Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 15

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Minunea s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea DESPINA DUMINICĂ

- Ştii dacă s-a întors Gabriel ? - Nu.

Dar tocmai am vorbit cu el prin radio. De asta am venit.

M-a rugat să te anunţ că vremea e rea şi nu se pot întoarce.

Nu ! Cum să nu se poată întoarce ?

Sunt foarte departe, iar marea e agitată.

Să se întoarcă acum poate fi foarte periculos.

Aşa că Gabriel şi Marina îşi vor petrece noaptea acolo

şi se vor întoarce mâine.

Gabriel va petrece noaptea acolo cu tipa aia ?

- Nu se poate ! - A păţit ceva tata ?

Nu, Iker.

Însă tatăl tău nu se va putea întoarce azi din cauza vremii proaste.

- Dar important e că se simte bine. - Nu !

Important e că iubitul meu

îşi va petrece noaptea cu individa aia pe o plajă pustie ! Nu se poate !

Te rog să te calmezi, Brisa.

Cum să mă calmez, surioară ?

Cu siguranţă, ea a plănuit totul.

Precis a ei a fost ideea să rămână, ca să pună mâna pe el.

Ea n-a plănuit nimic ! Nu e rea !

- Iker... - Brisa !

Te rog.

Copii, veniţi.

Să mergem la bucătărie.

- Vom pregăti ceva bun de mâncare. - Ce-i asta ?

Să mergem.

Ipocrita a plănuit totul. Asta voia, ca să-l îmbrobodească. Ştiu !

Precis a dezlănţuit o furtună datorită puterilor ei.

- E tipic pentru sirene. - Taci !

Vreau să vorbesc chiar acum cu viitorul meu soţ ! Chiar acum !

La sindicat e staţia radio, dar nu cred că ei sunt pe vas.

- Nu cred că poţi lua legătura cu ei. - Lasă-mă !

S-ar zice că aveţi încăpăţânarea în sânge.

- Poftim ! - Mulţumesc, Teresita.

Fetiţo !

De ce nu-i spui grăsuţei

să ne aducă un cocteil, o gustare,

iar noi să stăm de vorbă, ca să te descarci ?

Grăsuţa are un nume. Se numeşte Teresita de Jesus.

Nu e grăsuţă şi e foarte ocupată.

Grăsuţă, slăbuţă, nu contează.

Aş mânca un biban cu sos de ardei.

Ţi-am spus. Dacă vrei să mănânci, va trebui să plăteşti, ca toată lumea.

Ce zgârcită eşti cu propria ta mamă !

Pe bună dreptate, bărbatul acela ţi-a dat un şut.

De ce nu-mi spui odată ce naiba vrei, Rosalba ?

Povestea cu mama perfectă care vrea să se apropie de fiica ei

n-o crezi nici măcar tu.

Nu ştii cât mă dor prejudecăţile tale.

Să te ierte Dumnezeu că te porţi aşa cu mama ta.

Să te ierte Dumnezeu !

"Să te ierte Dumnezeu..."

Perlitei îi place altcineva ?

Simt că mor, Valentin.

Dacă şi aşa o dau în bară, cum ar fi să am concurenţă ?

- Sunt pierdut. - Nu.

Pierzi nişte bătălii, dar câştigi războiul.

Trebuie doar să afli cine e bărbatul care îi place.

Habar n-am.

Unde e radioul ?

Cum se foloseşte ?

Te ajut.

Sună-l chiar acum pe Gabriel ! Spune-i că e urgent.

Brisa, am încercat mai devreme.

- Se pare că nu are semnal bun. - Nu-mi pasă ! Sună-l !

Aici, centrala din Peñita. Gabriel Arenas, indică-ţi localizarea.

Repet, Arenas. Raportează-ţi imediat coordonatele.

- Terminat. Repet... - Dă-mi-l !

Gabriel ! Gabriel Arenas, răspunde-mi chiar acum !

Te caută Brisa, logodnica ta, viitoarea ta soţie !

Gabriel, ar fi bine să te întorci în clipa asta !

Nu ştii ce păţeşti dacă nu te întorci !

Răspunde-mi, Gabriel ! Acum !

Gabriel !

Asta e.

Va trebui să dormim pe jos.

Am curăţat aici.

Ţine. E cea mai călduroasă.

- Să dăm asta la o parte. - Te...

Ce sincronizaţi suntem, nu ?

Clovnule...

