Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 46

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Minunea s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea CRISTINA COSTINAŞ

Naufragiato, ce cauţi aici ?

N-am de ce să-ţi dau explicaţii. Ce doreşti ?

Ţi-ai petrecut noaptea cu Gabriel ?

Gabriel e partenerul meu. Nu înţeleg de ce eşti surprinsă.

Sigur, ai crezut că intrigile tale o să ne îndepărteze, nu ?

Regret să-ţi spun, Brisa, că n-o să mă înfrângi.

N-o să mă desparţi de bărbatul pe care îl iubesc.

Dă-te la o parte ! Unde e Gabriel ? Trebuie să vorbesc cu el.

Gabriel !

Nu e momentul potrivit, Brisa. O să te rog să pleci.

Pe mine nu mă dai afară din casa asta !

Nu e a ta, naufragiată proastă ! Ce...

Am crezut că ai înţeles

că tipa asta nu vrea să te ajute în situaţia cu Iker !

Brisa, nu acum. Te rog, nu ţipa.

I-am cerut să plece, dar o cunoşti.

Pleacă ! Trebuie să vorbesc între patru ochi cu iubita mea.

Ce trist că nu poţi vedea cât de mult te iubesc, Gabriel...

Mă înlocuieşti cu o tipă şi nici nu ştii cine e, de fapt.

Nu ştii nici cine e, nici de unde a apărut femeia asta.

Ştii ce o să se întâmple când asta o să-şi recupereze memoria ?

O să se întoarcă la viaţa ei.

Cel mai rău e că, din cauza ei, o să-ţi pierzi fiul.

Iar tu o să rămâi complet singur,

fiindcă nici eu n-o să mai fiu aici.

Foarte bine... Aici e tot, nu ?

Aşa e. Cecurile de la firmă pentru înmânarea ajutorului

şi toate hârtiile pe care le au de semnat pescarii ca să-l primească.

Perfect.

Mulţumesc, Adriana. Dacă totul iese cum sper,

la sfârşit de an, cea care va primi o primă destul de mare vei fi tu.

Ce amabil eşti, Sergio... Crede-mă că o să ţin minte.

Vreau aşa de mult să plec în Europa cu soţul meu pentru câteva luni...

O a doua lună de miere ?

Ce să-ţi spun ? Sunt îndrăgostită nebuneşte de soţul meu.

Dacă e cu tine, bărbatul ăla trebuie să fie dependent de pericol.

Soţul ştie doar ce îmi convine mie să ştie.

Sunt detalii pe care nici nu şi le închipuie.

El mă consideră o fiinţă inocentă.

Tu ştii mai bine decât oricine că aşa e preferabil.

Ce ar crede mama fiicei tale

dacă ar şti cine e cu adevărat Sergio Falcon ?

Asta e problema. Estrella nu mă crede un om prea bun.

Mai e mult până o să aibă încredere în mine.

De-asta e mai bine să nu afle că ai mâinile pătate de sânge.

Tu ştii bine ce s-a întâmplat cu Beatriz.

Eu, în schimb, sunt dezavantajat în faţa ta.

Nu cunosc cel mai teribil secret al tău.

Îmi pare rău, Sergio, o să rămâi cu întrebarea.

Poţi să-ţi imaginezi despre mine tot ce e mai rău

şi nici măcar n-o să te apropii de ce a trebuit să fac

ca să obţin tot ce am.

Mă întorc imediat.

N-o să-mi iei tot ce am obţinut !

Eşti moartă... Moartă !

Ce faci, Estrella ? Nu te aşteptam, dar te rog...

Mulţumesc.

Am venit să vorbesc cu tine,

fiindcă mâine e ziua de naştere a lui Azul.

- Mâine ? - Da.

Într-adevăr ?

Ia loc, te rog.

Vreau să-i organizez ceva în cerc restrâns, dar cu multă iubire.

Ştiu că Azul o să vrea să fii prezent

şi mă gândeam că ar fi un lucru bun, dacă vrei să-l iei în calcul...

Ea e avocata Adriana Montoya. Lucrează pentru mine.

O cunosc perfect.

E avocata care a venit în casa mea ca să-mi evacueze familia.

