Original subtitles

O LEGEND}-\ A IROQUOIS...

MOHAWK

Traducerea $I adaptarea

DVD Edit by ANDRONIKA ghimis_dan2003@yahoo. com

Métugél

- Cynthia... Sunt frumo$I! - Métu$é Agatha...

La vérsta mea, nu e nici un motiv sé-mi ascund admiraiia pentru bérbati.

- Ace$tia sunt Cheyenne? - Iroquois.

Sunt lini$til;I?

Vezi tu, gerpii sunt frumo§I dacé nu te mu$cé?

Jonathan a spus cé sunt pagnici.

El este un artist. Vede Iucrurile Tn felul séu.

Un §arpe este un §arpe.

Sper cé nu ne vor ataca.

Nu se $tie niciodaté Ce coc. Nu $tim Ce au Tn capetele lor.

Mai ales prietenii Ior, Tuscarora. Trebuie sé fim foarte atenti.

&I 1 Ai spus ca sunt Iroquois - Toti sunt Iroquois,

din triburile cunoscute sub numele de Mohawk, Oneida, Tuscarora, Cayuga...

Toti au fécut un legémént.

Aici, este teritoriul Mohawk. A$tia sunt cei care sunt ra$I pe cap.

Ei au salutat cénd Tuscarora, au fost expulzafl dintre ei.

Ace$ti Mohawks s-au luptat ca leii.

Pfiné Tn prezent, nimeni nu a venit prea aproape.

Cénd ajungem la Fort Douglas?

Tn jurul prénzului. Dacé totul merge bine.

Iaté fortul.

Cum arét métugé Agathe?

Aréti ca o doamné de lume.

Ce iii displace?

O femeie care s-a vopsit pentru amorezul ei, e mai periculoasé decét Mohawk.

Dacé ai fi scalpat de un Mohawk nu ai spune prea multe.

Sargent

La ordinul dvs.

Mergi cu céruta aproape de Arsenal.

Vei Iésa un caporal $I doi oameni de pazé.

La ordinul dumneavoastré.

- O Tncércéturé pretioasé? - Muschete $I praf de pu$cé.

Iaté ceva Ce pare chiar mai valoros.

Multumesc.

Aceasté doamné este bine pézité.

Péléria ei nu araté foarte periculoasé.

S5 mé prezint, doamnelor.

Sunt cépitanul Langley, comandantul Fort Douglas.

Incéntaté.

Nepoata mea, Cynthia Stanhope. Eu sunt Agathe Stanhope.

Am venit sé-I vedem pe Jonathan Adams, pictorul. Tl $tili?

- Da, doamné. - Unde Tl putem gési?

Nu Iuati aerul ésta de ofensat. Nepoata mea este logodnica lui.

- El te a$teapté? - Nu, este o surprizé

- Chiar este. - Unde este logodnicul meu?

Un moment, vé rog.

Clem. Clem Jones. Vrei sé vii?

Da, cépitane?

Aceste doamne vor sé-I vadé pe Jonathan Adams.

Toate doamnele vor...

Domnigoara Stanhope este logodnica lui.

Doamne, asta e 0 nebunie. $I... Vé asteapté?

Nu suntem aici pentru a discuta despre scopul vizitei noastre cu tine.

"4; Tot ceea Ce va lntreb este, unde Tl pot gési pe Jonathan.

Bine, doamné.

- Clem, unde este Adams? - Undeva pe afaré.

In mijlocul acelor indieni feroce?

Nu sunt feroce, domnigoaré.

Suntem chiar prieteni acum.

Cum de I-ati putut lésa afaré, féré nici 0 escorté?

Nu este singur. Are 0 vacé cu el. Si pe fiica mea, Greta.

Jonathan.

Am Tnceput sé obosesc.

Tmi pare réu, Greta. Sé ne oprim.

Sunt foarte frumoase.

$I vaca?

Este o vacé.

De Ce rézi?

A Tntotdeauna rad cénd cineva réde.

Asta e firea mea.

$I cénd cineva plange?

&I &I A O femeie se bucura sa plangé aproape la fel de mult ca sé $I rédé.

Mé simt minunat.

Stiu. De multe ori trebuie sé-i fac masaj tatélui me...

$tii cum sé faci totul pentru a face un om fericit.

Fac tot Ce pot.

$I dacé un bérbat te séruté?

Tl sérut §I eu.

Ai un caracter exceptional, Greta.

Sunt foarte fericité.

-1 -1 -1 -1 -1 $tii ca trebuie sa ma casatoresc cu o faté ca tine.

E$ti atét de dulce cé spui asta.

&I &I Nu trebuie sé te casatore$ti cu mine Sunt prea proasté pentru tine.

Fie ca Domnul sé ma protejeze de o femeie de$teapté.

Nu sunt ele mai degtepte ca tine.

Peste zece ani, voi fi Ia fel de grasé ca tata.

&I Q-1 &I &I Am sa ma casatoresc cu un fermier la fel de simplu ca mine.

O sé avem multi copii. Vom tréi Tmpreuné péné vom muri.

Tu e$ti mai degteapté $I mai frumoasé decét orice femeie cunoscuté.

Mé simt fericité sé fiu inteligenté

Vreau sé véd pe geful Kmanen.

Lepurele nu $tie sé vorbeasca omul da.

Iar corbul croncéne pe cea mai mare ramuré,

pentru cé se teme sé atingé péméntul cu picioarele.

Acum, vreti sé-mi réspundegi?

Voi réspunde dupé Ce mi-ai spus de Ce trebuie sé-I vezi.

A De cand Marele Kowanen permite copiilor sé aleagé cine TI vede $I cine nu?

- Limba ta este Iungé. - Nici a ta nu este scurté.

Sunt in satul téu ca prieten. Legile mé protejeazé.

Sunt Keoga, fiul lui Kowanen.

