Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 8

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Minunea s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea CRISTINA COSTINAŞ

Mamă... Rechinul m-a violat, a abuzat de mine !

Ticălos blestemat !

Dă-i drumul, nenorocitule !

- Lasă-mă ! - Cară-te !

- Pleacă, nenorocitule ! - Cară-te !

Linişteşte-te, iubita mea.

Linişteşte-te, viaţa mea...

- Linişteşte-te ! - Eşti teafără ? Acum eşti cu noi.

Respiră ! Respiră adânc, viaţa mea !

- Eşti cu noi acum. - Suntem aici.

Iartă-mă, viaţa mea. Scumpa mea, nu se poate...

Nu, fetiţa mea ! Nu...

Nu...

Iubita mea...

Trăiesc într-un infern de când a abuzat de mine individul ăla.

- Mă simt aşa de murdară... - Nu, surioară !

De câte ori îl văd în sat, aş vrea să dispar.

Mi-e groază !

M-a ameninţat că mă omoară, că ne omoară părinţii, dacă vorbesc.

Numai de-asta am tăcut atâta timp !

Mi-e frică.

Mi-e tare groază că o să se întoarcă nenorocitul şi o să ne facă rău.

Nu eşti singură. Perla...

N-o să permit să-ţi facă nimeni rău. Da ?

Linişteşte-te...

Fetele mele, sunteţi căutate.

Au venit dna Matilde şi o doctoriţă.

- Nu ! Nu, nu vreau să ies. - Draga mea...

Nu, Perla ! Te rog, nu te teme.

Nu te teme, draga mea. Eşti foarte curajoasă.

Ai îndrăznit deja să-l înfrunţi pe criminalul ăla,

să strigi ce s-a întâmplat.

Nu rămâne tăcută acum,

când autorităţile sunt aici ca să te ajute.

Te rog...

Mulţumesc.

Tu mereu mă ajuţi să găsesc în mine puterea de care am nevoie

ca să merg înainte.

Fetiţa mea...

Multă putere !

Dnă agent Matilde, bună seara !

Bună seara ! V-o prezint pe dna doctor Alejandra Caceres,

psihologa primăriei şi specialistă în primul contact cu femei

care au fost victimele violenţei sexuale.

Doamnă doctor, ea e Perla.

Bună, Perla !

A trecut ce era mai greu.

Acum eşti în siguranţă.

Plângi.

Eu nu i-am dat motive, jur !

Niciodată... Eu nu !

Perla... Priveşte-mă în ochi şi ascultă-mă bine.

Nicio femeie nu dă motive ca să fie agresată sexual.

Tu n-ai nicio vină pentru nimic.

Nu contează cum te îmbraci, cum vorbeşti, cum te porţi...

Nimeni, absolut nimeni, n-are dreptul să-ţi atingă corpul fără voia ta.

Vă informez că a început căutarea dlui Jacinto Lopez,

pentru presupusul delict de tentativă de omucidere.

Perla, ţine minte că ai dreptul la confidenţialitate.

Când eşti pregătită, mă anunţi ca să merg cu tine

să depui plângerea de rigoare.

Dacă tu nu vrei ca cineva să afle ce s-a întâmplat, n-o să afle.

N-o să permit ca nenorocitul ăla să mai rănească vreo femeie.

Chiar mâine o să-l denunţ.

Da.

Ce i-ai spus lui Fabian ? S-a supărat groaznic pe mine.

Ce mi-ai cerut tu, că m-ai convins să vin să stau la el

şi că ar fi trebuit să mă aducă cu forţa, dacă nu erai tu.

- Fabian chiar te-a tratat rău ? - Da.

E nefast ! Nici nu ştii cât îl urăsc !

Ştiu că nu eşti deloc mulţumită că trebuie să trăieşti aici, Jaz.

Dar fă un efort. Nu e în interesul tău să te cerţi tot timpul cu el.

- În fine... Mi-e totuna. - Mie nu mi-e totuna !

Eu te ajut, Jazmin.

Îţi păstrez secretul că ai o problemă cu drogurile.

Corect e să mă ajuţi şi tu.

Acum ce vrei ?

Vreau să-l faci pe Fabian să înţeleagă

că datorită mie şi sfaturilor mele bune eşti dispusă să faci ceva

pentru ca relaţia voastră să fie mai bună.

Dar nu e adevărat ! Niciodată n-o să mă înţeleg bine cu Fabian.

