Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 62

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Miracolul s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Te-am rugat să nu deschizi firma de pescuit, dar ai făcut-o.

Nu puteam să tac, fiindcă nu sunt de acord cu ce faci.

Să nu dai vina pe mama !

Mie mi-a venit ideea clipului. Doar mie !

Nu înţelegi ce înseamnă faptul că ai postat acel clip pe reţele.

Sergio !

Fata ştie foarte bine.

Nu înţeleg.

Nu-ţi pasă că familia mea are probleme din cauza acţiunilor tale ?

Dacă nu înţelegi ceva, mă întrebi.

Dar nu postezi un clip pe reţele, boicotându-mă.

Sergio ! Dacă nu cobori tonul vocii, pleci din casa mea !

Nu vom vorbi aşa.

Înţelege un lucru, Azul. Nu sunt un tată obişnuit.

Sunt Sergio Falcon. Sunt cunoscut, o persoană publică.

Acum mă caută toţi, ziarişti, investitori, familia.

Toţi mă întreabă de ce ai făcut-o.

Sergio, gata !

Am dreptul să spun ce gândesc.

Acum eşti Azul Falcon.

Nu-ţi permiţi să faci aşa ceva. E clar ?

Nicolas,

îmi imaginez că e impresionant să mă revezi.

Dar totul e ciudat pentru mine.

Mă uit la tine şi nu ştiu cine eşti.

Mă simt groaznic.

Sunt confuză, mă simt vinovată.

Mă uit la pozele astea, dar nu-mi amintesc nimic.

Aveam o viaţă împreună, Antonia.

Dar mi se pare viaţa altcuiva.

Nu ştiu dacă o să-mi amintesc într-o zi. Înţelegi ?

Trebuie să avem răbdare.

La fel ca tine, acum am altă viaţă.

Îmi întemeiez o familie.

Ştiu.

Ştiu că au trecut zece ani.

Viaţa nu stă în loc pentru nimeni.

Dar vreau să ştii, Antonia, că mereu ai fost iubirea vieţii mele.

Nimeni şi nimic nu o să poată şterge asta.

Nici timpul,

nici distanţa,

nici memoria.

Au fost câteva zile agitate

şi am multe de procesat.

Scuze.

Mulţumesc că ai venit.

Lucrurile tale...

Nu sunt ale mele, Antonia, ci ale tale.

Sper să te ajute să-ţi aminteşti.

Azul, du-te în camera ta, te rog.

Vreau ca tata să înţeleagă.

- Te rog... - Fata mea, haide în camera ta !

Vino !

Niciodată ! Ascultă-mă bine.

Nu-i mai vorbeşti aşa fiicei mele niciodată !

- Ai auzit ? - Eşti incredibilă, Estrella.

Tot ce am făcut pentru tine, pentru familia ta...

Mi-am recunoscut fiica, i-am dat numele meu...

Aşa mă răsplăteşti ?

Mă înjunghii pe la spate ?

Sergio, fii serios ! Ţi-ai făcut-o cu mâna ta.

N-o face pe victima acum !

Ai venit să-ţi deschizi firma, să distrugi slujbele celor din sat.

Ce voiai, ca Azul să te felicite ? Nu cred.

Ar fi fost de ajuns s-o controlezi.

Dar văd că nici asta nu poţi face.

Crezi că mă jigneşti dacă îmi spui asta ?

Spui că vrei s-o controlez, dar eu cred că vrei s-o reprim.

Nu voi face asta cu fiica mea.

Dacă vrea să-şi spună părerea, eu o voi susţine.

Mai ales acum, când sunt de acord cu ea.

Pascual !

Pascual, cu tine vorbesc !

Gata ! Eşti mult prea dur cu mine. E prea de tot.

Trebuie să vorbim, frate.

Avem probleme grave din cauza firmei.

Trebuie să ne unim în această criză, să ne facem auziţi.

Nu, stai !

Până aici ! Nu voiam să ajung atât de departe, Pascual.

Dar nu-mi dai de ales.

Va trebui să iau măsuri drastice.

Doamne !

Ce faci ?

Nu mă mişc de aici până nu mă asculţi.

Valentin, nu fi ridicol ! Înţelege, nu vreau să vorbesc cu tine.

O să stau legat până o să accepţi relaţia mea cu Perlita.