- O iau eu. - Bine.

Gabriel...

Da.

Unde l-ai găsit ?

Era pe jos.

E exact ca tatuajul tău.

Ce scrie ?

"Nedespărţite".

"Nedespărţite"... Nedespărţită de cine ?

Nedespărţite... Se referă la o prietenă ?

La o soră ? Poate că ai o soră.

Nu ştiu. Îţi jur că habar n-am.

Nu-ţi face griji. Timpul...

E o chestiune de timp. Vom afla.

Uite, el e tata.

Sergio Falcon.

Pare un domn foarte elegant.

Ce copii ascultători !

Sunteţi gata de culcare ?

Mulţumesc că te-ai dus după pijamaua mea, Estrella.

Sigur. Ţi-am adus îmbrăcăminte curată pentru mâine.

Mămico, ce face mătuşa Brisa ?

A putut lua legătura prin radio cu tatăl lui Iker ?

Cu siguranţă, draga mea. Nu-ţi face griji. Sunt bine.

Tatăl lui Azul e celebru, nu ? Apare chiar şi în reviste.

Dacă vreţi, stăm de vorbă mâine.

Acum e ora de culcare.

Stingem lumina şi ne băgăm în pat.

Eu dorm cu mama. Dacă se întâmplă ceva, mă strigaţi.

Am o nedumerire.

Când strigă învăţătoarea catalogul, spune Azul Contreras.

Dar, dacă domnul din fotografie e tatăl ei,

de ce n-o cheamă Falcon, ca pe el ?

Ţi-am spus.

A plecat când a aflat că mămica era însărcinată.

Pentru că nu voia să fie tatăl meu.

Mi-ar fi plăcut să am un tată ca al tău, Iker,

care te iubeşte foarte mult.

Oricui i-ar plăcea sa fie tatăl unei fetiţe atât de drăguţe ca tine.

Dar de ce domnului aceluia nu ?

Unii oameni nu sunt pregătiţi să-şi asume o asemenea responsabilitate,

pentru că se tem sau pentru că au alte priorităţi.

Sau din alte motive pe care nici măcar nu le înţelegem.

Ţie nu ţi-a fost teamă să fii mama mea ?

Niciodată, draga mea.

De când am aflat că o să te am,

am simţit o dragoste infinită pentru bebeluşul care creştea în mine.

Iar dragostea a fost mult mai puternică

decât orice teamă pe care o puteam simţi.

Estrella, crezi că mama a simţit asta

când creşteam în burtica ei ?

Bineînţeles, Iker.

Tu eşti un copil minunat. Sigur că da.

Dar gata. Treceţi în pat. La culcare !

Unul aici şi unul aici ! Fără papuci în pat ! La fel, şi la tine.

Hai, o să sting lumina. Aşa !

Sub plapumă !

Priveghiul lui Beatriz a fost foarte emoţionant.

Dragul meu, n-am cuvinte să alin durerea pe care o simţi.

Eram atât de emoţionat cu pregătirile de nuntă...

Şi mai ales pentru bebeluş.

- Mă doare atât de rău, tată... - Ştiu, fiule.

Multă putere ! Ia-ţi timpul necesar să asimilezi pierderea.

Îndepărtează-te de firmă, călătoreşte.

Nu. Prefer să muncesc. Simt nevoia să fiu ocupat, tată.

Trebuie să-ţi pui în ordine sentimentele, să-ţi refaci viaţa.

Am trecut prin asta când am pierdut-o pe mama ta.

Nu-ţi face griji pentru companie.

Voi rămâne la conducerea corporaţiei Alpha Pacifico pe termen nelimitat.

Oare cu cine erai pe vas când ai căzut în mare ?

Nu ştiu...

Îţi jur că nu înţeleg nimic.

Îmi amintesc doar că eram emoţionată.

Acum cred că urma să-mi văd fiul.

Atunci am simţit lovitura în cap şi am căzut în apă.

Am foarte multe întrebări şi niciun răspuns.

Însă...

Ştiu clar un lucru, Gabriel.

Destinul a vrut ca tu

să mă găseşti în mijlocul mării.

Eu nu cred prea mult în destin.

Atunci, ce căutăm aici ?

Nu ştiu.

Nu ştiu dacă a fost destinul sau nu,

dar mă bucur că te-am întâlnit.

Mă bucur că ţi-am putut salva viaţa, pentru că eşti o femeie minunată,

Marina.

