Original subtitles

Sărbătoarea e la câteva zile de mers.

Vom vedea lumea.

Fiți atenți !

Avem vrăjitoare de ars.

Căutătorii de Vrăjitoare nu ne-au găsit,

dar mesajul lor a circulat.

Unde este Kofun ?

Ajutor !

Haniwa !

SUNT VIU. URMAȚI CĂRAREA

Kofun a lăsat un mesaj.

De unde știi aceste cuvinte ?

Din ladă. Am deschis-o.

Am învățat să citim și să scriem.

Am citit toate cărțile.

E fiul tău !

Acest mesaj

va pluti în josul râului prin zeci de văi.

Vești de la Mormântul Soarelui, Majestate.

Nu s-a terminat.

Episodul 4 - Râul

Traducere şi adaptare: Aurelian subs.ro Team @ www.subs.ro

Au venit în sfârșit după vrăjitori !

Înainte de a veni aici,

am avut ocazia de a scăpa de vrăjitori.

- Dar v-au fermecat pe toți. - Acum a venit vremea să vă căiți.

Să scăpăm de ei !

Lor li se datorează pericolele cu care ne confruntăm astăzi,

și trebuie să plătească pentru asta !

Toată lumea știe că voi ați fost

Vino la râu.

... adevăratul nostru dușman încă de la început.

Țineți-i ! Să nu scape !

Îi vom folosi ca marfă de schimb

pentru viețile noastre !

L-am prins !

Înapoi ! Vrăjitorul

mi-a pus cuțitul la gât !

Trebuie să plecăm.

Du-te la râu.

Lăsați demonii să plece.

Arca !

O să scăpăm de ei cât de curând.

Matal !

Pleacă !

Pleacă cu ei. Trăiește !

Te iubesc.

Ce face ?

Bow?

Vin și eu cu voi.

Urmați-mă !

Kofun...

Nu vă sunt de niciun folos.

Dă-mi drumul.

Merită să moară.

Nu.

Nu.

Dacă eram cu adevărat un demon, l-aș fi omorât cu mare plăcere.

Dar cei din tribul nostru nu sunt astfel de oameni.

Sunt Tamacti Jun.

Șeful Căutătorilor de Vrăjitoare pentru regina Kane

și al Gardienilor Sacri ai Payanului.

În sfârșit, Căutătorule de Vrăjitoare,

ai venit să ne salvezi.

În genunchi.

Ce ?

Toți.

Dacă țineți la viețile voastre

dați-mi copiii lui Jerlamarel.

Noi, Alkenny, suntem oameni buni.

Oameni tăcuți.

Te rugăm,

Căutătorule de Vrăjitoare,

te rugăm.

Vrăjitorii au plecat.

Până la proba contrarie,

voi toți sunteți vrăjitori.

Sfântule Gardian !

Sunt Gether Bax.

Vrăjitorii au fugit !

Urmați-mă !

Stați. E o fundătură.

Nu, fiule.

Pe aici coborâm.

Uite.

Tati...

Tu ai făcut asta ? De unul singur ?

Tot ce poate să facă Jerlamarel, pot să fac și eu, dar mai mare.

Ce este sub noi ?

Libertatea, mama.

Tata a construit o plută.

Fiule !

Când ai făcut-o ?

Când am putut.

Nu știi câte lucruri se pot face până deschizi tu ochii dimineața.

De ce ?

Ca și tine, am sperat că ziua asta nu va veni niciodată.

Dar te-ai pregătit pentru ea ?

Evident.

Și datorită ei, vom trăi să apucăm și ziua de mâine.

Printre cei care au fugit

este și un meșter ?

Da, unul foarte priceput.

Traversați râul.

Tati...

Știu, îi aud.

Dă-mi sabia.

Sunt în amonte. Pe ambele părți.

Avansăm în liniște.

Te-am căutat...

toată viața.

Am fost de față când te-ai născut.

Ți-am auzit primul plâns.

Și de atunci,

singurul meu scop în viață a fost să te găsesc.

Am șters

de pe fața pământului nu știu câte vieți ca să dau de tine.

Și acum...

ce facem ?

În apropiere, e un sat unde, familiile voastre, în genunchi,

îmi cerșesc iertarea.

Poate ai tu cu ce să-mi plătești iertarea.