Voi puna mesajul téu.

Deci, spune tatélui téu cé sunt aici ca sé-I avertizez.

D8 Ce?

Mai multi coloni§ti $I mai multe muschete.

Omul alb Butler te avertizeazé, de noi colonigti $I mai multe muschete

Salutare, Kowanen.

Fiul meu spune cé aduci un avertisment.

Cifrele vorbesc mai tare decét cuvintele.

Astézi, 68 de coloni§ti $I un transport de muschete

au sosit la Fort Auldin.

De Ce este acest lucru un avenisment?

Ace$ti colonigti care vor sé se stabileascé acolo, vor ara péméntul.

Este mult pémént.

Impotriva cui vor folosi muschetele?

Este Tntelept sé fii putemic, pentru asta fine-ti du$manii pa$nici.

&I Se vorbea sé vina mai mull;I soldati.

Vulturul nu se teme de vrébii.

Acestea au fost cuvintele tatélui me...

$I el a fost ucis.

Iar noi, Tuscaroras 0 daté méndrii... suntem condu$iinlara noastré de cétre albi.

$I venim ca niste cersetori la prietenii no$tri Mohawks, pentru 0 méné de porumb...

my A $I 0 bucaté de pamant pe care sé ne Tntindem péturile.

- El a fost sfétuit sé nu facé rézboi... - Nu existé nici 0 pace féré predare.

A A &I A Au venit unul cate unul pana cand mi$unau ca furnicile peste noi.

A trebuit sé plece sau sé se predea. Nu a avut 0 alté alegere.

Va fi la fel $I aici. Am vézut Ce s-a intémplat acolo.

Marele Spirit a adus Iroquois la Copacul Pécii...

$I ne-a invétat sé ascultém vulturul care vede de departe.

$I ingeleptii ne-au spus cé trebuie sé...

&I A A ne legam noi ln$ine nmpreuné, prin organizarea fiecérei méini, atét de puternic

Tncét nimic sé nu WARTIER rupé din afaré.

Albii nu ne pot distruge dacé nu ne uitém Marile Legi

$I dacé nu ne distrugem singuri mai Tntéi!

Nu vreau rézboi cu omul alb.

De Ce nu vrei sé lupti cu oamenii téi?

Nu sunt oamenii mei.

Odaté, nu exista niciun rézboinic mai curajos decét tatél téu, Keoga.

A up A - A lmbatranit. - Spiritul lui I-a pérésit

Eu nu-I mai recunosc.

S5 luém muschetele, ca ele sé nu fie folosite impotriva noastré.

Onida!

Ajuté-mé sé luém aceste muschete.

Dar, dacé e$ti prins vei fi ucis.

Un Mohawk nu se teme sé moaré pentru péméntul lui.

Asculté la prietenul téu Tuscarora.

Bétrénii no§trii erau inflécérati,

$I-$I béteau joc de cuvintele frurnoase, péné cénd nu era prea térziu sé moaré.

Aceste muschete ne-ar face mai puternici.

Ai auzit Ce a spus tatél nostru.

Voi asculta sfatul tatélui nostru, dupé Ce iau muschetele.

A A L-am auzit spunand "Este lnl;elept sé fii puternic, pentru asta tine-ti du$manii pa$nici"

Te implor, domnule Jones.

O sé cumpere asta, cea mai grasé femeie din fort.

Nu va incerca sé-I poarte, dar va fi fericité sé spuné cé astea sunt dimensiunile sale.

- La Ce oré se Tnchide poarta'? - Imediat Ce apune soarele.

Soarele apune acum.

Se poate intra in fort dupé inchiderea portii?

Nu, nu se redeschide péné la résérit.

Nu egti ingrijorat de fiica ta?

Ei se intorc de obicei cu un minut Tnainte de Tnchidere.

De obicei?...

Soarele a apus. Toti indienii in afara zidului...

Mi-am lésat pétura acolo. Nu vreau s-0 pierd.

Du-te, dar grébegte-te.

Tnchideti poqile.

Vine o céruté, domnule.

Redeschidegi.

Vaca mea vé mul;ume§te.

&I A 1 M am séturat pastrand portile deschise pentru tine

Acum, nu fi prea dur cu ea, cépitane.

Face totul pentru a-$I avea portretul.

Tnchideti poqile.

Séracul Langley. Se amuzé sé mé exaspereze...

Cynthia.

Aici.

Cynthia!

-11; Ma lntreb, pe Ce nor ai zburat péné aici?

I-am dat un loc pe métura mea de vréjitoare.

'-1 Dragé métu$a Agathe... Tntotdeauna 'l'nfrico$étoare

&I 'I Draga Jonathan, la fel de magulitor ca de obicei, chiar $I Tn desert.

Aceasta este Greta, este modelul me...

Dar ti-a fost comandat de Asociatia Massachusetts sé faci 20 de peisaje...

Si nu am niciun tablou, féré un copac Tn fundal.

- Araté-mi-WARTIER, Jonathan. - Desigur, Cynthia.

A A 'I &I Dar, lntai trebuie sa va instalati, sé vorbim despre Boston, familie $I prieteni

Picturile pot sé a§tepte.

Mi-ar place sé WARTIER véd acum, Jonathan.

Dacé insi$ti. Vii, métusé Agatha?

Nu mé intereseazé Tn picturile tale, numai caracterul téu...

Dar mé cunogti mai bine prin munca mea.

Voi $tii mai multe cu plécere, cénd angajamentul va fi ceva mai profitabil.

Pictura este munca mea. Dacé ai fécut acest voiaj pentru a-mi spune asta...

Te rog, Jonathan. Sunt nerébdétoare sé-ti véd tablourile.

Nu vom lipsi prea mult.

Toti ace$ti kilometri, zile $I zile Tntr-0 céruté $I tu nu p01;I spune Tntéi mécar, "Ce mai faci".