Da ? Nu vei obţine nimic.

Nu o să te las să mergi la toaletă.

Nu o să-ţi dau nici măcar o bucată de pâine.

Perfect ! Dacă mi-e foame, frig,

dacă îmi plesneşte vezica,

suport orice din iubire.

Din iubire...

Nicolas a plecat.

Sunt lucrurile mele

şi ale lui Nico.

Nicolas s-a gândit că ar fi o idee bună să mi le aducă,

să mă ajute să-mi amintesc ceva.

Păreţi fericiţi.

Iubitule, asta a fost altă viaţă.

Din păcate, o viaţă de care nu-mi aduc aminte.

Bine. Îl înţeleg pe tipul ăla.

Nu cred că i-a fost uşor să-şi piardă familia.

Cum poţi merge înainte după aşa ceva ? Eu nu aş putea.

Iar acum, te-a regăsit.

Probabil e un miracol pentru el,

o şansă de a recupera viaţa pe care a pierdut-o.

Nu plec nicăieri.

Nu am de gând să plec din casa asta sau din satul ăsta. Ai auzit ?

Vrei să-mi cunoşti fiul ?

Mi-ar face plăcere.

El e.

- El e Nico. - Ce drăguţ !

M-am întors, Laura.

Ştiu că m-am rătăcit în ultima vreme.

O să crezi că vin la tine doar când lucrurile merg prost.

Dar, uneori, nimic nu merge bine.

Deşi încerc să lupt, nimic nu funcţionează.

Laura, te rog, am nevoie de ajutorul tău.

Te rog...

Gabriel, s-a întâmplat ceva ?

Nu. E foarte mic. Ce drăguţ !

Nu pot să cred că am avut un fiu şi că nu-mi pot aminti de el.

Iartă-mă.

Am plâns destul pe ziua de azi. Mă duc să mă spăl pe faţă.

Da.

Marina, uite !

Mi s-a făcut poza asta la scurt timp după ce l-am găsit pe Iker.

- E Iker ? - Uite !

Marina, Iker şi Nico seamănă.

Sunt identici.

Nicolas, ce bine că ai venit ! Fac paste cu trufe negre.

Cred că avem şi vin. Poţi să aduci o sticlă ?

- Nu, nu rămân. - Poftim ?

Plec la Nayarit. Vreau să fiu aproape de Antonia.

Am venit să-mi iau haine.

Dar viaţa ta e aici, Nicolas. Viaţa noastră.

Viaţa clădită împreună în atâţia ani.

Nu înţelegi, Adriana, că nu vreau să fiu cu tine.

Nu după ce ai făcut.

Când am văzut-o şi am aflat că e în viaţă, am vrut să-ţi spun.

Îţi dau cuvântul meu că am vrut să-ţi spun.

Dar, când am aflat că suferă de amnezie, că nu-şi aminteşte nimic,

m-am gândit că e mai bine ca ea să-şi vadă de viaţa ei,

iar noi, de a noastră, împreună.

Nu, Adriana.

Ştiu cât de greu ţi-a fost s-o uiţi.

Eu am fost alături de tine ca să te ajut, Nicolas. Eu !

În fiecare zi îmi făceam griji, fiindcă te vedeam suferind.

Dar ţi-ai revenit.

Şi tu erai dispus să mergi înainte alături de mine.

Nu cred că ai înţeles.

Soţia mea, mama fiului meu... Era în viaţă, şi nu mi-ai zis.

Ţi-am spus de ce.

Nicolas, te rog să nu aruncăm totul la gunoi.

Ştiu că mă iubeşti şi...

Ai dreptate. Bineînţeles că te iubesc, mult.

Şi-ţi mulţumesc că mi-ai fost alături în cele mai grele momente din viaţă.

Dar nu o să te pot ierta niciodată pentru ceea ce mi-ai făcut, Adriana.

Ce zi, micuţule ! Sunt moartă.

Brisa !

Brisa, nu-ţi poţi lăsa încălţările aruncate.

Du-le în camera ta. În casa asta se păstrează curăţenia.

Ce sendviş ! Să văd...

E foarte bun. Şi are avocado, cum îmi place.

Îmi era foame.

- Îţi faci tu altul, nu ? - Era sendvişul meu.

Micuţule, mi-a mers foarte bine.