Acum aflu că lucrează pentru tine, Sergio ?

Sigur ! Acum înţeleg tot.

Tu ai fost în spatele acelei încercări de evacuare.

A fost marea ta idee ca să mă presezi, Sergio.

Ai făcut-o ca să mă încolţeşti,

ca să n-am altă variantă decât să accept ajutorul şi banii tăi.

Sau mă înşel ?

Ai avut grijă de mine toată noaptea.

Indiferent de cearta noastră, de tot ce mi-ai spus,

ţi-am promis că n-o să te las singur.

Dar nu pot permite să mă mai răneşti cu cuvintele tale, Gabriel.

Iartă-mă, mă simt rău...

Mă simt rău pentru prostiile pe care ţi le-am spus aseară.

Scuză-mă...

Nu, n-au fost prostii.

Mi-ai spus lucruri prea tăioase.

Ştiu, eram supărat...

Eram supărat că am luat decizia să merg să-l văd pe Iker.

Sincer, nu ştiu ce era în capul meu...

M-am răzbunat pe tine. Şi nu e drept.

Nu e drept, fiindcă tu doar m-ai susţinut din prima clipă.

N-am nicio scuză. Serios, iartă-mă, te rog.

Te înţeleg.

Chiar ştiu cât suferi, dar...

Nu poţi să fii aşa de impulsiv.

Ai nevoie să ai mintea limpede

şi să cântăreşti bine lucrurile înainte să le faci.

Pentru binele tău, pentru binele lui Iker... Pentru noi.

Trebuie să înţelegi

că, dacă nu sunt de acord cu tine în vreo privinţă, o să ţi-o spun,

pentru că îmi fac griji pentru tine şi pentru că te iubesc.

Suntem împreună în povestea asta.

Promit. Chiar dacă m-am purtat ca un idiot...

La ultima parte nu te contrazic.

Mulţumesc.

Mulţumesc că eşti aici mereu, ca să mă sprijini,

că nu mă laşi singur, că eşti o parte a conştiinţei mele,

că îmi spui ce nu vreau să aud.

Mulţumesc că eşti aici.

Promit... Îţi dau cuvântul meu că, de acum, o să procedez corect

ca să-mi recuperez băiatul.

Ce păcat că, în orice împrejurare, gândeşti ce e mai rău despre mine !

Dna Montoya e avocata căpitanului Porfirio Rojas.

Lucrăm împreună.

Chiar azi, prin sindicat, o să dau ajutoarele pentru pescari.

Adriana a venit să-mi aduc lista membrilor şi actele necesare.

Aşa e, dnă Contreras.

Regret nespus că ne-am cunoscut într-o situaţie atât de neplăcută...

Sper că înţelegeţi că doar îmi făceam datoria.

Vreau să ştiu doar dacă te-a agresat în vreun fel la evacuare.

Nu, s-a purtat cu profesionalism,

a fost amabilă cu mine şi cu familia mea,

în ciuda momentului greu prin care treceam.

Uneori, ca avocată, trec prin situaţii foarte stânjenitoare.

Dar, credeţi-mă, mă bucur mult că s-a rezolvat totul favorabil.

De fapt, Adriana îmi spunea

că îl ajută pe unul dintre pescari, pe Gabriel Arenas,

în procesul de adopţie al fiului său.

Da, astea sunt cazurile care fac diferenţa.

Îmi amintesc de ce îmi iubesc profesia atât de mult.

Să am ocazia să ajut un tată să-şi recupereze băiatul...

Pentru mine, e minunat.

Vă mulţumesc mult că îl ajutaţi.

Gabriel e un tată extraordinar şi nu merită să sufere aşa.

În plus, băiatul e prieten bun cu fata mea.

O să fie ziua lui Azul şi ar fi un cadou fantastic pentru ea

ca prietenul ei să fie prezent la petrecerea ei.

Sigur...

Lasă-mă să văd ce pot face.

Vă las. Am un angajament chiar la tribunalul pentru familie.

Mă scuzaţi.

- La revedere, dnă avocat ! - La revedere !

Mai ai vreo îndoială ?

Mai e vreun lucru pentru care vrei să mă tragi la răspundere ?

Nu, scuză-mă, Sergio.