- Dar unde mergem noi? - Sé-ti véd picturile.

Oh, sunt acolo.

Greta, ai grijé de animale, te rog.

Deci tu... e$ti modelul Iui?

Da, lucreazé din greu, doamné. Si este foarte bun.

Vino, sé-ti arét.

Asta e§ti... tu?

Sunt foarte frumoasé.

Da, $I foarle evident. cred.

Foarte original.

Jonathan, cum poti tréi Tn aceasté temnité?

Nu e chiar a$a. Doar dorm aici. Si Tmi (in lucrurile aici.

Mi-am petrecut toate zilele afaré. Cét era luminé.

Ai fost acasé acum doué luni.

Ideea de timp este pierduté aici.

Aici sunt cele patru anotimpuri Paste, Créciun...

$I zilele nu par sé conteze, decét in calendar,

Jonathan.

Vino cu mine acum, Tnainte de venirea iernii.

Si sé mé implic in politicé? Oh, nu...

Nu, dragé. Sunt pictor, nu politician.

Tot Ce vreau sé fac, este sé pictez.

Te comporti ca un copil iresponsabil. Ai nevoie de cineva care sé aibé grijé de tine.

E$ti o femeie frumoasé, Cynthia.

Hr hr -r&I &I Ai facut aceasta calatorie lunga, greu sé-mi spui asta pentru

Pentru cé te iubesc.

Ce sé mé fac cu tine, Cynthia?

Césétoregte-te cu mine.

Oh, te-ai decis deja?

8.

Avem 0 casé frumoasé in Boston.

Si vei face portrete minunate persoanelor importante.

Ideea este a métu$ii Agatha?

Asta nu e foarte amabil.

Iarté-mé.

Mi-e foame.

A A Cum te poti gandi la mancare 'l'ntr-un moment ca acesta?

Mi A Cynthia, poti sa te gande$ti ceva mai repede?

Pur gi simplu nu pot sé te Tngeleg.

Nici nu trebuie.

Vezi tu, ri§ti sé fi indecenté, dacé 0 faci.

$I dacé ai fi 0 femeie supusé, féré decenté, ar fi mai bine?

Tn orice caz, un om cu burta pliné este mult mai u$or de manevrat.

Asta este o femeie féré decengé...

Cynthia...

Pofté buné.

Frumoasa Fortului Auldin.

&I Ar trebui spus la fiecare or a, ca avertisment tinerelor decente.

Ai o minte sclipitoare, doamné.

Domnigoaré, domnule

&I A 1 Acest spirit m a fécut sa rad, de fiecare daté cénd am fost ceruté Tn césétorie.

La timpul potrivit, gluma a fost a mea.

Oh, iaté-te, Cynthia.

- Dénsul este domnul Butler. - Ce mai faceti?

L-ai mai vézut pe Cépitanul Langley.

Presupun domnilor, cé vé cunoa$te§I.

Este dificil sé nu te §tii Tntr-0 comunitate micé.

A fécut ceva demn de interes, Cynthia?

Nu sunt lucruri foarte interesante.

Domnul Adams nu a crezut niciodaté necesar sé ne arate opera sa.

Nu credeam cé e$ti interesat, domnule Butler.

A A A Orice se lntamplé In Valea Mohawk este interesant pentru mine.

- E$ti aici de mult timp? - M-am néscut aici, dré Stanhope.

Familia mea a fost prima familie de albi Tn acest teritoriu.

Dupé aceea au inceput sé viné coloni§tii.

&I \- Obi$nuiam sé cred ca aceasta vale este proprietatea mea personalé

Nu au fost indienii aici, mai Tnainte?

Indienii sunt sélbatici. Ei nu au mai multe drepturi decét animalele.

Spaniolii au 5tiut ei ceea Ce au fécut, atunci cénd I-au Tnrobit.

Nimeni nu va face vreodaté un sclav dintr-un lroquoi.

Ace§tia ne vor masacra, inainte sé ne omoare.

&I &I Dar nimeni nu ma asculta dré Stanhope.

A A A Ei I$I vor ara pémantul $I I$I vor sépa mormintele, Tn acela$I timp.

Coloni$tii au sosit. Apoi, vin preoti, soldati.

$I chiar $I pictori...

Aceasté vale mare va deveni prea micé,

cé nici nu vom putea respira.

Idiogi.

Ce un om infrioogétor!

Nu stiu Ce uré§te acest om cel mai mult.

Indienii sau coloni§tii.

Tncep sé cred cé este nebun.

Are o pérere gre§ité despre indieni.

Dacé ii vom lésa in pace, $I ei ne vor lésa Tn pace.

De Ce nu te duci afaré'? Fé ceva!

Se vor descurca mai bine féré mine.

°Priti focul!

A Nu mai trageti In umbre, vé vel;I 'l'mpu$ca reciproc

Ei trebuie sé fie deja departe acum.

&I Formeazé 0 grupa $I céutati Tn Fort, de Ia un capét la altul.

Cum au ajuns aici?

Ce trupé de soldayi!

0 sé aflu cum au ajuns aici.

Ei bine, haide stai jos. Terminé cina.

Sé ménénc, intr-un moment ca ésta?

Mai bine mergi in cameré sé te culci.

Cine ar putea dormi cu toaté aceasté agitatie'?

A &I &I A Pana va veti sui In pat, totul va fi gata.

Sunt destul de obosité, métugé Agatha

Cineva ar face mai bine sé caute dacé nu sunt indieni...

A &I In camera noastra, gata sé ne scalpeze

Venigi cu mine.

E vreun indian, acolo?

E$ti nebun.

Ai fécut un drum lung. Dormi péné térziu, méine dimineaté.

- Ce vei face méine? - Voi lucra.

Cu fata aia?

Cu fata aia $I cu vaca deasemenea Nu am terminat pénza.