Au venit mulţi pescari, fiindcă vor să lucreze la Alpha Sur.

Mă pricep să recrutez.

Cine o să lucreze acolo ?

Nu pot să-ţi spun. Există clauze de confidenţialitate.

Tu nu vrei să vii la Alpha Sur ?

Ce ţi-a venit, Brisa ? Eu sunt loial dlui Fabian şi satului.

Nu muşc mâna care mă hrăneşte.

Ce-ţi pasă de Fabian ? Barca aia s-a scufundat.

Îţi arunc un colac de salvare. Vino să lucrezi cu câştigătorii.

Nu, Brisa, loialitatea e importantă pentru mine.

Cum vrei. Tu pierzi.

Apropo, de-a ce te joci cu Valentin ? De ce e legat afară ?

- Încă e acolo ? - Da.

Nu se poate !

Gata, Valentin ! Du-te acasă.

Ţi-am spus, nu plec de aici până nu vorbim

şi nu accepţi relaţia mea cu Perlita.

Da ? Pregăteşte-te să prinzi rădăcini, Valentin.

Nu o voi accepta niciodată.

O să ai un copac uriaş aici.

Va trebui să mă uzi zilnic.

Frate, îmi aduci un pahar cu apă ?

Am gâtul uscat.

- E foarte uscat ? - Da.

- Stai liniştit, Valentin. - Nu.

O să înceapă ploaia şi o să ude copacii.

Auzi ?

Nu se poate.

- Fabian ! - Fata mea, cu ce ocazie, pe aici ?

Ştiu că eşti puţin supărat din cauza firmei de pescuit

şi am venit să-ţi fac o invitaţie.

O invitaţie ? Ce fel de invitaţie ?

E o surpriză. Eşti liber diseară ?

- Fata mea... - Da ?

Ce pui la cale, fata mea ?

Scumpo...

- Seamănă mult. - Seamănă ?

Sunt identici. Uite !

Şi hainele. Doamne !

Nu. Toţi bebeluşii seamănă.

Iar salopetele...

Poftim ? Cum ? Ce vârstă avea ?

Câte luni avea Nico când a venit uraganul ?

Nicolas mi-a zis că avea patru luni.

Cam tot atât avea Iker când l-am găsit.

Nu ţi se pare că sunt prea multe coincidenţe ?

Doamne ! Crezi că Iker şi Nico...

Nu ştiu, dar trebuie să aflăm, Marina.

Mulţumesc pentru cină.

Eu am pregătit totul, dar a fost ideea lui Jasmin să te răsfeţe. Nu ?

Apropo, am pregătit mâncarea ta preferată, ca să te înveselesc.

Ne-a înveselit pe toţi. E foarte bun.

Nu am mai mâncat ceva atât de bun de mult timp.

Sunt de acord cu Oliver, e delicios.

Mulţumesc. Fabian, ţie ţi-a plăcut ?

Da, totul e delicios. Mulţumesc.

Dar cel mai frumos e să te am aici, Jas.

Mulţumesc că te-ai gândit la mine şi că ai vrut să mă înveseleşti,

să fiu bine. Mulţumesc.

- Te simţi mai bine ? - Da, nu-ţi face griji.

Simţeam nevoia să mă relaxez puţin. Îmi face bine să ies pe mare.

Tu ştii asta, tată.

Îmi plăcea să ies cu barca cu mama ta.

Navigam ore întregi singuri.

După ce te-ai născut, mergeam toţi trei. Cât îţi plăcea !

Da, îmi aduc aminte.

Au fost cele mai fericite momente din viaţa mea.

- Nu vreau ca tata să mă urască. - Nu te urăşte, scumpo.

E acaparat de problemele pe care le are la firmă.

Dacă îi trimit un e-mail, ca data trecută ?

Poate, aşa, ne împăcăm.

Fata mea...

Mai bine laşi timpul să treacă, până se liniştesc apele.

Nu-mi place să fiu certată cu el.

Nu-mi place ce face,

dar nici să fim certaţi.

Crezi că o să-i treacă ?

Poate, nu azi şi nici mâine, scumpo.

Dar, cu timpul, orice se poate rezolva.

Credeam că-mi vei spune că sigur o să-i treacă.

Dar tu îl cunoşti mai bine decât mine.