Ştiu că ai venit ca să vorbim despre ziua lui Azul,

dar ce ai zice să vorbim despre asta un pic mai târziu ?

Nu vreau să ajung târziu la sindicat, ca să înmânez ajutoarele.

Da, nu e nicio problemă. Vorbim mai târziu.

Mă scuzi.

- Sigur, te rog... - Mulţumesc.

Măi să fie...

Podeaua o să strălucească de curăţenie. Staţi un pic.

Cafeaua dv. e gata, cum vă place, tare, cu două linguriţe de zahăr.

Mulţumesc mult, Oliver. Dar dacă încerci să te arăţi vrednic,

mai ai mult până să demonstrezi că eşti ginerele ideal, cum ai zis.

Merg încet, dar sigur, cum se zice.

O să fac tot ce e nevoie până o să vă încredeţi în mine.

Ce băiat...

Bună dimineaţa !

Ce faceţi, dle căpitan ?

Sunt bucuros, Dumnezeu ni l-a trimis pe acest domn generos.

Dle Sergio, daţi-mi voie să vă spun

că toţi din sat vă suntem foarte recunoscători.

Eu unul o să folosesc banii ca să-mi continui studiile.

Îmi place atitudinea ta, băiete.

Educaţia e cea mai bună investiţie. Nu ai de ce să-mi mulţumeşti.

E o obligaţie morală să împarţi ce ai când eşti privilegiat.

O să începem să împărţim ajutoarele.

- Să mergem la pescari, vă rog ! - Sigur, dle căpitan.

Aţi văzut ? Înainte nici nu ne lua în seamă,

iar acum s-ar zice că ne stimează sincer.

Chiar îl crezi ? De parcă oamenii s-ar schimba aşa de repede.

Atât îţi zic, Oliver. Ai mare grijă, că nu tot ce străluceşte e aur.

O să-i chemăm pe pescari unul câte unul,

ca să semneze şi să-şi primească ajutorul. Sunteţi de acord ?

Bine.

Cât despre ce mi-aţi cerut, deja mă ocup de asta.

Cum obţin informaţiile, vi le trimit. Sau vă trebuie repede ?

Căpitane, nu e locul potrivit să discutăm lucrurile astea.

Dar, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

- E o şansă pe care n-o putem rata. - Da, domnule.

Ce faci, Fabian ? Intră ! Tu eşti preşedintele.

Astea sunt cheile.

Când terminaţi, încuie bine, căpitane, te rog,

şi adu-le la mine acasă, dacă eşti amabil.

Nu rămâi ? Am şi pentru tine un ajutor. Şi tu eşti pescar.

Stai liniştit, Sergio. Dă-le banii ăia unora mai nevoiaşi.

Am plecat, căpitane.

Eu şi Brisa am fost primele la rând ca să încasăm ajutorul.

Ce bine, mamă !

Poftim, draga mea. Banii ăştia sunt pentru tine.

- Nu, mamă. Banii ăştia sunt ai tăi. - Dar eu nu cheltuiesc mai nimic.

Iar tu te-ai îngrijit de tot ce a fost de trebuinţă în casă.

Te rog, acceptă-i.

Sunt nicio formă, mamă.

Şi apoi, aici toate am muncit la fel de mult.

Fetiţa mea, zău, n-aş şti ce să fac cu atât de mulţi bani.

Vreau să-i foloseşti

pentru ce vă trebuie ţie şi nepoatei mele.

Mamă, eu şi Azul suntem bine.

Cheltuieşte banii ăştia pe ce vrei tu,

pentru că meriţi asta.

Trebuie să te gândeşti şi la tine.

- Fata mea... - Ascultă-mă.

De când mă ştiu,

ai pus pe primul plan nevoile tatei şi ale noastre, ale fetelor tale.

Toate astea au fost mai presus de nevoile tale, mamă.

Cred că e momentul să te gândeşti un pic la tine, nu ?

Ai muncit toată viaţa,

ai curăţat şi ai filetat peşte ca să ne creşti.

Ai fost o soţie exemplară şi eşti o mamă nemaipomenită.

Dar cred că trebuie să împaci mama, gospodina...

... şi femeia extraordinară care eşti.