Vise plécute.

Noapte buné, métu§é Agatha.

Hr &I A Cred ca ar trebui sa ne lntoarcem Tn Boston, Cynthia.

O fata Iungé nu are nici 0 gansé cu munitia in Iocul potrivit.

- Frumoasé. - Dé-mi drumul.

Nu.

Atunci, omoaré-mé.

E$ti prea frumoasa pentru a fi ucisé Prefer sé te pictez.

Magnific.

- Ochii téi sunt ca un fulger. - Aceasta este camera pictorului.

Bine. Sé mergem.

Vin aici. Ascunde-te repede.

G rébegte-te.

Da, este aici.

Am construit acest tunel acum 10 ani pentru a cédea indienilor Tn spate Tn caz de atac.

Cineva trebuie sé-I fii deschis din interior.

Tn cazul in care s-au dus pe acolo, a fost necesaré redeschiderea.

Ai vézut vreun Indian azi?

Nu mai mult decét de obicei.

Adu o cutie cu praf de pu§cé.

A Totul a fost pa$nic atat de mult timp cé aproape am uitat de tunel.

Ce fel de indieni au fost in seara asta, cépitane?

Nu gtiu.

Adicé, mai simplu spus, ei ucid pentru a ucide.

Ar trebui jupuit de viu fiecare dintre ei. lndieni ignoranti, mici $I murdari.

Intre timp vé péstrati péméntul lor, dupé Ce-i ucideti.

- De partea cui e$ti? - De partea niménui, eu sunt pictor.

Vorbe$ti ca un iubitor de indieni, domnule pictor.

Nu am nici un motiv sé-i urésc.

- $I Ce géndeai mai devreme'? - Poate cé a fost vina noastré.

&I &I Daca nu va place Ce facem aici, putel;I pleca.

Jocul cu imagini de siguranfi nu vé va ajuta in aceasté vale.

Pune-I in tunel.

Tmi pare rau- Trebuie sé dublém gérzile $I sé continuém sé céutém.

- E$ti in regulé? - Da. Multumesc.

&I &I .1 A Cred ca trebuie sa ramai aici péné méine dimineaté.

- $I te voi scoate in céruta mea. - De Ce?

- Poate pentru cé nu am nici 0 idee. - Tu nu esti ca ceilalti.

Oamenii mi-au spus asta de cénd aveam 6 ani. Problema este cé nu-i cred.

- Mai degrabé ei nu sunt ca mine. - Da, e un pécat.

Nu fi atét de timidé. Vreau doar sé véd cealalté parte a feiei.

Magnific. Trebuie sé te pictez.

Imi pare réu, dar este tot Ce-ii pot oferi.

Noapte buné.

- Buné dimineata. - Buné dimineata.

Jonathan va aduce vaca.

Q-A Ma lntreb de Ce se deranjeazé sé picteze vaca atunci cénd..-...

Tn timp Ce tu e$ti deja Tn peisaj?

Vaca este ceea Ce agteapté asociatul din Massachusetts.

Eu sunt o surprizé.

Este adevérat cé oamenii din Anglia oferé apé caldé cénd curteazé 0 doamné?

- Buné, Greta. Buné dimineata Cynthia. - Buné dimineafla, Jonathan.

Ah, luminé perfecté azi. Nu vreau s-0 pierd.

- Mi-ar place sé merg cu tine, Jonathan. - Dupé incidentul de azinoapte?

Nu, nici sé nu te génde$ti, nu stim Ce WARTIER trece acestor Mohawks prin cap.

Dar tu de Ce te duci?

Am o amuleté frumoasé. Ea mé va proteja.

Greta, $I tu stai aici. Nu voi picta decét vaca.

Ne vedem la apusul soarelui.

Ce vei ménca la prénz?

Am lapte de la vacé.

Deschideti poarla.

Cine iese din Fort azi, 0 face pe propriul séu risc. Cépitanul nu I$I asumé responsabilitatea.

Bine sunt singurul responsabil. Deschideti portile.

E in regulé, poti sé ie§I acum.

- Améndoué s-au supérat pe tine. - Vor trece peste asta.

- Care e iubita ta? - Nici una.

- $I totu$I ele te-au sérutat? - E distractiv.

O femeie indiancé nu se séruté, nici mécar pentru amuzament.

Vino aici, Iéngé mine.

Onida, am sé te sérut.

$I de Ce rézi?

.1 A Arati atat de rnult cu unul care se cearté $I gura a devenit micé.

Ar trebui sé inchizi ochii atunci cénd te séruti.

Tnchid ochii cénd mé uit la apusul de soare.

Ce are de-a face cu asta?

Apusul de soare este Ia fel de frumos ca niste flori de primévaré...

sau ca urma argintie pe care o lasé lumina pe apé.

Ochii sunt deschi$I pentru a vedea frumusetea.

A Ace$tia se lnchid doar ca sé nu vadé urétenia

Atunci, este urét cé mé séruti?

Modul in care I-ai pus, pare logic... doar cé nu este.

- E$ti césétorité, Onida? - Nu, nu Tncé.

- De Ce nu? Sunt sigur cl-:-'i sunt multi... - Sunt mull;I, dar nu e nimeni.

- Dar, mi-e teamé. - Ti-e fricé, de Ce?

Omul alb. $I Ce se va Tntémpla cu noi.

Am auzit Ce ai vorbit cu acel om ieri, in camera ta.

Nu a fost nici o uré in cuvintele tale, inima ta este buné.

Vino in satul nostru. Aflé mai multe despre noi.

A A \- Astfel lncat sé poti spune poporului téu ca sé-i aréti cé putem tréi Tn pace.

$I mé lésati sé pictez ceea Ce véd?

- Treci in spate. - Nu vreau, eu...

De Ce e$ti cu omul alb?