Iartă-mă.

Iartă-mă tu pe mine.

Nu ştiu ce s-a întâmplat, m-a luat valul.

- N-o pot răni aşa pe Brisa. - Da, înţeleg.

Dar nu s-a întâmplat nimic.

Exact. Nu s-a întâmplat nimic.

Pentru că suntem prieteni, iar eu te ajut.

- Exact. - Da.

Şi...

- Mâine avem o călătorie lungă... - Da.

Şi trebuie să încercăm să dormim în noaptea asta.

Da.

- Odihnă plăcută ! - Şi ţie.

- Noapte bună ! - Noapte bună !

- Sper să-ţi placă. - Mulţumesc.

Jazmin !

Tocmai m-a sunat Juanita, angajata lui Gertrudis.

A păţit ceva bunica ?

E în stare gravă. A fost internată de urgenţă la spital.

Medicul spune că trebuie să fim pregătiţi pentru ce e mai rău.

E tot vina ta !

Bunica s-a îmbolnăvit de durere de când ai ucis-o pe mama !

Mă avea doar pe mine, şi m-ai despărţit de ea. Moare de tristeţe !

- Te rog, Jazmin, linişteşte-te ! - Bunicule, te rog, nu te băga.

Acum e important să mergem la spital.

- Da. Să plecăm repede. - Să mergem !

Nu te preface că îţi pasă de ea !

Ai urât-o mereu.

Bunicule, du-mă tu, te rog. Pe tine nu te vreau prin preajmă !

Te rog, Jazmin.

Problemele mele cu Gertrudis n-au nicio legătură.

- Vreau să-ţi fiu alături... - Nu !

Şi sper ca bunica să nu moară.

Pentru că nu te voi ierta niciodată.

Jazmin !

Nu mă voi despărţi nicio clipă de nepoata mea,

dar mai bine rămâi, ca să nu se înfurie mai rău.

Nu cred că e nevoie. Gertrudis are mulţi bani.

- Nu, tată. A pierdut totul. - Ce ?

Am vorbit cu avocatul ei. Până şi casa şi-o ipotecase.

Şi-a irosit averea pe avocaţi şi pe judecători mituiţi,

ca să mă ţină departe de fiica mea.

Atunci, presupun că n-are nici asigurare medicală.

Nimic... Însă are nevoie urgent de operaţie.

Nu poate fi programată până nu plătim depozitul.

Am stabilit să fac un transfer, ca să fie tratată imediat.

Însă restul trebuie plătit chiar acum. Ţine.

Vei acumula o datorie enormă pe cardul tău de credit.

Dacă bunica fiicei mele reuşeşte să scape, nu-mi pasă. Te rog, tată.

Cum vrei.

Ziua e minunată. Marea e ca un lac.

Am pregătit barca.

Ce bine !

Cred că am străbătut fiecare colţ al casei.

Da, cred că am străbătut toată casa.

Voiam să-ţi cer iertare pentru aseară.

Nu trebuie să-ţi ceri iertare. Nu s-a întâmplat nimic.

Important e că ai găsit lucruri care te-au ajutat să-ţi aminteşti.

E cel mai important.

Presupun că da...

Dă-mi voie... Te ajut cu geanta.

Ai spus... Vrei să-l pui aici ?

Da.

Să mergem.

Să mergem.

Mergem ?

Bună dimineaţa, mamă !

Bună dimineaţa, draga mea !

Unde sunt ceilalţi ?

Copiii au plecat devreme cu Brisa,

ca să încerce să afle ceva despre Gabriel.

Sora mea nu se trezeşte în zori nici măcar pentru serviciu.

Ştii ceva, mămico ? Sunt foarte neliniştită.

Aş vrea să-ţi cer sfatul.

Aseară, Azul m-a întrebat din nou despre tatăl ei.

Şi i-a povestit despre el lui Iker.

O văd foarte emoţionată, mămico.

E normal.

Tocmai a găsit revista cu fotografia lui.

S-a răscolit totul în ea.

Pe deasupra, Estrella...

Nepoata mea creşte.

Ar fi sosit momentul, mai devreme sau mai târziu.

Ştiu. N-am avut niciodată probleme să vorbesc cu ea despre asta,

dar e prima oară când îmi spune

că i-ar fi plăcut să aibă un tată care să o iubească.

Mi-e teamă că-şi va face iluzii, mamă.