Atunci, minţi ! Fă-l să creadă că... Nu ştiu.

Că vrei să-i dai o şansă, chiar dacă ţi se întoarce stomacul pe dos.

Când o să faci 18 ani, o să pleci şi n-o să-l mai vezi niciodată.

Am vorbit că o să ne ajutăm, Jaz.

Eu îmi respect partea, aşa că respect-o şi tu pe a ta.

S-a întâmplat... acum vreo şase luni.

Tata plecase la pescuit ca în fiecare dimineaţă.

Eu abia terminasem curăţenia în depozit.

Mă întorceam acasă

când m-am întâlnit cu Rechinul pe plajă.

Mi-a spus că tata îl trimisese pe uscat după mine.

Chipurile, voia să-mi arate ceva ce găsise în mare.

M-am urcat în barcă cu el...

Dar m-a dus în altă parte, în mijlocul pustietăţii...

Şi acolo...

Acolo s-a...

Fata mea ! Fata sufletului meu...

Nu pot să cred că ai îndurat tu singură durerea asta, în tăcere.

Sper că Matilde o să-l găsească şi o să fie închis pe viaţă.

Şi eu eram aşa de departe de voi,

când ar fi trebuit să fiu aici, cu voi, cu familia mea.

Aveam bănuiala că nu eşti bine, fata mea.

Îmi păreai schimbată, mai tăcută...

Doamne... Eu ar fi trebuit să-mi dau seama.

- Am dat greş ca mamă. Am dat greş. - Nu, mamă, nu e vina ta !

Nu e vina ta.

Unii oameni sunt putrezi pe dinăuntru

şi nu le pasă să le alunge pacea celorlalţi.

Tu eşti o mamă extraordinară.

Viaţa mea... Iartă-mă.

Sunt surprins, Erika.

De cinci ani tot încerc să mă apropii de fiica mea, dar mă respinge mereu,

iar tu ai văzut-o... De câte ori ? De trei ori ?

Şi deja i-ai câştigat încrederea.

Şi de ce îţi e aşa de greu să crezi ?

Fabian, Jazmin şi-a pierdut mama când era foarte mică.

Cu bunica ei n-a avut o relaţie bună.

Fiicei tale exact asta îi lipseşte:

o femeie cu care să poată vorbi, să se simtă înţeleasă.

Da... Ai dreptate.

Dar ce nu-mi place e să-ţi iei atribuţii care nu-ţi revin, Erika.

Faptul că am făcut o pauză nu înseamnă că am încetat să te iubesc

sau că nu mă mai preocup pentru tine.

Înţelege că noi doi ne-am despărţit definitiv.

Putem să fim doi oameni maturi şi să lăsăm asta deoparte. Nu crezi ?

Fabian, aici e vorba despre fiica ta.

Jazmin are nevoie de o prietenă bună şi are încredere în mine.

Bine, Erika. Îţi mulţumesc mult pentru sprijin.

Tu ce mai faci ? Cum merg lucrurile cu Estrella ?

De ce mă întrebi asta ?

După ce ea ţi-a distrus...

Nenorocitul de Rechin a sabotat plasele de pe vasul meu !

Iar eu m-am purtat mai rău decât un bădăran dând vina pe Estrella.

Ce ai păţit nu defineşte cine eşti, nici femeia care o să fii.

Durerea asta, povara asta pe care ai dus-o în tăcere...

Nu mai trebuie s-o duci singură.

Suntem aici eu şi surorile tale... Familia ta.

O să te ajutăm să te vindeci,

să reconstruieşti fiecare bucată frântă, fata mea.

N-o să fie uşor, surioară.

O să fie unele zile mai grele decât altele.

Dar jur că o să fim lângă tine la fiecare pas pe care o să-l faci.

O să treci peste asta.

Ai o tărie pe care nici tu nu ţi-o cunoşti, Perlita.

O să dau totul ca să ies din situaţia asta.

Nu merit să trăiesc prinsă într-o amintire urâtă,

să trăiesc cu rana în inimă.

O să reuşeşti.

O să începi să mergi la psihologă,

iar noi o să facem tot ce e nevoie ca să fii bine.

Da, orice...

Ştiu că, uneori, nu ne înţelegem bine şi ne certăm,

dar mereu o să te poţi baza pe mine, Perla.

Inima mea şi a ta sunt unite pentru totdeauna, pe viaţă.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc tuturor. Ştiu că sunteţi aici pentru mine.