Pentru cé tu, fratele meu, curajosul Tuscarora, m-ai lésat in un'né.

N-am avut nicio gansé...

O sé ai nevoie de sansé cénd ii vei explica tatélui nostru.

Pogi reveni la locul téu, omule alb.

Focul a fost stins $I doar fumul

0 A '-1 A se mal tara$te pe pémant ca un céine speriat.

Vino afaré.

Tntotdeauna vorbesc at-'fit de mult?

Q-p &I 1 Dupa mine, poate sé $I piarda respiratia Eu nu sunt un Mohawk.

E$ti un Iroquois. $I tatél meu este $eful tuturor Iroquois.

A A A Cand un foc tanér arde atat de tare atunci cénd ajunge la un copac,

acesta trebuie pus la pémént, Tnainte de a arde pédurea.

Nu este téiat sé fie aruncat, dar e fécut sé ardé acolo unde trebuie.

Ei au rupt pacea atunci cénd Ie-am spus sé nu o facé.

Bowhawah, Tuscarora I-au condus la aceasta.

Un oaspete trebuie sé respecte casa gazdei sale.

Invidia, ura, otrévesc inimile tinerilor.

A ml El nu are nimic, decat razbunarea. Noi trebuie sé Tncercém sé 'l'nl;elegem

Mel doare. - Fii mai bléndé, Onida.

Omul alb este moale... El strigé ca un porc ténér la cea mai micé durere.

Rokhawah, vorbegti ca un prost.

Dacé mi-ar fi spus a$a un bérbat, ar fi deja mort.

Acum vorbe§ti ca un nebun réu.

Ridicé-te, Keoga.

Cét de curajos e$ti, Rokhawah! Sé lupti cu un om pe jumétate copil.

E$ti bine?

Ai picioare bune, Keoga.

Dar trebuie sé mai cre$ti un pic, inainte de a provoca un om ca el.

Hr A 0 &I 1 O sé ma mvetl cum sa - Sigur, o sé te Tnvét.

Un oaspete bun nu creeazé tulburéri in casa gazdei sale...

Vé rog sé mé ienagi.

$I vé rog sé nu vé fie prea greu.

A ml Nu am gre$it, In copilaria mea ori de céte ori greseam,

tata imi amintea cé $I el a fost ténér, inaintea mea.

$I a fost acolo mere...

Ti-am spus cé este prietenul nostru, taté.

Te cred.

Vei fi intotdeauna binevenit, acolo unde arde un foc Mohawk.

Vreau sé-I pictez pe marele Kowanen $I satul séu.

O sé WARTIER arét oamenilor mei. Astfel ei vé vor cunoaste mai bine.

Cel care-$I umple gura cu cuvinte mari sfér$e$te prin a ménca murdérie.

- Vreo céruté la orizont, sergent? - Nimic, domnule.

Bine, inchide porlile.

- S-a mai intors vreodaté a$a tél2iu? - Nu. $I asta mé Tngrijoreazé foarte mult.

A fest probabil ucis de indieni.

Ce un om oribil!

El nu ar trebui sé spuné lucruri de care nu este sigur.

Ce altceva poate fi? Nu sunt femei frumoase in vale.

Insist din nou. Ar trebui sé mergem imediat in céutarea acestui om.

$I unde I-ai céuta?

A - As lncepe cu satul Mohawk. - Dar poate el n-ar fi de acord.

Nu incape nicio Tndoialé.

Noi nu suntem in rézboi cu Mohawks.

Ce a fost cu vizita lor, de noaptea trecuté?

Daci-:-"1 refuzé sé trimité soldatii vom merge noi, colonistii.

Dle Bufller, nici tu, nici altcineva, nu iese din fort Tn seara asta.

Nu este nici un motiv sé cred cé Jonathan are probleme cu Mohawks.

Probabil $I-a pierdut vaca $I o cauté peste tot.

Despre Ce cénté, Onida?

Despre Dekaniwida, care a adus iubire bucurie, $I pomul pécii la Iroquois.

Nu am cunoscut niciun Indian care sé poaté réde ca tine.

Era 0 pasére micé care a vézut un soim dénd tércoale cuibului.

Asta este pentru iubire $I pace. S-ar putea, a$a cum mi-ai spus, cé indienii...

au aripi §I zboaré printre ingeri.

Ei o fac.

De Ce omul alb nu a invétat niciodaté sé iubeascé?

A &I Falcon crede cé e lndragostit, cénd dé tércoale cuibului péséricii?

Atunci, tu gtii Ce-i dragostea.

Dupé cum §tii, pace .$I bucurie.

Mé bucur.

Si in partea de jos a Ontario, unde tréiesc huronii,

a venit Dekaniwida, tatél Iroquois...

sé planteze copacul pécii pe malurile lacului Onando.

Arborele pécii ale cérui rédécini sunt Tn cer.

- Aruncé-I inapoi. - Vino $I ia-I.

Nu, aruncé-I!

Vino $I ia-I.

Acum, du-te tu $I ia-I!

Dar au trecut zile! Cum poti sta deoparte $I sé nu faci nimic Tn tot acest timp.

El gtia cé nu era un moment bun sé péréseascé Fortul.

Este crescut la ora§, nu Tnflelege aceste lucruri.

A Nu $I-a dat seama cat de periculos este.

Ar fi trebuit cu toate acestea. A stat aici destul de mult timp.

A rés de noi atunci cénd Iuam mésuri de precauiie.

Sper cé a aflat adevérul acum.

Cum poti sé rézi?

A Rad pentru cé sunt oameni $I Tncearcé sé ascundé cu rés...

cé WARTIER este fricé sé meargé sé-I caute pe Jonathan. De asta réd.

Eu nu mé lupt cu indienii pentru prietenul téu pictor.

Recolta mea are mai multé nevoie de mine, decét el.

