Original subtitles

Opriţi-l!

La naiba!

Aduceţi-o înapoi!

Ne scapă! Opriţi-l!

Tăiaţi-i calea!

Uite-i aici!

Opreşte-te!

Staţi pe loc!

Yoshimitsu-sama...

Îmi accept înfrângerea.

Ăsta mi-e destinul.

Îmi accept înfrângerea.

Îmi accept destinul.

Te rog, înţelege asta.

Staţi!

Yoshimitsu-sama!

Priveşte, e o peşteră acolo jos.

Probabil a fost creată de râu.

Uită-te la astea.

Oare de când e peştera asta aici?

E înfricoşător aici.

Stai liniştită.

E frig aici. Nu vreau să merg mai departe.

Atunci rămâi aici.

Eu mai înaintez puţin.

Prima oară am auzit despre asta la ştiri.

Câteva rapoarte izolate

despre un corp vechi de 400 de ani găsit congelat în gheaţă.

Era genul de poveste care aprinde imaginaţia oamenilor,

care dă prezentatorilor de ştiri subiect de glume

şi apoi cade uitării.

Pentru mine a fost o oportunitate de a lucra.

Şi, la început, părea doar o altă însărcinare...

Scuzaţi-mă. Am o întâlnire programată cu dl dr. Richards.

- Eu sunt Alan Richards. - Bună. Chris Welles.

Da, ştiu.

Mulţumesc.

Bună ziua. Trecem la treabă?

Ştii despre ce e vorba?

Preşedinte shogun?

Ce altceva ai mai auzit?

Că s-a găsit un bărbat congelat în gheaţă, că a fost scos afară

şi trimis la dvs pentru efectuarea autopsiei.

Ei bine, e mai mult de atât.

Mult mai mult.

Specialitatea mea e istoria orientală, iar ei m-au chestionat la sânge,

încercând să determine limitele experienţei mele.

Punctul meu slab era că nu ştiam prea multă japoneză.

Dar au trecut cu vederea peste asta.

Ceva mai important îi preocupă.

Nu voiau să facă o autopsie.

Ci să-l readucă pe acel bărbat la viaţă.

- Nivelul fluidelor corporale e stabil. - Bun.

Dr. Richards, verificaţi şi dvs, vă rog.

Foarte bine, Ellie.

Carl, ai o interpretare a activităţii cerebrale?

35.9...36.

Avem 7 minute şi jumătate la dispoziţie pentru a stabiliza temperatura creierului

înainte să apară neuro-dezintegrarea.

Carl, undele cerebrale.

Aparatul de măsurare a undelor nu indică nici o mişcare.

Foarte bine. Care e temperatura corpului?

36,8 grade Celsius. 36,9. 37.

Suntem în momentul critic.

Activaţi condensatorul termic.

Încă ceva. Dacă ceva merge prost şi află cineva despre asta...

Am înţeles.

Scalpel.

Hai s-o facem.

Aspiră.

Temperatura corpului se menţine la 36.

Stimulent cardiac, Mark?

90 de secunde, Mark.

Porniţi aparatul de respiraţie artificială.

Bine, Carl, hai să-l conectăm.

Pregătiţi-vă de by-pass.

Pompează. Sunt gata pentru electroşocuri.

- 60 de secunde. - Bine. Fiţi pregătiţi.

55 de secunde...

- Liber. - Încarcă.

Nimic. Cât timp mai avem?

- 40 de secunde. - Liber.

Încarcă.

30 de secunde.

- Rămânem fără timp, Alan. - Ştiu, ştiu.

Haide, s-o facem! Haideţi! Măreşte voltajul!

- Liber. - Iar.

Aspiră, Ellie.

20.

Încarcă, Pete.

- 10 secunde. - Fir-ar să fie, încarcă, Pete!

Aşteaptă. Ascultă.

- Am reuşit. - Am reuşit! Avem activitate cerebrală!

Frumos.

Trecuseră săptămâni,

iar starea samuraiului continua să se îmbunătăţească.

Mi-am făcut cercetările pe cât de discret posibil,

fiindcă Alan ordonase confidenţialitate totală.

Institutul şi cariera lui erau în joc.

Asta e ceva special.

Pare a fi a unui maestru veritabil.

Pare ascuţită.

Vechea katana avea cea mai ascuţită,

dură şi bine călită lama din lume.

Katana era sufletul samuraiului.