Fă-ţi o bucurie, mamă, răsfaţă-te...

Spune-mi, de când nu ţi-ai mai cumpărat o rochie ?

De când n-ai mai fost la salon, ca să te răsfeţi puţin ?

Crede-mă, mamă. Meriţi asta mai mult decât oricine.

Te iubesc, fata mea.

Te iubesc.

Ce bun !

- Următorul... - Da.

Nemesio Serrano...

Banii ăştia îmi pică de minune ca să plătesc facturile de luna asta

şi câteva datorii...

Şi pentru nişte sticle de rom, nu ?

Dă-mi voie.

Mulţumesc mult, Jaibas.

Salut !

- Frate, salut ! - Ce faci ? Nu te văzusem.

- Ţi-au dat banii ? - Da, mai devreme.

Am venit să-l însoţesc pe Jaibas.

Dar ştiu ce o să fac cu banii.

O să reamenajez dormitorul, o să cumpăr un dormitor mare,

ca să stăm confortabil eu şi Perlita după ce ne căsătorim.

- Mai bine nu cumpăra nimic încă. - De ce ?

Zic asta fiindcă ideal e să-l alegeţi împreună, tu şi Perlita.

Ai dreptate.

Părerea iubitei mele trebuie să conteze cel mai mult,

ca să fie totul pe placul ei şi să se simtă bine în căminul nostru.

Exact. Da.

Scuză-mă ! Alo !

Cum ? Serios ? De ce nu mi-ai spus mai devreme ?

Acum pornesc într-acolo.

Ce s-a întâmplat ? Cine era ?

Vorbim mai târziu, trebuie să plec repede.

Perlita !

- Toate bune ? - Da...

Dar aş vrea să vorbesc cu tine despre ceva foarte important.

Chiar acum, nu pot, plec să fac ceva urgent.

Dar notează-ţi, ca să nu uiţi ce e.

Mă întorc repede. Am plecat.

E foarte important.

Te sun, iubita mea. Te iubesc.

Următorul !

Perlita...

Voiam să ştiu cum te simţi după tot ce am vorbit ieri.

Nu prea bine. Adevărul e că n-am închis un ochi.

N-am putut să-mi iau gândul de la tine toată noaptea.

Nici eu, Perlita.

- Te-am şi visat. - Serios ?

Lucruri tare frumoase...

Dar...

- Ce ? - L-am visat şi pe Pascual.

Ăla a fost un coşmar oribil.

De ce să te mint ? Sunt foarte neliniştit.

Da, şi eu.

Valentin, simt că totul s-a complicat.

Dar după ce am sucit situaţia pe toate feţele...

Cel mai bine e să ne asumăm răspunderea.

Ce vrei să spui cu asta ?

Valentin, acum, când ştiu că simţi ce simt şi eu,

cel mai bine pentru toţi e să mă despart de Pascual.

Chiar azi o să vorbesc cu el.

Nu ştiţi dacă mai întârzie mult ?

E a treia oară când întrebaţi acelaşi lucru.

V-am spus că mama s-a dus să facă nişte cumpărături, vine acum...

A venit !

Ce bine !

- Meche ? - Mamă... Arăţi minunat !

Da, bunico. Eşti tare frumoasă.

Da.

M-a convins fata mea...

- M-am răsfăţat un pic. - Un pic...

Zău...

- Uitaţi-vă la ea ! - Arăt bine ?

- Superb... - Da.

Alo !

Bună, Estrella ! Am aşteptat să vii să-ţi iei banii.

Mulţumesc, dar mi-e bine aşa. N-am nevoie de ei.

Asta e decizia ta şi o respect.

Dacă ai fi văzut cât de bucuroşi erau oamenii !

Nu ştiu, pentru mine... A fost reconfortant să-i pot ajuta.

Mă bucur mult.

Când ne-am văzut, n-am apucat să te întreb.

Te-ai gândit la ce am vorbit ?

Să-i dau numele meu de familie lui Azul.

Mâine e ziua ei şi ar putea fi un cadou bun pentru ea. Nu crezi ?

Încă n-am vorbit cu fata mea despre asta.

Dacă vrei, putem să facem asta împreună.

Ce-ai zice să mergem să luăm masa toţi trei ?