A Dacé asta rémane nepedepsit, Tti vei pierde $I vial;a $I cultura.

Butler, eu nu vreau sé incep un rézboi impotriva Mohawks.

Rézboiul a Tnceput deja, cépitane.

Acest raid de noaptea trecuté, iar acum asta, disparitia...

lpocfifiisunt pe mésura curajului téu.

Dacé nu faci nimic, vor prinde curaj.

Ei te vor surprinde pe timp de noapte $I vor ucide bérbati, femei $I copii.

- Are dreptate. - El este un prost.

Este 0 nebunie. Iroquois sunt mii, iar noi nu mai mult de 200.

Cum ii putem pedepsi?

E problema ta, trebuie s-0 rezolvi féré noi. Ne intoarcem Ia Boston.

Da, este foarle ingelept.

Nu plec péné nu $tiu Ce s-a intémplat cu Jonathan.

&I Tntotdeauna am $tiut ca voi muri 0 faté bétréné.

Dar unde se duce?

Cépitanul de la fort.

Sé intre.

Asa saluté fate palidé pe Kowanen 5i familia lui?

Tmi cer ienare, Kowanen.

Acest om a plecat de zile intregi, am crezut cé e mort $I Tngropat.

Dupé toate ingrijorarea mea,

mi &I hr 1 mi s a parut ciudat sa vad cé I-ai angajat sé-1;I facé portretul

Ai face mai bine sé nu fi supérat pe el.

Acum, cu permisiunea dumneavoastré.

A trebuit sé-mi bat creierii pentru toate necazurile care Ie-ai provocat.

- Ce a fécut'? - M-a innebunit, asta e tot.

A Colonistii nu-i mteleg pe Iroquois, Kowanen.

Ei asculté pe acest nebun, Butler, care-i sperie cu previziuni de masacre despre fete pictate.

A Cand Jonathan nu a revenit, a spus cé indienii I-au ucis $I a Tnceput

sé-i agite pentru un rézboi impotriva ta...

ca pedeapsé pentru crima ta. Are toti oamenii treji.

'I A Cred ca mai bine mé lntorc la Fort cét mai repede posibil.

- O sé vii inapoi'? - Cét de repede poate alerga calul.

Keoga, vei merge cu ei.

Cel care are planuri de rézboi nu-$I trimite...

propriul séu fiu in tabéra inamicé.

A Asa vor mtelege mai bine decét cu zece mii de cuvinte.

Este timpul sé plec de la Kowanen $I sol;ia sa, Minikah.

Le mulgumesc gazdelor mele pentru

infielepciunea $I bunétatea lor... Sé tréie$ti $I viaflé lungé.

Viaté lungé $I tie.

Tu vii cu mine?

Voi veni cu picturile $I echipamentul meu. O sé iau cérufia.

Este bine sé iau $I vaca.

Atunci nu te voi astepta. Tncearcé sé vii Tnainte de apusul soarelui.

Vom reveni méine in zori.

- Keoga. - Da.

Fii atent la bunele maniere printre oamenii albi.

Da, mamé.

A &I A up Nu lnteleg. A promis sa se mtoarca Tnainte de Iésarea Tntunericului.

Poate s-a intémplat ceva.

Nu §tiu Ce sé spun.

Satul era lini§tit cénd am plecat.

Asta este Jonathan. Cred cé a uitat de timp.

Este mai bine sé mergi la culcare.

Buné seara.

Nu este amuzant sé te ascunzi Tn Tntuneric ca un indian.

Indian? De Ce? Am crezut cé indienii sunt pasnici.

O spui chiar tu, cépitane. Stii mai bine ca oricine cum sé cite$ti in mintea unui indian.

Evacuagi fortul. Plecati din vale,

sau veti muri in urmétoarele 24 de ore.

V5 faceti prea multe griji domnule Butler, 0 sé ai probleme cu stomacul.

In aceasté zi, moartea ne unegte.

Marele Spirit a ales aceasté zi.

Ne-am intélnit in aceasté zi,

&I pentru ca moartea este destinul nostru pe care Spiritul 0 decide.

A 'I A Acum In pamant se va na$te ténérul Keoga-

Femeile, gterg Iacrimile care curg.

Lacrimile sunt Tn zadar. Asa cé, pa$nic sé privim in jurul nostru.

Dar ceva s-a oprit in urechi.

Cu grijé sé eliminém orice ar fi...

Deci, veti asculta cuvintele pe care Ie-am spus.

Dar ceva s-a oprit in gét.

S-o lésém deoparte $I sé putem vorbi inimilor voastre.

Tn fiecare zi ne pierdem oamenii care s-au néscut pe pémént.

La fel, femeile $I copiii no$tri $I nepotii no$tri.

A A &I Astfel moat sa se stea Tn mijlocul séngelui.

Véd fantome ale Tuscaroras mergénd pejos, prin pédure.

$I cu ei, véd fantomele Mohawks.

Pentru ca sunt morl;I. Cum Keoga este mort.

Uci§I, cum a fost Keoga ucis...

de cétre omul alb.

Spiritele morfllor no§tri umblé pe Pémént péné in ultima zi.

Pentru cé ornul alb a arat cimitirul strémogilor.

Si nu mai existé niciun loc pentru cei morfl, sé se odihneascé.

Aceasta este ceea Ce véd,

a$a cum véd pe Keoga mort inaintea mea.

$I nimeni nu strigé sé pléteascé oamenii albi...

pentru fiecare picéturé de sénge a ténérului Keoga.

Sunteti tri$ti pentru ca nu aveti curajul de a lupta.

- E$ti mort. Mort! - Nu! Nu!

Tuskarora Bokhawah rostegte cuvinte furioase.

$I poate are un motiv.

Dar nu el, nici eu, indiferent de Ce este Tn inimile noastre, nu poate declara rézboi.