Dar sunt foarte speriată.

Agenta Matilde o să se ocupe de cazul tău.

Ea, ca femeie şi om al legii, ştie bine prin ce treci.

Sunt sigură că o să facă totul

pentru ca procesul să fie cât mai puţin stânjenitor pentru tine.

Între femei, între surori, o să avem grijă de tine.

Ai încredere în noi, bine ?

Aseară, mi-a mers tare rău, amice.

Nu ştiu de ce a rupt-o la fugă Perlita ca un fluierat dus de vânt.

- Zău că ţi-am urmat toate sfaturile ! - Poate că...

Văleu... Ce s-a întâmplat acolo ?

Matilde e acolo. Hai s-o întrebăm !

Eşti sigur ? Ultima oară când ai dispărut,

n-a fost prea bucuroasă...

Ce să-ţi zic ?

Le e uşor să mă aibă, dar le e foarte greu să mă uite.

Matilde !

Cât curaj ai de vii să-mi vorbeşti, Valentin !

Mai am un sac ca ăsta, pentru tine.

Dacă o să mă omori, omoară-mă cu dragoste.

De ce nu-mi vin mie în minte astfel de fraze ?

Ce se petrece ? Ce e cu toată hărmălaia asta ? Ce s-a întâmplat ?

Rechinul. L-am găsit în dimineaţa asta.

Azi-noapte a ieşit pe mare în toiul furtunii

şi şi-a găsit sfârşitul.

Dnă Estrella, chiar credeţi

că Fabian o să vă primească în sindicat pe dv. şi pe surorile dv. ?

Şi pe mama, Oliver.

O să vorbesc cu el şi sper să-l conving.

Estrellita, sincer, îmi pare puţin probabil.

De ce ?

De când sunt pescar în satul ăsta, n-a fost nicio femeie în sindicat.

- Nemesio... - Aşa e.

Voi de ce aveţi feţele astea ?

Rechinul a ieşit pe mare azi-noapte, şi ăsta i-a fost sfârşitul.

- Cum ? - Aşa e.

Din păcate, nu era un om bun.

A murit singur şi o să sfârşească într-o groapă comună.

Tot ce ne rămâne de făcut e să ne rugăm pentru sufletul lui.

Cum spune tata, pentru barca în derivă, Dumnezeu găseşte un port.

Iar tu n-ar trebui să fii aici,

ar trebui sa ieşi în larg ca să-ţi strângi plasele.

- Cum ? - Cererea a fost aprobată.

Oficial, tu şi surorile tale, la fel ca dna Meche,

sunteţi primele femei membre în sindicatul pescarilor.

Bine ai venit, Estrella !

Mulţumesc ! În sfârşit, o rază de soare printre atâţia nori negri !

Mulţumesc mult, Fabian.

Nu-mi mai mulţumi atâta !

Du-te să le iei pe surorile tale şi pe mama ta

ca să vă începeţi activităţile.

Da, sigur. Să mergem, băieţi !

- Hai ! - Mulţumesc.

- Ce e ? - Nimic.

Ce-i ?

Sora mea, Rechinul a fost găsit mort, pe plajă.

Da, ne-am dus să facem plângere şi acolo am aflat.

Laşul a vrut să fugă.

A plecat cu barca în toiul furtunii şi...

Da. Marea l-a făcut să plătească pentru răul pricinuit Perlei.

S-a terminat...

În sfârşit, s-a terminat coşmarul ăsta.

Viaţa mea, justiţia divină mereu soseşte.

Fetiţa mea...

Cu ajutorul lui Dumnezeu, cred că o să zâmbeşti din nou în curând.

Şi, ca să vă însufleţiţi, mai am o veste pentru voi.

Fabian Bravo ne-a acceptat pe toate în sindicat,

aşa că pregătiţi-vă ca să ieşim la pescuit.

Bine, dar nu vă mai bazaţi mult timp pe mine,

fiindcă eu şi iubitul meu o să ne căsătorim !

Da ! Şi am de gând să mă ocup de alte lucruri.

I-auzi !

- Gabriel te-a cerut în căsătorie ? - Da, mamă.

E foarte îndrăgostit de mine.

Ce veste nemaipomenită ! Felicitări !

Mă bucur mult că ţi se împlineşte visul ăsta

pe care l-ai avut dintotdeauna, surioară.

- Mulţumesc. - Dă-mi voie !