Că îmi va cere să-l cunoască.

Draga mea...

Există unele lucruri pe care, din nefericire, nu le poţi controla.

Sergio mi-a dat un cec, mamă.

Un cec ca să mă ocup de problemă

când i-am spus că aştept copilul său.

Eram foarte îndrăgostită, mămico.

Iar ticălosul mi-a răspuns

că sunt doar una dintre multele femei cu care s-a distrat.

Ăsta e tatăl lui Azul.

Tu crezi că îl vreau aproape de fiica mea ?

Draga mea... Estrella...

Mi-a apărut pagina Alpha Pacifico.

Apar şi numerele de telefon.

Azul...

Mămica ta ştie că vrei să afli informaţii despre tatăl tău ?

După figurile voastre, îmi închipui că nu.

Fii liniştită, prinţeso. Îţi păstrez secretul.

Am găsit numerele de telefon de la birou.

Să vedem.

Dacă sunaţi voi, nu veţi fi luaţi în serios, pentru că sunteţi copii.

Ştiţi ceva ? Vă voi ajuta.

Serios, Erika ?

Draga mea, te iubesc atât de mult, încât aş face orice pentru tine.

Însă va fi secretul nostru. Şi al tău, Iker.

Bună dimineaţa ! Am sunat la Alpha Pacifico ?

Domnişoară, sper să mă puteţi ajuta.

Îţi mulţumesc că mă ţii la curent, tată.

Te rog, anunţă-mă când Gertrudis iese din operaţie.

Spune-mi cum se simte fiica mea.

Sigur.

Pe bună dreptate, nu ?

Nu ştii cât mă doare că nu pot fi acolo s-o îmbrăţişez.

Da, înţeleg. Mulţumesc.

Iată registrul ieşirilor.

Iartă-mă pentru întârziere, dar voiam să fie totul clar.

Putem să-l lăsăm deoparte, te rog ?

S-a întâmplat ceva ?

Am avut o ceartă foarte dură cu fiica mea.

Una dintre multele.

Pot să te ajut cu ceva ? Vrei să vorbeşti ?

Nu-ţi face griji, înţeleg.

Îţi las aici hârtiile. Sper să se rezolve totul cu fiica ta.

Când a murit soţia mea,

m-am prăbuşit. Mă simţeam ca un mort în viaţă.

Fără să vreau,

am târât-o şi pe fiica mea în acest pustiu.

Nu puteam să mă ocup nici măcar de mine.

A trebuit s-o rog pe bunica din partea mamei ei să stea cu ea o vreme,

cel mult două săptămâni...

În fiecare zi, mă trezeam dorindu-mi să nu mai trăiesc.

Dacă n-ar fi fost tata, care m-a scos din groapă,

poate că nici măcar nu m-ai fi cunoscut.

Când mi-am revenit şi am vrut să o recuperez pe Jazmin,

am aflat că bunica ei solicitase un ordin de restricţie,

ca să nu pot nici măcar să mă apropii de ea.

Fiica mea crede că m-am descotorosit de ea, că am dat-o.

Estrella, tu eşti mamă.

Îţi poţi închipui cum e

să te urască propria fiică

şi să nu te ierte niciodată ?

Iker, vino. Tatăl tău ne-a anunţat prin radio că e pe drum.

Brisa e acolo, dar am zis că vrei şi tu să-l auzi.

- Da ! Ne vedem mai târziu, Azul. - Grăbeşte-te ! Pa !

- N-a fost simplu, dar ce crezi ? - Ce ?

Am făcut rost de mobilul tatălui tău.

Vrei să-ţi spun ceva, Azul ?

Nici eu nu l-am cunoscut pe tata.

Mama l-a văzut de câteva ori.

După ce m-am născut, nu l-a mai putut găsi.

Am visat toată viaţa să-l cunosc,

să ne putem juca, să stăm de vorbă,

să ne întâlnim, să râdem...

- Am simţit toate astea. - Ştiu, micuţa mea.

De asta îmi place să văd că îţi cauţi tatăl.

Dacă suni la acest număr,

vei putea face toarte lucrurile pe care eu nu le-am putut face cu al meu.

Dar dacă nu vrea să fie tatăl meu ?

Dacă nu vrea, lucrurile vor rămâne ca până acum.

Dar, dacă vrea şi el să te cunoască,

închipuie-ţi cum ar putea fi viaţa ta de acum înainte.