Doar Consiliul poate decide.

$I va vorbi pentru pace, deoarece femeia Tfli conduce mintea...

$I omul alb 0 are pe fiica ta-.

L-am vézut cu ochii mei.

Onida, du-te in casé.

Omul alb mi-a ucis fiul...

Tu n-0 vei ucide pe fiica mea.

O iubesc pe fiica ta.

Omul alb, nu cunoaste dragostea Numai cucerirea.

&I mi Sa meargé alergatori la tol;I $efii de clanuri pentru un consiliu de rézboi

De Ce I-au ucis pe fratele meu?

Nu gtiu, Onida.

Nici mécar nu pot sé Tngeleg.

Ei trebuie sé fii §tiut cé ar incepe un rézboi.

Nebunia despre acest lucru.

Dacé luna ar fi cu fata urété la soare...

Stelele ar alunga-0, ca pe un céine turbat.

A Pentru cé sunt caini turbati ace$ti oameni albi.

Care s-ar rézboi intre ei $I s-ar distruge reciproc.

Ce alb a fécut asta?

Prietenul tau, Buttler. El a avertizat pe tatél meu de noile muschete.

Buttler'?

D8 Ce?

Pentru a-I face pe tatél meu sé porneascé rézboiul impotriva colonigtilor.

Jonathan, trebuie sé pleci cét mai este incé timp.

Tn cazul in care Consiliul decide pentru rézboi, $I ei asta vor...

pe tine te vor ucide mai intéi.

De Ce... Buttler'?...

Nu mai conteazé.

Jonathan, salveazé-ti pielea. E$ti un om bun.

A A Sange pentru sange. Jonathan pentru Keoga

Te vor ucide $I iti vor arunca corpul la poarta fortului, ca declaratie de rézboi.

Ei au decis pentru rézboi.

0 A \- _ 1 Vol lncerca sa I opresc - Nu, Jonathan!

Te vor ucide, pleacé acum.

Jonathan!

Kowanen!

&I 1 Sunt prietenul tau - E$ti un om alb.

Nu conteazé. Sunt Tncé prietenul téu.

&I Nu trebuie sé pléteasca tol;I albii pentru aceasté crimé.

&I &I A A0 1 Lasé ma sa aflu mai lntal Ce om nebun a fécut asta.

Am oferit pace, ne-au dat moartea.

Acum, ei vor avea rézboi.

Trupul séu sé poarte ségeti de foc spre oamenii albi.

Asa sé fie.

Mamé, mama!

- L-au luat pe Jonathan. - Este inamicul nostru.

- $tii cé nu este. - $tiu cé pielea lui este albé.

Nu §tiu culoarea inimii Iui. Pentru cé nu pot sé-I véd.

Nu pari sé fii mama mea.

- Eu sunt, deasemenea, mama lui Keoga. - Mi-a plécut Keoga.

Astézi, Hi place de asemenea, omul alb.

$I tu uré$ti pe cei Ce-I urésc.

$I voi ucide pe cei care-I omoaré. Chiar dacé acesta ar fi propriul meu taté.

'I A A Daca legea este sange pentru sange, atunci eu trebuie sé mé supun acestei legi

Ei sunt cei care fac legea.

Bérbati nu fac nimic de care sé se bucure atét de mult ca de moarte...

A pe cand femeile o fac pentru a da viaté

in loc de moarte.

Ce mai aatepti?

Up A 1 - Du te, elibereaza I pe acest om lnainte de a fi fécut bucéti de ni$te pro$ti nebuni.

Nu te migca.

Nu va fi a$a de repede omule alb,

acolo va fi un foc.

$I-ti va sfé§ia pielea...

Nu, vei muri foarte lent.

Vei muri bucaté cu bucaté.

$I eu trebuie sé fiu primul!

Onida, taie frénghia.

Onida, grébe$te-te, s-ar putea sé fi auzit cineva.

Q-A Urca In copac $I sari gardul.

De cealalté parte, este destulé iarbé, ca sé nu te audé.

Onida, vino cu mine.

Eu apartin poporului meu, tu poporului téu.

Nu plec féré tine.

&I &I Ai face bine sa stai aici sa mori Tn loc sé-ti avertizezi oamenii?

Te iubesc, Onida. Mé voi intoarce dupé tine.

Tu vezi Jonathan, imi fin mereu ochii inchi$I atunci cénd te sérut.

- Acum 5tiu de Ce. - Spune-mi.

Cénd iubim, inchidem ochii la tot...

In afaré de frumusetea iubirii.

A Acum du-te, In timp Ce ochii mei sunt Tncé 'l'nchi$I.

Vine cineva incoace. Se pare cé e rénit.

Spune-i colonelului cé suntem atacafi. Putem sé rezistém doar un pic.

Dar ar fi bine sé ne ajute cét de repede poate.

6 d 8 D.

Tnchideti poqile.

Deschide din nou poqile alea.

Nimeni nu pérésegte fortul.

Nu sunt un prizonier. Nu pot fi retinut ca un prizonier.

Am nevoie de toaté lumea.

Te-am avertizat, totu§I nu m-ai ascultat.

Acum te agtepti sé moaré toti cu tine.

Dar eu nu sunt un prost. Deschide aceste porii.

Buttler.

Unde te duci?

De Ce I-ai dat avertisment? Ce informal;ii ai avut?

Este suficient cé I-am avertizat.

Ai spus ca vor ataca Tn termen de 24 de ore.

A fost 0 predicfie buné, nu-i a$a?.

Fiul lui Kowanen, Keoga, a fost ucis Tn urmé cu aproximativ 24 de ore.

Ai gtiut asta, Buttler'?

Ce este un indian pentru mine?

Cum de ai §tiut cé Keoga a fost ucis?

Am avut o viziune.

Céte focuri de armé au fost in viziunea ta?