Spune-i lui Gabrielito că tu nu ieşi din casa asta

dacă nu vine să-mi ceară mâna ta, cum se cuvine.

Mami, vorbim mai târziu despre detaliile astea.

Acum, nu... Sunt alte vremuri.

Doar am vorbit despre asta şi... Aşa se face acum.

Aşa e modern, mamă.

Modern, pe naiba !

În casa asta, tradiţiile se respectă. Punct !

Bine. Mă duc să mă schimb. Vin imediat. Scuze.

Fata asta o să mă omoare !

O să mă omoare.

- Surioară, tu cum te simţi ? - Liniştită.

Dacă vă am lângă mine, mă simt foarte sigură.

Ştiu că pot să înfrunt orice furtună.

Mă simt gata să ies în larg şi să strâng plasele.

Mamă... Chiar te simţi în stare să ieşi ?

Sigur !

Sunt întreagă, gata să scot o tonă de peşte

şi să mă întorc ca să-l vând pe tot în foişorul meu.

Atunci, gata cu vorba. Vă aştept la barcă.

Încep să pregătesc tot cu Oliver şi cu Nemesio.

Am rugat-o pe Teresita să aibă grijă de Azul.

Vă rog, treceţi s-o lăsaţi la osterie ?

Da.

Viaţa mea, scumpa mea...

- Erika, ce s-a întâmplat ? - Nu ştiu. Spune-mi tu.

- Scuze, dar nu înţeleg. - Nu ?

Îţi explic foarte simplu.

Pot să ştiu ce căutai tu să-l îmbrăţişezi pe Fabian al meu ?

Erika, ce ai văzut...

Am văzut-o pe cea mai bună prietenă a mea

îmbrăţişându-l pe bărbatul meu.

- Nu e ce crezi tu, Erika ! - Nu ?

N-am putut să dorm toată noaptea fiindcă ştiu că mă trădezi.

Vrei să-mi furi fericirea, Estrella ?

Nu ! Nu e nimic din ce îţi imaginezi.

Aseară, Rechinul a sărit să mă atace. Fabian era acolo, el m-a apărat.

Am fost foarte afectată, Erika.

Într-o clipă, m-a năpădit toată durerea pentru moartea tatei,

pentru tot ce se întâmplă cu familia mea...

Numai pentru că suntem femei, ne pun beţe-n roate.

Am început să plâng.

Am plâns cât nu mai plânsesem în mulţi ani.

Fabian a încercat doar să mă consoleze.

A fost amabil cu mine, şi asta a fost tot.

Asta e tot ce ai văzut. Nimic rău. Nu se întâmplă nimic.

- Rechinul te-a atacat ? - Da.

Nenorocitul... Ce bine că a fost găsit mort ! Ţi-a făcut rău ?

Nu... Fabian l-a lovit, şi laşul a rupt-o la fugă.

Iar tu ştii mai bine ca oricine

că în viaţa mea nu e loc pentru iubire.

Există loc doar pentru fiica mea.

Estrella...

Scuză-mă că m-am îndoit de tine.

Dar n-ai idee cât de mult îl iubesc pe Fabian.

Jur... Jur că, dacă îl pierd vreodată, eu mor. Jur !

Patronul a hotărât să le accepte pe femeile Contreras în sindicat.

Sindicatul e un loc pentru bărbaţi,

unde se vorbesc şi se fac lucruri de bărbaţi.

Aici nu e loc pentru muieri.

Cine zice asta ? Tu ? Lumea s-a schimbat mult.

Femeile au dovedit deja că pot face munci de bărbaţi

şi multe fac treabă mai bună decât unii bărbaţi.

Gabo...

Duceţi-vă la muncă ! Şi tu. Hai !

Eu sunt de acord cu tine, Gabriel.

Dar chiar am rămas uimit văzând că dl Fabian s-a răzgândit din senin

şi acum le sprijină pe femeile Contreras.

Nu. Şeful se pune bine cu Estrella.

Mi s-a spus că ieri au fost văzuţi strâns îmbrăţişaţi...

Domnul Fabian e mare maestru. Când eu abia întind plasa,

el a filetat tot peştele, şi-a gătit un ceviche...

Valentin, pot să ştiu despre cine spui atâtea prostii ?

- Acu'-i acu'... - Ce spuneai ?

- Nu, nimic. Totul e în ordine. - Şefu'...