Ascultă, Sergio, de ce vrei să-i dai numele tău acum ?

De ce faci asta ?

Chiar o să avem încă o dată discuţia asta ?

Ţi-am răspuns deja la întrebarea asta.

Vreau să fac lucrurile cum trebuie, ţi-am mai zis de multe ori.

Dar încă te îndoieşti de mine.

Nu ştiu ce trebuie să fac ca să...

Asta precis e mâna lui Fabian. El îţi bagă idei în cap.

Pot să gândesc singură, Sergio.

N-am nevoie să-mi bage nimeni idei în cap.

Nu înţeleg de ce eşti atât de neîncrezătoare.

Chiar crezi că am intenţii ascunse dacă îi dau numele meu lui Azul ?

Iartă-mă că sunt aşa de direct, Estrella,

dar ce aş avea de câştigat din asta ?

Nu ştiu. Asta mă derutează cel mai mult.

Îţi spun eu ce câştig recunoscând-o pe Azul. O fiică.

Iar ea o să câştige un tată,

o să fie o Falcon, cu tot ce presupune asta, Estrella.

Spune-mi, ce intenţie ascunsă poate exista în aşa ceva ?

Estrella, e timpul să laşi neîncrederea deoparte.

Trebuie să priveşti înainte, de dragul lui Azul.

Lasă-mă să fac asta pentru fata mea.

Dă-mi şansa să fiu tatăl ei în faţa legii.

Intră, căpitane.

Am venit să-ţi dau cheile de la sindicat, Fabian.

Mulţumesc mult. Ai încuiat bine tot, căpitane ?

Foarte bine.

Mărturisesc că m-a înduioşat să văd cât de recunoscători erau pescarii.

Generozitatea prietenului meu Sergio e demnă de apreciere.

Aşadar, deja sunteţi prieteni buni.

Să zicem că Sergio şi-a dat seama

cine e cu adevărat important în satul ăsta

şi cu cine trebuie să vorbească ca să iasă bine lucrurile.

Ce fel de lucruri, căpitane ?

O să vină investiţii mari în satul ăsta.

Sergio se interesează de preţul unor proprietăţi de pe aici.

- Are un proiect mare în zona asta. - Ce bine !

Da, am auzit de proiectul ăsta. Ştii despre ce afacere e vorba ?

Pot să-ţi spun doar că o să fie în interesul multora.

Nu pot să-ţi spun mai multe. Ne mai vedem.

Eu, în schimb, sunt dezavantajat în faţa ta.

Nu cunosc cel mai teribil secret al tău.

Atenţie !

Luaţi-vă mingea, dar promiteţi-mi că o să fiţi mai atenţi, bine ?

- Da. - Pa !

Perlita, cum am intrat în casă, te-am anunţat că sunt aici.

- Intră. - Mulţumesc.

Ce bine că ai făcut asta, fiindcă trebuie să-ţi vorbesc.

Ce coincidenţă ! Şi eu am ceva să-ţi spun.

Cine începe ? Tu sau eu ? Cum vrei tu.

Prefer să încep eu, Pascual. Uite...

Lasă-mă pe mine mai întâi.

N-o să-ţi vină să crezi, Perlita. Am o surpriză pentru tine.

Vino ! A sosit iubita mea.

Doamne ! Iisuse !

În sfârşit, Perla...

Abia aşteptam s-o cunosc pe nora mea.

Asta era surpriza mea, Perlita. Mama a venit să ne facă o vizită.

Mercedes, îndrăznesc să-ţi spun că eşti cea mai frumoasă femeie.

Invitaţi-o să iasă cu dv., dle Gonzalo !

- Brisa... - Mamă...

Vă avertizez că, dacă ieşiţi cu ea, lumea o să creadă că e fata dv.

Unde vrei să mă inviţi ?

Venisem să te invit să luăm cina la un restaurant,

ca să putem continua discuţia

pe care am lăsat-o neterminată. Îţi aduci aminte ?

E bine dacă trec să te iau la ora 20:00 ?

Da, e bine, dle Gonzalo. Te aştept aici.

Cumplit... A fost cumplit drumul cu autobuzul,

mai rău decât penitenţa în Postul Mare.

Dar acum sunt aici.