A Cate erau nevoie pentru a ucide un indian.

Unul este de ajuns pentru un om care $tie cum sé tragé.

Dar existé de doué ori mai multé plécere cu doué.

$I Ce plécere a fost aceea de a merge Ia Kowanen $I a-i spune despre noile muschete?

Asta-i 0 minciuné.

Un Mohawk mi-a spus.

Credefi cuvéntul unui Mohawk faflé de cel al unui om alb?

Mohawks nu mint, Butler. $I tu stii asta.

- Ai ucis pe Keoga pentru cé... - Vin!

Mister Butler, din moment Ce insigti...

Deschide porfile!

Spune-WARTIER Mohawks cé ne pare réu sé folosim muschetele noi.

Dacé mai ai ocazia.

Deschide!

Lésati-mé sé intru!

Blocayi porfile.

Greta, adu-mi muscheta.

Deschidegi-mi! Avefii milé!

Deschidegi-mi! Vé rog!

Du-te Tnéuntru sé fi gata sé ajuti rénitii. Este mai bine pentru tine.

A$tePtali -

A$tePtali -

FOO!

Au plecat.

Se vor intoarce. Dar vor primi tot asta.

Greta, adu vinul. Vin gratuit pentru toaté lumea.

$I brandy. Ar fi prea bun pentru indieni. Ei nu-I vor aprecia.

Nu e chiar a$a de dureros Asta e nimic in comparatie cu na$terea.

Ce §tii tu, domni§oaré?

I-am pus pe fugé. Au plecat féré a cere sé réméné.

- Crezi cé se vor Tntoarce? - Da, cu $I mai mull;I oameni.

A A 'I Ce se mtampla dacé ajutorul nu ajunge la timp?

Nu cred cé avem alté scépare.

Noi sperém cé vom rezista péné la sosirea ajutoarelor.

Jonathan nu ar trebui sé lupte.

&I A &I Daca ar pierde 0 mana sau dacé ar orbi...

El nu trebuie sé se iroseascé a$a. Este un artist.

Nu arfi demn, dacé nu ar fi fost om, Tn primul rénd.

Astézi este zi de lupté. Chiar $I pentru femei.

Greta, ieri am spus unele Iucruri rele...

- Tmi pare réu. - Nu accept aceste scuze.

Nu-mi sté in fire.

Greta.

Tl iube$ti pe Jonathan?

Jonathan nu ma iube$te. Asta conteazé pentru tine.

A Asa e mereu In dragoste. Comanzi dragostei, dar ea nu asculté.

Trebuie sé aduc vin la oameni. Le este sete.

Métu§é Agathe, nu ai nimic de fécut? Oamenii au nevoie de noi.

Dacé avem noroc, te-ai intoarce in Boston, Johnatan?

&I &I Nu sé te casatore$ti cu mine Nu mai sper asta.

Doar ca sé munce§ti, arfi mai bine pentru munca ta.

Nu §tiu, Cynthia. Trebuie sé mé mai géndesc.

Sunt prea mulfl. S5 ne repliem.

Greta, coboaré.

Baricadati ferestrele.

Cei morti sunt ca firele de iarbé célcate in picioare.

$I totu§I au murit pentru nimic.

Cine a invins in aceasté lupté?

Nici omul alb, nici indienii.

E§ti prizonier, Kowanen.

Dar nu $I marile nafiiuni ale Iroquois.

De acum Iroquois vor asculta Ia avertismentele Tuscaroras.

$I focurile de rézboi vor arde de la oceanul sérat péné la Réul Cel Mare.

$I omul alb va fi gonit de pe péméntul strémogilor nostri.

Ca $I acum 100 de ani, cu francezii.

Kowanen.

Aici este omul care ti-a ucis fiul.

Acest om nu a fost prietenul niménui. Nici al téu, nici al nostru.

Ar fi vrut sé ne distrugem unul pe altul, pentru a avea aceasté vale pentru el.

Pentru acest om trebuie sé dém foc la aceasté vale?

Trebuie sé-i facem pe plac chiar dacé este mort?

Prea multi oameni curajo§I au murit deja pentru acest om.

Asta e tot, aveti grijé.

Dacé vei trece prin Boston, nu uita sé ne vizitezi.

Si tu, Greta. Sunt foarte fericité cé te-am cunoscut.

Trebuie sé spun cé voi fi cu siguranté bucuroasé sé mé Tntorc in Boston... ,

A In civilizatie, $I departe de tol;I ace$ti indienii dezgustétori

Contez pe tine, Cynthia, pentru a duce picturile mele Ia muzeu.

Sunt cu 11 mai multe decét au comandat.

Nu vii cu noi?

Nu, dragé métu$a Agathe Rémén chiar aici.

La revedere, Cynthia.

Vé doresc o célétorie plécuté.

Dragostea la comandé, nu asculté.

Greta m-a Tnvéyat asta.

Ai $tiut Tntotdeauna, Cynthia. Toate femeile $tiu.

A - Greta, mca mai cred cé e$ti cea mai de$teapté femeie pe care am cunoscut-0

Acum ne putem usca cu adevérat lacrimile.

Marele Spirit ne-a trimis un fiu, in locul celui pe care moartea I-a Iuat de Ia noi.

Din aceasté cauzé, te vom numi Keoga.

Sé fii fericit atét timp cét spiritul ne Iasé.

Acum, du-te la Onida.

De Ce igi inchizi ochii?

Aceasta este, pentru cé mé sérufi.

In faga tuturor acestor oameni?

Nimic din Ce este mai frumos, nu ar trebui sé fie ascuns de lume.

...$l ACE$TIA AU FOST JUCATORII LEGENDEI

Traducerea $I adaptarea

DVD Edit by ANDRONIKA ghimis_dan2003@yahoo. com

Afi urmérit filmul artistic: MOHA WK

sl=AR$lT