- Hai să împingem bărcile, nu ? - Da, să mergem.

Hai !

Cu permisiunea ta, şefu'. Ne vedem.

Ce bârfitor eşti !

Aşadar, ai fost văzut îmbrăţişând-o pe Estrella Contreras.

Ce... Şi tu începi ?

Care e treaba ? Eşti fratele meu, Fabian. Te cunosc.

Ştiu că simţi ceva pentru Estrella. Nu te învinovăţesc.

E frumoasă, are caracter...

Spune-mi un lucru. Te îndrăgosteşti de femeia aia ?

Bună, fata mea !

Ce scârbos ! Eşti transpirat.

Da, vin de pe mare. Am strâns peştele, am muncit.

Mă duc să fac o baie.

Fata mea, trebuie să căutăm un liceu în sat

ca să-ţi continui studiile.

M-am gândit că, poate, vom face asta împreună.

- Bine. Facem asta împreună. - Într-adevăr, fata mea ?

- Serios ? Ce... - Pe bune, miroşi a peşte !

Da, fata mea, muncesc, e normal !

S-a făcut.

Erika m-a făcut să înţeleg

că trebuie să-mi continui viaţa aici, în satul ăsta,

fără ca noi doi să ne certăm tot timpul.

- Erika... - Erika e superdrăguţă, Fabian.

Îmi place s-o văd în casă, să ştiu că mă pot baza pe ea...

Nu strica asta, bine ?

Ştiu că te-ai supărat fiindcă a venit să mă caute fără să-ţi spună.

Dar chiar o s-o scoţi din viaţa ta numai pentru asta ?

Eu şi Erika nu avem o relaţie.

E adevărat, am ieşit împreună un timp, dar n-a mers.

Ce păcat ! Ea îmi e foarte simpatică.

Băieţi ! Aici o să aruncăm plasa.

Toată partea asta o să fie acoperită cu plasele noastre, de aici încolo.

Aici o să le lăsăm toată noaptea.

- Da. - Asta e !

Nici nu ştiu de ce ne străduim atâta !

Abia am scos câteva kilograme de macrou.

Poate că nu sunt mulţi peşti,

dar, pentru nişte începătoare, cred că ne-a mers destul de bine.

- Sigur că da ! - Simţiţi-vă foarte mândre.

Nu ştii ce mândră sunt că fac asta, sora mea !

Da, mereu am visat să scot din mare alge care miros oribil.

- Brisa ! - În sfârşit...

O să mă văd cu logodnicul meu, cu viitorul meu soţ, şi cu fiul lui

şi trebuie să scap de mirosul ăsta de peşte, de maţe putrezite...

Nu ! La revedere !

- Nemesio... - Vin !

- Vino să mă ajuţi ! - Vin !

- O las în grija ta. - Da, doamnă căpitan ! Să mergem.

Vin ! Nu sunt aşa de bătrână.

Mi s-a pus un cârcel, asta e tot.

Dar ne-a mers foarte bine, slavă Domnului !

Ăsta e meritul fetelor mele. Nemesio...

Trebuie să ne grăbim ca să ajungem la programarea ta cu doctoriţa, nu ?

Estrella, mai bine mergi cu mama acasă.

Uită-te la ea ! Mi se pare că e foarte obosită.

Da, şi eu o văd. Dar aş vrea să merg cu tine. Nu vreau să te las singură.

Şitu, Estrella.

Oricum, nu cred că poţi să intri cu mine.

Serios, mai bine du-o pe mama acasă. Acum ea are mai mare nevoie de tine.

Acum, după moartea Rechinului,

o să pot merge liniştită prin sat.

Mă bucur mult, sora mea !

Chiar dacă Brisa se plânge prea mult, am prins tare puţin peşte.

Nu ştiu. Va trebui să vedem ce facem, de unde mai scoatem...

Nu-ţi face griji, mamă ! Totul se rezolvă.

Deocamdată trebuie să-ţi pun gheaţă pe spate, ca să te lase durerea.

Durerea ? Care durere ?

Sper că acest gest îmi corectează greşeala.

N-ar fi trebuit să mă îndoiesc de o pescăriţă şi o femeie extraordinară.

Cu tot respectul, Fabian

Mulţumesc mult. Vino !

Mulţumesc că m-ai invitat, mătuşă. Abia aştept să-l văd pe Iker.

Serios ?

Chiar aţi devenit prieteni buni într-un timp atât de scurt ?