Pascualito mi-a vorbit atât de mult despre tine,

încât n-am mai putut să aştept ca să te cunosc, Perla.

Da, şi Pascual mi-a vorbit mult despre dv.

- Dar nu ştiam că veniţi. - Nici eu.

Pe mine m-a sunat din autogară.

Aveţi dreptate. Par o babă băgăcioasă care soseşte neanunţată.

- Vă deranjez, scumpul meu ? - Nu, mamă.

Tu nu deranjezi niciodată. Cum se poate ?

M-ar întrista să simt că vă deranjez.

Nu, nu vă faceţi griji. Sunt încântată să vă cunosc.

Tu, Perlita, ce voiai să-mi spui ?

Un fleac, ceva despre ajutor... Dar n-are importanţă.

Dacă vrei să vorbeşti cu băiatul meu între patru ochi, pot să plec.

Nu crede că sunt tipica soacră insuportabilă,

care vrea să afle tot ca să-şi spună părerea ! Nu...

Nu, serios. Nu e nicio problemă. Noi putem să vorbim altă dată.

Da, mamă.

Eu şi iubita mea avem toată viaţa ca să vorbim de treburile noastre.

Acum, vreau doar să profit

că sunt lângă mine cele două femei importante din viaţa mea.

Nici că aş putea să fiu mai fericit !

Mamă, bunica a fost la salon. Să vezi ce frumoasă au făcut-o !

- Serios ? - Vino s-o vezi ! Arată minunat !

Nu... Mai întâi, acordă-mi un minut. Vreau să vorbesc ceva cu tine.

- E ceva rău ? - Nu. E ceva important.

Azul... Iubita mea Azul, fetiţa mea frumoasă...

Ştiu cât de mult a contat pentru tine

întâlnirea cu Sergio.

Da...

El mi-a cerut ceva, dar nu pot să-i dau un răspuns doar eu singură.

N-ar fi drept, fiindcă e ceva pentru tine, iubita mea.

Gata, mami ! Spune-mi odată, te rog !

Scumpa mea...

Sergio vrea să te recunoască legal drept fiica lui.

Vrea să-ţi dea numele lui de familie.

Foarte rău, Gabriel...

Îmi pare rău, dă-mi voie să-ţi explic.

Nu folosesc la nimic explicaţiile tale.

Mama îngrijitoare a înştiinţat tribunalul

că ai intrat în casa ei,

încălcând instrucţiunile clare ale asistentei sociale.

În ce lumină crezi că ne pune asta ?

Îmi pare rău. Am greşit.

Dar e băiatul meu, simţeam nevoia să-l văd, să ştiu dacă e bine...

Pentru asta sunt eu, Gabriel. Asta e treaba mea.

Dar ce ai făcut a creat un precedent foarte prost.

Asta ne poate costa cazul.

N-o să se mai întâmple. Promit.

Bună ! Pot să iau parte la întâlnire ?

Adriana, ea e Marina. E iubita mea.

Îmi pare bine.

Se întâmplă ceva ? Adriana...

Dar ce înseamnă asta, mamă ? N-o să mai stau cu tine ?

Nu, draga mea. Sigur că o să stai cu mine în continuare.

Eu o să rămân mama ta, iar asta o să rămână mereu casa ta, iubito.

Dar în faţa legii n-ai mai fi doar fata mea.

Ai avea şi numele de familie al lui Sergio.

El şi-ar asuma răspunderile pe care le presupune faptul de a fi tatăl tău.

Ar căpăta şi drepturile pe care le implică asta.

Multe decizii referitoare la viaţa ta n-am mai putea să le luăm noi două.

Ar fi decizii de luat în trei.

O să fiu Azul Falcon Contreras

sau Azul Contreras Falcon ?

Se obişnuieşte ca numele tatălui să fie primul,

dar, dacă îţi place mai mult Azul Contreras Falcon,

putem să întrebăm dacă e posibil.

Tu te-ai supăra dacă aş alege să fie primul numele tatălui meu ?

Nu... Deloc, draga mea.

Oricum, eu o să fiu mama ta toată viaţa.

Dar tu nu vrei să mă recunoască, nu ? De-asta eşti aşa ?