Estrella, răspunsul tău nu a liniştit-o.

- Mamă... - Ce să-ţi spun, fata mea ?

Dar a fost un răspuns sincer, mamă.

Mi-ar plăcea să-i spun lui Azul că o să se împace cu tatăl ei,

dar nu îndrăznesc.

Mai ştii care era temerea mea când a apărut Sergio în viaţa ei ?

Că o va dezamăgi, aşa cum m-a dezamăgit pe mine.

Şi aşa e, mamă.

- Fata mea... - Se adevereşte.

- Valentin ! - Perlita !

Uită-te la tine ! Poftim !

- Ce bun ! - Nu !

- Mulţumesc. - Ai întrecut măsura.

Ţi-am adus un burrito.

Presupun că nu ai mâncat nimic, Valentin.

De ce nu te duci acasă la Nemesio ?

Uită-te la tine ! Eşti ud.

Şi continuă să plouă, nu se va opri. O să faci pneumonie, Valentin.

Nu, Perlita. Până nu vorbesc cu Pascual

şi nu acceptă relaţia noastră, voi rămâne aici.

- Valentin Rios va rezista. - Poftim ?

- Nu mă mişc. - Cum e posibil, Valentin ?

Uită-te la tine ! Cum ai ajuns să faci asta ?

Eşti aici de ore, Valentin.

Iar Pascual nu a vrut să te asculte nici măcar un minut.

Nu am de ales.

E ultima mea carte. Înţelege-mă, Perlita.

Nu, nu pot să te înţeleg, Valentin.

Situaţia ne-a scăpat de sub control.

Pascual ! Ştiu că mă auzi.

Nu-ţi dai seama ce sacrificiu face prietenul tău pentru tine ?

Cum poţi să-l ignori ?

Îl laşi aşa, în ploaie. Bietul de el...

Nu poţi fi atât de egoist, Pascual !

Pascual ! Deschide-ne !

- Pascual ! - Perlita, nu te mai chinui.

Nu te mai chinui tu, Valentin. Uită-te la tine.

Nu-ţi dai seama că lui Pascual nu-i pasă că suferi ?

Ştiu că fratelui meu i se va face milă la un moment dat.

Trebuie doar să am răbdare, Perlita.

Dacă e nevoie, stau legat o săptămână.

O săptămână ?! Eşti nebun, Valentin.

Iubitule, nu trebuie să faci asta.

O fac pentru noi, pentru iubirea noastră. Ţine !

Ca să putem fi împreună, în sfârşit.

Fac orice sacrificiu ca să fiu cu tine, Perlita.

Valentin !

Atunci, stăm amândoi în ploaie.

Nu. E ceva între mine şi fratele meu.

Ai încredere în mine.

Uite !

Doamne ! Dacă Iker e fiul meu ?

E minunat, nobil.

Noapte bună, sirenă !

Noapte bună !

Trebuie să stingem lumina, fiindcă mâine ne trezim devreme.

Încă eşti tristă din cauza fiului tău ?

Da, printre altele.

E complicat să-mi descopăr trecutul.

Nu te-am mai văzut plângând aşa niciodată.

Sunt mai bine, scumpule, nu-ţi face griji.

Sunt sigur că fiul tău e ca noi, un supravieţuitor.

Tu ai supravieţuit unui uragan, la fel ca mine.

Poate asta a păţit şi Nico.

Da.

Marina, te iubesc mult.

Şi eu, scumpule.

Somn uşor, dragul meu !

Îmi plac papucii ăştia. Sunt călduroşi.

Da, Brisa, dar sunt ai mei.

Nu, sunt ai casei. Îi purtăm cu rândul.

La ce te tot uiţi ?

Nu-mi spune că prostul ăla e Valentin.

- Ba da. - Bietul de el !

Uite cum tremură de frig...

Nu-l poţi lăsa afară. Dacă moare e vina ta.

Brisa, cum poţi spune aşa ceva ?

Ferească Dumnezeu !

Deci îţi pasă de el.

Nu. Valentin e acolo fiindcă e încăpăţânat.

I-am explicat clar că nu am de gând să vorbesc cu el.

Serios, micuţule...

Te cunosc, ştiu că ai un suflet bun.

Ai cea mai mare inimă din sat.

Uită ce s-a întâmplat cu Valentin. E cel mai bun prieten al tău.