Cum nu mai cunosc pe nimeni aici, Iker e cel mai bun prieten al meu.

Uneori, ne sunăm cu camera

şi el îmi povesteşte basmele lui despre mare.

Dar chiar vă înţelegeţi bine ? Iker e cam dificil uneori.

Nu. Iker e foarte de treabă. Ne înţelegem superbine.

Ce bine că îmi spui lucrurile astea !

Tocmai azi, mai mult ca oricând,

am nevoie de ajutorul scumpei mele nepoate. Da ?

Trebuie să mă ajuţi,

pentru ca Iker să nu se opună căsătoriei mele cu tatăl lui, da ?

Am nevoie ca micul tău prieten să mă placă.

Da ? Mă ajuţi ?

Perlita mă intimidează rău.

Când sunt cu ea, parcă mi se scurtcircuitează creierul

şi spun numai tâmpenii.

O să-ţi dau prima lecţie de azi. Bine ?

- Fii atent şi învaţă ! - Da.

Voiam să cer nişte scoici frumoase, dar mai bine mi le aduceţi simple.

Frumuseţile sunt la masă deja.

Valentin, nu începe cu complimentele tale.

Nu-ţi fac reducere, bine ?

Mai bine aşteaptă să termin de vorbit cu Marina.

E foarte important ce discutaţi sau pot să mă alătur ?

Îi cer o slujbă.

Da. Gabriel a vorbit deja cu mine despre asta.

Păi, dă-i de lucru, şi gata !

Pot să fac orice, Erika.

Pot să ajut la bucătărie, să servesc la mese, să fac curat... Ce spui tu.

Ia te uită câtă iniţiativă...

Biata Teresita nici nu face faţă aici, singură.

Da, mai e nevoie de o chelneriţă.

Dacă e aşa de frumoasă ca această damă, o să ai mai mulţi clienţi.

Valentin, gata !

Lasă-mă să fac toate socotelile şi te sun ca să te anunţ.

Mulţumesc.

Mulţumesc că m-ai susţinut. Eşti foarte drăguţ.

La revedere !

Eşti un maestru, prietene... Ce noroc că îmi eşti prieten !

Dacă ar fi să rivalizez cu tine pentru o femeie...

- N-aş avea şanse. - Amice...

Bună, Perla ! Îmi pare bine să te văd aici.

- Ia loc. - Mulţumesc.

Vreau să ştii că acesta e un spaţiu sigur pentru tine.

Mulţumesc, doamnă doctor.

Adevărul e că sunt foarte agitată.

N-am mai făcut niciodată aşa ceva.

E absolut normal să te simţi aşa, Perla.

Deseori, să faci primul pas e cel mai greu.

Sunt aici ca să-ţi fiu alături în acest proces.

Putem să vorbim despre ce vrei tu, în ritmul tău.

Vreau să mă vindec, doamnă doctor.

Cum ştiţi, am fost victima unui abuz sexual.

Am dus durerea asta prea mult timp.

Mă macină pe dinăuntru.

Nu mai vreau... Nu mai vreau să mă simt aşa.

Aici sunt toate documentele pe care mi le-ai cerut.

Excelent...

- Atunci, pot să plec ? - Nu !

Lipseşte partea cea mai importantă din procesul de înscriere în sindicat.

Care ?

Să toastăm în semn de bun-venit, cu o bere. Mergem să bem ceva ?

Mulţumesc, dar nu e un moment bun să toastez, iartă-mă.

- Apropo, tu n-ai vorbit cu Erika ? - Cu Eri... Despre ce ?

Aseară ne-a văzut îmbrăţişaţi şi şi-a imaginat lucruri.

Erika e prietena mea, ştiu că te iubeşte şi...

Sincer, nu vreau să am probleme cu ea.

Adică Erika crede că între noi e ceva ?

- Da. Absurd, nu ? - Da... Sigur, absolut absurd.

Ceva mai departe de realitate nu există.

Da, să creadă că tu şi eu...

- Închipuie-ţi, tu şi eu... - Tu şi eu ?

- Nicio treabă... - Nu, nicio treabă.

Mătuşa mea Brisa e supersimpatică, e foarte drăguţă cu mine.

Dintre mătuşile mele, ea e cea care mă face să râd.

- Ce ? O placi pe Brisa aia ? - Da !

Ar fi super dacă ar locui cu tine într-o zi.

O să te răsfeţe mult de tot !

