentru asta.

Nicio problemă, dle.

Dv şi dna Miller vreţi să reprogramaţi ?

- Eu... - Nu, n-avem nevoie de masaj.

- Sigur ? E destul de romantic. - Da.

- După aceea şampanie din partea casei... - Nu, mulţumesc.

- Să ne spuneţi dacă vă răzgândiţi. - Nu o să mă răzgândesc.

Daţi-l unor proaspăt căsătoriţi sau...

Mulţumesc.

Abby s-a despărţit de el.

Maşina aparţine unei firme de construcţii de pe continent.

O să verifice oamenii mei.

- Pete de apă. - Şi ?

Valetul a spus că maşina a fost spălată şi curăţată deja.

A fost condusă după ce a fost curăţată.

Poate Frank Smith a ucis pe cineva şi a folosit-o să scape de cadavru.

Dar de ce a adus maşina înapoi ? Eu cred că Frank e victima.

Trebuie să vedem pe unde a fost maşina să obţinem informaţii.

Sau să-l identificăm pe misteriosul Frank Smith.

Ai găsit ceva ?

E asfalt proaspăt.

A plouat mult săptămâna trecută în Pali.

Ploaia multă vine cu...

- Alunecări de pământ. - Ce strică drumul ce trebuie reparat.

Cu asfalt proaspăt.

Mă uit după drumuri reparate în ultimele două zile în Pali.

Da, dle. Mulţumesc.

- Cu cine ai vorbit ? - Cu ofiţerul de eliberare condiţionată.

Mi-a găsit un loc de locuit.

Ce tot vorbeşti acolo ? O să stai cu mine.

- E-n regulă, dar m-a rezolvat. - Ice, haide, eşti familia mea.

Stai cu mine, fără discuţie.

Mă întorc imediat.

Mulţumesc că ai venit.

Poate mă gândesc prea mult, dar pe unchiul meu l-am mai văzut scuipând aşa mult sânge.

Aveam nouă ani.

Familia n-a vorbit despre asta şi într-o zi nu a mai venit.

- Îl verific pentru celule canceroase. - Mulţumesc.

- Sigur nu vrei să-l întrebi ? - Aşa putea.

Dar nu cred că mi-ar spune adevărul. Mulţumesc.

Am auzit de tine şi Abby. Despărţirile sunt grele.

- Şi eu am trecut prin asta. - Mulţumesc, dar sunt bine.

Asta am zis şi eu când m-am despărţit de soţie.

- Dar n-am fost. - Da.

Noi abia începeam să ne cunoaştem. Situaţia e un pic diferită.

- Dacă spui tu. - Am găsit urme de cauciucuri.

Staţi. Uitaţi-vă la acolo.

Sunt urme de mărimea roţilor unui troler.

Să vedem unde duc.

Staţi aici.

- Ştii că nu facem asta, nu ? - Dar ai un zece pentru efort.

- Se potriveşte cu descrierea. - Inclusiv cu gipsul de pe mână.

Numele victimei e Johnny Chen.

Are cazier. Mai mult agresiune şi spargeri.

Dar ce e interesant e că are legătură cu Tony Zhao.

Unul din şefii crimei organizate din Oahu.

- Poate fi o lovitură a mafiei ? - Poate.

- Merg să vorbesc cu Zhao. - Vin cu tine.

Scuze. De data asta insist să stai pe loc.

- De ce ? - Pentru că vorbitul cu un suspect

nu intră în atribuţiile tale de detectiv de hotel.

Şi eu şi cu Zhao avem un trecut.

Dar cum ştiu că n-are rost să-ţi spun să nu faci nimic, sună-mă dacă găseşti ceva.

Gordie, simt că stabilim un ritm plăcut de lucru.

- N-aş spune asta. - O spun eu.

- Dacă o spui, nu înseamnă că e adevărat. - Dar pare adevărat, nu ?

Sunteţi copii de cinci ani ?

Ne vedem, Gordon.

Pe bune, dle det., facem asta de ani de zile.

N-ai suficiente dovezi să mă arestezi darămite să mă acuzi.