Se credea că săbiile bune,

iar asta e una bună,

aveau o viaţă a lor.

Un spirit, reprezentarea bushido-ului.

- Calea Războinicului. - Da.

Un samurai îşi petrecea toată viaţa pregătindu-se pentru moarte.

În felul acesta, la momentul critic, o putea înfrunta fără să ezite.

Şi autopsia? Cum decurge?

Nu mi-e îngăduit să vorbesc despre asta.

Păstrăm legătura.

Aştept cu nerăbdare asta.

Vă mulţumesc, dle profesor.

La revedere.

Bună, străino. Ce ai pentru mine?

Nu prea multe până acum, dar m-am interesat de săbii.

Sunt o adevărată descoperire, Alan.

Sunt făcute de Kunimitsu,

unul din cei mai mari făuritori de săbii din toate timpurile.

Săbiile astea sunt cele mai bune.

Valorează o avere pe piaţa deschisă.

Grozav.

A fost un samurai de prim rang, un maestru.

Oare ce-o să creadă despre noi?

Doamne...

Stai acolo.

Nu te mişca! Stai acolo!

Stai acolo.

Dr. Richards!

Dr. Richards!

Fantastic.

Incredibil.

E cu adevărat incredibil.

- Ce zice? - Nu pot să-mi dau seama.

Yoshi... ceva.

- Probabil e numele lui. - Yoshi.

I-am luat săbiile. Nu trebuia să facem asta.

Nimeni n-o să-i facă rău. Spune-i asta.

Nimeni n-o să te rănească.

Uită-te la el.

Trebuie să-i arătăm că nu e într-un coşmar,

că nu e nebun.

- Pot să iau lucrurile lui? - Vrei să-i dai săbiile înapoi?

Trebuie.

E singura lui legătură cu lumea pe care o cunoaşte.

Şi?

Şi, dacă nu facem asta, o să creadă că e prizonier.

Un samurai ar prefera moartea.

Aşteaptă-te la orice.

Să-l lăsăm singur momentan.

Bună.

Zi după zi,

l-am înconjurat cu lucruri din trecutul său.

Şi zi după zi l-am studiat,

nădăjduind la un semn de încredere, de recunoaştere...

...de orice.

Hai.

Sake.

Sake.

Săbiile alea... Cât valorează?

Serios, cât?

Mai mult decât câştigă un om într-o viaţă.

Ce face pacientul?

De ce face asta?

Poate nu te place.

Eu vorbesc serios. Mi-e teamă să nu aibă leziuni pe creier.

Nu reacţionează prea bine.

E rândul tău.

Nu, nu aşa trebuie.

Bine, Charlie. Vreau săbiile!

Jonathan...

Jonathan Martin...

Nimeni nu îmbracă o femeie mai bine ca Jonathan Martin.

Tom?

Tom, tu eşti?

Foarte amuzant.

Tom?

- Unde e? - Acolo.

Eu n-am auzit nimic.

N-am ştiut, l-am găsit aici.

Doamne, Dumnezeule.

Fir-ar să fie!

Asta va nărui totul. Totul.

Dă-te de pe şosea!

Ascultaţi, oameni buni.

Nu cred o iotă din toate astea.

Am acolo un cadavru cu o tăietură lungă de 68 cm la nivelul stomacului.

Asta e o întâmplare ghinionistă de mari proporţii.

Şi voi îmi spuneţi că e doar un simplu jaf.

Bine, o să mergem cu toţii la secţie ca să lămurim lucrurile.

Brody! Acum!

Urcă-i în maşină.

Aici!

Hai! Aici, bătrâne!

E ziua de plată, unchiule!

Cunoşti regulile! Plăteşte! Ştii ce se întâmplă aici.

Hai, bătrâne. Dă-ne banii.

- Hai, scumpule! - Dă-ne banii!

Ce e, bătrâne? Crezi că glumesc?

Johnny! Johnny!

Ai deteriorat marfa, bătrâne.

Ai făcut o prostie!

Cât de prost să fii să-l tai pe Johnny Tooth?

De regulă ne purtăm frumos cu cei în vârstă!

"Răzbunarea e dulce", zice Domnul.

Acum va trebui să te rănesc, bătrâne.

Omoară-l, Johnny! Unde-i dăm prima oară?

- Ia stai aşa. - Ce naiba înseamnă asta?

Hei, kung fu! Hai, scumpule!