Te rog, nu permite să moară în faţa casei noastre.

Brisa, nu spune asta !

Lăsăm asta aici.

Fabian, mulţumesc că m-ai adus cu maşina.

Nu voiam să te uzi. Le pun aici ?

Sigur. Stai...

Fabian, trebuie să recunoşti că eu şi Jasmin facem echipă bună.

Ştii ceva, Fabian ?

Nu suntem doar prietene.

Am început să ţin la Jas ca la o fiică.

Văd asta tot mai mult în fiecare zi.

Fabian, noi trei am putea fi o familie frumoasă.

De ce nu îndrăzneşti să visezi şi tu la asta, Fabian ?

Erika, te rog. Ştii foarte bine că nu vreau viaţa asta cu tine.

Sigur, nu cu mine, dar cu aia nu ai stat pe gânduri.

Mulţumesc pentru tot ce aţi făcut. Înseamnă mult pentru mine.

Mulţumesc din nou. Noapte bună, Erika !

Ce ? Erika, nu ! Nu face asta, te rog.

A fost o greşeală de calcul.

O greşeală plăcută.

Ştii că-mi place să greşesc.

Bine, am plecat. Iau asta...

Sigur.

Ce încăpăţânat eşti, Valentin ! Incredibil !

Acoperă-te ! Dă-mi cheia de la lacăt.

Ai venit.

Cum ai putut să te legi aici ?

În ploaie. Şi plouă cu găleata.

Haide în casă ! Suntem uzi.

Haide !

Uită-te la tine ! Eşti gheaţă.

Stai liniştit, frate. Intră.

Ia loc.

Mulţumesc, frate.

Stai liniştit, Vale.

Îţi fac un ceai, ca să te încălzeşti.

Stai liniştit.

Mulţumesc.

Scrie că laboratorul se deschide mâine-dimineaţă.

Profit de faptul că mă duc în capitală, ca să cer informaţii.

Gabriel, nu vreau să-mi fac iluzii, ca apoi...

Nu e vorba de asta.

Asta e singura modalitate de a fi siguri, făcând un test ADN.

Ideea că fiul meu poate fi în viaţă şi să fie Iker...

Ştii cât îl ador.

Gabriel, ar fi un miracol, o binecuvântare.

Deci ?

Vrei să faci testul ADN,

ca să afli dacă Iker e fiul tău ?

Da.

Socrule, pe cuvânt că nu făceam nimic greşit.

- Nu, doar mă mângâia pe păr. - Nu e adevărat.

- Voiam să văd dacă are păduchi. - Hei !

Nu-i nimic, copii. E în regulă.

Jas, mulţumesc pentru cină. A fost o surpriză frumoasă.

Mi-a ridicat moralul până la cer.

- Asta era ideea, Fabian. - Mulţumesc.

Nu le mulţumeşti şi invitaţilor ?

Ba da, Oliver.

Îi mulţumesc oficial ginerelui meu.

Ai auzit ? Ginerele lui...

Ce frumos sună !

Ca să vezi că-mi cuceresc socrul.

În plus, e şi liderul nostru de sindicat.

Oliver, vreau să anunţi pescarii să vină mâine devreme la sindicat.

Voi convoca o reuniune. Nu ne vom da bătuţi.

Sergio Falcon a reuşit să-şi deschidă firma,

dar nu vom permite să distrugă pescuitul artizanal,

munca noastră de-o viaţă.

O să învingem, vă asigur.

Ce faci, frate ? Ai dormit bine ?

Canapeaua e comodă. Am dormit neîntors.

Şi tu ?

Bine, deşi Brisa vorbeşte în somn.

Vreau să-ţi spun ceva, Valentin.

Ce anume ?

Cum ai putut să te legi afară ?

Puteai să faci gripă sau mai rău, Valentin. Eşti un iresponsabil.

Eram disperat, frate. Nu ştiam ce să mai fac ca să vorbeşti cu mine.

Trebuia să-ţi spun cât de important e să te am în viaţa mea.

Şi cât de importantă e Perlita pentru mine.

Sunt îndrăgostit de ea, frate.

Dar, dacă nu te am pe tine, fratele meu,

şi încă eşti supărat,

nu pot să fiu cu ea, chiar dacă sufăr.