N-o să te mint, scumpa mea.

Ştii bine ce probleme am avut cu Sergio în trecut.

Situaţia asta nu e deloc uşoară pentru mine.

Dar chiar tu mi-ai spus că oamenii se pot schimba.

Tata s-a schimbat. Ai văzut ce bun a fost cu mine, cu noi toate...

I-a ajutat şi pe pescarii din sat.

E adevărat, Azul.

Tocmai de-asta e important să nu iau eu singură decizia asta.

E viaţa ta. Şi e numele tău, draga mea.

Spune-mi...

Ţi-ar plăcea să fii Azul Falcon Contreras ?

Da.

Nu ştii cât mă linişteşte să ştiu

că băiatul meu îi are pe prietenul lui şi pe iubita lui

ca să-i poarte de grijă.

Apropo, unde e Valentin al meu ?

Mamă, ţi-am spus că am hotărât să locuim separat,

ca să am spaţiul meu acum, că sunt cu Perlita.

Oricum, du-te şi spune-i ingratului să vină să mă salute cum se cuvine.

Nu l-am purtat în pântecul meu, dar îl iubesc ca pe un fiu.

- Mă duc acum, mamă. - Bine, dragul meu.

Mergi cu grijă.

- O las în grija ta. - Da...

- Perla... - Da ?

Profitând că am rămas doar noi două,

mi-ar plăcea să vorbim nişte lucruri ca între femei.

Da, sigur...

Ştii că Pascualito e comoara mea, nu ?

E un îngeraş pe care mi l-a trimis Dumnezeu.

Şi cât am pătimit... Mai bine de 15 ore în durerile naşterii.

Băiatul meu nu voia să iasă.

Când, în sfârşit, l-am ţinut în braţe,

în clipa aia, am ştiut că trebuie să-mi dau viaţa ca să-l ocrotesc.

Da, îmi dau seama că îl iubiţi mult.

Când a venit să mă vadă în La Cruz şi mi-a zis că suferă din dragoste,

eu am suferit împreună cu el.

Nici nu ştii cât m-am rugat la Dumnezeu să-l ajute.

Da, nicio mamă nu vrea să-şi vadă copiii în suferinţă.

Dar băiatul mea te-a lăudat atâta, mi-a zis ce dulce şi delicată eşti,

încât mi-am zis: "Dacă fata asta e aşa de valoroasă,"

"Pascualito trebuie" "să lupte pentru ea."

Aşa a făcut. Cu credinţă în Dumnezeu, ţi-a cucerit inima.

Băiatul dv. îşi dă strădania în tot ce face. Ce să vă spun ?

M-am bucurat mult că a cucerit o femeie ca tine.

Pascualito te iubeşte atât de mult, Perla...

M-ar întrista tare mult să-l văd suferind iar pentru tine.

Dă-mi mâna ta, scumpo.

Promite-mi, te rog, pe Maica Domnului şi pe toţi sfinţii

că în vecii vecilor n-o să-i frângi inima băiatului meu.

Promite-mi, Perla, promite-mi.

- Bună, Erika ! - Ce faci, micuţa mea ?

Bună, Estrella ! Ce surpriză plăcută...

Am stabilit cu Sergio că ne vedem aici, dar n-a ajuns încă, nu ?

N-a ajuns încă, dar nu cred că mai întârzie.

Apropo, ce gest frumos a făcut

dându-le un ajutor aşa de mare tuturor pescarilor.

E incredibil de generos.

Ce norocoasă eşti că ai un tătic aşa de bun !

Ştiu.

Uite, draga mea, masa asta e liberă. Putem să ne aşezăm aici.

Mamă, sunt cam emoţionată, dar şi fericită în acelaşi timp.

E normal, draga mea.

Dar spune-mi, eşti sigură că vrei să faci asta ?

Sigură !

- Bună, fata mea ! - Tată !

- Ce faci ? - Bine.

- Bună, Estrella ! Ce faci ? - Bună.

- Aţi comandat ceva de băut ? - Nu, abia am ajuns.

Spune-i, mamă, spune-i.

Să intrăm direct în subiectul care ne-a adus aici, nu ?

Eu şi Azul am vorbit despre ideea să-i dai numele tău de familie şi...