Vorbește.

Lasă-mă să-ți aud glasul pentru prima oară

după ce ți-am auzit scâncetele de nou născut.

Anunță-ți prezența.

Și te voi escorta până la regina ta.

Fă-o...

și satul va fi salvat.

Nu ?

Ajutor !

Nu !

- Baba ! - Maghra.

Stai, mama.

Plecați !

Arca!

Unde duce râul ?

Putem să-i urmărim ?

M-a străpuns o săgeată.

Ce ne așteaptă ?

Poate că tu mai poți fi salvat.

O întindere mare de apă, adâncă.

Se mișcă repede.

Nu o să poți să-i prinzi.

Ajută-mă.

Poftim, asta o să-ți scurteze agonia.

Întoarceți-vă în sat.

Omorâți-i pe toți.

Mesager !

Un mesaj pentru regina Kane.

Vrăjitorii au fugit.

Tamacti Jun vă trimite vești.

- I-a găsit pe vrăjitori ? - Da.

Dar deocamdată i-au scăpat.

Iar i-au scăpat ?

Cum ?

Nu a spus.

Ar trebui să ghicim

sau să inventăm ceva credibil.

Lady An,

când Flacăra Divină ne-a ars pielea,

l-ai acuzat pe Dumnezeu, sau te-ai acuzat pe tine ?

Nici una, nici alta, regina mea.

Am acuzat-o pe servitoare că nu mi-a făcut umbră.

Noi nu îi acuzăm pe zei.

Și nici pe dv nu vă acuză nimeni.

Dar poate că asta înseamnă că Tamacti Jun trebuie să se întoarcă.

Dar pentru o astfel de călătorie are nevoie de mai mulți soldați.

Majestate, vă rog...

Trimiteți mai mulți. Trimiteți întreaga armată.

Sunt tați și mame,

soți și soții,

fiice și fii.

Familiile vor suferi de absența lor.

S-au săturat de aceste... cruciade sterile.

Depășește înțelegerea lor.

Până și mașinăriile sacre suferă, Majestatea Voastră.

Nici măcar zeii nu înțeleg.

Voi înțelegeți ce spun zeii ?

Da. Ei spun "destul" !

Destul !

Aici...

în vechea noastră constituție.

"Monarhul conduce Parlamentul,

și îl conduce până moare."

Nu mă simt bolnavă.

Majestatea Ta,

asta spun oamenii din Payan.

Când îi fuți tu în timpul rugăciunii.

Mai răspicat, ați urmărit vrăjitori timp de o generație.

Fără să găsiți măcar unul.

Ați sacrificat armata, ați golit cuferele regatului.

Și nu există nicio dovadă de putere malefică.

Doar un bărbat

pe care l-ați iubit odată și care v-a părăsit.

Spun că suntem o națiune guvernată

de o inima zdrobită.

Am un mesaj de la Jerlamarel.

Pe care trebuie să-l transmit copiilor

când sunt pregătiți să ne părăsească.

E un mesaj pentru ochii lor.

Încă o surpriză de la Jerlamarel?

I-am promis

că le voi da mesajul când vor fi pregătiți să-l primească.

Este ultimul mesaj pe care îl am de la el.

E ultima promisiune pe care i-am făcut-o.

Suntem siguri ?

Da, suntem.

Citește-l.

Dragii mei copii,

râul este începutul.

Primul pas al călătoriei lungi care vă va readuce la mine.

Urmați cursul râului până ajungeți la levănţică.

Marele drum al Lavandei."

Drumul Lavandei există.

Urmați drumul Lavandei până la Casa Luminilor.

Aici voi clădi un nou regat.

O lumină strălucitoare într-o lume a obscurităţii.

Într-o zi veți veni la mine

și veți ști tot atât cât știu și eu.

Veți purta aceste cunoștințe în colțurile întunecate ale Pământului."

" Cine are ochi să mă vadă trebuie să mă urmeze."

Cine are ochi să mă vadă trebuie să mă urmeze.

Și ce ? Trebuie doar să urmăm râul ?

Cât timp ?

Ne va lăsa semne.

O să reușim.

Crezi ?

Avem altă soluție ?

Da, avem.

Ascultați-mă.

Uitați-vă la mine.

Cu cât e mai lungă călătoria,

cu atât mai mari vor fi provocările

și cu atât mai mult îi schimbă pe cei care le îndură.