Kung fu! Kung fu!

Ciudatule, de unde ai luat pijamalele?

Hai, puişor!

Mai bine ai pleca de aici!

- Fă-l praf, Johnny. - Vino încoace, fraiere!

Fă-l praf!

Fată, ăştia te-au săltat cu peşte cu tot?

Nu-i viaţa o curvă, scumpo?

Cât ne vei ţine aici?

- Până îmi spuneţi adevărul. - Ţi-am spus adevărul.

Harry, ascultă aici.

Un ţăcănit îmbrăcat ca un samurai

a ciopârţit trei tipi pe South cu Third.

Ştii, n-am văzut niciodată ceva asemănător

în toate zilele mele ca militar.

Şi am văzut destule!

Şi tu eşti un om al armatei.

Am ştiut asta din prima clipă când te-am văzut.

Eu sunt Walsh.

Plutonierul William George Washington Walsh.

Armata Statelor Unite, actualmente pensionat.

Am slujit şi în Pacific.

Fără resentimente.

Am fost 30 de ani în armată.

Am fost peste tot, le-am văzut pe toate.

Şi cu ce m-am ales?

Cu 750 dolari în prima marţi a fiecărei luni.

Şi o gaşcă de drogaţi buni de nimic încearcă să mă jupoaie de ei.

Mă enervează la culme asta, ştii?

Hei, am o idee!

Haide.

Haide.

Trebuie să-l găsim pe Yoshi.

Las-o baltă. Lasă poliţia să se ocupe.

Trebuie să-l găsim. N-o să supravieţuiască afară.

Eu aşa sper.

Chiar vorbeşti serios.

Iisuse!

Înăuntru e un prieten de-al meu pe care vreau să-l cunoşti.

Intră.

Hei, Willie-san!

Bună ziua, dle!

- Unde l-ai găsit pe samurai? - E o poveste lungă.

Pe scurt,

dacă nu era el, n-aş mai fi aici.

Tocmai mi-a salvat viaţa. Nu?

Da.

Prieten. Prieten.

Ăla e cine cred eu că e?

Toshiro Mifune!

Ţi-am zis eu că localul ăsta e ţâţă de mâţă.

Încearcă tu să vorbeşti cu el.

Cred că nu ştie o boabă de engleză.

- Ce zice? - E un dialect ciudat, omule.

N-am înţeles decât jumătate din cuvinte. Dar pot să-ţi spun asta.

E un ţăcănit.

Ştiam că Yoshi trebuia oprit.

Dar cum?

Poliţia ar face-o prin orice mijloace.

Şi Alan...

Nu se ştie ce ar face.

Biru!

Yoshimitsu-sama...

Yoshimitsu-sama.

Daţi-vă înapoi!

Banzai, eşti înăuntru?

Mă auzi?

Ieşi afară, Banzai! Am o surpriză pentru tine!

- Am încurcat-o! - Niponule!

Rău de tot.

Mănâncă, omule! E ultima ta masă.

Mănâncă pe săturate, omule!

- Ieşi afară! - Eşti înăuntru, Banzai?

Prietene, stai puţin. Stai puţin. Unde te duci?

Niponule! Te vreau!

- Banzai! Ieşi afară! - Da, omule!

- Hai! - Nu fi laş!

Banzai!

E o capcană, prietene!

Hai să fugim de aici!

Hai, Banzai!

- Vine? - Da, vine.

O să-i zburăm creierii gălbejitului.

Prostul naibii.

Hei, ochi oblici!

Hei, nip!

Vino şi prinde-mă!

Aici!

Banzai, aici!

Nu, nu acolo!

Aici!

Nu trebuia să faci ce le-ai făcut prietenilor mei.

Acum vei plăti pentru asta!

- Hei, Johnny! - Da!

L-a ucis pe Fist, omule!

Prinde-l pe ticălos!

Da, sigur.

Bandito!

Fist!

Amicii tăi s-au dus.

Bătrâne!

Bătrâne, mă dau bătut!

Cred că glumeşti.

Sayonara, fraiere.

Nu!

Hei... Doar nu vrei să intri acolo?

Eşti nebună.

Yoshimitsu-san!

Yoshimitsu-san!

Ce s-a întâmplat?

Uită ce s-a întâmplat.

- Îi eşti prietenă? - Da.

Atunci scoate-l naibii de aici.