Nu ştiu ce înseamnă să treci prin ce trăieşti tu cu fiica ta.

Înţeleg că nu există durere mai mare decât să te simţi respins de un copil.

Însă tu ai fost foarte curajos, Fabian.

Atât de curajos, încât n-am fost în stare să am grijă de fata mea ?

Ai recunoscut că aveai o problemă

şi ai cerut ajutorul cuiva în care aveai încredere în acel moment.

Pentru asta, trebuie să fii foarte curajos.

Gestul tău a fost o dovadă de dragoste.

Trebuie să ţii foarte mult la cineva ca să faci aşa ceva,

ştiind cât de greu îţi va fi fără fiica ta.

N-am încetat niciodată să lupt pentru ca Jazmin să se întoarcă.

A fost o luptă cumplită prin tribunale, a durat cinci ani.

Iar acum, când o am în sfârşit lângă mine,

când vreau doar să-i fiu alături, s-o susţin,

să văd că e bine, fericită, nu...

Dă-i timp. Dă-i puţin timp, iar fiica ta va înţelege.

Iartă-mă, sună.

Răspunde, sigur.

- E tata, trebuie să răspund. - Da.

Sigur, fă-o. Răspude liniştit, eu plec. Scuză-mă.

Tată !

A ieşit Gertrudis din operaţie ?

Fiule, bunica lui Jazmin tocmai a murit.

La naiba !

Nu mi se poate întâmpla asta.

Dle Falcon,

analizele confirmă că aţi rămas permanent steril.

Voi rămâne la conducerea corporaţiei Alpha Pacifico pe durată nelimitată.

Am nevoie de un copil, la naiba !

Un copil pe care nu-l mai pot avea !

Alo ! Cine e la telefon ?

Alo !

Vorbesc cu dl Sergio Falcon ?

- Da. Cine e la telefon ? - Mă numesc Azul.

Sunt fiica dv.

Era mare casa de pe plajă ?

Aţi găsit mâncare sau a trebuit să pescuiţi ?

Era şi vreo comoară a piraţilor ?

Lasă interogatoriul, piratule.

N-avea grijă, Iker. Îţi voi povesti totul cu lux de amănunte.

Te-ai temut de călătoria cu barca ?

Cred că nu, pentru că tata e cel mai bun căpitan care există.

A avut grijă de tine tot timpul, nu-i aşa ?

Apropo de comori, o să-ţi arăt ceva ce am găsit.

- Eşti gata ? - Să vedem.

Ia te uită ! Un medalion cu tatuajul tău !

Îţi aminteşti ce înseamnă ?

Nu, dar cred că poate fi ceva important.

Dragul meu, îţi jur.

Când mi-a spus Fabian că nu vă puteţi întoarce,

am simţit că mor. M-am gândit la ce e mai rău.

Dacă viitorul meu soţ păţeşte ceva,

eu mor. Mor.

Nu ştii cât de dor mi-a fost de tine.

Ce glumă e asta ?

Azul, cu cine vorbeşti ?

De ce taci ? Cine era ?

Nimeni. Un număr necunoscut... Ştii cum e.

Priveşte-mă în ochi.

Noi nu ne-am minţit niciodată.

Ce se întâmplă, Azul ? De ce eşti atât de neliniştită ?

Nu, mamă, nu sunt neliniştită.

Nu mă minţi, draga mea. Te cunosc foarte bine.

Nu răspunde, te rog.

- Alo ! - Am primit un apel de pe acest număr.

- Cine e la telefon ? - Sunt Sergio Falcon.

Cine e la telefon ?

Aţi format un număr greşit, domnule. Nu cunoaştem niciun Sergio Falcon.

Am o fiică...

Nu se poate. Trebuie să fie o glumă tâmpită.

De ce ai făcut-o, Azul ?

Iartă-mă, mămico. Voiam doar să stau de vorbă cu el.

De ce ? Cum ai făcut rost de numărul lui ?

Am căutat firma despre care scria în revistă.

Am găsit numărul de la birouri şi...

Ce e în capul tău, Azul ?

Am făcut-o, şi gata. Nu m-am gândit prea mult.

Dar n-ai făcut bine.

Lucrurile acestea nu se fac în joacă.

Am fost mereu sinceră cu tine, iar tu ai încercat să-mi ascunzi ce ai făcut.

Nu-ţi poţi căuta tatăl fără ştirea mea.

Iartă-mă, mămico, te rog !