O călătorie ca asta...

Cei dintre noi care vom supraviețui, mă tem că la capătul ei

nu ne vom mai recunoaște unul pe celălalt.

Ce fel de răspuns ne va oferi Casa Luminilor

de vom ajunge să nu ne mai recunoaștem ?

Voi respecta indiferent ce veți decide prin vot,

dar trebuie să ascultați ce vă spun.

Avem ocazia

de a trăi în libertate.

Putem să ne distanțăm de Căutătorii de Vrăjitoare

care sigur sunt chiar acum pe urmele noastre.

Putem merge departe de oricine poate să ne urmărească

ca să ne trăim viețile în simplitate,

în liniște,

și împreună.

Mamă,

nu cred că voi ști vreodată

cine sunt cu adevărat

până nu aflu de unde vin.

Și...

nu voi ști până nu îl cunosc pe Jerlamarel.

Dar tu ?

Nu cred că destinul meu e să mă ascund de lume.

Nu vreau să fiu un om care fuge de adevăr

de teamă de ce ar putea însemna acest adevăr.

Înțeleg.

Trecem la vot ?

Cine e pentru părăsirea râului și găsirea unui adăpost ?

Cine e pentru continuarea drumului pe urmele lăsate de Jerlamarel ?

Mai e cineva care trebuie să voteze.

- Nu. - Suntem un singur trib, Haniwa.

Suntem un singur trib.

Noi.

Cei care am trecut împreună prin toate încă de la început.

Sunt de acord cu Paris.

Doar noi am rămas din tribul Alkenny,

iar Bow Lion are aceleași drepturi ca și noi.

Alkenny erau dispuși

să ne predea Căutătorului de Vrăjitoare ca să-și salveze pielea.

Au făcut ce au făcut.

Dar tot ei v-au instruit, v-au hrănit,

și v-au oferit dragoste și prietenie.

S-au dezrădăcinat ca să vă salveze viețile.

Și ne-au trădat cu prima ocazie.

Am mai rămas doar șase, și fiecare dintre noi va fi ascultat.

Ea nu are absolut nicio legătură cu asta.

Haniwa.

Votez să ne continuăm drumul pe râu.

Îi susțin pe Haniwa și Kofun.

Arca, Matal,

mama mea...

Am făcut prea multe sacrificii ca să ne oprim acum.

Așadar, am hotărât.

Generale !

Raportul.

Vești bune, domnule general.

Credem că terenul din față e înșelător, dar se poate trece.

Coloana va trebui să staționeze o jumătate de zi cât îl cercetăm.

Nu ne oprim decât dacă suntem toți morți,

sau dacă găsim copiii lui Jerlamarel.

S-a înțeles ?

- S-a înțeles. - Bine.

Atunci continuați să mergeți.

Suntem nevoiți s-o omorâm pe regină.

- Să omorâm o zeiță ? - Cine mai crede așa ceva ?

Contează mai puțin ce credem noi.

Mulți dintre cei de la zidurile de jos încă mai cred în ea.

Dacă le detronăm zeița se vor revolta.

- Avem soldați. - Prea puțini.

Atunci nu o detronăm noi.

Dacă noi ne temem să facem asta, cine o va face ?

Ca să omori un zeu, trebuie să apelezi la un zeu.

Nu trebuie să pară o moarte violentă. Fără sânge și fără arme.

Fără urme de intervenție umană.

Așa oamenii de la zidurile de jos vor auzi că regina lor a fost răpusă

de o intervenție divină.

Și vor spune :

"Asta înseamnă dreptate."

Sunt prea milostivă.

Am putea să ne rugăm.

Mă rog doar pentru adevăr.

Ce-ai mai auzit ?

Au apărut zvonuri noi în legătură cu tine.

Cine le lansează ? Lady An? Lord Dune?

Da, și alții.

Dă-mi nume.

Toți,

regina mea.

De ce ai făcut asta ?

Ce am făcut ?

Nu aveai niciun motiv să vii cu noi. Puteai să votezi împotrivă.

Sunt morți.

Toți ceilalți sunt morți.

Unde puteam să mă duc ?

Chiar și așa,

ai ales drumul cel mai dificil. Cel mai periculos.

De ce ?