- Dar ai nevoie de ajutor. - Dar nimic...

Poliţia va fi aici din clipă în clipă.

Ce-o să se întâmple când vor încerca să-i pună cătuşe?

Ai dreptate.

Vino. Te rog.

Du-te! Du-te!

Nu. Yoshimitsu-san...

Prietenul tău...

Prietenul tău se va face bine.

Du-te! Du-te.

Haide.

Alan, a sunat detectivul Berger.

Yoshi a distrus un restaurant din centru.

A ucis încă trei oameni.

Cerule!

Dar Berger a spus că samuraiul a plecat

cu o femeie care are semnalmentele lui Chris.

- Nu-mi vine să cred. - Au găsit-o?

Nu, dar îi supraveghează apartamentul.

E prea isteaţă ca să se ducă acolo.

Trebuie s-o găsim noi primii. Trebuie să punem capăt tărăşeniei.

Dar cum? Nici poliţia nu ştie unde să caute.

Eu ştiu unde să căutăm.

Bărbatul acela n-are cum să fie aievea.

E o stafie, o fantomă.

Sau un escroc.

E aievea, dle profesor.

Şi are nevoie de ajutorul nostru.

Nu e aşa simplu, Chris.

El e samurai.

Yoshi, cum îi spui tu,

a fost un războinic măreţ în lumea sa.

El a încercat să se retragă

din războaiele fără de sfârşit care i-au răvăşit ţara.

Şi-a găsit o soţie tânără, pe Chidori,

şi a ajuns s-o iubească foarte mult.

Ultimul lucru pe care şi-l aminteşte

e că Chidori a fost răpită de un clan rival

şi ucisă în faţa ochilor săi.

Încă e foarte confuz

cu privire la ce s-a întâmplat

şi locul în care se află.

Dar îl putem ajuta.

Poate avea o viaţă nouă.

După cum am spus, el e samurai.

Această decizie trebuie s-o ia el.

Mă voi întoarce curând.

Mulţumesc.

La revedere.

Lumea mea se deosebea de a lui Yoshi în aproape orice privinţă.

Să-l văd învăţând

e ca şi cum aş redescoperi miracole în lucrurile de zi cu zi din jurul nostru.

Veioză.

Lumină.

Yoshi-san...

Yoshimitsu-sama...

Chidori...

Dle profesor?

Bună, Chris.

- Nu te las să-l iei. - Nu prea ai ce face în privinţa asta.

- O să-l sun pe detectivul Berger. - Grozavă idee.

Ce-o să se întâmple când va veni echipa SWAT?

Yoshi-san.

Alan, ce se petrece?

Nu!

- L-ai omorât! - E doar paralizat. Deocamdată.

- Hai, mişcă-te. - Nu!

La o parte. Treci înăuntru.

Aşteaptă! Ce faceţi?

Urcă!

Alan, pentru numele lui Dumnezeu!

Hei!

Fir-ar să fie, Allan. Spune-mi ce faci.

Voi face ce scrie în contractul meu să fac.

Voi face o autopsie.

Doamne... Asta e crimă.

Prostii.

El e mort de 400 de ani.

Nu mă lua cu tâmpenii din astea.

Pot dovedi că Yoshi era mort când a ajuns la mine.

Dacă e mort şi când îl găseşte poliţia, nu vor avea un caz.

Yoshi va avea alibiul perfect.

Dar nu e vina ta. Nu e vina nimănui.

- N-am făcut nimic! - Crezi că poliţia va crede asta?

Nimeni nu răspunde la telefon pe aici?

Ia-ţi mâinile de pe mine.

Omucideri. Carlyle.

Alo? Cu detectivul Berger, vă rog.

Berger nu e aici. Vreţi să-i lăsaţi un mesaj?

Samuraiul şi Chris au fost răpiţi

şi duşi la Institut.

Samu-ce a fost dus unde?

Samurai. Samuraiul. Grăbiţi-vă!

Da, sigur.

Pregăteşte o venă.

Ce faci?

Ce e în seringa aia?

Doar aer. Un lucru grozav.

Foarte ieftin şi imposibil de depistat.

- Pete! - E singura cale, Chris.

Nu e nevoie să faci asta.

- Nu! Nu! - Chris, te rog!

- Ajută-mă. - Chris, te rog!

Acum! Fir-ar să fie, Pete, ajută-mă.

Hai, fă-o acum.