Cu tine o fi de treabă fiindcă e mătuşa ta.

Cu tine nu vorbeşte nicodată.

N-o interesează să ştie nimic despre mine.

Când îi spun ceva despre piraţi, mereu se strâmbă la mine.

- Dar ea e... - Copii, mă duc să cumpăr îngheţate !

De care vreţi ? Vă fac cinste.

Eu vreau aroma mea preferată. Ştii care e, nu ?

Sigur. De căpşuni !

Adică... De vanilie.

Ţi-am zis !

Nu se poate ! Nu e chip să-i faci pe plac băiatului ăstuia.

Iker crede că nu-l cunoşti, şi cred că are dreptate.

Nici măcar nu ştii ce îngheţată îi place. Eşti culmea, mătuşă, zău !

Sigur... Marina nu-şi aminteşte nimic, şi toţi o compătimesc.

Eu uit un lucru, şi sunt o scorpie.

Mătuşă, nici îngheţata...

Iartă-mă, nu-i iau niciodată sonorul, în caz că sună fata mea.

Nu-ţi face griji. Răspunde !

Mamă ?

Ce s-a întâmplat ?

Mamă ?

M-am aplecat să iau pămătuful de jos şi... Nu pot să mă ridic !

Mamă, dă-mi mobilul tău.

- Mă doare ! - Să ne ridicăm.

- Nu pot ! - Prindeţi-vă de mine.

Aşa, dnă Meche ! Puţin câte puţin.

Puţin câte puţin !

Nu mă mai mişcaţi !

- Mamă, încercăm să te ajutăm. - Da, să înaintăm, doamnă.

Stai liniştită, Estrella !

Hai... Mergem la un paramedic, să fiţi ca nouă.

- Da. - Încetişor...

- Ţineţi-vă de mine ! - Aşa.

Încetişor, mamă, încetişor !

Oliver !

Ce cauţi în faţa casei lui Fabian ?

M-ai prins cu mâţa-n sac, Perlita.

Acum că fiica dlui Bravo a venit să stea aici, în sat,

m-am gândit că i-ar plăcea ca un băiat de pe aici să-i arate locul

şi, cu ocazia asta, poate ne împrietenim.

- Eşti topit după fată, nu ? - Perlita...

Hai, neagă !

A fost de-ajuns s-o văd o dată ca să ştiu că e femeia visurilor mele.

Jazmin mi-a furat inima.

- Chiar aşa ? - Ce să-ţi spun ?

Tu mă înţelegi, cred că ţi se întâmplă acelaşi lucru cu Valentin.

Apropo, ţie de când îţi place nebunul ăla ?

Din câte îmi amintesc, când eram mai mici, nu puteai să-l înghiţi.

Nu... Ziceam asta doar aşa, ca să nu mă dau de gol.

Dar mereu am crezut că Valentin are ceva foarte special.

Dar acum nu ştiu dacă eu...

Ce ? Dacă tu ce, Perlita ?

Treaba e că nu ştiu dacă Valentin simte acelaşi lucru ca mine.

Gata... Mai bine nu-mi fac iluzii.

Acum, grija mea e ca eu şi familia mea să ieşim din situaţia asta,

să trecem peste tot răul care ni s-a întâmplat.

Da, ai dreptate. Dar nu te necăji ! În viaţă orice are rezolvare.

Mai ştii ? Poate că şi Valentin simte ceva pentru tine.

- Da, dnă Meche, mergem încetişor... - Fabian, nu se deschide !

Am cheile în buzunarul pantalonului, Estrella.

- Hai, fata mea, grăbeşte-te... - Imediat, mamă.

Asta e, doamnă. Aşa... Acum, veniţi aici. Hai, răbdare...

- Încă puţin, doamnă. - Deschid portiera, mami.

Aşa. Hai !

- Nu pot ! - Ba da, puteţi, cum să nu ?

- Încet, mamă... - Ba reuşiţi. Sigur că reuşiţi !

- Ajutaţi-mă, vă rog ! - Încetişor...

- Unu, doi... - Nu ! Piciorul !

- Ai grijă, Fabian ! - Aşa, încetişor...

- Asta e ! Vedeţi că puteţi ? - Bine, mamă.

- Mulţumesc. Închid portiera aici. - Nu pot...

Fabian, mulţumesc pentru tot.

N-ai de ce, stai liniştită. Important e ca mama ta să se facă bine.

- Hai ! - Mulţumesc.