Eşti dispus să renunţi la femeia iubită pentru prietenia noastră ?

Atât de important sunt pentru tine, Valentin ?

Ştii asta, frate.

Eşti familia mea, fratele meu de suflet.

Te iubesc mult.

Şi eu te iubesc ca pe fratele pe care nu l-am avut, Valentin.

Nu aş fi un prieten bun dacă aş sta în calea fericirii tale.

Dacă o iubeşti pe Perlita, Valentin,

dacă vrei să fii cu ea şi să ai grijă de ea... Promite-mi.

- Sigur, îţi promit. - Atunci, accept.

- Serios, frate ? - Da, serios.

Mulţumesc !

Mulţumesc, frate. Eşti cel mai bun.

Eşti cel mai bun prieten din lume.

Dă-mi mărul înapoi !

Spune-i tatălui tău să-ţi ia altul. E milionar, nu ?

Lăsaţi-o în pace ! Dă-i mărul înapoi !

Nu ştiu cum poţi fi prieten cu ea.

Tatăl ei îi va lăsa pe ai noştri fără slujbe.

Pe al meu, al lui Diego şi al lui Pecas.

Şi al tău va rămâne fără slujbă.

Sunt prietenul ei, iar ea nu are nicio legătură cu ce face tatăl său.

Dă mărul !

Nu contează. Lasă-i !

Nu-i asculta pe proştii ăia.

Nu e vina ta că tatăl tău se poartă aşa.

Tu eşti tu, iar el e el.

Eşti cea mai bună prietenă a mea şi mereu voi fi alături de tine.

Cum ştiţi, în ciuda eforturilor depuse ca s-o oprim,

firma de pescuit s-a deschis.

Nu trebuie să ne fie frică de ce va urma.

Important e să ţinem capul sus

şi să fim mai uniţi ca oricând.

Va trebui să învăţăm să ne adaptăm

şi să trăim cu această nouă normalitate.

Împreună, ca de obicei.

- Ăsta e preşedintele meu. - Împreună suntem mai puternici.

Împreună !

În plus, pentru liniştea tuturor,

vom lua măsuri ca să ne protejăm unii pe alţii

şi să ne protejăm munca.

Prima... Am vorbit cu Estrella, cu Gabriel

şi cu toţi pescarii independenţi care nu pot face faţă volumului.

Se vor putea alătura echipei mele sau a Estrellei

ca să-şi completeze posturile.

Doi. Toate negocierile cu cumpărătorii

se vor face prin intermediul sindicatului.

Ca o singură firmă.

Aşa, vom putea vinde la un preţ corect,

iar câştigurile nu vor fi afectate.

- Foarte bine. - Mulţumesc, Perla.

Şi trebuie să fim cu ochii în patru,

atenţi la oamenii lui Falcon.

Vom avea grijă să respecte limitele

şi să nu ne distrugă.

Colegi, am pierdut prima luptă,

dar războiul pentru a trăi decent din pescuitul artizanal

pe care îl iubim nu-l putem pierde.

Perlita ! Perla Contreras !

Ce e ? De ce mă strigi aşa ?

În sfârşit, iubito ! În sfârşit, putem fi împreună

şi nimic nu ne va despărţi.

Te iubesc, Perlita. Din tot sufletul.

Bravo !

Ştii ce vrei sau îţi dau meniul ?

Meniul, te rog.

Mai întâi trebuie să te felicit.

De ce ?

Nu am avut timp să mă supăr că Gabriel te-a cerut în căsătorie,

fiindcă a venit soţul tău din trecut.

Naufragiato, mulţumesc. Mi-ai înseninat ziua.

Mulţumesc pentru această surpriză minunată.

Ce frumos !

Mulţumesc că această şedinţă a avut parte de un final romantic.

Mulţumesc pentru angajament şi pentru ajutorul oferit breslei.

Să vă fie clar, împreună vom reuşi.

Aşa !

- Gabriel ! - Trebuie să plec în capitală.

Dacă e ceva, mă suni pe mobil.

Aşa facem, Gabriel. Mulţumesc.

Surioară, nu cred că te-am mai văzut atât de bucuroasă.

Nu ştiţi cât de greu ne-a fost să fim împreună.

Da, foarte greu.

Dar, când există iubire, mereu se găseşte o soluţie.

Vă las. Ne scuzaţi.