Azul, sunt lucruri pe care nu le ştii şi pe care prefer să nu le afli.

Dacă Sergio Falcon apare în vieţile noastre,

fii convinsă că nu va aduce cu el nimic bun.

Să nu mai faci niciodată aşa ceva fără să te consulţi mai întâi cu mine.

Cu asemenea lucruri nu te joci, ai înţeles ?

Da, am înţeles.

Gabriel, nu-mi spui nimic ?

Despre ce ?

Nu ştiu. Ai fost pe o plajă îndepărtată, singur cu individa aia.

Ţi-ai petrecut noaptea cu ea.

Nu-mi povesteşti nimic ? Ce s-a întâmplat, dragul meu ?

Ce vrei să-ţi spun, Brisa ? Nu înţeleg.

Nu ştiu.

Nu ştii cum m-am chinuit azi-noapte. Jur, a fost oribil.

N-am putut dormi la gândul că eraţi împreună,

întinşi pe nisip,

cu valurile mării în fundal...

Precis şmechera a profitat de fiecare moment să te îmbrobodească.

- Ştiu ! - Nu, Brisa. Nu s-a întâmplat nimic.

Gabriel !

Mi-ai promis ceva, şi vreau să fiu sigură că te-ai ţinut de cuvânt.

Atâta tot.

- S-a întâmplat ceva cu naufragiata ? - Nu, Brisa.

Nu s-a întâmplat nimic cu Marina.

Asta voiai să auzi ?

Nu m-am încurcat cu ea, fii liniştită.

Fii liniştită.

Iartă-mă, dragul meu. Sunt foarte speriată, iartă-mă.

Gata. Priveşte-mă în ochi.

Noi doi ne vom căsători.

Asta contează.

- Gata ? - Da, ştiu.

Vă rog, nu vreau să-i cereţi niciun ban fiicei mele.

Aşa. Mulţumesc.

Gata. Cei de la pompe funebre se vor ocupa de toate formalităţile,

iar eu voi transfera banii de care mai e nevoie.

Dacă te întreabă Jaz, cheltuielile au fost acoperite de asigurare.

Să nu-i sufli o vorbă despre asta, te rog.

Dar lucrurile n-au stat aşa, dragul meu.

Gertrudis a murit ruinată.

Ai suportat cheltuielile medicale, care au fost foarte mari,

iar acum vei plăti înmormântarea.

Corect e ca fata să afle sacrificiul...

Nu vreau să creadă că mă revanşez pentru vreo vină.

O fac din dragoste pentru ea.

Cel mai bine e să nu ştie nimic

şi să-şi petreacă doliul cât mai liniştită.

Bine, cum doreşti.

- Intri ? - Nu.

Îmi doresc nespus s-o îmbrăţişez, tată.

Probabil e distrusă. Dar dacă mă vede... va fi mai rău.

Ştiu că mă va respinge şi nu vreau să-i amplific durerea.

Spune-i că voi fi aici, dacă are nevoie de ceva.

Bine.

- Tată, pot să te rog ceva ? - Orice doreşti.

Acum, când nu mai e bunica ei,

nu vreau ca Jazmin să se simtă lipsită de ocrotire, părăsită.

Spune-i că ne va avea mereu pe noi.

- Bine, dragul meu. - Mulţumesc.

Ce s-a întâmplat ?

De ce eşti atât de trist ?

- Din cauza lui Jazmin ? - Da.

Mi-a sucit capul bine de tot, Perlita.

Ce prost sunt, nu-i aşa ?

M-am îndrăgostit de o fată pe care am văzut-o de câteva ori.

Oliver, înţeleg cum te simţi.

Suntem la fel de proşti amândoi.

Eu visez de mulţi ani la Valentin,

dar el nu se va uita niciodată la mine.

Oare de ce avem atâta ghinion în dragoste ?

Nu ştiu.

Curaj !

Neamule...

- Te gândeşti la acelaşi lucru ? - Da.

Se pare că l-am găsit pe individul care îi place Perlitei mele.

- Ce ? Eu şi Perlita ? - Aşa cum auzi !

- V-am prins împreună, înlănţuiţi. - Da, vă strângeaţi cu putere.

Nu mai minţiţi ! Câtă lipsă de respect !

Care e treaba cu ea ? Sunteţi împreună ?

Sunteţi nebuni ! Între mine şi Perlita nu-i nimic. Suntem doar prieteni.