- Mamă... - Acum vin, doamnă.

Te îmbrăţişez eu. Vino, mamă, îţi pun eu centura.

- Respiraţi, doamnă ! - Nu pot !

Ba puteţi. Centura, vă rog.

- Centura... - Nu...

Legenda poveşte că vaporul lui Barbă-Albă...

- Barbă-Neagră. - Nu...

Ăsta avea barba albă,

fiindcă era cel mai bătrân pirat din cele şapte mari.

Vasul lui era gigantic şi ducea o comoară uriaşă, numai giuvaieruri.

Deodată, au apărut nişte monştri !

Ce fel de monştri ?

Unii tare urâţi, cu tentacule, şi nişte sirene...

Erau nişte sirene rele care voiau să se scufunde vasul

ca să le rămână lor comoara şi toate giuvaierurile !

Asta nu e adevărat. Sirenele nu sunt rele.

Nici comorile nu le interesează.

Iker, las-o să termine. Ce s-a întâmplat cu Barbă-Albă ?

Nu, tată. E foarte proastă povestea pe care o inventează !

Păi...

Bună !

Ce credeţi ? Erika mi-a zis că îmi dă slujba !

- Felicitări ! - Mulţumesc, dragii mei.

- Felicitări ! - Ştiam că o să-ţi meargă bine.

- Ea are puteri magice, e o sirenă. - O sirenă cu slujbă !

Azul, vino un pic, draga mea.

Nepoată, se presupune că trebuie să mă ajuţi pe mine,

iar tu eşti toată un zâmbet cu individa asta.

Mătuşă, ia-ţi gândul, nu poţi să învingi o sirenă.

Dacă vrei să te placă Iker,

trebuie să-ţi crească coadă şi solzi.

Nu te mai chinui, bine ?

Jaz ! Ce coincidenţă să te întâlnesc pe aici !

Cel puţin acum nu ne-am ciocnit.

Iartă-mă pentru situaţia aia.

Dar ce s-o întâmpla oare ? O fi destinul care ne aduce laolaltă ?

Te las. Mă duc la osterie.

Aşteaptă-mă ! Dă-mi voie să te însoţesc. Cum altfel ?

Să mergem !

Cu analgezicele şi relaxantele musculare pe care i le prescriu,

o să se simtă mai bine.

Dar, din cauza persistenţei lombalgiei,

o să aveţi nevoie de terapie.

Aici scrie cum să luaţi medicamentele

şi cum să-l contactaţi pe Oscar Mendoza.

E un fizioterapeut de toată încrederea mea.

E foarte grav ce are mama ? Nu sunt multe medicamente ?

Grav, nu, dar fizioterapia e necesară ca să evităm o operaţie mai târziu.

Pentru binele dv., dnă Mercedes, e important să faceţi terapia.

E vitală pentru recuperarea mobilităţii.

Ştiu că o să fie scump, dar vorbim despre sănătatea dv.

Mă scuzaţi.

Domnule doctor...

Cu permisiunea dv.

Dnă Meche, îmi pare tare bine să vă văd mai bine.

- Mulţumesc că m-ai adus la medic. - N-aveţi de ce, staţi liniştită.

Fata mea, cum o să plătim pentru toate astea ?

Nu, nu-ţi face griji. Te ajut eu cu cheltuielile.

Ce faci, Perlita ? La ce te tot gândeşti ?

Vreau să las totul în urmă, Valentin.

Durerea după moartea tatei, tot răul care mi s-a întâmplat...

Nu-mi place să trăiesc scufundată în durere, în supărări.

Vreau să-mi văd de viaţa mea.

Asta e nemaipomenit. Asta e ideea, să priveşti mereu înainte.

Tu ce mai faci ?

Eu ? Foarte bine, Perla.

Mai ştii că ţi-am zis de o fată care îmi place...

Da. Cum merge ?

Nu vreau să vând peştele înainte să-l am în plasă,

dar cred că mi-a mers foarte bine. Am petrecut mult timp împreună.

- Da ? - Da. Mi se pare că suntem conectaţi.

Cel mai frumos e că o fac să zâmbească.

Da... Marina m-a vrăjit.

Marina ? Femeia pe care a găsit-o Gabriel pe mare ?

Da, chiar ea. Ea e fata care îmi alungă somnul.

Redactor OLIVIA PRIMEJDIE

SFÂRŞITUL EPISODULUI 8