- Şi atunci de ce vorbesc cu tine ? - Det, vă aduc o cafea ?

Las-o baltă, Mia.

- Nu stă atât de mult cât să o bea. - Nu, mulţumesc, dnă Zhao.

Dacă vă răzgândiţi...

E frumos să fii căsătorit, nu ?

Dar stai, aşa e. Soţia ta te-a părăsit.

Unul din oamenii tăi e mort. Să ne concentrăm pe asta.

Unul din oamenii mei ?

Doar pentru că am avut câteva indiscreţii, nu înseamnă că ştiu pe toată lumea cu cazier.

- Asta e aproape de hărţuire. - Lasă prostiile.

Ştiu că Chen era omul tău.

L-am înregistrat vorbind cu tine.

De ce-ţi pasă că unul din oamenii mei e mort ?

Adevărul e că nu-mi pasă.

Dar altcineva a fost ucis în legătură cu asta şi crima aia vreau s-o rezolv.

Îţi spun asta o dată şi apoi fie pleci, fie te dau afară.

Nu ştiu cine l-a ucis pe Chen.

Cred că am terminat acum.

Pentru cine te-a părăsit soţia ?

Pentru un coleg de-al tău. Cred că te-a durut tare de tot.

Măcar ieşi la întâlniri ?

Un tip ca tine, civil ce câştigă undeva în jur de 50.000 pe an.

Eşti o adevărată partidă.

Ai uitat de lovitura mea de dreapta.

Eşti coşmarul unui şef. Inacceptabil. Total inacceptabil.

Voi la ce vă uitaţi ? Înapoi la lucru.

- Ce-a fost asta ? - Nu mai lucrez la caz.

- De ce ? - I-am tras un pumn lui Tony Zhao.

- Ce faceţi voi doi aici ? - L-am verificat pe Chen.

A folosit o cartelă pentru că în apelurile telefonice nu am găsit nimic.

Nicio surpriză.

Nu, dar am găsit ceva curios in contul mobil de plăţi.

Multe plăţi către Red, recepţionerul şef de la Royal Honua.

- Sume mari. - Ne-a minţit.

Îl cunoaşte pe Chen şi ştie mai multe decât lasă impresia.

E grozav, dar...

lt Camila va desemna un nou detectiv. Mi-a spus să stau deoparte.

Şi tu...

faci întotdeauna ce-ţi spun şefii ?

Da, pentru că aşa funcţionează lucrurile în lumea adulţilor

unde ai ipoteci, rate şi pensii alimentare de plătit.

- Ai şti asta dacă ai avea aşa ceva. - Am cheltuieli.

Ce ? Nota de plată de la La Mariana ?

Urmaţi-vă pista.

Până când va desemna un nou detectiv, se pot pierde urmele.

- Bine. - Pa.

Red, te întreb o singură dată. Ce făcea Johnny Chen în apartament ?

Avea o aventură. Şi voia să nu fie văzut.

- Ca toţi ce care închiriază camera. - O aventură cu cine ?

Cu o femeie pe nume Mia Zhao.

Zhao.

- Vreo legătură cu Tony Zhao ? - Soţia lui.

Ea şi cu Johnny şi-o trăgeau în cameră o dată pe lună în ultimele şase luni.

Inclusiv ieri ?

Am strecurat-o prin spate după ce am lăsat bagajul lui Johnny.

Când i-ai văzut ultima dată ?

Am dus room service pentru Johnny câteva ore mai târziu, dar Mia dispăruse.

Poate Tony a aflat şi l-a ucis pe Johnny.

Da, scoate afară cadavrul, scapă de el. revine şi o omoară pe Georgia.

Glumeşti.

Se pare că Tony e criminalul.

Dacă a aflat de aventură, avea motiv. Ne trebuie nişte dovezi solide.

Îmi informez şeful.

Trebuie s-o găsim pe Mia Zhao.

Dacă avem dreptate cu Tony, ea e următoarea de care va scăpa.

Nu e aici. S-a dus să facă aprovizionarea.