N-o face pe prostul, Oliver ! Nu nega, nu e bărbăteşte.

- Aşa ceva nu se face ! - Da.

Sunteţi nebuni. Mi-e ca o soră, ne cunoaştem din copilărie.

- Da... - Nu suntem împreună, nu fiţi proşti.

Credeţi-mă, nu sunt eu pescarul la care visează Perlita.

Ce ? Perlita visează la un pescar ?

- Eu sunt acela ? - Nu.

Dar nu-ţi face griji, Pascual. Nu cred că o va ţine mult.

Iubirea Perlitei e imposibilă. Cred că îi va trece curând.

Ţi-am spus, neamule. Perlitei mele îi place altcineva.

Dar tu ştii cine e individul ?

Nu, asta nu ştiu. Nu vă pot ajuta.

Oliver, te rog. Ca între prieteni, ca între colegi, ca între nebuni.

Eu ţin mult la Perlita.

Şi mi-ar plăcea să ştiu cu cine lupt pentru dragostea ei.

Ajută-ne !

Spune-i lui Pascual cine e rivalul său.

De ce era distrusă casa, tată ?

Pentru că era părăsită de mulţi ani, dragul meu.

Dacă nu are nimeni grijă de ea,

vântul, umezeala, sarea,

toate astea o distrug.

Deteriorează orice construcţie, Iker.

Oricum, nu cred că Marina a locuit acolo.

- Sirenele trăiesc în apă. - Bineînţeles.

Da, aşa e.

Nu ştiu dacă a locuit în casa aceea sau nu, dar are amintiri.

Îşi aminteşte că a petrecut acolo momente fericite.

Locul acela face parte din povestea ei, piratule.

Nico...

Oare cine e Nico ?

Crede că aşa se numeşte fiul ei.

- Cred că ea chiar e mamă. - De ce o spui cu atâta siguranţă ?

Pentru că se poartă ca o mamă.

E foarte iubitoare, are grijă de mine,

îmi pregăteşte micul-dejun,

ca mamele colegilor mei.

Încă nu ştim multe despre ea, piratule.

De asta nu putem pune atâtea întrebări.

Mai ales tu.

Nu-i mai pune întrebări, ca să n-o îngrijorezi.

Îţi mulţumesc că te ocupi de mine,

dar nu va mai fi nevoie să vă faceţi atâtea griji.

Ce-i cu geanta ?

Te întorci la casa de pe plajă ?

Nu, Iker.

A sosit momentul să plec.

Mă mut.

- V-am spus că nu ştiu nimic. - Aşteaptă !

Chiar dacă aş şti, Perlita e prietena mea.

N-am de ce să vă povestesc secretele ei.

Dacă sunteţi atât de curioşi, o întrebaţi direct pe ea.

Nu e o idee rea, neamule.

Linişteşte-te.

Sunt sigur că ştie, doar că nu vrea să ne spună.

Precis îl cunoaştem pe individ şi ştie că îl vom găsi, neamule.

Perlita mea trebuie să fie foarte îndrăgostită de el.

Linişteşte-te. Nu te necăji.

Fratele tău, Valentin Rios, o va întreba direct

cine îi răpeşte somnul.

Nu mă las până nu aflu cine e rivalul nostru.

Al nostru ? Rivalul meu.

Tocmai.

- Duşmanii tăi sunt şi duşmanii mei. - Aşa e.

- Noi doi formăm o echipă, nu ? - Da.

- Doi bibani din aceeaşi captură. - Da.

Curaj !

- Totul va fi bine. - Neamule...

Cum să pleci ? Unde ?

La han.

Am vorbit cu Erika. Îmi va închiria o cameră.

La un preţ bun.

Marina, nu poţi să pleci acum.

Tata investighează pistele pe care le-aţi găsit.

Ştiu, dragul meu.

Dar e timpul să plec.

E cel mai bine pentru toţi.

Tată, convinge-o să mai rămână o vreme.

Iker...

Marina ne spusese deja că va pleca, mai devreme sau mai târziu.

Dar vom continua să o vedem şi o vom ajuta în continuare.

Ea ştie asta.

Şi nu voi pleca departe, micuţule.

Nu fi trist.

Vino, dă-mi o sărutare.

De câte ori piratul meu va avea nevoie de sirena lui,

voi fi aici.

Vă mulţumesc pentru tot.

Redactor IOANA DAIA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 15