Nu sunt vinovată de ce face tata.

Ştiu.

Şi eu m-am certat cu tata din cauza asta.

Colegii nu înţeleg că nici mie nu-mi place

că părinţii lor rămân fără slujbe din cauza tatălui meu.

Bineînţeles că nu eşti de acord. Tu te gândeşti la cei din jur.

Ştiu asta.

Nu plânge, micuţo.

Îţi promit că voi vorbi cu ei.

Mulţumesc, doamnă învăţătoare.

Săptămâna asta, încep atelierele în şcolile cu apă.

Vreau să te rog să fii atentă,

ca să ajuţi experţii care ţin atelierele

ca toţi să înţeleagă cât de important e să folosim apa responsabil.

Du-te acasă să te odihneşti. Te aşteaptă Iker.

Da, doamnă învăţătoare.

Perla şi Valentin erau fericiţi şi mă bucur pentru ei.

Şi eu. Sunt îndrăgostiţi.

Ştii de cine îmi aduc aminte ?

- Ştii. - Da.

Îţi aduci aminte de ziua de după Festivalul din Huachinango ?

Eram singuri.

Ne-am sărutat şi mi-ai spus că te-ai îndrăgostit de mine, Estrella.

Nu, Fabian.

Dacă Valentin are dreptate ?

Când există iubire, mereu se găseşte o soluţie.

Stai. E de la şcoala lui Azul.

Alo ! Da, eu sunt.

Da, doamnă învăţătoare. Mulţumesc. Ne vedem. La revedere !

S-a întâmplat ceva ?

Se pare că e o problemă cu Azul. Trebuie să plec.

Mă scuzi.

Brisa, nu am chef să suport comentariile tale negative.

Negative ? De ce ?

Ştiai că asta se va întâmpla mai devreme sau mai târziu.

Adu-ţi aminte că voiai să-ţi cunoşti trecutul.

Te-am şi ajutat. Mai ştii ?

Voiam să găsesc pe cineva care să te recunoască.

Recunosc că-mi doream din tot sufletul să ai un iubit, un soţ,

pe cineva care să te ia din satul ăsta.

Uite, mi s-a îndeplinit dorinţa.

Bietul Gabriel... O să fie tare trist.

Ştii ceva ? Eu voi fi acolo ca să-l consolez.

- Eşti o cinică. - De ce ?

Îl iubesc pe Gabriel şi sunt sigură că ne vom împăca.

Aşa cum trebuia să fie mereu. Poţi pleca.

Îmi pare rău să te dezamăgesc. Lucrurile nu s-au schimbat, Brisa.

Eu şi Gabriel ne vom căsători, te asigur.

Mai bine te-ai iubi puţin

şi nu te mai agăţa de el.

Poftim meniul !

Da, Susana, trimite-l.

Profit de ocazie, ca să mă retrag. Sergio...

Mulţumesc. Ţi-am trimis cutia cu whisky. Ne vedem pe terenul de golf.

- La aceeaşi oră. - Da. Mulţumesc.

Mă scuzaţi.

- Dnă avocat Montoya... - La revedere !

- Numai bine ! - Numai bine !

Mă bucur să vă revăd, dle Arenas.

Ce face micuţul Iker ?

E foarte bine. Mulţumesc, domnule judecător.

Mă bucur să aud asta. Mă scuzi.

Da.

Nu voiam să vă deranjez. Am venit să plătesc prima rată.

Poţi vorbi cu Adriana despre asta. Mai întâi trebuie să vorbesc cu tine.

Vă las singuri.

Înainte să pleci, vino în biroul meu, ca să vorbim despre împrumut.

Gabriel, ia loc, fă-te comod.

Nu ştiam că tu şi judecătorul care mi-a dat tutela vă cunoaşteţi.

Da, e un prieten bun.

Nu ştiu dacă îţi aduci aminte,

dar alt judecător a primit cazul tău.

Din fericire, s-a retras şi l-a primit judecătorul Medina.

Apropo, i s-a recomandat să-ţi dea câştig de cauză.

Poftim !

- Trebuie să semnezi asta. - Ce e ?

Contractul ca să lucrezi cu noi aici, la Alpha Sur.

Redactor OLIVIA PRIMEJDIE

SFÂRŞITUL EPISODULUI 62