Mi-a lăsat un mesaj ca să ne vedem acolo.

Da, eu am făcut asta. Scuze pentru înşelătorie.

Putem vorbi ?

- Nu înţeleg. - Nici eu n-am înţeles la început.

Prietena lui legist care a venit aici în mijlocul zilei ?

Şi am pus totul cap la cap.

- Ţi-a dat şerveţelul cu sânge, nu ? - Ar trebui să vorbeşti cu Rick.

Nu trebuie s-o analizezi. Îţi spun exact ce va ieşi.

- Cât de avansat ? - Stadiul IV.

- Îmi pare rău. - M-am împăcat cu gândul.

Dar nu cred că Rick o va putea face. De aceea nu vreau să-i spui.

Vrei să-l mint ?

- Rick e prietenul meu şi... - Înţeleg.

Dar eu sunt cu un picior în groapă.

Dacă află...

asta-l va distruge.

A spus că eşti ca un tată pentru el. Nu crezi că are dreptul să ştie ?

Nu-l cunoşti aşa cum îl ştiu eu. Trebuie să ai încredere în mine.

Aşa e cel mai bine.

Oamenii trebuie să moară cum îşi doresc, dar ceea ce-mi ceri...

Ceea ce îţi cer e să te mai gândeşti.

Atâta tot.

Te rog.

Mulţumesc.

Mi-a părut bine.

Mia şi-a închis telefonul acum două ore şi nu o pot localiza.

Ştiu cum o putem găsi.

- Sunt Red. - Sunt Magnum.

Ai strecurat-o pe Mia prin spate, nu ?

De unde ştiai că vine ? Te-a sunat ? I-ai scris tu ei ?

Mi-a scris când a ajuns aici. De ce ?

- De pe ce număr te suna ? - Numai un pic.

808-555-0137.

E un alt număr. Are două telefoane.

Aşa au soţiile care înşeală.

Bine.

- E în Waimanalo. - Să mergem.

Stai. Magnum, uită-te la mesajele dintre Mia şi Johnny.

„Se comportă ciudat. Cred că a aflat.”

Johnny zice: „Nu, nu cred, dar mi-aş dori să ştie. M-am săturat să mă ascund.”

Voia să să spună totul.

- Ce ai face dacă ai fi Mia ? - L-aş reduce la tăcere.

Cred că am privit asta greşit.

- Tony nu l-a ucis pe Johnny. - Mia a făcut-o.

E înăuntru.

Bun loc de a te ascunde.

- Fuge de soţ sau de poliţie. - Sau ambele.

Întoarce-te !

Cine eşti tu ?

Detectivul hotelului Royal Honua.

- Ce ? - E o nebunie, ştiu.

Te-am localizat aici.

Dar ai ucis doi clienţi şi asta nu e bine deloc.

Scuze, dar e politica hotelului.

Suntem investigatori privaţi. El e doar temporar la hotel.

Iau eu asta. Mulţumesc.

Sunt mulţi bani acolo. Mulţi. În numerar.

- Daţi-mi drumul şi-i împărţim. - Geanta de fugă a soţului tău.

Ai furat-o, nu ?

Te-ai panicat când Katsumoto l-a vizitat pe soţul tău, nu ?

Nu mai dura mult şi ajungea la tine.

- Să mergem. - Haide.

Gordie, am găsit-o pe Mia.

Am fost la Tony acasă şi nu e acolo. Nu ştim unde e.

Sunt sigur că Mia e criminalul.

Magnum.

Mia, trebuie să vorbim.

- Gordie. - Da.

Cred că l-am găsit pe Tony.

Katsumoto, grăbeşte-te să vii aici. Suntem depăşiţi numeric.

- Cum m-a găsit ? - Are dispozitiv de urmărire în geantă.

Ne despărţim. Eu o iau pe Mia.

- Dă-mi telefonul tău. - De ce ?

Dă-mi-l.

Haide.

Stai jos.

Aşteaptă aici.

Du-te.

Stai jos.

Bună, dragă.

Aruncă arma. Dă-mi geanta sau îi împrăştii creier pe jos.