Ce naibii se întâmplă acolo în spate?

Opreşte-l, Pete! Pentru numele lui Dumnezeu!

Opreşte-l!

- Iisuse! Pete! - Alan, aşteaptă!

Fir-ar să fie! Pete... Pete, ajută-mă!

Opreşte maşina, Carl!

Opreşte maşina!

Nu opri, Carl! Condu!

Doamne!

- Nu! - Nu!

- Doamne! - Nu!

Yoshimitsu-san, nu!

Slavă Domnului.

Hei, Berger.

- Când ai primit mesajul? - Acum vreo 5-10 minute.

- E important? - Da... Brody!

Nu te grăbi.

Hei!

Opreşte! Opreşte!

Ce naibii ai păţit?

Yoshi părea să fie ghidat de instinct...

De instinct şi ani de antrenament.

Oricare era secretul lui, ştia exact ce face.

Credem că s-au dus într-acolo. Aveţi grijă, sunt înarmaţi.

- Înarmaţi cu ce? - Săbii de samurai.

- Poftim? - M-ai auzit.

Du-l la maşină.

3-P-6.

Ni s-a raportat că suspectul se duce spre lac. M-aţi auzit?

Berger pe recepţie, am auzit. Terminat.

- Asta e tot ce ştiu. - E un început.

3-P-6, aici Volcker.

Ni s-a confirmat că suspectul a fost văzut.

El şi victimă au fost văzuţi mai jos de Baker's Rock.

În mod clar se îndreaptă spre lac. Terminat.

- Ai terminat cu mine? - Da. Vrei să te duc undeva?

Nu, mi-au adus maşina de la Institut.

Joe! Treci încoace!

Air-12, aici Ground Control. Te rog, confirmă destinaţia. Terminat.

Recepţionat, Ground Control. Aici Air-12.

Ne îndreptăm spre unitatea Volcker. Terminat.

Suntem de la poliţie. Repet, suntem de la poliţie.

Sunteţi arestaţi!

Rămâneţi unde sunteţi!

Yoshimitsu-san!

Fiţi cu ochii pe el, încearcă să scape.

Bine, cowboy.

- E în regulă! O să fii bine! - Nu, sunt bine!

Daţi-mi drumul!

- Îl văd. E în jurul curbei. - Da. Da, uite-l.

L-am văzut.

Rămâi pe el.

- Rămâi pe el. - E al meu.

L-am găsit. O să fie un Cod 4 rapid.

Fir-ar! L-am pierdut.

- Ce?! - L-am pierdut.

E în spatele nostru. Întoarce.

Volcker, aici Air-12. Am pierdut suspectul din vedere.

Întoarce-te, Air-12. Repetă mesajul, te rog.

Am pierdut contactul cu suspectul.

Credem că se întoarce spre voi.

Negativ, Air-12, nu l-am văzut.

Căutaţi în continuare. Trebuie să fie în faţa voastră.

Recepţionat.

Duc fata la Berger. Ţineţi-mă la curent.

- L-aţi pierdut? - Nu, îl prind ei.

O să terminăm totul înainte de zori.

Hei!

Acolo! Prindeţi-l!

Hei!

Ai grijă!

E al meu! E al meu!

O să tragi în fată.

Suspectul se îndreaptă spre Fire Road! Are fata!

Aduceţi-mi o maşină aici!

Fir-ar să fie.

Berger pe recepţie. O s-o iau pe Ridge Road înspre lac.

Volcker, mişcă!

Aici Air-12. Urmărim interceptarea suspectului.

Recepţionat, Air-12.

Din câte se pare, se îndreaptă spre faleză.

Nu! Nu!

Yoshi, opreşte! Du-te înapoi!

Nu vreau să te rănesc, Chris. Pleacă de lângă el.

Nu fi proastă, Chris. Îndepărtează-te de el!

- Dă-te la o parte, Chris! - Alan!

- Dă-te naibii la o parte! - Nu mai are nici un rost acum!

Pentru numele lui Dumnezeu, nu o face!

Yoshi-san!

Yoshi!

Vă rog! Nu trageţi!

Nu trageţi!

Yoshi-san! Te rog...

Ce ţi-a spus?

Înainte să moară.

A zis:

"Nu există o a doua şansă."

"Destinul samuraiului e moartea."

Da.

Traducerea: bucyfall - Subtitrari-Noi Team www.subtitrari-noi.ro