Nu vă cunosc prea bine pe tine și pe sora ta.

Nu așa cum îi cunosc pe ceilalți din sat.

Pentru că noi am fost singurii pe care nu puteai să-i spionezi.

Știu că tu ești o Umbră.

Poate că nu îți cunosc toate secretele,

dar furia surorii tale nu este un secret pentru nimeni.

Am votat așa pentru că...

nu știu ce importanţă ar fi avut. Am luptat destul pe ziua de azi.

Sora mea nu e furioasă.

Cel puțin, nu pe tine.

E o situație foarte grea pentru ea.

Încearcă să facă tot ce poate, dar uneori se transformă în furie.

E greu și pentru tine, nu-i așa ?

Îți mulțumesc

că ai încercat să vorbești cu mine.

Acum însă aș vrea să rămân singură.

Ai nevoie de ajutor ?

Da.

Am făcut astea.

Dă-i-le lui Bow.

Astea sunt pentru tine și Haniwa.

Trebuie să ne oprim peste noapte.

Trebuie să se odihnească lângă foc.

Da.

Te simți bine ?

N-a mai vorbit niciodată cu mine așa.

S-a mai certat cu mine. M-a sfidat de multe ori, dar...

acum a fost ceva diferit.

Dacă ar fi fost o egalitate de voturi

și ar fi trebuit să votez împotriva ei,

nu știu cum ar fi reacționat.

Întreaga lor viață le-am spus să ascundă cine sunt.

Că e riscant să se afle.

N-am știut niciodată cu adevărat cine ar trebui să fie.

Cum ar putea ei să știe ?

Poate, continuând să mergem de-a lungul acestui râu,

vor avea în sfârșit libertatea de a afla.

Majestate ?

v-a adus servitorul invitația mea ?

Desigur, Lady An, mi-a adus-o.

Majestate, bine ați venit !

Mirosul sexului și sunetul păsărilor...

Divină combinație.

Așa cum v-am spus în invitația mea,

v-am rezervat o plăcere cu totul specială.

Cei care nu sunt invitați, să plece.

O melodie nouă.

O pasăre nouă.

Veți fi prima care o veți asculta, aici la palat.

Cine va rămâne aici să împartă cu mine plăcerea ?

Eu, Majestate.

Cu permisiunea Voastră.

Desigur, Lord Dune. Știam că vei fi tu.

Cred că această pasăre ciudată

a fost abătută din drumul ei de o furtună.

Servitorul meu

a auzit-o cântând într-un măr și a reușit să o prindă.

Acest om va fi răsplătit.

Ca și voi, Lady An și Lord Dune, pentru că vă gândiţi la mine.

Iar acesta este noul nostru invitat.

Nu aud nici un cântec.

Mi s-a spus că această pasăre

cântă numai când este ținută în mână.

Veți fii prima care o va ține.

În acest caz, deschide colivia, Lord Dune.

De obicei păsările tremură când le atingem. Nu aud niciun tremur.

Poate...

că nu-i e teamă.

Nici mie nu mi-e teamă. Vedeți voi,

întregul parlament e de acord să mă condamne la moarte,

toți oamenii din acest oraș putred îmi doresc moartea.

Am decis

că nu voi muri pentru acest oraș. El va muri pentru mine.

Începând cu voi.

Am străbătut o distanță bună.

Dacă ne vom mișca începând din zori, va fi bine.

Unul dintre noi trebuie să stea de veghe

în noaptea asta și să aibă grijă de foc.

Vino lângă mine.

Mamă...

Spune-mi,

cum ți-ai imaginat că va fi ?

La ce te referi ?

"Acolo, îmi voi construi regatul", a spus el.

Toți ne vom risca viețile ca să ajungem acolo.

Așa că spune-mi,

cum îți imaginezi că va fi acest regat ?

Ei bine...

îmi imaginez...

că va fi un loc unde...

ne vom aminti lucruri.

Ne vom aminti cum a fost lumea cândva,

vom descoperi cine am fost.

De...

cum să folosești aceste cunoștințe pentru a îmbunătăți lucrurile.

Îmi imaginez...

că va fi un loc unde...

nu voi mai fi o ciudată pentru nimeni.

Unde pot ajuta să construim ceva important

fără să fiu nevoită să ascund cine sunt.