Soţia ta e un criminal. De ce crezi că ai avea vreun avantaj ?

Dacă-i dai drum, eşti închis pentru complicitate la crimă.

Dacă o ucizi, eşti închis pentru omucidere.

Oricum vine poliţia şi n-ajungi departe.

Lasă arma şi...

M-a împuşcat !

- Stai liniştită. Nu e nimic vital. - Să mergem.

Mişcă.

Să mergem.

- Pe aici. - Da.

Tony, să-mi spui dacă vrei o recomandare de un avocat bun de divorţuri.

E totul în regulă ?

Perfect.

E gustul libertăţii.

Doar suc cât lucrez, dar cunosc sentimentul.

Trebuie să plec. Am un client în zece minute.

Dar ştii ceva ? Dacă vrei să simţi gustul libertăţii,

hai o tură cu mine cu elicopterul.

O pasăre cu elice ?

- Da, mi-ar plăcea. - Alege data.

Bine.

- Ca două nave în miezul nopţii - E un tip grozav.

Da, cel mai grozav. Ţi-l umplu, prietene.

- Trebuie să răspund. - Lasă să intre mesageria.

Nu durează mult. Vin imediat...

Nu trebuie să răspunzi. Ştiu de ce sună.

Am vorbit cu ea mai devreme.

Bine.

Cât mai ai ?

Câteva luni.

Dar ştii că sunt imprevizibil.

De aia ţi-au dat drumul mai repede din închisoare.

- Dar nu înţeleg de ce nu mi-ai spus. - Pentru că nu poţi face nimic.

E ceea ce e.

Şi deci o să renunţi ? Asta e ? Nu o să lupţi ?

N-ar fi de ajutor. Să obţin câteva săptămâni ?

Aş pierde mult mai mult.

- Cum ar fi ? - Haide, acum.

Tuburi şi fire care ies din mine...

Nu, omule, mi-aş pierde demnitatea.

Demnitatea e singurul lucru cu care am ieşit din închisoare.

Ricky, îţi cer să-mi respecţi decizia.

Te pot ajuta cu ceva ?

Toarnă-ţi un pahar mare şi stai aici cu mine o vreme.

O să mă bucur de fiecare moment rămas şi vreau să-l petrec cu tine cât se poate.

Asta pot face, bătrâne.

Thomas.

- N-a fost chiar o adiere de vânt. - Nu, nu chiar.

- Îmi pare rău. - Nu e vina ta.

- Scuze că ţi-am scurtat vacanţa. - Oricum nepoţilor le era dor de telefoane.

Nu-i poţi decupla cinci minute.

Dna Preston a lăsat asta la recepţie.

Mulţumesc.

- Ai grijă de tine, Thomas. - Ai grijă.

Dle Magnum, n-am avut ocazia să vă mulţumesc că aţi venit în ajutorul meu.

Sunt sigură că cineva ca dv are pe cineva special în viaţa lui.

Cei buni sunt întotdeauna luaţi.

Păcat pentru mine, dar oricine ar fi ea, e o femeie norocoasă.

- Ce e asta ? - O scrisoare de la Georgia.

- A scris-o înainte să moară. - Da ? Ce a scris ?

- Frumos din partea ei. - Da.

Dar are dreptate. Într-o zi, vei face fericită o femeie.

Mulţumesc, Higgins.

Ţi-ai luat bagajele. Ar trebui să plecăm.

De fapt, mă gândeam că mie şi ţie ne-ar prinde bine ceva.

- Asta a fost o idee grozavă. - Mulţumesc.

O să faci zgomotele astea tot timpul ?

- Mă doare spatele. Mă simt bine. - Da, dar controlează-te, te rog.

Aici trebuie să fie pace şi linişte.

Am înţeles.

Magnum ?

Scuze că am fost cam rea cu privire la Abby.

Ai fost rea ? N-am observat.

Vorbesc serios.

Păi... scuze acceptate.

- Higgy. - Da.

Mulţumesc că ai venit azi.

Apreciez gestul.

Cu plăcere.

Aşa.

O, da.