- Şi ce aţi hotărât ? - Că acceptăm, tată !

Acum o să am numele tău şi pe cel al mamei.

O să fiu Azul Falcon Contreras.

Mulţumesc, Estrella. Îţi promit că n-o să-ţi pară rău.

- Eşti bine, Adriana ? - Da. Scuzaţi-mă.

Numele tău... Ai spus că te cheamă Marina ?

Nu e numele meu adevărat, dar...

E o poveste foarte lungă. Nu cred că avem acum timp s-o povestesc.

Dacă o să faci parte din mediul familial al lui Iker,

am nevoie să ştiu totul despre tine, Marina.

Numele ei adevărat e Antonia.

Am găsit-o în mare, a fost o minune că nu s-a înecat.

Când s-a trezit, ea...

Ne-am dat seama că îşi pierduse memoria.

Nu-şi amintea nici cum o cheamă, nici cum a căzut în apă.

Nu-şi amintea nimic, practic. Nu ?

De-asta mi se spune Marina,

pentru că Gabriel m-a salvat din mare.

- Aşadar, nu-ţi aminteşti cine eşti. - Nu.

Mi-am pierdut speranţa că o să-mi amintesc tot trecutul meu.

Nu ştiu dacă o să reuşesc să-mi amintesc vreodată totul.

Scuză-mă că te întreb asta, dar...

Faţa ta mi se pare foarte cunoscută. Nu ne cunoaştem de undeva ?

Nu... Scuze că te-am fixat aşa cu privirea,

dar povestea ta mi se pare atât de surprinzătoare...

Băiatul meu, care crezi că arată mai bine ?

Pezevenghiule, te duci undeva ?

Am întâlnire cu femeia visurilor mele.

Dar Mercedes a făcut o schimbare

şi arată de parcă ar avea cu 20 de ani mai puţin.

Nu vreau să par tatăl ei. Trebuie să fiu la înălţime.

Spune-mi sincer.

Cred că cea albastră îţi vine bine.

Da, aia e.

N-ai renunţat la ideea că Sergio Falcon ascunde ceva ?

Nu e doar o idee, tată. Sunt convins.

Căpitanul Rojas mi-a spus

că tipul se interesează de preţurile unor proprietăţi din sat.

Da, e tare ciudat... Dar nu deveni obsedat de asta.

Viaţa e prea scurtă ca să pierzi timp valoros

de care ai putea să profiţi dăruindu-te iubirii, cum fac eu.

Mulţumesc pentru sfat. Cea albastră rămâne.

Aia e !

Nu se poate.

A supravieţuit. Blestemata aia e în viaţă !

Trebuie să mă calmez...

Estrella, ştiu că nu mi-ai cerut părerea

şi că probabil nici nu te interesează,

dar cred că ai procedat corect

acceptând ca Azul să poarte numele de familie al lui Sergio.

Fata ta pare foarte fericită.

Ai dreptate, Erika. Nu ţi-am cerut părerea.

Am întrebat la starea civilă de ce documente avem nevoie.

E o formalitate foarte simplă.

Putem să facem asta chiar mâine în capitală.

Mâine o să fie cea mai bună zi din viaţa mea.

E cel mai frumos cadou de ziua mea.

Atunci, trebuie să sărbătorim cum se cuvine.

Erika, adu-ne cel mai bun vin pe care îl ai, te rog.

Ocazia asta e demnă de un toast.

Erika ! Eu cu ce toastez ?

- Îţi place sucul de struguri ? - Foarte mult.

Hai să luăm unul !

E fericită, nu ? Ai văzut cum zâmbeşte ? E fericită.

Estrella...

Fabian ! Ai venit să sărbătoreşti cu noi ?

Să sărbătoresc... Mama ta mi-a spus că eşti aici. Trebuie să vorbim.

Se poate mai târziu ?

Ştii că întrerupi un moment familial ?

Sărbătorim că Azul, în sfârşit, o să poarte numele meu.

Ce bine că mi-ai zis...

Înainte ca tipul ăsta s-o recunoască pe fata lui,

trebuie să afli cine e Sergio Falcon !

Redactor OLIVIA PRIMEJDIE

SFÂRŞITUL EPISODULUI 46