Dacă tatăl tău construiește un regat, vei fi prințesa lui.

Nu e vorba de asta.

Voi face orice îmi cere ca să mă fac utilă.

Iar eu ce voi fii în acest regat ?

Tu vei fi regina.

Nu cred.

Un rege dotat cu vedere,

un prinț și o prințesă dotați cu vedere,

eu voi fi regina oarbă.

Eu voi fi ciudata regatului.

Aș fi considerată slabă.

Nu voi permite nimănui să spună așa ceva.

Știu.

Este important pentru mine

să ajung în acest loc.

Dar nu e vorba doar despre mine.

Este vorba despre noi toți.

Ne va fi mai bine acolo. Sunt convinsă.

Să ne odihnim puțin.

Bine.

Kofun ! Mi-a dispărut sabia.

Și arcul meu.

Bow, verifică pe plută.

Unul dintre voi trebuia să stea de veghe.

Am stat.

Atunci explică-mi cum a fost posibil

ca cineva să exploreze tabăra

fără să ne trezească și fără să fie văzut ?

Nu știu.

Totul a dispărut, nu-i așa ?

Ajută-mă. Trebuie să plecăm.

Nu se poate.

Trebuie.

Ne-au fost luate numai armele. Ne facem altele.

- Îmi lipsește ceva. - Vino.

Ce îți lipsește ?

O pungă mică. Moale, de mărimea unui pumn.

- Ce era în pungă ? - Ceva la care țin.

E tot ce mi-a mai rămas de la tata, singura mea legătură cu el.

E de neînlocuit, trebuie să o găsim. Trebuie să o recuperăm.

Dar ce este ?

E important.

Maghra, ascultă...

Te rog.

Nu mă mai întreba nimic. Doar ajută-mă s-o găsesc.

Draga mea, nu avem arme.

Cel care a venit azi noapte ar putea reveni.

Și Urmăritorul de Vrăjitoare pândește pe undeva.

Dacă rămânem prea mult aici, ne va găsi.

Atunci trebuie să ne grăbim.

Tatăl meu, relația mea cu el, n-am știut să deschid acest subiect.

E complicat.

Și am crezut că tu vei înțelege.

Dacă ți-am ascuns ceva,

am făcut-o ca să ne protejăm.

Dacă mi-ai ascuns ceva, ai făcut-o ca să ne protejăm.

Te rog ajută-mă să înțeleg.

Explică-mi de ce ne punem copiii în primejdie,

pentru că eu nu înțeleg.

Știu.

Ce e atât de important de nu poți să-mi spui ?

- Am s-o fac eu. - Nu.

Haniwa.

Ea are răspunsuri la toate întrebările tale.

Îți găsesc eu punga.

Dacă au fost bandiții de pe râu, acum sunt deja departe.

Dacă sunt Opayol, sunt sute.

O sută dintre ei nu mă vor vedea venind.

Știi cât de norocoși am fost că am scăpat de Căutătorul de Vrăjitoare ?

Foarte norocoși.

Încă o luptă și acum fără arme ?

Nu am intenția să ne luptăm, tati.

Cei care ne-au furat

cum se pot lupta cu mine dacă nici nu mă văd ?

Nici măcar nu știm cine sunt. Să încercăm să ne dăm seama...

Cred că știu eu.

Ce ?

Cred că știu cine ne-a luat lucrurile.

- Despre ce vorbești ? - Privește, te rog.

Ce este ? Ce vezi ?

Spune-mi.

Ce este ?

Spune-mi.

A sosit momentul, regina mea.

S-au răspândit veștile despre moartea lui Lady An.

Oamenii protestează

la zidurile de jos împotriva executării lorzilor iubiți.

Gărzile palatului îi țin la distanță, dar nu știu pentru cât timp.

Regina mea ?

Acum ce facem ?

Lorzii rămași s-au reunit.

Dacă vor câștiga încrederea gloatei, cine știe ce vor face ?

Tată,

puterea asta pe care o simțim dar pe care nu o putem atinge...

Eu îmi accept soarta.

Îți mulțumesc că m-ai lăsat pe mine să aleg ora.

Jerlamarel...

Nu ai venit să mă cauți, dragul meu.

Așa că o să vin eu la tine.

Traducere şi adaptare: Aurelian subs.ro Team @ www.subs.ro